1.

APARITIA CARDURILOR
Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de
plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii.
Ele au aparut in SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta
vertiginos inca la sfirsitul secolului XIX. Deja in anul !" unele magazine au inceput
sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a a#i
pastra drept clienti. In anul !$% compania &arrington 'anufacturing din (oston a
emis primele placi de metal pe care se scria in relief adresa si care se eliberau
clientilor de incredere. )inzatorul introducea placa intr#o masina speciala numita
imprinter si informatia de pe placa se imprimau pe cec. In anii urmatori au fost
inventate asa categoriide ale sc*emei creditar#financiare, ca rata minima lunara de
rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobinda, si multe
altele.
Aparitia cardurilor bancare
'ajoritatea specialistilor considera ca inceputul cardurilor bancare de credit a fost
facut de +o*n S. (iggins, specialist in domeniul creditului de consum din (anca
,ationala &latbus* din (roo-l.n. In anul !"/ (iggins a organizat activitatea dupa
sc*ema de credit numita 01*arge#it0. Aceasta sc*ema prevedea c*itante, date de catre
clienti magazinelor pentru cumparaturile marunte. Dupa ce cumparatura avea loc,
magazinul preda c*itanta la banca si banca le ac*ita din contul cumparatorilor. In
&latbus* pentru prima data a fost incercat lantul clasic de decontari utilizat in prezent
in domeniul bancar de carduri pretutindeni.
Insa 2uis 'andell, cercetatator de virf in domeniul activitatii bancare, considera ca
primul sistem de carduri de plata in masa a fost Diners 1lub, creat in anul !"!. Una
din diferentele principale a sistemului de cele precedente a fost aceea ca intre clienti si
companiile de comert, ce realizau nu numai marfuri ci si servicii, e3ista o organizatie
intermediara care lua asupra sa efectuarea decontarilor. Aceasta particularitate a
permis 0Diners 1lub0 sa devina primul card universal in masa 4spre deosebire de cele
de magazine, 0de benzinarie0 s.a.5.

Cum a inceput...
In anul !"! Alfred (loomingdale, nepotul fondatorului unuia dintre cele mai
mari magazine universale s#a intilnit cu vec*iul sau prieten, &ransis 'acnamara,
insotit de juristul sau 6alf Snider. Intilnindu#se, ei au *otarit de a lua masa in
restaurantul 'eidjers 1abin 7rill, care se afla nu departe de Empire State (uilding
din centrul 'an*attan.
2a masa au inceput sa discute despre un client al lui 'acnamara din (ron-s.
Acest antreprenor permitea vecinilor pentru o oarecare dobinda sa se foloseasca de
contul sau curent. )inzatorii magazinelor, contactindu#l la telefon, primeau de la el
permisiunea de a inscrie costul cumparaturilor in contul lui. Acest mod de creditare nu
se putea de numit cu totul nou, dar original aici era prezenta intermediarul, care utiliza
credibilitatea sa pentru a oferi credit persoanelor care nu puteau primi credite pe o alta
cale.
Insa ultimul fapt li s#a parut prietenelor a fi un neajuns al acestei sc*eme
financiare. Deoarece tocmai persoanele ce nu au linie de credit in magazine au cel mai
des probleme. Pe de alta parte cartierul de la periferiea ,e8#9or-#ului, avind un
numar mic de magazine, nu este cea mai potrivita piata pentru asemenea operatiuni.
Probabil tocmai pentru ca ei se aflau in restaurant, 'an*attan avind un mare numar de
restaurante in care zilnic luau masa mii de bussinesmani, li s#a parut un cimp ideal
pentru un bussines nou. Ei l#au c*emat pe proprietarul restaurantului si l#au intrebat ce
suma el este gata sa plateasca pentru noii clienti pe care el nu i#ar fi primit intr#o alta
situatie. Proprietarul a raspuns fara a clipi 0: procente0 # tariful care citeva zeci de ani
a predominat pe piata cardurilor bancare.
Pentru e3tinderea cercului de clienti si identificarea lor in restaurante
partenerii au *otarit sa utilizeze placile in relief care deja se utilizau in acea perioada
in majoritatea magazinelor si benzinariilor. Astfel, la sfirsitul mesei a fost luata
*otarirea de a intemeia o noua intreprindere.
'acnamara si Snider au depus in calitate de cota parte 0;amilton 1redit 1orporation0
cu <=>>> USD de datorii nerambursate, (loomingdale a depus =>>> USD in numerar.
Acesti =>>> USD au fost singurii bani reali de la care s#a inceput afacerea. Desi
(loomingdale si#a manifestat interesul fata de aceasta idee, el a depus banii din
sentimente prietenesti, nesperind la un bussines avantajos.
Dupa plecarea lui (loomingdale in 1alifornia, 'acnamara si Snider au
inceput lucrul cu entuziasm. Deoarece biroul lor se afla in Empire State (uilding, ei
$
strecurau pur si simplu pe sub usile birourilor vecine fluturasi ce contineau o invitatie
de a beneficia de acest nou serviciu. ,u se percepea plata pentru primele carduri si
istoria creditara nu se controla in nici un fel. Pentru a primi un card, clientul era
suficient sa arate decent si sa declare ca lucreaza in aceeasi cladire. ?otodata pentru
deservirea acestor clienti au fost atrase >#$ restaurante din apropiere. In prima luna
compania a obtinut "> dolari venit de la volumul realizat care a fost de $>>> dolari.
Pe parcursul lunii a doua businessul a inceput sa creasca mai repede si aparuse o
necesitate acuta de capital suplimentar pentru creditare.
2a rugamintea partnerilor de a face inca o investire (loomingdale a pus
conditia de a#i mari cota in capitalul companiei. Dupa ce ne8.or-ezii increzuti pe
deplin in succesul intreprinderii nu i#au cedat, (loomingdale a inceput in 2os Angeles
propriile operatiuni cu cardurile de credit dupa o sc*ema analoga cunoscuta sub
denumirea de 0Dine and Sign0 401ineaza si semneaza05. El a reusit sa atraga $=
restaurante. Dupa < luni volumul lunar al realizarilor era de =>>>> dolari si el a
inceput sa aiba dificultati, deoarece singur nu avea suficiente surse de credit.
