Sunteți pe pagina 1din 4

Editura ~tiintifidi ~i enciclopedidi

Bucuresti, 1976
,
e luat la Nitaie (ibid., p.537). Dupa ce dnta ~l Joaca dupa
vioara lui S.P., recrutii din cri~mail bat, incH abia se poate
tiri afara, blestemind ca sa ploua totdeauna la incorporarea
lor (81a, p.410-411). E batut de catane pentru ca a baut
rachiu deladiavol ~i s-aimbatat (52, p. 915). Fiindca s-a imba-
tat rau dinrachiul vindut dediavol laiarmaroc, S.P. erinduit
deDumnezeu capelumea cealalta sajudeceel pebetivi "pen-
tru ca~i el afost beat" (ibid.). 0baba careaavut ~aptebar-
bati ~i ~apterinduri de copii seduce in celedin urma la rai.
S.P. 0oprqte, dar eaii spuneversuri glumete~iinceledin urma
Dumnezeu ii spunesa0primeascainrai, capeuna care "copiii
~i casa~-apus la cale~i pe0multime deoameni i-amiluit ~i
i-a fericit" (ibid., p.1265-1266). (S. 5584). Trimite insa in
iadpeeel cares-acasatorit adoua oara, bine ~tiinddinprima
ceinseamna casatorie (S. 3411).V. Legendii.
Sinnicoara. 1. In legende, eunul dinsfintii deseamacareare
insarcinari diverse. EI cahiuze~te soarele pe cer, strajuind in
partea demiazanoapte a cerului ca sa nu seabata intr-acolo,
spre miazazi fiind paznie Sin Toader (LVIII, p.157). S.N.
afost trimis sa-l iscodeascapediavol cumsevaputea recapata
zapisul prin care oamenii morti erau ai lui. S.N. a a~teptat
30deani la poarta iadului pina cediavolul i-a spus ca numai
eel nascut din duh sHnt il poate scoate dela el (52, p. 37).
S.N. estestapinul apelor ~i al corabierilor. EI apara ~i ajuta
pecei ceumbla peape (LIII, p. 408-409). Un omcare trecea
oapa inotind era saseinece. Seruga deMaieaDomnului sa-l
ajute, dat tot mai tare se cufunda. Cind a cerut ajutorul lui
S.N.imediat afost deasupra apei. Tot S.N. ar fi oprit apelednd
afost potopul, casanu inececorabia (52, p. 886).
S.N. e milostiv cu cei saraci, ajutind vaduvele ~i orfanii,
daruindu-Ie bani. EI ajuta insa ~i pehoti. Ajuta mai cu seama
fetele sarace, dindu-Ie bani ca sa se marite. Celor orfane Ie
arunca pungi cu galbeni pe fereastra (LIII, p.409). Un om
sarac are trei fete ~i esilit sa Ietrimita in lume ca sa d~tige
bani, vinzindu-se. S.N. arunca fiecarei fete in ajunul zilei dnd
trebuia sapacatuiasca dte 0punga cu150galbeni. A treia oara
tatall-a pindit lageam~ii-asarutat picioarele(LVIII, p. 170-
171).
S.N. ajuta ~i pesoldati inrazboi (LIII, p. 409). EI aremare
:putere, caei "la Sf. Neculai seroaga oastea dnd mergelabata-
:lie, ca Sf. Neculai ~edecalare pe tun". De aceea, 11serbeaza
pina si turcii (52, p. 717-718).
II.' In clteva basme, S.N. apare ca auxiliar al protagoni~-
iilor. Intr-un basmbucovinean (AT 402+302), fiul mai mic al
'unui imparat secasatore~tecu0broasca carenoaptea i~ilepada
pielea. EI i-oarunca infoc, iar nevasta fugeprefacuta incioara.
Sotul pleaca in cautarea ei ~i ajunge lamare unde 11trece S.N.
cu0barca si 11conducelamoara sotiei lui, invatindu-l cumsa
-prinda blestemul sotiei (52, p. 988~991). In ~lt basm (AT
363) S.N. ajuta pe cel cecinste~teicoana lui. Un omsarac nu
are dedt icoana S.N. pecare 0zaloge~teunui drciumar pentru
) piine. Un flacau 0 rascumpara ca sa nu semai joace copiii
dreiumarului cuea. S.N.apareinchipdemo~neaglaflacaul care
:Ii cumparase icoana ~i 11invata cumsapazeasca trei nopti in
biserica unde fiica imparatului aparea ca monstru ~i minca
santinelele. Dupa a treia noapte, S.N. atinge cubatul monstrul
care redevine fata imparatului, aratind ca el a fost mo~neagul
sfatuitor (LVIII, p. 159-167). Un omsarac care nu mai avea
dedt icoana S.N. 0 vinde unui turc, pretinzind ca "paze~te
casa ~i toata averea". Turcul pleaca de acasa, lasind totul
descuiat inpaza icoanei S.N.Ni~tehoti aud peturc laudindu-se
caicoana I-apazit defurturi ~i 11jefuiesc. Turcul nu sesupara,
crezind ca S.N. a adormit ~i pleaca, lasind u~iledeschise. Hotii
vin din nou, vor sa fure ~i icoana, dar se pomenesc tintuiti
locului pina ii prinde turcul (ibid., p.167-170).
