Sunteți pe pagina 1din 22

BOLILE ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE

Articulatia temporomandibulara este o diartroa !ormata din condilul mandibulei si ca"itatea #lenoida impreuna cu
condilul temporal$ Intre cele doua supra!ete articulare este situat meniscul de !orma lenticulara care imparte articulatia in
doua compartimente% temporomeniscal si meniscomandibular$ Pe !etele meniscului& care pri"esc supra!etele osoase
articulare& se descrie o sino"iala inc'isa la peri!erie de capsula$ Capsula intarita de li#amente in"eleste toate elementele
articulare& alcatuind un "eritabil manson !ibroelastic$ Din punct de "edere !unctional& cele doua compartimente ale
articulatiei temporomandibulare se deosebesc ast!el % in compartimentul in!erior meniscomandibular se !ac miscarile de
rotatie ale condilului in (urul in (urul a)ei sale trans"ersale& miscari care corespund primului timp al desc'iderii #urii pe o
distanta de apro)imati" *-+ mm, in compartimentul superior meniscotemporal are loc o a doua parte a miscarii de
desc'idere a #urii& condilul mandibular impreuna cu meniscul alunecand pe panta posterioara a tuberculului temporal$
E)ista o interdependenta !unctionala si mor!olo#ica intre articulatia interdentara si articulatia temporomandibulara$ Unii
autori o numesc c'iar articulatia temporomandibulo-dentara& cele trei componente articulare in!luentandu-se reciproc
atat mor!olo#ic cat si !unctional$
A-ECTIUNI CON.ENITALE /I DE DE01OLTARE
Aplaia condilului mandibular este o a!ectiune e)trem de rara& asociata de obicei cu anomalii de de"oltare ale ramurei
ascendente mandibulare& intalnita in cadrul sindromului Trec'er-Collins--rancesc'etti cand se asociaa cu macrostomia
si mal!ormatii ale pa"ilionului urec'ii 2interesarea primului arc bran'iaL3$ Cel mai !rec"ent& a!ectiunea este unilaterala
cand este preenta asimetria !aciala e"identa$ In localiarile bilaterale& aplaia condiliana& asociata cu 'ipoplaia
ramurilor ascendente& dau pro!ilul de pasare& caracteristic prin lipsa de de"oltare a eta(ului in!erior al !etei$
Tratamentul se !ace prin corecturi plastice 2"ei tratamentul c'irur#ical al anomaliilor dentoma)ilarE3$
4ipoplaia condilului mandibular poate !i con#enitala sau dobandita mai ales in urma traumatismelor obstetricale sau in
traumatismele apo!iei condiliene produse in copilarie 2e)$!racturi subcondiliene netratatE3$ Au mai !ost incriminate
in!ectiile otice si iradierile$ .radul de 'ipoplaie este in !unctie de "arsta la care a actionat elementul caual$ 4ipoplaiile
unilaterale dau un #rad marcat de asimetrie a !etei datorat di!erentei de de"oltare a celor doua ramuri "erticale$
Ca tratament se practica inter"entii de corectare plastica$
4iperplaia unilaterala sau bilaterala a condilului este intalnita mai !rec"ent& !iind descrisa ca 5o a!ectiune pro#natica de
etiolo#ie necunoscuta5 26aldrom& .ottlieB3$ Este insotita de o crestere in e)ces unilaterala sau in totalitate a mandibulei&
cu tulburari de ocluie$ Radio#ra!ic& condilul sau condilii mandibulari sunt mariti de "olum !ara a !i de!ormati$ /e trateaa
ca o anomalie a mandibulei 2"ei tratamentul c'irur#ical al anomaliilor dentoma)ilarE3$
LE0IUNI TRAUMATICE
Contuiile articulatiei temporomandibulare
Etiolo#ie$ /e produc !ie prin traumatism indirect aplicat pe mandibula 2menton& ram oriontal& un#'I3& !ie prin traumatism
direct la ni"elul articulatiei temporomandibulare$
Anatomie patolo#ica$ Leiunile sunt localiate la capsula& sino"ie sau menisc& elementele osoase !iind inte#re$ /e
produce de obicei un 'ematom intra- si periarticular insotit de edem$
/imptome$ Tabloul clinic se caracterieaa prin% dureri articulare spontane sau pro"ocate de desc'iderea #urii, trismus
moderat, de"ierea mentonului de partea bolna"a in timpul miscarii de desc'idere a #urii, edem si uneori ec'imoe
periarticulare$ Palparea articulatiei este e)trem de dureroasa$
Dia#nostic$ Este destul de di!icil de !acut numai pe semnele clinice& pretandu-se la con!uii cu !racturile condiliene& cu
anumite !orme de lu)atii sau cu sindroamele al#odis!unctionale$ E)amenul radio#ra!ic inlatura suspiciunea de !ractura
sau lu)atie& spatiul articular apare marit$
Tratament$ Deoarece miscarile de desc'idere a #urii sunt dureroase& se recomanda repaus articular pentru 7-8 ile dupa
care miscarile se "or relua pro#resi"$ /e pot !ace in!iltratii periarticulare cu no"ocaina sau )ilina$ Daca limitarea
desc'iderii #urii se mentine& se "a !ace mecanoterapie acti"a si pasi"a pentru a pre"eni instalarea unei constrictii prin
or#aniarea !ibrocicatriciala a tesuturilor periarticulare$
Pla#ile articulare
/unt de obicei accidentale$ -actorii traumatici pot produce pe lan#a desc'iderea articulatiei si leiuni ale capetelor
osoase sau ale meniscului$ In raport cu #radul de leare a acestor elemente& se produce "indecarea cu pastrarea sau
pierderea mobilitatii articulare$
Tratamentul consta in curatirea mecanica a pla#ii& cu inlaturarea e"entualilor corpi straini sau esc'ile osoase libere$
Pla#a se sutureaa in doua sau mai multe planuri$ Pentru a pre"eni aparitia de supuratii intraarticulare care complica
mult e"olutia si mai ales pro#nosticul unui ast!el de traumatism& se administreaa antibiotice cu spectru lar#$ Miscarile se
reiau dupa 9-: ile, c'iar daca bolna"ii acua redoare articulara& se "a !ace mecanoterapie precedata e"entual de
in!iltratii anesteice periarticulare$ Bolna"ii "or !i controlati periodic intrucit anc'iloa si constrictia se instaleaa in decurs
de cate"a luni pana la doi ani de la producerea traumatismului$
Lu)atiile temporomandibulare
Pierderea raporturilor normale intre supra!etele articulare cu iesirea condilului din ca"itatea #lenoida& se poate !ace in
mai multe sensuri in !unctie de directia deplasarii condilului mandibular$ /e descriu trei !orme anatomoclinice de lu)atii%
anterioare& posterioare& laterale$
; Lu)atiile anterioare
Lu)atia anterioara este cea mai !rec"enta% poate !i unilaterala sau& mai des bilaterala$
Etiopato#enie$ Este mai !rec"enta la !emei& !iind !a"oriata de o serie de conditii mor!olo#ice si !unctionale si anume%
con!ormatia particulara a elementelor osoase care alcatuiesc articulatia 2ca"itatea #lenoida putin adanca& condil
temporal cu panta stearsa& condil mandibular de!ormaT3 la)itatea capsulei si a li#amentelor periarticulare& scaderea
tonicitatii musc'ilor temporali& maseteri si pteri#oidieni$ La)itarea musculoli#amentara se intalneste relati" !rec"ent la
!emei mai ales in ultimele luni de sarcina$ De asemenea& o prima lu)atie poate recidi"a datorita alun#irii !ibrelor capsulei
si li#amentelor periarticulare$ Cauele obisnuite ale lu)atiei anterioare temporomandibulare sunt acelea care pro"oaca o
desc'idere e)a#erata a #urii 2cascatul& rasul& "omismentele& lo"ituri sau mai rar& caderi pe mandibula& #ura !iind
desc'isA3$ Uneori lu)atia poate !i produsa de anumite manopere medicale 2apasarea puternica pe mandibula in timpul
e)tracitiei dentare& desc'iderea e)a#erata a #urii in scopul e!ectuarii unei larin#oscopii& intubatii tra'eale etC3$