In ,e8#9or- la acel moment volumul total al operatiilor era de $=>>>> dolari. Atunci
partnerii au decis sa se uneasca *otarind in principiu@ 0daca vom arde, atunci toti
impreuna0. Astfel, dupa trei luni intreprinderea lor a ajuns la scara nationala activind
in ,e8#9or-, 2os#Angeles si (oston, unde ei au rascumparat operatiunile incepute
mai devreme de fostul partener al (loomingdale cu 0Dine and Sign0.
Dupa reunire afacerea pretutindeni a inceput sa se numeasca 0Diners 1lub0. :>
procente ii apartineau lui 'a-namara, iar restul # in egalitate lui (lumingdale si
Snider. 2a acel moment (lumingdale a introdus inca $=>>> dolari, ceea ce cu primii
=>>> si o suma nu prea mare c*eltuita pe 0Dine and Sign0 s#au dovedit a fi unicii bani
reali investiti cindva in aceasta intreprindre.
Dupa un an Diners 1lub avea deja contracte cu $%= de puncte comerciale si
<=>>> de detinatori de carduri, de la care se colectau < dolari anual. 2a sfirsitul anului
!= Diners 1lub a adus un venit net de /$$$ dolari la un volum de incasari de /,$
mil. dolari. In anii urmatori sistemul continua sa se e3tinda atit geografic # in Europa,
cit si sa diversifice reteaua comerciala. Initial intreprinderile comerciale si de servicii
nu prea doreau sa accepte cardurile 0Diners 1lub0 deoarece in primul rind acestia
subminau pozitiile propriilor carduri de firma si in al doilea rind din cauza necesitatii
de a plati comision companiei.
<
Dezvoltare...
1u toate acestea, principalele dificultati au inceput odata cu aparitia pe piata a
concurentilor. 1el mai remarcabil pentru cardurile universale in aceasta privinta, fara
indoiala, a devenit anul !=%. In acest an a fost creata sistema 1arte (lans*e care
initial a fost un card particular al corporatiei *oteliere 0;ilton0. In !/= 1arte (lans*e
a fost ac*izitionata de &irst ,ational 1it. (an- 4actualmente 1itiban-5.
Pe octombrie !=% a fost emis primul card American E3press. Deja peste un
an aceasta companie cuprindea <$ mii de intreprinderi si peste ":= mii de detinatori
de carduri. Un astfel de succes American E3press e3plica prin faptul ca, in primul
rind, compania a ac*izitionat Universal ?ravel 1ard care era emisa de Asociatia
*otelurilor americane. Insa cauza principala a fost reteaua internationala ramificata,
deja e3istenta, ce deservea cecurile 0American E3press0 si mijloacele finaciare imense
care permiteau creditarea clientilor.
In anii A=> peste >> de banci americane au startat propriile programe privind
cardurile de credit. 1u toate acestea, perioada principial noua in dezvoltarea
businessului cu carduri a inceput atunci, cind in el au intrat prima si a doua dupa
marime banci americane@ (an- of America si 1*ase 'an*attan (an-. Aceasta a avut
loc tot in anul !=%. 1*ase 'an*attan (an- la sfirsitul primului an prin intermediul
programului de card avea <=> mii detinatori de card si a atras =<>>> intreprinderi din
sfera comertului cu amanuntul. In !/> volumul operatiunilor cu carduri a crescut
pina la $= milioane dolari. Insa concomitent numarul detinatorilor de carduri s#a
micsorat pina la /> mii, c*eltuielile operationale si nerambursarile creditelor s#au
marit si programul in general ducea pierderi. In ianuarie !/$ banca a vindut#o cu !
milioane dolari companiei Uni#Serve care a inceput sa emita in baza ei cardul
0Uni1ard0. Pe o perioada de timp ea a devenit o parte componenta a American
E3press, apoi in !/! ea din nou a fost rascumparata, deja pentru => milioane dolari,
de catre initiatorul ei # 1*ase 'an*attan (an-. Insa si a doua incercare a acestei banci
a fost nereusita@ programa aducea annual o pierdere de milion dolari si in ianuarie
!:$ din nou a fost vinduta asociatiei ,ational (an-Americard.
1u dificultati asemanatoare s#au confruntat si alte banci, dar, totusi, crestea
succesul 0(an-Americard0, emis de (an- of America. Avantajul principal al acestei
banci consta intr#o retea mare de filiale in statul 1alifornia cu o clientela bogata.
Pe masura cresterii programelor de card majoritatea bancilor s#au confruntat cu
principalul obstacol # caracterul local al deservirii cardurilor sale. In sfirsit, in !//
"
(an- of America a inceput sa ofere licenzii de emitere a cardurilor (an-Americard
altor banci, in raspuns la aceasta citeva banci mari concurente ai (an- of America au
creat propria Asociatie interbancara de carduri # I1A 4Interban- 1ard Association5. In
!/! aceasta asociatie a procurat drepturile asupra cardului 0'aster 1*arge0. 2a
rindul sau, bancile ce emiteau 0(an-Americard0 au insistat ca programa de carduri sa
fie scoasa de sub controlul (an- of America. Astfel, in iulie !:> a fost creata
,ational (an-Americard Incorporated # ,(I.
In asa mod, la inceputul anilor A:> in SUA s#au creat doi concurenti de baza pe
piata cardurilor bancare universale@ ,(I si I1A. Printre cardurile nebancare
universale se evidentia 0American E3press0. ?rebuie de mentionat, ca initial in
clasificarea internationala a cardurilor universale, cardurile se divizau in carduri
pentru 0calatorii si divertisment0 4?ravel and Entertainment # ?BE5 si pur bancare.