III. In dteva legende-snoave, S.N. este zeflemisit. Un
tigan cu oi multe pune laptele in altar, la sfatul preotului.
Mai tirziu, popa ~i dascalul fura laptele, dupa ceau uns sfintii
pela gura cusmintina, indeosebi pe S.N.Tiganul credecasfin-
tii i-aumincat laptele ~i ii proboze~te, mai ales pe S.N.: " - $i
tu, ghiuj batrin, nu ti-afost ru~inedeceialalti? Pacat debarba
ta cea alba" (52, p. 1257-1258). Baba care da buzna in rai e
luata la intrebari de S.N., dar ea 11batjocoreste. "Daca esti
S. Neculai - Bate-te-n dos c-un mail" (ibid., 'po1266). Pr~o-
teasa caren~aveacopii seroaga lui Dumnezeu sa-i implineasca
dorinta. Sotul ei ii apare ca Sf. Petru ~i 0 anunta ca va veni
S.N. sa-i faca un copil, ea prime~tecu bucurie vestea, dar pre-
otul 11iala bataie peintrusul camuflat in S.N. (S. 3470E). 0
ti'trancace~i-apierdut banii esfatuita sa seroage S.N. casa-l
ajute sa-i gaseasca, dar ea nu mai are nadejde ca S.N. Ii va
restitui (S. 3253). V. Legendii.
Sintilie. 1. rn legende, el este stapinul norilor ~i al pIoii,
al tunetului ~i al vinturilor. E inchipuit alergind pe nori cu 0
caruta trasa de cai de foe. Tunetul ar fi produs de huruitul
carutei Iui pecer, iar fulgereIesint sdntei din potcoavele cailor
Iui saudinbiciuIIui. S.I. trasne~te peoamenii pacato~i, dar mai
cu seama pe diavoli. Sageata trasnetului lui e in trei dungi,
sticloasa ~i intra in pamint de9 stinjeni. La 9 ani, iesepe pa-
mint ~i e buna de vindecat junghiurile (LIlI, p.389-394).
La na~tere, S.I. afost sortit sa-~i ucida parintii. Cind seintor-
ceaodata acasa, diavolul il minte casotia lui doarme cu altul.
Fara sa semai indoiasca, taie capetele pa-r:intilorcare venisera
la el ~i dormeau in~ura(52, p. 519-520). In alte variante, S.I.
i~i ucidenevasta ~i parintii sau numai petatallui. Sepocaie~te
~i cereIui Dumnezeu sa-i dea trasnetul ca sa-i pedepseasca pe
draci pentru caI-auispitit safaca aceasta crima (UIl, p. 546).
Dupa ce ~i-aomorit parintii pentru ca I-au necajit, s-a facut
cioban pemunte. Dupa trei ani, vine in sat ~i omoara peomul
careii furasepesora-sa, apoi Dumnezeu ii dasarcina sa-I urma-
reasca pediavol cu trasnetele ~i fulgerele (12, I, p. 238). Pentru
ca ~i-aomorit parintii, e trimis deDumnezeu sluga Ia diavol.
Acesta il trimite in padure dupa Iemne, S.I. simuleaza caIeaga
cu 0 sfoara toata padurea, dracul crede ca vrea sa-i aprinda
casa ~i renunta la Iemne (AT 1046). A doua zi, il trimite dupa
apa ~i S.I. simuleaza ca sapa toata fintina, dracul sesperie ~i
renunta (AT 1045) (81 a, p. 373; v. Intreceri in puteri). S.I.
e~chiop, dupa alte legende paralizat de0 mina ~i deun picior,
deaceea are putere mai mica in trimiterea fulgerelor ~i trasne-
telor. Cind erasanatos, tuna decrapaumuntii, sedespica cerul
~i pamintul, sestirpeau femeile~i animaIeIe, sau semi~capina
~i scaunul lui Dumnezeu. Acesta I-a blestemat ,,- Uscati-s-ar
mina" ~i de atunci a paralizat. rn alte Iegende, S.I, are numai
un ochi si echiar surd, deaceeatrasnestemai rar fiindcanu aude
dnd ii p~runce~teDumnezeu satrasn~asca (UIl, p. 396-397).
S.I. a vazut pe un omfurind faina din sacul unei vaduve cu
5copii laindemnul diavolului. S.I. atrasnit atit detare in dia-
vol, "ca7ani de-arindul s-austarpit animalele ~i femeiledepe
fatapamintului. Maica Precesta s-a speriat ~i ea din acel traz-