E)ceptional& lu)atia poate !i produsa prin traumatisme directe aplicate dinapoi inainte sau lateral pe ramul ascendent
mandibular$
Anatomie patolo#ica$ Lu)atia anterioara se caracterieaa prin imposibilitatea inc'iderii #urii dupa o desc'idere !ortata a
acesteia$ In mod normal& in miscarea de desc'idere a #urii& condilul mandibular aluneca impreuna cu meniscul& pe panta
posterioara a tuberculului temporal& aici !iind oprit de proeminenta ma)ima a acestuia in special de li#amentele si
capsula periarticulara$ In aceasta !orma de lu)atie& e)cursia anterioara e)a#erata a condilului mandibular& insotit de
menisc& micsoreaa panta& permitand ast!el condilului mandibular sa depaseasca condilul temporal si sa treaca pe
"ersantul anterior nearticular al acestuia& inaintea radacinii trans"erse a i#omei$ Meniscul este tractionat inapoi in
ca"itatea #lenoida sau uneori poate plicatura marind ast!el obstacolul care se opune re"enirii condilului mandibular in
ca"itatea #lenoida$ Li#amentele si capsula periarticulara intra in tensiune, in acelasi timp inter"ine contractia re!le)a a
musc'ilor ridicatori ai mandibulei care tra# in sus un#'iul mandibular intr-un a) anormal si e)a#ereaa !i)area apo!iei
condiliene inaintea radacinii trans"erse a i#omei$ In caurile in care e)ista o apo!ia coronoida "oluminoasa& aceasta se
poate propti in mar#inea postero-in!erioara a malarului& constituind un obstacol suplimentar care impiedica re"enirea
condilului lu)at$
/imptome$ Lu)atia bilaterala este mai !rec"enta$ in momentul producerii lu)atiei& bolna"ul acua o durere "ie insotita de
perceperea unui #omot intraarticular urmat de imposibilitatea inc'iderii #urii$ La e)amenul clinic& !rapeaa in primul rand
#ura lar# desc'isa si incontinenta de sali"a$ Datorita coborarii e)a#erate a mandibulei& distanta dintre incisi"ii superiori si
in!eriori este de +-7 cm& molarii putand !i insa in contact$ Mentonul este coborat si impins inainte& ramanand median$
Obra(ii sunt turtiti& alun#iti$ Musc'ii maseteri si temporali sunt in tensiune$ Inaintea condilului auditi" e)tern este preenta
o depresiune in locul in care in mod normal& se #aseste condilul$ Capul condilului se obser"a mai anterior& situat sub
arcada temporoi#omatica$ Mar#inea posterioara a ramului ascendent mandibular este orientata oblic inapoi& ster#and
santul retromandibular, un#'iul mandibulei este aproape in contact cu mar#inea anterioara a musc'iului
sternocleidomastoidian$ La palpare in conductul auditi" e)tern nu se percep miscarile condilului$ Masticatia este
imposibila& de#lutitia (enata& iar !onatia di!icila$
Lu)atia unilaterala este intalnita mai rar& iar tulburarile sunt mai putin acceptate !ata de lu)atiile bilaterale$ Deplasarea
condilului mandibular !acandu-se de o sin#ura parte& reulta o asimetrie !aciala datorata de"ierii mentonului de partea
sanatoasa& turtirii obraului cu depresiune pretra#iana si proeminenta subi#omatica de partea bolna"a& rela)arii partilor
moi de partea sanatoasa$ Linia interincisi"a este de"iata de partea sanatoasa& #ura este mai putin desc'isa decat in
lu)atiile bilaterale& iar mandibula este aproape imobila$
Dia#nostic$ Este destul de simplu in lu)atiile bilaterale$ In lu)atiile unilaterale& dia#nosticul di!erential trebuie !acut cu
!racturile #atului condilului& asociate cu lu)atia capului condilian inainte si inauntru$ In !racturile de condil& durerea este
mai puternica& inc'iderea #urii este posibila& iar mentonul este de"iat de partea bolna"a$ De asemenea se !ace
dia#nosticul di!erential cu paraliiile !aciale& cu contractura spastica a musc'ilor masticatori$ E)amenul radio#ra!ic este
indispensabil pentru dia#nostic in lu)atiile mai "ec'i& deoarece el precieaa e"entuala concomitenta a unei lu)atii cu
!ractura apo!iei condiliene$ In lu)atiile recente& radio#ra!ia nu este indispensabila& dia#nosticul !iind destul de simplu$
E"olutie-complicatii$ In #eneral& dupa reducerea corecta a lu)atiei& !racturile mandibulare se restabilesc inte#ral$ Lu)atiile
pot recidi"a in caurile de la)itate li#amentara marcata sau in caurile in care& in timpul unei prime lu)atii& s-a produs si
ruptura capsulei si li#amentelor$ In lu)atiile "ec'i& nereduse& mandibula se poate mobilia partial prin diminuarea
tensiunii musc'ilor si li#amentelor periarticulare& alteori insa in aceleasi circumstante se realieaa o neoarticulatie
concomitent cu or#aniarea !ibrocon(uncti"a a tesuturilor periarticulare sau de!ormatii ale meniscului& !ibroarea acestuia
si c'iar umplerea ca"itatii articulare cu tesut con(uncti"& lu)atiile de"enind ireductibile prin manoperele obisnuite&
necesitand !olosirea de metode c'irur#icale san#erande$
Tratamentul este de obicei ortopedic si numai in caurile e)ceptionale& de lu)atii nereductibile& se !olosesc metode
c'irur#icale$ Tratamentul ortopedic consta in reducerea lu)atiei si imobiliarea temporara a mandibulei$ Cu cat se
inter"ine mai precoce& cu atat manoperele de reducere sunt mai usoare$In principiu reducerea lu)atiei se !ace prin
coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal& dupa care este repus in ca"itatea #lenoida$ De
obicei in lu)atiile recente& nu este ne"oie de anesteie$ Uneori insa se practica o anesteie& atat pentru suprimarea
durerii cat si pentru a obtine o buna rela)are musculara& in!iltrandu-se tesuturile periarticulare si musc'ii ridicatori ai
mandibulei cu no"ocaina *< sau )ilina =&8<$ In lu)atiile mai "ec'i& in care se presupune ca manoperele de reducere "or
!i mai laborioase se poate !olosi anesteia #enerala care realieaa o liniste operatorie si o rela)are musculara mai
buna$
Te'nica Nelaton% bolna"ul este aseat pe un scaun cu capul bine spri(init iar operatorul introduce ambele police
in!asurate in comprese protectoare& aplicate de o parte si de alta pe !etele ocluale ale molarilor in!eriori& iar cu celelalte
de#ete prinde bine mar#inea bailara catre un#'iul mandibular$
La edentati& policele "a !i !i)at pe creasta al"eolara inaintea mar#inii anterioare a ramului ascendent mandibular$ Ast!el
!i)ata& i se imprima mandibulei urmatoarea succesiune de miscari$
Timpul I$ /e apasa cu putere pe supra!etele ocluale ale molarilor impin#andu-se mandibula in (os pana cand condilul
mandibular a(un#e sub proeminenta condilului temporal$ Uneori este necesar ca miscarea de coborare sa se !aca treptat
si pro#resi" pentru a in"in#e reistenta pe care o opun elementele anatomice periarticulare$
Timpul II$ O data condilul mandibular coborat pana sub planul "ar!ului condililor temporali& se impin#e mandibula inapoi
asociindu-se si o usoara toratie cu ridicarea catre ma)ilar a mentonului$ In momentul in care condilul mandibular
depaseste condilul temporal si patrunde in ca"itatea #lenoida& se aude un mic cracment caracteristic$ De obicei in acest
moment se produce inc'iderea brusca a #urii si de#etele operatorului pot !i prinse intre dinti daca nu sunt scoase la
timp$
In lu)atiile "ec'i& cand este necesara e)ercitarea unor !orte pro#resi"e mai crescute pentru in"in#erea reistentei opuse
de partile moi periarticulare& se preconieaa un procedeu care urmareste readucerea in ca"itatea #lenoida a condilului