Primele au fost emise de companiile Diners 1lub, American E3press, 1arte (lans*e si
erau in principiu destinate pentru plata *otelurilor, restaurantelor, adica in principal
pentru businessmanii care calatoresc. 1ardurile insa emise de banci aveau un caracter
mai mult 0consumator0 si erau destinate mai mult 0clientilor de rind0. 2a momentul
actual aceste diferente in mare masura s#au atenuat si o astfel de divizare este practic
conventionala.
Initial bancile care incepusera emiterea cardurilor s#au alaturat fie la ,(I, fie
la I1A. Insa in !: Cort*en (an- and ?rust 1ompan. of 2ittle 6oc- a devenit
membru al ambelor sisteme. Din partea ,(I au urmat sanctiuni care interziceau
emiterea cardurilor 0'aster 1*arge0 de catre membrii ,(I. 1azul a ajuns pina la
instanta judecatoreasca si in !:$ judecatoria locala care se ocupa de cazul dat a scos
o *otarire pe $/ de pagini@ interdictia din partea ,(I este o incalcare a legislatiei
privind antitrustul, o piedica in dezvoltarea liberei concurente si limiteaza drepturile
consumatorilor. ,(I a incercat sa efectuieze apelatii, insa in decurs de = ani # pe
perioada procesului # multe banci au inceput sa emita ambele carduri si, pina la urma,
in !:/ ,(I a cedat. 1azul a fost inc*is definitiv, cind citeva banci mari membre ale
,(I, inclusiv (an- of America si 1*ase 'an*attan, in octombrie al aceluiasi an au
depus cerere pentru a deveni membri in Asociatia interbancara de carduri si
corespunzator pentru emiterea cardurilor 0'aster 1*arge0.
Paralel cu dezvoltarea pietii amricane avea loc si internationalizarea operatiilor
cu carduri. Ea a inceput inca in !=, cind Diners 1lub a eliberat prima licenta pentru
utilizarea numelui si sistemei sale in 'area (ritanie.
=
Apro3imativ in acelasi timp Asociatia britanica de *oteluri si restaurante a inceput sa
emite cardul de credit (;6 care nefiind bancar era , totusi, un card universal. In !/=
aceasta sistema unindu#se cu concurentul sau suedez 6i-s-ort proprietarul careia era
familia Callenberg a infiintat compania Eurocard International cu sediul in Suedia.
1oncurenta asociatiilor de carduri a continuat si in Europa.. In !:" I1A a savirsit un
pas insemnat in lupta de concurenta cu (an-Americard iscalind o intelegere cu
sistema britanica Access 1ard care intra in Asociatia Eurocard. Astfel, s#a inceput
colaborarea dintre Eurocard si Asociatia interbancara de carduri americane, care
emitea cardurile 0'aster 1*arge0.
Aceasta a fost una din cauzele care au dus la faptul ca in !:/ ,(I a sc*imbat
denumirea cardului 0(an-Americard0 in cunoscuta pretutindeni acum 0)ISA0. 2a fel
a procedat in !%> si I1A renumind cardul 0mai international0 prin 0'aster1ard0.
Eurocard deasemenea nu a stationat. 2argind colaborarea sa cu 'aster1ard, aceasta
asociatie, pe masura aparitiei noilor te*nologii, a inc*eiat intelegeri cu companiile
1irrus si 'aestro, ceea ce a permis sa e3tinda spectrul serviciilor oferite clientilor
datorita cardurilor pentru ridicarea numerarului in bancomate. 2a sfirsitul anului !!$
a avut loc unirea Eurocard International cu sistema de plati Euroc*ec-. Drganizatia
noua a fost denumita Europa. International.
2upta de concurenta intre sistemele de plati se desfasura nu numai in Europa.
In +aponia, de e3emplu, necatind la incercarile active de a cuceri aceasta piata,
0)ISA0 si 0'aster1ard0 cedau pozitiile cardurilor +1(. ,umarul total de detinatori ai
acestor carduri in !%> a fost de doua ori mai mare, decit ai cardurilor 0)ISA0 si
0'aster1ard0 luate impreuna emise in +aponia.
Asadar, in ziua de azi organizatia de plati cea mai mare este )ISA Int., care
ocupa cca />E din piata cardurilor bancare. A doua dupa marime este
Europa.F'aster1ard Int., care detine cca <>E din piata. 6estul >E revin
cardurilor altor organizatii
internationale si cardurilor locale ale diferitor banci.
Tehnologii...
In continuare va vom prezenta istoria cardurilor din punct de vedere al dezvoltarii
te*nologice.Primele carduri erau din carton, datele pe care erau fie scrise, fie presate.
Apoi au inceput sa se foloseasca plastine metalice, pe care datele se embosau
4presau5. Apoi au aparut cardurile plastice. Initial iformatia despre client pe card era
/
numai in forma de date embosate. Pe masura dezvoltarii ideiilor stiintifice, cardul a
capatat o banda magnetica, pe care se pastreaza informatia de baza despre client.
Aparitia benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fara a embosa informatia pe
suprafata ei. Aceste carduri pot fi utilizate numai in utilaj electronic, ce permite
obtinerea informatiei de pe banda magnetica. Ultima etapa a evolutiei te*nologice a
adus pe carduri micros*emele. Aceasta a permis pastrarea pe carduri a unui volum
mare de informatie. Acest lucru da posibilitate cardurilor sa indeplineasca mai multe
functii decit cardurile cu banda magnetica. Astfel de carduri au primit a doua
denumire # smart card 4carduri 0 destepte05. Denumirea se e3plica prin faptul ca
cardul, datorita cipului este apt sa indeplineasca functiile documentului, portmoneului
si cardului de credit. Pina ce cardurile cu microcip n#au o raspindire larga in sfera
cardurilor bancare. Aceasta se datoreaza lipsei standardelor unice in ceea ce priveste
microcipurile utilizate pentru carduri si, la fel, dificultatilor trecerii infrastructurii de
primire a cardurilor bancare cu banda magnetica la cele cu cip.organizatiile de plati
planifica o trecere lenta la te*nologii de cip catre anul $>>=.