mandibular printr-o manopera de basculare a mandibulei in (urul unei a)e realiata prin interpoitia intre ultimii molari a
unui rulou de comprese sau a unui dop opritor si e)ercitarea cu palma a unei presiuni continui de (os in sus& de !orta
pro#resi"a pe barbie$ Dupa reducerea lu)atiei prin una din metodele descrise este obli#atorie imobiliarea pro"iorie cu
!ronda mentoniera a mandibulei timp de >-*= ile pentru a limita miscarile de desc'idere a #urii$ Dupa inlaturarea
imobiliarii& miscarile mandibulei se reiau treptat$
In lu)atiile "ec'i& nereduse timp indelun#at se produc modi!icari cicatriceale ale tesuturilor periarticulare si mai ales
meniscului 2plicaturi& in#rosari& scleroarI3& care impiedica reducerea ortopedica& necesitand inter"entia c'irur#icala& care
consta in desc'iderea articulatiei si bascularea condilului cu un decolator puternic sau o rause pana ce re"ine in
ca"itatea #lenoida$ Uneori condilul nu reintra in ca"itatea #lenoida care este umpluta cu tesut con(uncti"% in aceste cauri
este necesara e)ciia tesuturilor cicatriceale si e)tirparea meniscului$ Cu totul e)ceptional& daca nu se reuseste
reducerea nici prin aceasta metoda& se recur#e la reectia condililor& urmata de imobiliarea in poitie corecta si ulterior&
mecanoterapie$
; Lu)atiile posterioare
/e intalnesc !oarte rar si sunt insotite de obicei de !ractura cu in!undarea peretelui anterior al conductului auditi" e)tern$
Cu totul e)ceptional se poate produce lu)atia posterioara !ara !ractura si anume in anomaliile de !orma ale elementelor
anatomice locale 2ca"itatea #lenoida alun#ita inapoi& condili mici si turtiti etC3$ Lu)atia posterioara se produce prin lo"ituri
puternice sau caderi pe barbie& #ura !iind inc'isa$ Este !a"oriata de e)istenta unor tulburari in articularea interdentara
sau absenta molarilor$
/imptome$ In lu)atia posterioara cu !ractura peretelui anterior al conductului auditi" e)tern& bolna"ii preinta % otora#ie cu
scaderea acuitatii auditi"e sau c'iar surditate& #ura intredesc'isa cu distanta intre incisi"ii superiori si in!eriori pe
apro)imati" *=-?= mm incisi"ii in!eriori retrudati pana la *8 mm& obrai turtiti& miscarile mandibulare blocate& iar tentati"a
de imobiliare este !oarte dureroasa$ La palpare& conductul auditi" e)tern este ocupat de capul condilian iar anterior de
tra#us se obser"a o depresiune datorita retrudarii acestuia$ In lu)atiile !ara !ractura peretelui anterior al conductului
auditi"& bolna"ul preinta % #ura inc'isa& relie!ul mentonier sters& un#'iul mandibulei in contact cu mar#inea anterioara a
musc'iului sternocleidomastoidian& incisi"ii in!eriori retrudati& cu mar#inea inciala in contact cu !ibromucoasa boltii
palatine iar condilul mandibular se palpeaa sub conductul auditi"& imediat inaintea apo!iei mastoide$
Dia#nostic$ /e precieaa prin e)amenul radio#ra!ic$ Dia#nosticul di!erential trebuie !acut cu !racturile de ca"itate
#lenoida a osului temporal$
E"olutie& complicatii$ In lu)atia redusa corect si urmata de un tratament bine condus& "indecarea se !ace !ara a lasa
urme$ In lu)atiile cu in!undarea peretilor conductului auditi" e)tern se pot produce complicatii septice, de asemenea&
incorect tratate& aceste lu)atii pot !i urmate de anc'iloa$
Tratament$ Reducerea se !ace prinand mandibular cu policii aplicatii in santurile "estibulare& in imediata "ecinatate a
procesului al"eolar si se e)ercita o presiune in (os urmata de o tractiune anterioara, in acest mod se mobilieaa
condilul& readucandu-l in ca"itatea #lenoida$
; Lu)atii laterale
/unt cu totul e)ceptionale& deoarece lu)atiile& in a!ara sau inauntru sunt impiedicate de reistenta data de elementele
anatomice ale articulatiei 2radacina lon#itudinala a apo!iei i#omatice& !ascia interpteri#oidiana& li#amentele interne
etC3$ Deplasarile interne sau e)terne se produc in traumatismele "iolente aplicate lateral pe mandibula si sunt posibile
numai in ca de !racturi ale #atului condilului si din aceasta caua in mod !iresc "a predomina simptomatolo#ia de
!ractura$ Mentonul este de"iat de partea leiunii& ocluia este incrucisata$
Tratament$Tratamentul tine seama de #radul de deplasare a !ra#mentelor !racturate si lu)ate 2"ei tratamentul !racturilor
de condiL3$
; Lu)atii recidi"ante
Aceste lu)atii se deosebesc de lu)atiile accidentale prin !aptul ca se produc !oarte usor in timpul miscarilor de
desc'idere a #urii& daca acestea depasesc o anumita amplitudine, bolna"ul cunoscandu-si a!ectiune& isi reduce sin#ur
lu)atia& de obicei destul de usor$ Mai sunt multe lu)atii recidi"ante& !ara bloca( desi uneori nu sunt decat sublu)atii$ /e
datoresc unor conditii anatomo-!unctionale sau patolo#ice care permit alunecarea condilului mandibular dincolo de
limitele sale obisnuite& uneori c'iar inaintea condilului temporal& si anume% ca"itatea #lenoida stearsa& putin adanca&
condilul temporal sters cu partea posterioara aproape oriontala& de!ormatia meniscului 2menisc plicaturat& in#rosat la
mi(loc& subtiat la mar#ini etC3 capsula si li#amentele pariarticulare la)e& putin reistente$ In ma(oritatea caurilor&
modi!icarile mor!o!unctionale se datoresc deec'ilibrelor ocluoarticulare cu traumatiarea elementelor componente ale
articulatiei temporomandibulare$ Pe lan#a aceste caue& care sunt cele mai obisnuite& se citeaa tulburarile mioclonice
postence!alitice si atro!ia maseterului& dupa poliomielita$ /e descriu doua !orme anatomo-clinice de lu)atii recidi"ante%
condilo-meniscale si meniscotemporale$
Lu)atiile recidi"ante condilomeniscale se produc in eta(ul submeniscal, condilul mandibular se deplaseaa inaintea
meniscului care ramane in ca"itatea #lenoida$ In aceste conditii& condilul mandibular depasind mar#inea anterioara a
meniscului& poate a(un#e sub condilul temporal - sublu)atie - sau poate trece inaintea condilului temporal - lu)atie
completa$
Lu)atiile recidi"ante meniscotemporale se produc in eta(ul suprameniscal, condilul mandibular impreuna cu meniscul
aluneca inaintea condilului temporal& realiandu-se o lu)atie completa$
/imptome$ Lu)atiile se produc destul de !rec"ent& de obicei de mai multe ori pe i, in cauri mai rare& cand a!ectiunea
de"ine de(a o in!irmitate& lu)atia se poate produce la !iecare miscare de desc'idere a #urii$ In momentul desc'iderii #urii
bolna"ii percep un cracment caracteristic$ Acest cracment este produs de saltul condilului mandibular peste mar#inea
meniscului in sublu)atii sau peste radacina trans"ersala a i#omei& in lu)atiile complete$ In unele cauri& iesirea
condilului din #lena nu se !ace simultan in ambele articulatii si se produce ast!el o lu)atie caracteristica prin dedublarea
cracmentului si latero-de"ierea mandibulei in miscarea de desc'idere$ Desi bolna"ii isi reduc sin#uri lu)atia prin simple
miscari de inc'idere a #urii sau printr-o usoara apasare pe menton& totusi ei capata o teama de a desc'ide #ura$ E)ista
un !ond dureros in articulatia temporomandibulara care se e)acerbeaa in momentul in care se produc lu)atiile$ La
e)amen se constata la)itatea li#amentara cu e)cursia e)a#erata a condilului mandibulei si c'iar posibilitatea producerii
lu)atiei de catre e)aminator$ In momentul producerii lu)atiei& se percep cracmentele intraarticulare& se e"identiaa
depresiunea pretra#iana si proeminenta mentonului$ Radio#ra!ic se constata conditiile anatomice care !a"orieaa
producerea lu)atiei& o!erind si indicatii pretioase asupra tratamentului care urmeaa a !i instituit$
E"olutie& complicatii$ Cel mai adesea a!ectiunea este bine tolerata, bolna"ii se obisnuiesc cu cracmentele& stiu sa-si
reduca sin#uri lu)atiile$ Uneori cracmentele& ca si lu)atiile repetate& de"in obsesie& dand bolna"ului o ade"arata stare de
in!irmitate$ In cauri rare& lu)atiile recidi"ante pot de"eni ireductibile& blocand miscarile mandibulei$ Elementele articulare
!iind traumatiante in permanenta& pot apare complicatii in!lamatorii locale 2artrite& artroE3 asociate cu trismus$
Tratament In practica se incepe cu terapia cea mai simpla& conser"atoare& care consta in imobiliarea mandibulei cu
!ronda mentoniera& timp de +-7 saptamani, concomitent se incearca si o limitare a e)cursiilor condilului$ In acest scop se
!ac in(ectii scleroante periarticulare$ /icard& se recomanda inca din anul *@?+& in(ectii cu alcool de @= in masa musc'ilor
temporali si maseteri& urmarind realiarea de noduli sclerosi intramusculari care sa limitee desc'iderea #urii$ E)ista
insa pericolul ca in ona de necroa sa !ie interesate si !ilete din ner"ul !acial si sa apara consecuti" paraliii ire"ersibile$
/-a recomandat de asemenea in(ectarea intraarticulara de solutii scleroante 2c'inina A antipirina& muruat de sodiu&
lipiodoL3 care sa produca retractia con(uncti"a a capsulei si li#amentelor$ /-au preconiat de asemenea dispoiti"e
ortopedice care sa impiedice e)cursia e)a#erata a mandibulei& totodata !acandu-se si o reec'ilibrare ocluoarticulara$
De obicei se obtine o "indecare in cea mai mare parte din cauri$ Daca !enomenele nu cedeaa dupa tratamentul
conser"ator& se recur#e la tratamentul c'irur#ical$
Metodele c'irur#icale se pot adresa capsulei& meniscului sau condilului$ Ast!el& daca lu)atia se datoreste unei la)itati
mari a capsulei si mobilitatii e)a#erate a meniscului& se !ace plicaturarea capsulei 2capsulora!iA3 cu !i)area meniscului
2meniscope)iA3 2Mocar& NiedeN3$ Daca meniscul este de!ormat& scleroat& cu in#rosari nere#ulate& se recomanda
meniscectomia$ Du!ourmentel practica meniscectomia si in scopul obtinerii unei pro!unimi mai mari a ca"itatii #lenoide&
impiedicand ast!el recidi"a lu)atiei& inter"entie care astati este considerata ca ne!iiolo#ica$ /-au recomandat inter"entii
pentru crearea unei piedici care sa opreasca trecerea condilului mandibular peste cel temporal 2artroerei/3$ Pentru
aceasta s-au !olosit #re!oane osoase pediculate recoltate din i#oma 2Elbini-.inesteT3& transplante osoase libere
recoltate din tibie 2Re'rmaN3 sau cartila#inoase recoltate din blocul cartila#inos costal& introduse in condilul temporal
sub !orma de pene$ AubrB& Pal!er realieaa un ast!el de opritor din acrilat pe care il introduce in condilul temporal$
Articulatia temporo-mandibulara poate !i sediul unor procese in!lamatorii speci!ice sau nespeci!ice$
Artrite nespeci!ice acute
Artritele acute sunt& de obicei& unilaterale$
Etiopato#enie$ /e datoresc patrunderii de #ermeni pato#eni in ca"itatea articulara$ .ermenii pot patrunde in ca"itatea
articulara pe mai multe cai% direct& in urma unor traumatisme desc'ise, din "ecinatate& prin e)tinderea unor procese
in!ectioase 2osteite mandibulare& osteite ale osului timpanic& !uruncul al conductului auditi" e)tern& otite medii supurate&
abcese ale !osei temporale& abcese parotidiene etC3, pe cale 'emato#ena-artritele din cursul bolii in!ectioase 2scarlatina&
!ebra ti!oida& ru(eolA3, artritele temporomandibulare #onococice& luetice$ Uneori si artritele reumatismale pot a"ea un
debut acut$
Anatomie patolo#ica$ Procesul in!lamator intereseaa la inceput sino"ia& apoi meniscul articular si& in unele !orme&
cartila#iile articulare si c'iar osul$ Initial aceste elemente sunt in!iltrate& apoi apar leiuni ulcerati"e sau proli!erari $
Meniscul si cartila#iile se altereaa& iar procesul septic purulent depaseste capsula si se e)tinde in tesuturile
periarticulare$
/imptome$ Tabloul clinic se caracterieaa printr-o triada simptomatica% dureri& limitarea miscarilor mandibulei& semne
de in!lamatie acuta$ Durerile localiate in re#iunea articulatiei bolna"e sunt spontane& intense& pulsatile& iradiaa in
urec'e& re#iunea temporala si re#iunea #eniana$ Durerile sunt e)acerbate la tentati"ele de miscare a mandibulei$
Miscarile in articulatia temporomandibulara sunt la inceput reduse& apoi de"in imposibile& datorita pe de o parte durerilor
pe care le pro"oaca si pe de alta parte trismusului$ Bolna"ii iau o atitudine antal#ica% #ura intredesc'isa& mandibula usor
de"iata de partea bolna"a$ Masticatia este imposibila& iar !onatia di!icila, sali"atie abundenta& (ena in de#lutitie$ /emnele
de in!lamatie acuta% tume!actie preauriculara& care poate bomba in conductul auditi" e)tern$ La palpare se percepe o
impastare dureroasa& uneori c'iar !luctuenta$ Palparea in conductul auditi" e)tern este e)trem de dureroasa$ Bolna"ii
preinta stare septica cu !ebra& !risoane etc$
E"olutie& complicatii$ -ormele usoare& con#esti"e& care nu a(un# la supuratie& sunt re"ersibile, simptomele retrocedeaa
!unctiile restabilindu-se ad inte#rum in *=-*8 ile$ -ormele purulente tind sa se e)terioriee si sa se e)tinda la tesuturile
in"ecinate$ Ast!el& supuratia se poate desc'ide spontan la te#umente& inaintea tra#usului& sau& mai !rec"ent& in conductul
auditi" e)tern, de asemenea supuratia se poate e)tinde la urec'ea medie& mastoida& osul temporal& ramul ascendent
mandibular& parotida etc$ Complicatia cea mai de temus este anc'iloa temporomandibulara$ Pericolul de anc'iloa
temporomandibulara este mai mare la copii$ In artritele aparute in cursul bolilor in!ectioase& mani!estarile articulare trec
pe plan secundar& intrucat aceasta 5artrita metastatica5 rele"a un pro#nostic reer"at al a!ectiunilor initiale& reistenta
or#anismului !iind redusa$
Dia#nostic$ /e !ace pe baa semnelor locale si #enerale caracteristice$ Radio#ra!ic nu se obser"a modi!icari
caracteristice, in stadiul incipient se poate #asi& cel mult& o lar#ire a spatiului articular$ In stadiile mai a"ansate apar
nere#ularitati si c'iar erodari ale conturului condililor mandibulari sau ale peretilor ca"itatii #lenoide$ Punctia se poate
!ace in scop dia#nostic& pentru a ne7 con"in#e daca este puroi in articulatie si in scop terapeutic& pentru a determina
#ermenii cauali si a testa sensibilitatea lor la antibiotice$
Dia#nosticul di!erential se !ace cu alte procese in!lamatorii localiate in re#iunea respecti"a si anume% !oliculita sau
!urunculul pretra#ian care preinta aspectul clinic caracteristic si modi!icari mai marcate ale te#umentelor, lim!oadenita
pretra#iana nu se insoteste de dureri pro"ocate de miscarile mandibulei, parotiditele urliene sau nespeci!ice au aspecte
clinice caracteristice& iar semnele interesarii articulare sunt reduse, otomastoiditele supurate se preteaa cel mai adesea