. TIPURIL! D! CARDURI
?ipul cardului se poate de stabilit in dependenta de diferite criterii. In dependenta de
tipul organizatiei care emite carduri se disting carduri bancare, de magazine, de
benzina s.a.G in dependenta de functia de baza cardurile se disting carduri de plata
4decontare sau 1*arge 1ard5, de identificare 4Identit. 1ard5, 0de loialitate0 42o.alt.
1ard5, de discont 4Discount 1ard5 s.a.G in dependenta de tipul sc*emei de decontare,
se disting carduri de credit 41redit 1ard5, de debit 4Debit 1ard5 si de decontare
41*arge 1ard5G in dependenta de te*nologiile aplicate se disting carduri cu banda
magnetica si cu microprocesor.
Sa ne oprim mai detaliat asupra celor mai raspindite tipuri@ carduri bancare, de discont
si loiale.
Carduri bancare
Carduri de di"cont
Lo#alit# Card
:
.1. Carduri bancare
1ard bancar # un instrument universal de plata, ce constituie c*eia de acces a
dirijarii contului de card. 1ardul permite dirijarea a unuia sau a mai multor conturi.
Prin intermediul cardului bancar se poate de efectuat plata pentru marfuri si servicii,
ridicarea banilor in numerar. 1ardul se emite pentru o perioada anumita. De obicei #
< ani. 2a e3pirarea termenului de valabilitate al cardului, el este prelungit, adica se
elibereaza un plastic nou. Sc*imbul cardului este conditionat de uzura a plasticului si
a banzei magnetice. Pentru a primi un card, de obicei, este necesar de indeplinit o
cerere si de prezentat un document ce identifica personalitatea. Daca cardul este de
debit, atunci este necesar imediat de a efectua o depunere minima initiala 4daca ea
este prevazuta de catre banca5.
(ancile pot emite carduri de utilizare atit locala, cit si internationala.
02ocalitatea0 sau 0internationalitatea0 cardurilor depinde cum de organizatia de
plati careia ii apartine cardul,atit si de politica dusa de banca.
.. Carduri de di"cont
Sunt cardurile ce ofera detinatorilor dreptul la reduceri in punctele comerciale,
care au inc*eiat contract cu organizatia , ce a emis cardul dat. 1ardul de obicei este
platit in prealabil # cu cit este mai mare plata anticipata, cu atit sunt mai mari
reducerile si termenul de valabilitate. In 'oldova functioneaza citeva sisteme de
disconturi, de e3emplu E1D 1ard.
In afara de cardurile de discont emise de organizatii, cardurile pot fi emise de
anumite magazine. Astfel de carduri ofera dreptul la o anumita reducere numai in
magazinul 4sau reteaua de magazine5 ce au emis cardul. Un astfel de card, de obicei,
se ofera clientului care infaptuieste o cumparatura pe o suma mai mare. In 'oldova
astefel de carduri de discont sunt emise, de e3emplu, de catre magazinul 0Alina
electronic0 si de unele saloane de calculatoare.
.$. Lo#alit# Card
2o.alit. 1ard # cardul 0devotamentului0. Acest card se elibereaza clientului
pentru a#l lega de organizatia#emitent. Pe card se calculeaza punctele de bonus.
%
Punctele se trec in cont pentru fiecare cumparatura sau volumul cumparaturii.
Punctele pot fi e3primate in bani, -ilometri, s.a. Utilizarea punctelor date poate fi
numai in companiile, care au emis cardul sau in companiile partenere. In baza acestor
carduri se petrec diverse loterii, concursuri s.a. In 'oldova astfel de carduri inca nu
au fost emise.
$. A%A&TA'! (I D!)A%A&TA'!
1ardul bancar poate fi comparat cu un portmoneu. Sa comparam posibilitatile
lor in diverse situatii.
(ituatia 1. Dumneavoastra ati venit la magazin si doriti sa ac*itati cumparatura
efectuata. Daca aveti un portofel cu bani, Dumneavoastra ac*itati cumparatura,
primiti cecul si plecati. 1e se poate intimpla in acest cazH Dumneavoastra puteti fi
inselat, sa nu vi se dea restul corect, sa va dea rest cu bancnote false. Daca
Dumneavoastra sunteti in posesia unui card si magazinul primeste carduri catre plata #
Dumneavoastra ac*itati plata pentru cumparatura, semnati cecul si plecati.
Dperatiunea ac*itarii va dura apro3imativ un minut, iar Dumneavoastra nu veti fi
inselati la socoteala, decade necesitatea de eliberare a restului, nu e necesar sa tineti in
miini bancnotele 0murdare0.
(ituatia . Este necesar sa ac*itati plata pentru marfa sau servicii in numerar. Daca
Dumneavoastra nu despuneti de card, atunci umpleti portofelul cu bani si mergeti sa
ac*itati cumparatura. In drum spre punctul comercial Dumneavoastra puteti fi jefuit,
banii pot arde in incendiu sau pierdeti portofelul. In acest caz Dumneavoastra pierdeti
totul. Insa daca sunteti in posesia unui card, atunci mergeti la cel mai apropiat A?' si
ridicati suma necesara.
Daca veti pierde cardul sau cardul va fi furat, sau va arde in incendiu, Dumneavoastra
nu pierdeti nimic@ sunati la banca si comunicati pierderea sau furtul, blocati cardul si
nimeni nu poate sa se foloseasca de elI A?' functioneaza zi si noapte, intilnirea cu
vinzatorul 4daca suma este mare5 poate fi stabilita direct linga A?', micsorind astfel
posibilitatea pierderii banilor in caz de furt.
(ituatia $. Dumneavoastra plecati peste *otare. Daca e3portati bani in numerar,
atunci apar o multime de probleme # securitatea banilor, necesitatea de a declara
mijloacele banesti, sc*imbul valutei e3portate in valuta locala s.a. Daca
Dumneavoastra sunteti in posesia unui card, atunci nu e necesar sa declarati
!
mijloacele banesti, deoarece cardul nu este mijloc banesc, ci un mijloc de acces la
cont. De asemenea nu aveti necesitatea de a converta valuta, deoarece la ridicarea
banilor in numerar sau la ac*itarea marfurilor si serviciilor convertarea se infaptuieste
automat, de obicei dupa o rata de sc*inb mai avantajoasa decit in casele de sc*imb.