la con!uii cu artritele acute$ In otomastoidita& miscarile mandibulei sunt posibile$ De retinut ca& adesea& otomastoidita
coe)ista cu artrita acuta temporomandibulara& ca o complicatie a acesteia$
Tratament$ In stadiul initial de con#estie se !ace un tratament reoluti" local si #eneral$ Aplicatii de prisnite e"entual
roent#enterapie in doe antiin!lamatorii& unde ultrascurte$ /e administreaa antibiotice cu spectru lar#$ In !ormele
subacute este indicata "accinoterapia nespeci!ica$ Articulatia este pusa in repaus aplicandu-se o !ronda mentoniera$ In
!ormele purulente& con!irmate prin punctie& care nu se "indeca numai prin tratament local reoluti" si tratament #eneral
este indicata artrotomia$ Articulatia se desc'ide printr-o inciie mica pretra#iana si se dreneaa colectia purulenta$ Dupa
retrocedarea !enomenelor acute este necesar sa se !aca mobiliarea acti"a si pasi"a a articulatiei 2mecanoterapiE3
pentru a pre"eni instalarea constrictiei sau a anc'iloei$
Artrite speci!ice
/unt mani!estari articulare produse de a#enti pato#eni speci!ici care apar !ie iolate& !ie in cadrul unor a!ectiuni #enerale$
Artritele #onococice pot !i intalnite sub !orna de artrita acuta pseudo!le#monoasa& 'idrartroica si sub !orma de artrita
cronica reumatoida sau artral#ica$ -orma pseudo!le#monoasa are un debut incert& cu dureri "a#i& !ara modi!icari locale$
Pe acest !ond apar brusc !enomenele de artrita acuta supurata la care se asociaa o interesare ma(ora a elementelor
periarticulare$ In puroi se #asesc #onococi$ Tratamentul c'irur#ical 2artrotomiA3 trebuie asociat cu antibiotice si
obli#atoriu mecanoterapie$ -orma 'idrartroica este localiata mai rar la articulatia temporomandibulara, se
caracterieaa prin tume!actia articulara !ara semne de in!lamatie acuta$ Cel mai !rec"ent se cronicieaa$ -orma
cronica reumatoida& in care sunt interesate concomitent si articulatiile mici& in special articulatia astra#alocalcaneana&
are un debut insidios& cu e"olutie lenta& !ebra si dureri moderate& !ara sa in!luentee starea #enerala$
Dia#nosticul este destul de di!icil& iar speci!icitatea nu poate !i considerata decat dupa e"identierea #onococului$
; Artrite din cursul reumatismului poliarticular acut$ Interesarea articulatiei temporomandibulare in cursul reumatismului
/oColsCi-Bouillaud este rara$ /e caracterieaa prin coe)istenta si la ni"elul altor articulatii a !enomenelor patolo#ice
locale si a celorlalte semne clinice #enerale pato#nomonice$ La ni"elul articulatiei temporomandibulare apar tume!actii
reduse dureroase$ La palpare& bolna"ul acua dureri la presiune pe interlinia articulara, presiunea pe condil este
nedureroasa$ Desc'iderea #urii este dureroasa& dar posibila$
-orma cronica artral#ica simpla& caracteriata prin dureri articulare matinale& care se calmeaa dupa primele miscari ale
mandibulei$ Dia#nosticul de preciie este !oarte #reu de pus$ Aceste artrite nu supureaa niciodata$ Cedeaa la
tratamentul antireumatic speci!ic$
; Artrite si!ilitice$ /i!ilisul pro"oaca in articulatia temporomandibulara leiuni asemanatoare cu cele din articulatiile mari%
artrite acute& 'idrartroe& pseudotumori etc& dar de intensitate mai mica$ In perioada secundara pot aparea artral#ii sau
artrite subacute cu e)udat in cantitate mica$ In perioada tertiara apar artral#ii persistente nocturne dupa care apar
leiunile de epi!iita atro!ica sau& mai !rec"ent& 'ipertro!ica a condilului mandibular$
Artritele luetice nu duc niciodata la anc'iloe$ Dia#nosticul se pune pe e)istenta acestor !enomene locale in cadrul
mani!estarilor #enerale si umorale ale si!ilisului$
; Artrita tuberculoasa$ In!ectia tuberculoasa a articulatiei temporomandibulare este rara si niciodata primara$ In"aia
bacilara se produce din "ecinatate 2stanca temporalului& ramul ascendent mandibular sau lim!onodulii pretra#ienI3$
E"olutia este torpida& cu aparitia de leiuni distructi"e ale meniscului& cartila(elor si osului& urmate de !istule persistente$
E"olutia este lun#a si duce la !ibroarea articulatiei si anc'iloa$ In a!ara de tratamentul antituberculos speci!ic& unii
autori recomanda reectia de condil$
; Artrita actinomicotica$ Articulatia temporomandibulara este interesata prin e)tensia in!ectiei de la partile moi$
Modi!icarile patolo#ice intereseaa in special capsula articulara si meniscul& respectand osul si cartila(ul$ Dupa "indecare
ramane o !ibroa intensa periarticulara cu constrictia consecuti"a$
Artrite cronice
Considerate de unii autori drept artroe& aceste a!ectiuni sunt destul de !rec"ente& a"and in "edere aspecte clinice
"ariate in !unctie de !actorii etiolo#ici si de leiunile anatomopatolo#ice$ Datorita lipsei semnelor clinice ale in!lamatiei si
preentei unor leiuni distro!ic-de#enerati"e& care a!ecteaa toate toate elementele componente ale articulatiei& s-a
considerat& mai (udicios& ca ele sa !ie denumite artroe$ In realitate& aceste a!ectiuni debuteaa si e"olueaa multa "reme
sub !orma unor artrite subacute nespeci!ice in care !enomenele clinice in!lamatorii sunt sterse& necaracteristice& ulterior
se cronicieaa& producandu-se insa o serie de modi!icari mor!olo#ice ale elementelor periarticulare si in special
articulare& ceea ce i-a determinat pe unii autori sa le considere artroe$
Etiopato#enie$ Mecanismul etiopato#enic este destul de comple), ma(oritatea autorilor accentueaa asupra rolului
!actorilor traumatici$ Traumatismul direct este mai rar incriminat$ Cel mai !rec"ent sunt incriminate microtraumatismele
continue ale articulatiilor temporomandibulare prin deec'ilibrul ocluoarticular produs de% edentatii totale neproteate
sau proteate incorect& edentatii partiale terminale molare& edentatii partiale incrucisate& malpoitii dentare& mi#rari ale
dintilor& protee sau c'iar obturatii de!ectuoare care produc contacte premature ale dintilor& blocari ale articulatiilor
interdentare cu diri(area !ortata a miscarilor mandibulei etc$ Prin lipsa unui #'ida( al articularii interdentare& miscarile
mandibulei de"in anar'ice& traumatiante& a#resi"e& !apt care se ras!ran#e si asupra structurilor anatomice articulare si
periarticulare$ Intr-un prim timp este suprasolicitata capsula articulara care de"ine la)a$ La)itatea capsuloli#amentara
atra#e dupa sine suprasolicitarea care de"ine la)a$ La)itatea capsuloli#amentara atra#e dupa sine suprasolicitatea
mecanica a meniscului care "a su!eri si el trans!ormari 2stadiul de artrita subacutA3$ Trans!ormarile meniscului sunt
urmate de modi!icari ale cartila(ului articular si c'iar ale capetelor osoase$ Este insa !oarte probabil ca deec'ilibrul
ocluoarticular nu produce modi!icari ale capetelor osoase decat in caurile in care coe)ista anumite su!erinte locale
2reumatism& poliartrita cronica e"oluti"a etC3 sau #enerale 2tulburari endocrine& metabolice etC3$ Rolul terenului este
'otarator% sunt bolna"i cu deec'ilibre ocluoarticulare minime& dar care preinta tulburari marcate si alti bolna"i cu
deec'ilibre ocluoarticulare accentuate care nu preinta modi!icari ale articulatiei temporomandibulare$
Anatomie patolo#ica$ Intr-un prim stadiu apar modi!icari ale capsulei si li#amentelor, acestea isi pierd elasticitatea& de"in
la)e$ /ino"ia preinta un proces de in!lamatie super!iciala 2stadiul de artrita subacutA3$ Meniscul su!era un proces de
reorbtie mar#inala si centrala& subtiindu-se sau c'iar per!orandu-se in centru % celulele cartila#inoase se necroeaa&
super!icial apar !isuri& iar mar#inal !ran(uri$ In stadii a"ansate apar necroe ale capetelor osoase cu reactii de reorbtie
epi!iare si de proli!erare 5 in cioc de clarinet 5& leiuni "iibile si radiolo#ic$
/imptome$ Tabloul clinic este dominat de durere& cracmente si tulburari in mecanica articulara$ Durerea este adesea
simptomul ma(or, se caracterieaa printr-o "arietate de localiari si intensitate$ Durerea poate !i situata numai in
re#iunea articulatiei& declansata de miscarile mandibulei sau poate imbraca aspectul de ne"ral#ie !aciala& !ara localiare
precisa& aparand nere#ulat si cu iradieri di!erite$ Uneori& durerea iradiaa in urec'e& tampla& !runte& re#iunea suborbitara&
#onion& limba& #at& etc$ Durerile e)traarticulare masc'eaa adesea simptomatolo#ia articulara$ Orarul si caracterul
durerilor sunt "ariate% unii bolna"i se plan# de dureri continue sau de un !ond dureros pe care apar din cand in cand
dureri propriu-ise de intensitate "ariabila& descrise ca senatii de presiune sau dureri lacinante$ Uneori durerile sunt mai
puternice dimineata la primele miscari ale mandibulei& alteori dimpotri"a& seara cand articulatia este obosita, noptile sunt
calme& !ara dureri$ Indi!erent de caracterul durerii& presiunea pe articulatia temporomandibulara e)acerbeaa durerea
spontana& sau o declanseaa atunci cand ea nu e)ista$ De asemenea presiunile e)ercitate pe maseter si temporali sau
in !orni)ul superior retrotuberoitar pe pteri#oidianul e)tern sunt e)trem de dureroase& ceea ce re!lecta participarea si a
musculaturii la deec'ilibrul celuloarticular$
Cracmentele sunt #omotele sau pocniturile itraarticulare rareori percepute numai de bolna"i, de obicei se simt la
palpare& in timpul miscarilor de desc'idere si inc'idere a #urii& de#etele e)aminatorului !iind introduse in conductele
auditi"e e)terne sau aplicate inaintea tra#usului$ Uneori aceste cracmente sunt asa de puternice& incat sunt auite de
persoanele din (ur$ Cracmentul se percepe ca o pocnitura aspra, apare cel mai !rec"ent la miscarile de desc'idere a
#urii& !oarte rar putandu-se percepe si la inc'iderea #urii$ In momentul producerii cracmentului& bolna"ul a o usoara
durere si senatia de deplasare a condilului mandibular$ Cracmentul se produce datorita ibirii condilului mandibular de
condilul temporal& in momentul desc'iderii accentuate a #urii, cele doua elemente osoase nemai!iind separate prin
menisc care datorita trans!ormarilor mor!olo#ice su!erite ramane in #lena& "in in contact direct& producand #omotul
caracteristic$
Tulburarile in mecanica mandibulara se traduc prin limitarea si adeseori dedublarea miscarii de desc'idere care consta
intrao intrerupere a desc'iderii #urii la amplitudinea de 8-*8 mm& desc'iderea continuandu-se apoi #reoi$ -orta miscarii
de desc'idere a #urii este diminuata& miscarea de"ine eitanta$ Bolna"ii au tendinta la prodentie in!erioara cu muscatura
cap la cap si de deplasare laterala& catre partea cea mai putin a!ectata$
Pe lan#a aceste semne speci!ice& bolna"ii mai pot preenta% semne neurolo#ice 2ce!alee& mi#rena& 'emispasm !acial&
tulburari ale senatiilor #ustati"E3 semne sinusale 2senatie de nas in!undat& rinoree& dureri in!raorbitarE3, semne
auriculare 2otal#ii& "a(aituri in urec'i& ametelI3, semne sali"are 2sialoree sau asialiE3$
Radio#ra!ia articulatiilor temporomandibulare se !ace cu #ura inc'isa si cu #ura desc'isa& pentru a "edea atat
modi!icarile mor!olo#ice ale condililor temporali si mandibulari& cat si #radul de mobilitate al condililor mandibulari$ /e pot
obser"a in#rosari sau subtieri ale meniscului& e"identiate prin lar#iri& pensari ale spatiului articular, neconcordanta dintre
adancimea ca"itatii#lenoide si dimensiunea condilului mandibulare care este mult mai mare, modi!icari ale conturului
condilului mandibular& condilul in 5 cioc de clarinet 5$ Detalii e)trem de semni!icati"e pri"ind mor!olo#ia si in special
!unctia articulatiilor temporomandibulare se obtin prin e)amenul radiolo#ic cu ampli!icatorul de luminoitate$ /e pot
practica radio#ra!ii seriate ale ambelor articulatii temporomandibulare& #ura !iind inc'isa& intredesc'isa& partial desc'isa&
desc'isa la ma)imum pentru a putea e"identia mai !idel modi!icarile care apar in cinematica mandibulara$
E"olutie& complicatii$ Leiunile atro!ice pot duce la instalarea unei constrictii de mandibula sau lu)atii ireductibile, de
asemenea pot aparea de!ormatii pseudotumorale ale condilului mandibular$
Dia#nostic$ E)istenta cracmentului atesta interesarea articulatiei$ Este adesea di!icil de deosebit durerea articulara de
durerile din "ecinatate 2otice& parotidiene& dentare& mandibulare& sinusale etC3$ No"ocainiarea periarticulara& urmata de
sedarea !enomenelor dureroase poate !i luata in considerare in "ederea stabilirii dia#nosticului$ Dia#nosticul di!erential
trebuie !acut cu artropatiile speci!ice$ Este e)trem de utila stabilirea dia#nosticului etiolo#ic, "or !i in"esti#ate in primul
rand cauele #enerale care pot !a"oria producerea unei artrite cronice, cauele locale 2deec'ilibrul ocluoarticulaR3
"or !i in"esti#ate atat prin e)amen stomatolo#ic cat si cu a(utorul modelelor de studiu montate in articulatoare$
Pro#resele realiate in #natolo#ie permit astai o interpretare etiolo#ica de mare !inete$
Tratament$ Pro!ila)ia artritelor cronice temporomandibulare se !ace inlaturand !actorii ocluoarticulari traumatianti prin
proteari corecte& inlaturarea proteelor de!ectuoase& sle!uiri selecti"e& inaltari sau coborari de ocluie& realiari de
#'ida(e ale miscarilor mandibulei$ Tratamentul se adreseaa in primul rand durerii care il supara pe bolna"$ Aplicarea de
#utiere ocluale sau mai bine de placi palatinale cu platou retro-incial pun pentru un timp& articulatia in repaus si
durerile se remit$ Daca nu se inter"ine insa in urmatoarele ?-+ saptamani pentru a se stabili un #'ida( si o inaltime
con"enabila a eta(ului in!erior& durerile reapar$ Durerile pot !i calmate si prin in!iltratii periarticulare cu solutii de no"ocaina
sau )ilina& insa reapar dupa cate"a ore daca articulatia nu a !ost pusa in repaus$ Repausul articular poate !i realiat si
prin aplicarea unei !ronde mentoniere$
Daca e)ista de(a leiuni constituite ale capetelor osoase& se pot practica in(ectii intraarticulare cu 'idrocortion si
penicilina$ O serie de autori semnaleaa& in ultimii ani& pericolul aparitiei necroelor capetelor osoase prin in(ectarea
intraarticulara de 'idrocortion din care caua& aceasta trebuie !olosita cu prudenta$
Meniscotomia& capsulora!ia sau c'iar reectia condilului mandibular sunt metode de e)ceptie& la care se recur#e numai
dupa ce s-au epuiat toate celelalte mi(loace terapeutice$
Care este rolul i nsemntatea articulaiei temporo-mandibulare? Ridic ea ntr-adevr probleme
medicale? Consultaia trebuie fcut la medicul de famile sau la stomatolog?