Avind un card este foarte comod de bronat un numar la *otel, de arendat un
automobil.
In afara de cele e3puse mai sus, cardul este mai mic decit un portofel. 1ardul
ne permite mai bine sa administram c*eltuielile personale si sa ducem evidenta
contabila casnica.,eajunsul cardului in tara noastra in ziua de azi este dezvoltarea
insuficienta a retelei de acceptare a cardurilor.
*. OR+A&I)ATII D! PLATA
%I(A
!uropa#,-a"terCard
Alte organizatii
%I(A
)isa International # cea mai mare organizatie de plati. Ea unifica mai mult de
$A>>> de institutii bancare. 1ardurile )ISA sunt emise si sunt primite spre plata in
<>> de tari si teritorii. In total in lume sunt emise mai mult de un miliard de carduri,
care se primesc in peste % mln de puncte comerciale. ,umarul de A?', ce eliberaza
bani in numerar prin intermediul cardurilor )ISA, compun mai mult de /$> mii.
,umarul tranzactiilor prin cardurile )ISA dupa datele din <.$.!! depaseste $
mlrd. )olumul tranzactiilor este mai mare de .=! trilioane de dolari.
)ISA International isi incepe istoria sa in !=%, cind (an- of America a emis
in 1alifornia primul card (an-Americard cu logotipul albastru#alb#galben. In anul
!:> a fost infiintata asociatia ,ational (an-Americard Inc., in care au intrat bancile
comerciale ce emiteau (an-Americard. In !:" compania I(A,1D a fost
imputernicita sa reprezinte (an-Americard Inc. in afara SUA. In !:/ I(A,1D este
redenumita in )isa International, iar ,ational (an-Americard Inc. devine )isa USA
>
!uropa#,-a"terCard
'aster1ard International si Europa. International # mari organizatii de plati
4dupa )ISA5 ale SUA si Europei, care ulterior au creat o alianta strategica pentru a
mari capacitatea concurentiala in lupta pentru piata contra )ISA Int.
'aster1ard International si#a inceput istoria in anul !//, atunci cind a fost
fondata. Asociatia Interbancara de 1arduri # Interban- 1ard Association 4I1A5 care
mai tirziu a fost redenumita in 'aster1ard International.
Spre deosebire de alte sociatii de carduri in I1A nu a fost nici o banca
dominanta. Asociatia a fost condusa de catre 1onsiliul reprezentantilor imputerniciti
ai participantilor asociatiei.
In !/% I1A a inceput e3pansiunea mondiala. Primul pas a fost fondarea asociatiei cu
(anco ,ational, 'a3ico. In acelasi an 'aster1ard a format alianta cu Eurocard. In
acelasi an in asociatie au intrat ptimii participanti japonezi.
Pentru a evidentia ca asociatia a devenit intradevar internationala, ea a fost
redenumita in 'aster1ard Inernational.1ompania Euro1ard a fost fondata de catre
banc*irul suedez )allenberg in anul !/" ca o alternativa bancara a companiei
AmericanE3press.In anul !/= Euro1ard a fort reorganizata in societatea pe actiuni
Euro1ard International. In anul !/% a aparut logotipul euroc*eJue 4E15. In anul
!:" a fost fondata organizatia#fiica Euroc*eJue International. In anul !%% in scopul
consolidarii aliantei, 'astercard a procurat $,$=E de actiuni ale Euro1ard
International. In anul !! in rezultatul acordului inc*eiat intre Euro1ard
International si 1irrus International, cardurile EurocardF'astercard sunt primite catre
plata in reteaua A?' 1irrus. In anul !!$ companiile Euro1ard international,
Euroc*eJue Int. si Euroc*eJue International ;oldings s#au unit in Europa.
International. In acelasi an in rezultatul egalitatii partenerilor intre 'astercard si
Europa. a fost fondata compania 'aestro International. In anul !!/ a fost inc*eiat
un nou contract pentru o perioada de > ani cu privire la colaborarea dintre
'astercard si Europa.. In rezultat a aparut un nou logotip combinat. Pe cind in anul
$>> companiile au anuntat fuziunea lor.

Alte organizatii
American !.pre""
American E3press 1ompan. # compania care ofera servicii financiare celor ce
calatoresc prin toata lumea. 1ompania infiintata in anul %=> se ocupa de emisia
cecurilor de calatorie, cardurilor de credit si a celor de decontare. De asemenea ofera
servicii de planificare financiara, de bro-eraj, ipotecare, de asigurare si investitii.
&iind o mare agentie de turism, American E3press ofera servicii turistice persoanelor
fizice si juridice in toata lumea. De asemenea, compania ofera pretutindeni servicii
bancare.
Diner" Club
Diners 1lub # compania care a emis primul card de decontare din lume in anul
!=>. Este una din companiile lider, care emite carduri de decontare pentru persoanele
ce calatoresc 4?BE5. 1ardurile sunt primite catre plata in $> de tari, in mai mult decit
in = mln de puncte comerciale, in mai mult de ":> mii A?'. De asa tipuri de carduri
se folosesc mai mult de % mln de persoane.
'C/
Incepind cu momentul infiintarii in anul !/, +(1 este liderul busnessului de
carduri in +aponia. In !% +(1 a lansat un program de dezvoltare internationala.
1ardurile +(1 au inceput sa fie emise in ;ong#Kong in !%=. In anii !> compania a
continuat e3pansiunea pe piata internationala a cardurilor. Sunt emise mai mult de <%
mln de carduri, care sunt primite in mai mult de =,< mln puncte comerciale. In
asociatia +1( sunt mai muld de <>>> organizatii financiare.