ANATOMIE
Articulaia temporo-mandibular reprezint conexiunea, onciunea dintre mandibul i osul
temporal al craniului, fiind situat n faa urec!ii, de fiecare parte a capului" #xtremitatea
superioar rotund a mandibulei ptrunde ntr-o cavitate din osul temporal, ambele elemente fiind
acoperite cu un esut cartilaginos i ntre ele se interpune un disc fibros, ce are rol de a amortiza
ocul i de a facilita micrile articulare"
Articulaia este una dintre cele mai complexe din organism, nglob$nd oase, ligamente, tendoane,
muc!i, vase, nervi i, de asemenea, este probabil una dintre cele mai ,,neobosite%, realiz$nd
desc!iderea i nc!iderea gurii pentru a muca, a mesteca, a vorbi, a csca etc" &entru aceasta, ea
realizeaz micri diverse' nainte-napoi, sus-os i lateral" # de la sine neles c afectarea
oricrei componente va genera o patologie local' cartilaul se poate inflama, discul se erodeaz,
articulaia poate suferi traumatisme minime sau maore, muc!ii se pot contracta excesiv" &utem
simi articulaia temporo-mandibular fie dac punem degetul pe poriunea triung!iular din faa
urec!ii, fie pun$nd un deget n canalul auricular, n partea lui intern" (ac desc!idem gura, vom
simi la deget micrile acesteia i uneori n maladii ale articulaiei, micrile vor fi nsoite de
durere"
)recvent, simpla suprasolicitare a articulaiei se poate solda cu simptome neplcute' mestecatul
excesiv *de la guma de mestecat la ronitul dulciurilor, seminelor i c!iar""" a creioanelor sau a
ung!iilor+ sau pe o singur parte, odi!na cu brbia n piept, vorbitul la telefon plas$nd aparatul
ntre cap i umr" Alteori, este vorba despre o suprasolicitare, de o contractur excesiv a
muc!ilor, de obicei din cauza stresului sau a unei sensibiliti crescute la durere"
SIMPTOME
Cel mai frecvent simptom este durerea, care apare n faa urec!ii sau l$ng aceasta, cu propagare
spre obraz, t$mpl, g$t, umr" #ste vorba fie despre o durere sever, fie despre un disconfort care
dureaz ns o perioad ndelungat *luni, ani+" ,a -./ dintre pacieni apare cefalee i la aproape
umtate dureri faciale, accentuate de micrile de nc!idere-desc!idere ale gurii i de aerul rece
*n timpul iernii sau c!iar vara de aerul condiionat+" (ac durerea de la nivelul urec!ii este
persistent, ea trebuie uneori difereniat de o afeciune la acest nivel *de exemplu, o infecie cum
ar fi otita+" ,a durere se adaug limitarea micrilor articulare' gura nu se poate desc!ide cu
amplitudinea normal sau nu se poate desc!ide i nc!ide complet, iar mestecatul devine dureros"
Al treilea semn evident sunt sunetele produse la folosirea articulaiei *nc!iderea i desc!iderea
gurii+, care pot fi auzite de bolnav i de cei din ur, dar care nu au nici o semnificaie n absena
durerii i a ,,nepenirii% articulare" 0ai rar, mai pot aprea ameeala, scderea auzului, tinitus *un
zgomot-,,fantom% pe care bolnavul l aude n urec!e, dar fr o stimulare sonor exterioar ca un
ticit, $r$it, pocnituri sau fonituri+, senzaia de urec!e nfundat, tumefiere regional a feei"
CRONIC.
CEL PUIN 10%
din populaie s-a confruntat n timpul vieii cu o afeciune a articulaiei temporo-mandibulare" (e
fapt, se consider c, dup nesuferitele dureri de dini, durerile temporo-mandibulare sunt cele mai
frecvente dintre cele nregistrate n zona facial" )emeile sunt afectate de dou-trei ori mai mult
dec$t brbaii i cele mai periclitate sunt persoanele ntre 1. i 2. de ani" 3neori, apar o durere, o
suferin pasager, dar, alteori, este un fenomen cronic, care impune un consult de specialitate"
SCRNETUL DINILOR
4ruxismul este termenul medical pentru ,,scr$nirea dinilor%, un contact forat ntre dini, cu sau
fr zgomot, care poate aprea ziua sau noaptea" #ste posibil ca acest scr$net al dinilor s fie
destul de puternic ca s trezeasc o persoan care doarme alturi, c!iar dac cel n cauz nu
realizeaz c este victima acestui fenomen" #ste destul de frecvent, afect$nd, se pare, peste 2./
dintre aduli i 5./ dintre copii" Cauzele sunt' o aliniere anormal a dinilor, lipsuri dentare, o
reacie la o durere de urec!e sau de dini sau o stare de anxietate, stres, frustrare, agresivitate,
tulburri de somn etc" &e l$ng dureri ale articulaiei temporo-mandibulare, mai apar deteriorarea
sau fracturarea dinilor, cefalee, dureri faciale etc" (e asemenea, la nivelul articulaiei se poate
dezvolta un proces inflamator, o artrit, fie de natur degenerativ *o dat cu naintarea n v$rst+,
fie generat de o afeciune inflamatorie cronic, aa cum este poliartrita reumatoid *mai ales dac
boala apare la un copil+" 6raumatismele *prin lovitur direct sau prin pendularea capului dup un
impact, urmat de o micare de accelerare-decelerare+, infeciile locale sau, mai rar, tumorile sunt
alte cauze de afectare a articulaiei temporo-mandibulare"
INVESTIGAII
(iagnosticul ncepe cu un control stomatologic, uneori fiind necesar o investigaie mai complex
practicat de un specialist n c!irurgie maxilo-facial, un examen 7R,, la care se adaug
radiografia dentar, eventual o tomografie computerizat sau un examen de rezonan magnetic
nuclear"
SFATUL MEDICULUI
6ratamentul ncepe cu msuri simple"
8 # necesar punerea n repaus a articulaiei prin adoptarea unei diete bazate pe alimente moi
*piureuri, supe, iaurturi, carne i legume fierte etc"+ i n porii mici"
8 0edicul v va nva nite te!nici de masare a zonei i exerciii de ntindere muscular" n &entru
rezultate mai bune putei asocia i alternana rece-cald"
8 9n acest scop, aplicai un pac!et cu g!ea *nvelit ntr-un prosop+ pentru :. minute, apoi facei
exerciiile de ntindere muscular, de desc!idere controlat a gurii, dup care aplicai un prosop
cald pentru 2 minute" Repetai procedeul de mai multe ori pe zi"
8 )acei tratamentele stomatologice necesare i pe cele de ortodonie dac e cazul" n )olosii un
dispozitiv de aprare a dinilor, care nu permite contactul lor direct ntre arcade, n timpul nopii
*uneori i ziua dac v e recomandat+"
8 Ca tratament medicamentos se folosesc antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive *n doze
mici+ i relaxante musculare"
8 9n cazuri mai grave, se pot inecta corticosteroizi n articulaie sau c!iar toxin botulinic" n 9n
cazurile mai complicate, se apeleaz la diferite metode c!irurgicale pentru repararea unor
anomalii, ndeprtarea unor poriuni de esut sau nlocuirea articulaiei" #ste o decizie ce trebuie
abordat cu maxim precauie, n cazurile care nu rspund la alte tratamente, cu dureri persistente,
pentru c modificrile c!irurgicale vor fi ireversibile"
8 Artrocenteza const n introducerea de ace n articulaie i irigarea acesteia cu o soluie steril" n
9n artroscopie, se introduce un tub iluminat n articulaie, care permite vizualizarea ei i corectarea
diferitelor deficiene"
8 9n ultim instan, se recurge la metodele de c!irurgie clasic, cu desc!iderea larg a zonei"
Artroza temporomandibulara" Aceasta boala reprezinta localizarea reumatismului degenerativ
la nivelul articulatiei temporomandibulare" #a poate fi primitiva, fara o cauza evidenta si
secundara, in maoritatea cazurilor fiind produsa de malformatii congenitale sau dobandite
alveo- dentare insotite de tulburari mecano- functionale ale ocluziei *edentatii, proteze
defetuoase etc+"
Artroza temporomandibulara se poate asocia cu sindromul Costen in care durerile au un
caracter de nevralgie a nevralgiilor craniene, cu tulburari senzoriale, de auz, ameteli, limitarea
miscarilor de masticatie in articulatie" Aceste perturbatii se aseamana cu cele din sindromul
4arre- ,ieou, capsula articulara avand rolul unei zone reflexogene"
;pondilozele se mai numesc si artroze vertebrale" ,eziunea intereseaza cele doua elemente
constitutive ale coloanei vertebrale, si anume' vertebra si discul intervertebral"
)iecare disc este alcatuit din doua parti' nucleul pulpos si inelul fibros
<ucleul pulpos, care ocupa zona centrala, functioneaza ca o bila care se deplaseaza in toate
directiile, dupa fiecare miscare"
=nelul fibros ocupa partea periferica, fiind format dintr-o serie de lame concentrice *:2 > 5.+,
solidarizate intre ele prin fibre transversale" (iscul sufera o
involutie, incepand de la etatea de aproximativ 1. de ani,
mai ales daca se adauga si factorul traumatic" 0odificarile
degenerative se accentueaza, nucleul pulpos bogat in apa
se retracta, devine friabil, iar inelul fibros se usuca si se
necrozeaza" Cand nucleul bombeaza in spongioasa
corpului vertebral, se produce !ernierea intraspongioasa,
iar nodului !erniat poarta denumirea de nodul ;c!morl"
Aceste modificari artrozice ale discurilor constituie
discartroza.