Trecerea in revi"ta a "ituatiei pietei internationale de carduri
Piata 0cardurilor0 se dezvolta vertiginos. Dezvoltarea are loc in directie atit
cantitativa, cit si calitativa. In directie cantitativa # permanent se mareste numarul
detinatorilor de carduri, A?'#uri si al punctelor comerciale ce primesc spre plata
carduri. In plan te*nologic # apar carduri noi, se modifica te*nologiile de pastrare a
datelor cardului. In asa mod, desi o mare parte a pietei si pina acum o ocupa cardurile
cu banda magnetica, partea cardurilor smart permanent se mareste.
In raport cantitativ o mare parte a pietei o impart companii@ )ISA Int.
apro3imativ =:E, Europa.F'aster1ard Int. apro3imativ $/E, AmericanE3press
apro3imativ <E, Diners1lub # ,=E, +1( # ,/E si aletele # restul.
'ai jos sunt prezentate unele date ale organizatiilor de carduri@
$
Carduri cu banda magnetica "i cu cip
'asa esentiala a cardurilor emise pina in momentul de fata este compusa din cardurile
cu banda magnetica. (anda magnetica a cardului serveste pentru pastrarea
informatiei. De obicei contine $#< piste. Pe una din ele se contine informatia esentiala
despre numarul cardului, numele si prenumele detinatorului de card, data e3pirarii
cardului. De asemenea pe banda magnetica se pastreaza informatia care permite
centrului de procesare a organizatiei de plati sa calculeze dupa un algoritm special
PI,#codul. Informatia se inscrie pe card in procesul de personalizare si in continuare
nu se sc*imba.
1ardurile cu cip contin o microsc*ema de memorie, care permite e3ecutarea innoirei
informatiei pastrate in procesul petrecerii operatiunii. 'icrosc*emele pot avea o
capacitate diversa. In dependenta de capacitate in microsc*ema pot fi plasate citeva
ane3e. Ane3a este un portmoneu specific pentru o anumita valuta sau informatia ce
identifica clientul, sau un program ce calculeaza punctele bonusurilor s.a. Adica, spre
deosebire de cardul cu banda magnetica, smart#cardurile permit cardului sa
indeplineasca citeva functii. De e3emplu, pe un card poate fi plasat un portmoneu cu
lei, portmoneu 0de benzina0, in care se tin la evidenta litrii si un portmoneu cu
disconturi al agentiei#avia.
0. CARDURI I& RO-A&IA
1ardurile de peste ocean se vand bine in 6omania D filiala a unei companii
americane face afaceri cu carduri de fidelizare 1ardurile Soramco (est 1lub 4S(15, o
varianta multifunctionala a cardurilor de fidelizare, au fost lansate pe piata
romaneasca anul trecut.
In numai zece luni de la lansare, compania Soramco a reusit sa plaseze pe
piata apro3imativ ,= milioane de astfel de carduri.1ompania brasoveana Soramco
Prod S62, reprezentanta firmei Soramco Inc. S(1 din Statele Unite, a lansat in
primavara anului trecut pe piata romaneasca o varianta de carduri de fidelizare care se
adreseaza atat companiilor, cat si persoanelor fizice. Astfel, dupa zece luni de la
lansare, carduri Soramco (est 1lub sunt acceptate in ".:" unitati comerciale ale
<
partenerilor S(1.
Directorul general al companiei Soramco, Sorin 'ierlea, considera ca oferta
lansata anul trecut reprezinta pentru comerciantii de bunuri si servicii pasul urmator
dupa cardurile de fidelizare oferite pentru o singura gama de produse. L1a sa pot
beneficia de disconturi la ac*izitionarea de bunuri, ar fi trebuit sa#mi umplu servieta
de carduri de plastic. &iecare firma care acorda reduceri de preturi imi oferea un card
de fidelizare. Erau dificil de utilizat. Am considerat oportun sa atrag aceste firme intr#
un sistem, astfel incat cu un singur card posesorul sa poata obtine reduceri de preturi
pentru mai multe categorii de bunuri si servicii. Asa am demarat planul de afaceri
pentru cardurile S(1M, sustine Sorin 'ierlea.
Posesorii economisesc >#$E din venituri
In martie $>>, au aparut pe piata primele carduri S(1. ?rei luni mai tarziu,
vanzarile s#au triplat. 1ontra unei sume de !!.=>> lei, orice persoana fizica poate
intra in posesia unui card S(1. &irma livreaza cardul 4valabil un an5 la domiciliu, in
ma3imum <> de zile de la plata acestei ta3e. D data cu cardul este inc*eiata o polita
de asigurare pentru accidente, valabila tot un an, la una din societatile de asigurare
inscrise in sistem. E3ista si o oferta speciala, cu numai !!.=>> lei, destinata in special
tinerilor, care nu sunt prea incantati de polita de asigurare. Acestia utilizeaza cardul in
special pentru ofertele de servicii turistice cu discont sau pentru edituri. LPana acum
nu am apelat la tranzactii directe cu persoane fizice, pentru aceasta actiune fiind
necesara dezvoltarea retelei. Dar am inc*eiat contracte cu firme care au oferit aceste
carduri drept prime sau recompense angajatilorM, afirma directorul companiei
Soramco. Pe card este inscris, pe langa nume si codul numeric personal4ca date de
identificare5, o serie si un numar cu care posesorul poate accesa pe Internet, la adresa
888.sbc.ro, ofertele comerciale cu discont din reteaua S(1.
1u acelasi card si cu actul de identitate posesorul poate face cumparaturi de la
orice magazin sau firma inscrisa in reteaua S(1. Pentru ca posesorii cardurilor sa
cunoasca gama de produse si servicii pentru care membrii clubului S(1 beneficiaza
de disconturi, compania furnizeaza lunar membrilor catalogul S(1, care include toate
firmele inscrise in retea. L'ulti dintre posesorii de autoturisme nu au reusit sa inc*eie
61A in perioada sarbatorilor, cand disconturile erau de $>#<= E. Posesorii de carduri
S(1 beneficiaza de reducere la 61A pe toata perioada anuluiM, spune Sorin 'ierlea.
Directorul S(1 afirma ca datele statistice privind tranzactiile comerciale realizate cu
"
carduri S(1 arata ca posesorii lor economisesc anual >#$E din venituri.
&irmele sunt atrase de cresterea vanzarilor.
1ompaniile care au intrat in sistemul S(1 sunt atrase prin cresterea
volumului de vanzari. Utilizand factorul psi*ologic al disconturilor, companiile care
au intrat in sistem gestioneaza direct efectul reducerilor de preturi acordate
posesorilor de S(1#uri. ?a3a de inscriere in program variaza de la = la $.>>> de
dolari, in functie de publicitatea contractata de firme in publicatii, cataloage si pe
Internet cu compania Soramco.
In calitate de membru fondator al asociatiei care a lansat programul L&abricat
in 6omaniaM, Sorin 'ierlea a reusit sa atraga o parte din firme in ambele programe.
LStrategia noastra se bazeaza pe incurajarea consumului, prin reducerea adaosurilor
comerciale si acordarea unor disconturi. In acelasi timp, incercam sa promovam in
acest fel produsele si serviciile cu marca &abricat in 6omaniaM, afirma directorul
general al firmei Soramco. Planul de afaceri al companiei pentru acest an are in
vedere dezvoltarea retelei de bunuri si servicii la cel putin >.>>> de puncte pe
teritoriul tarii. LAvem in vedere atragerea unor servicii prestate pentru cei care pleaca
in strainatate, respectiv cartea verde si asigurarea medicala. In plus, ca sa putem
sustine in mod real dezvoltarea consumului, suntem in negocieri cu doua banci pentru
o formula de creditare pe termen scurt 4trei salarii5 pentru posesorii de carduri S(1M.
Directorul companiei Soramco afirma ca pana la sfarsitul acestui an, cand s#ar putea
inc*eia contractele cu bancile, in unitatile care comercializeaza produse si servicii cu
reduceri de pret pentru posesorii de carduri S(1 vor fi introduse cititoare de carduri,
astfel incat creditarea sa fie posibila.
Soramco a vandut carduri S(1 de :,= milioane USD In zece luni
N 2a numai < de ani, Sorin 'ierlea a lansat pe piata romaneasca o afacere de succes@
carduri Soramco (est 1lub 4S(15.
N 1ardurile S(1 au rolul de a fideliza consumatorii prin reducerile de pret oferite
pentru anumite produse si servicii, comercializate prin ".:" unitati din toata tara.
N Pretul unui card S(1 este de !!.=>> lei. In zece luni, compania Soramco a vandut
apro3imativ ,= milioane de carduri.
N 1ompania negociaza cu doua banci pentru a permite creditarea pe ma3imum trei
luni a posesorului, pentru ac*izitionarea unor bunuri si servicii.
In 6omania, noua banci detin apro3imativ .<>> de automate bancare
de eliberat cas*, dar reteaua de comercianti care accepta cardurile este inca slab
=
dezvoltata.Piata romaneasca a cardurilor este una atipica. 'ajoritatea tranzactiilor
sunt efectuate la A?'#uri 4retrageri de numerar5, si nu la comercianti, cum se
intampla pe pietele unde cardurile sunt o prezenta cat se poate de obisnuita. 1onform
rezultatelor comunicate de bancile comerciale, pragul de $,= milioane de carduri a fost
deja depasit, dar nu putem vorbi inca in 6omania, de o maturizare a pietei cardurilor.
Prin definitie, cardul este un instrument de plata si nu unul de obtinere a banilor cas*
de la un automat bancar. Dri, in 6omania, ponderea tranzactiilor la comercianti 4plata
unor bunuri sau produse prin intermediul cardului5 este inca foarte mica 4sub $=E din
totalul tranzactiilor cu carduri5, atat datorita mentalitatii majoritatii romanilor, mult
mai obisnuiti cu utilizarea banilor cas* pentru plati, cat si ca urmare a ine3istentei
unei retele de aparate 4PDS#uri5, care sa permita efectuarea de plati prin carduri. In
statele dezvoltate, cardul este si un instrument de credit, menit sa incurajeze
consumul. In 6omania, ponderea cardurilor de credit in total carduri este de
apro3imativ >E 4e drept ca e3ista o tendinta de accelerare a ritmului de emitere a
acestui tip de card5.
,ici despre reteaua de A?'#uri nu putem spune ca este foarte e3tinsa. Din
cele noua banci care au o retea proprie de automate de eliberat numerar, doar de (16,
(6D, (anc Post si (anca Agricola#6aiffeisen se poate spune ca au acoperire
nationala, in sensul ca sunt prezente cu unul sau mai multe A?'#uri in fiecare
resedinta de judet, precum si intr#o serie de orase mai mici, cu $>.>>> # >>.>>>
locuitori. Din acest punct de vedere, (16 se detaseaza ca banca ce acopera cel mai
mare numar de localitati cu reteaua sa de A?'#uri. (anc Post#ul s#a orientat, in
sc*imb, atat pe o prezenta in orasele mari din tara 4fiind in primele trei banci din
6omania, din acest punct de vedere5, cat si pe acoperirea cu o retea cat mai densa de
automate bancare a localitatilor, LneglijandM deocamdata actiunea de e3tindere spre
orase mai mici. (ancile ?ransilvania si ?iriac, ar putea deveni si ele, in viitorul
apropiat, jucatori cu acoperire nationala pe piata A?'#urilor, dar, deocamdata, se
remarca absenta A?'#urilor lor din orase importante ca numar de locuitori si putere
de cumparare. (anca 6omaneasca, Alp*a (an- si )ols-ban- sunt inca la inceputurile
constiturii unei retele de A?'#uri.
(A,1 PDS? # cele mai multe bancomateG (16 # cea mai e3tinsa retea
teritoriala
Desi (anc Post detine cea mai e3tinsa retea de A?'#uri 4"5, totusi,
/
automatele bancare ale (16 pot fi intalnite in mai multe localitati din 6omania.
E3plicatia rezida in faptul ca strategia (anc Post a vizat concentrarea retelei sale de
A?'#uri in orasele mari, in vreme ce (16 a mers si in orase mai mici. Pentru cineva
care calatoreste doar in orase resedinta de judet, faptul de a dispune de un card (anc
Post se poate dovedi un avantaj 4comisioane mai mici5. Daca insa, respectiva persoana
tranziteaza atat orase mari, cat si unele orase mai mici, atunci cardul (16 este
alegerea mai buna.
N In primul rand, trebuie aleasa o banca sigura, ce poate garanta pastrarea banilor
dumneavoastra e3istenti in contul de card, in conditii de risc minim. Dupa parerea
noastra, dobanda cu care sunt bonificate sumele de care dispuneti pe contul de card nu
este foarte importanta. Daca doriti sa faceti LeconomiiM la acest capitol 4in sensul
obtinerii unei dobanzi mai atractive5 ar trebui, credem noi, sa va ganditi la un depozit
bancar sau orice alt produs investitional, care sigur ofera un randament mult mai
atractiv decat cel pe care l#ati putea obtine in cazul in care va pastrati banii pe contul
de card.
N ?inand cont de cele de mai sus, un element important in luarea deciziei de
alegere a cardului ar trebui sa fie usurinta cu care poate avea loc alimentarea cardului
si retragerea banilor din contul de card.
N D retea e3tinsa de A?'#uri si PDS#uri va procura nu numai confort, prin faptul
ca veti da mai repede peste un astfel de aparat, dar va va scuti si de o serie de
c*eltuieli 4comisionul de retragere de la propriile aparate este mai mic5.
N 1omisionul zero pentru ac*izitionarea de bunuri sau servicii de la comercianti ar
trebui sa fie un alt reper important de alegere a cardului.
N Posibilitatea de a folosi cardul in 6omania sau strainatate sau pe Internet.
N ,u trebuie uitat ca fiecare card are punctele sale tari si mai putin tari. De aceea,
o solutie e3trem de avantajoasa ar fi sa dispuneti de mai multe carduri prin care sa
reduceti c*eluielile si efortul de a folosi banii.
Utilizarea cardurilor in strainatate poate conduce la economii de =#>E &aptul
ca cetatenii romani au fost scosi de pe lista celor care aveau nevoie de viza pentru a
intra in spatiul Sc*engen a insemnat si conformarea la noi obligatii pentru a vizita
respectivele state, una dintre ele fiind si detinerea unor sume minime de bani pentru
fiecare zi petrecuta intr#una din cele = tari ale zonei. Daca sejurul planificat a fi
petrecut in spatiul Sc*engen se doreste a fi mai lung, atunci vor fi necesare sume
destul de mari de bani, de genul a mii de euro, destul de tentante de altfel pentru *oti.
:
In aceste conditii si avand in vedere si faptul ca o data cu eliminarea vizelor pentru
romani a avut loc, in majoritatea tarilor din spatiul Sc*engen, si trecerea la o noua
moneda, banc*erii ne recomanda folosirea cardurilor.
In g*idul destinat celor care vor calatorii in spatiul Sc*engen, g*id lansat de
'inisterul de Interne si care poate fi consultat si pe site#ul acestuia, se arata ca dovada
posesiei banilor necesari calatoriei poate fi facuta nu numai prin prezentarea de cas*.
Pentru carduri, dovada poate fi constituita de e3trasul de cont care nu trebuie sa fie
mai vec*i de doua zile, in raport cu momentul in care are loc parasirea teritoriului
6omaniei sau, in cazul in care la punctul de trecere a frontierei e3ista bancomate sau
PDS#uri, prin intermediul acestora.
1ardurile ofera consumatorilor nu doar o modalitate mai convenabila de plata
la punctele de vanzare sau posibilitatea de a obtine numerar de la A?'#uri, ci in
anumite cazuri si o serie de servicii cone3e, cum ar fi servicii medicale gratuite,
asigurari de calatorie, compensatii in caz de rapiri, accidente in timpul calatoriei si
spitalizare, precum si asistenta si compensatii in cazul anularii calatoriei, intarzierii
sau pierderii bagajelor 4vezi cardurile )isa emise de 1itiban- si (anca 6omaneasca
sau cele American E3press furnizate de (anca ?iriac, singura conditie pentru a fi
beneficiarul acestor servicii fiind aceea ca ac*itarea transportului # bilet de tren, de
avion sau benzina in cazul calatoriei cu masina # sa se faca prin card5. In plus,
folosirea cardului te scuteste de plata unor comisioane mai mari. 1ursul de sc*imb
utilizat in cazul cardurilor este cel de pe piata interbancara europeana 4folosit intre
banci5, mult mai avantajos decat acela afisat la casele de sc*imb ale bancilor sau la
cele independente, conform reprezentantilor in 6omania ai )isa si Europa., din care
se scad si comisioanele 4destul de mari5 pe care casele de sc*imb si bancile din
strainatate le percep de obicei. 1onform specialistilor, utilizarea cardurilor in
strainatate poate conduce la economii de =#>E. &oarte multe din cardurile emise de
bancile din 6omania pot fi folosite la cumparaturi in Dccident fara ca respectivul
cumparator sa plateasca vreun comision. Altele insa nu. In zona euro, cu care spatiul
Sc*engen se identifica in mare masura 4din cele = state din spatiul Sc*engen, $ au
inceput la ianuarie $>>$, trecerea la euro5, )isa dispune de !$.>>> automate
bancare si de <,= milioane de puncte de acceptare a cardurilor la comercianti, cifrele
fiind apropiate ca valoare si in cazul Europa.. In plus, cardurile diminueaza foarte
mult probabilitatea de a fi victima unui furt.
%
Iar daca dumneavostra riscati sa va incurcati la calculele de conversie a leilor,
dolarilor sau a altor valute in euro, cardul cu siguranta ca nu o va face.
!