Corpul vertebral prezinta leziuni degenerative caracteristice, sub forma unor excrescente sau
prelungiri osoase numite osteofite, care se formeaza prin reactii osteogenetice locale"
Anatomie patologica: in spondiloza actioneaza acelasi proces de uzura, cu aceleasi
caracteristici ca in artroza, interesand discul si corpul vertebral" ;e vor produce' protruzia
discala *bombare+, !ernia discala, osteofitoza"
Etiologie: sunt mai multi factori care contribuie la declansarea bolii, in genere cei expusi la
referatul ?Artroza@" (intre acestia citam' traumatismele vertebrale -fie maore si unice, de
obicei directe, > fie minore, dar permanente *micro-traumatisme+ etcA obezitatea;
!iperfunctiile coloanei cervicale si lombare > mai ales in solicitarile sportive de performantaA
tulburarile statice - !iperlordoza, pozitiile gresite in munca profesionalaA anomaliile
congenitale *bloc vertebral etc+A insuficienta musculo-ligamentara si relaxarea chingii
abdominale; etatea mai avansata.
<u putem vorbi de spondiloze profesionale, dar vorbim despre frecventa spondilozelor in
anumite profesiuni"
#xamenul radiologie arata' osteofitoza, osteoporoza, osteoscleroza" (e multe ori putem
constata spondiloze radiologice, fara fenomene de spondiloza clinica"
Forme clinice: dupa localizare deosebim' spondiloza cervicala, spondiloza toracica, si
spondiloza lombara"
SPONDILOZA CERVICALA
Simptomele caracteristice sunt' durerea cervicala, redoarea cefei, cracmente in miscariA se
adauga fenomene iritative ale radacinilor nervoase, putandu-se produce'
- nevralgii *plexite+ cervico-bra!ialeA
- periartrita scapulo-!umerala *&";"B"+A
- simpatalgii, cu fenomene algodistrofice, realizand sindromul umar-mana sau ;teinbrocCer,
angioneuroze vasospastice periferice *sindrom RaDnaud+ etcA
- torticolisA
- bra!ialgie, nevralgia Arnold, sau arnoldita, sau nevralgia occipitala etcA
- astenie nervoasa, care impreuna cu spondiloza cervicala
realizeaza sindromul 4arre-,ieou"
SPONDILOZA TORACALA
#ste mai rara si se manifesta prin nevralgii intercostale" 7 forma
speciala de spondiloza dorsala este boala ;c!euermann sau
spondiloza uvenila, care debuteaza la copii c!iar inainte de :.
ani, pentru ca intre :. si 5. de ani sa se constituie cifoza" ;unt
prezenti nodulii ;c!morl si vertebrele cuneiforme, conferind
coloanei o rigiditate deosebita" (e asemenea, o alta forma este
sindromul )orestier-Rotes, caracterizat printr-o osteofitoza giganta
si formarea de punti osoase, denumite sindesmofite, realizand un
adevarat ?bambus vertebral@"
SPONDILOZA LOMBARA
#ste poate cea mai frecventa" 0otivele? 0obilitatea si calitatea de
suport ale acestui segment vertebral" ;i ca sa vedem ce sarcina ?suporta@ coloana lombara, s-a
constatat ca ridicarea unei greutati de 2. Cg, de exemplu, determina asupra coloanei lombare
o presiune de 2.. Cg, adica de :. ori mai mare"
(urerea sau lombalgia, prezenta de fiecare data, da ceea ce se c!eama lumbago" (urerile sunt
mai vii dimineata la miscari sau catre seara, dupa oboseala zilei" Aceste manifestari algice
iradiaza de obicei spre regiunile fesiere sau sacru, iar alteori pe membrul inferior, sub forma
unei sciatici, nevralgii crurale sau meralgii parestezice de femurocutanat > fenomene care sunt
explicate prin alterarea discului, care declanseaza iritatii ale radacinilor nervoase" #ste
conflictul disco-radicular" &unctele cele mai dureroase sunt cele de la nivelul lui ,
E
> ,
2
si ,
2

> ;
r
)recvent aceste deteriorari discale produc alunecari vertebrale, numite spon-dilolistezis
*retrolistezis, anterolistezis sau laterolistezis+"
#xamenul radiologie arata aceleasi modificari, uneori si o artroza interspinoasa, constituind
sindromul 4aastrup"
sursa' boli-medicina"com
;pondiloza cervicala , fiind o afectiune degenerativa a coloanei cervicale, poate interesa toate
componentele anatomice ale acesteia, si in functie de structurile afectate se poate manifesta
prin '-durere care apare la miscarea capului si a gatului in cazul uncartozei *afectarea
aticulatiilor unciforme+-durere care apare la extensia si rotatia laterala a capului*semnul
;purling+-nevralgia cervico-bra!iala-dureri de-a lungul membrului superior,cu tulburari de
sensibilitate"-cefalee occipitala,ameteli, tulburari de ec!ilibru, tulburari de stabilitate,tulburari
vizuale, acufene, manifestari psi!ice, care se pot manifesta intermitent, si se intensifica la
rotatia si extensia capului"*sindromul 4arre-,ieou+-dureri si contracturi musculare cervicale-
manifestari ale sindromului simpatic cervical posterior *angor vertebro-coronarian+ sindrom
&rinzmetal-0assoumiAcupunctura se adreseaza tulburarilor functionale'-contracturii
musculare-durerii-tulburarilor vasculare si neurologiceAcupunctura se practica cu ace sterile
de unica folosinta atat in zona locala cat si la distanta *se folosesc in ur de :. ace+Rezultatele
obtinute dupa :.-:5 sedinte sunt semnificative"
Generalitati
Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare 2ATM3 sunt repreentate de o serie de a!ectiuni adesea dureroase&
ce intereseaa atat articulatia& cat si musculatura a!erenta acesteia& ce controleaa di"ersele miscari ale
mandibulei% "orbitul& mestecatul& etc$ Numarul e)act al persoanelor care preinta una dintre aceste a!ectiuni nu
este cunoscut dar s-a obser"at statistic !aptul ca persoanele de se) !eminin a!ectate& sunt in numar dublu !ata de
cele de se) masculin$
Cuprins articol
:" Feneralitati
5" Ce este articulatia temporo-mandibulara?
1" &rincipalele afectiuni ale A60
E" Cauze
2" ;imptomotologia
G" 6ratament
Ce este articulatia temporo-mandibulara?Sus
ATM repreinta cone)iunea dintre mandibula si osul temporal& os ce este situat in partea laterala a cutiei craniene$
1eti putea percepe aceasta articulatie prin simpla plasare a de#etelor in !ata conductului auditi" e)tern si
e!ectuarea unei miscari de desc'idere-inc'idere a #urii$ In momentul e!ectuarii unei miscari de desc'idere&
e)tremitatile rotun(ite ale mandibulei& numite condili& #liseaa pe niste supra!ete conca"e plasate in osul temporal
iar in momentul inc'iderii ca"itatii bucale acesti condili aluneca in poitia lor initiala$ Pentru a e"ita ca aceste doua
supra!ete osoase sa se !rece una de cealalta in timpul acestor miscari& !apt ce ar duce la o uura rapida insotita
de dureri intre cele doua supra!ete& se #aseste un disc cu rol de tampon ce absoarbe "ariatiile de presiune din
timpul masticatiei$
Principalele afectiuni ale ATMSus
Pot !i impartite in trei cate#orii%
*$ Tulburari ale musculaturii ATM
- este caracteriata de aparitia durerii la ni"elul musc'ilor ce controleaa miscarile mandibulei$
?$ Traumatisme ale ATM
- sunt repreentate in principal de traumatismul discului intraarticular sau producerea unei lu)atii& dislocari a
articulatiei sau c'iar a unei !racturi la ni"elul condilului mandibular$
+$ A!ectiuni in!lamatorii sau de#enerati"e ale ATM cum ar !i artritele 2in!ectioase& reumatoide& de#enerati"e3$
CauzeSus
Printre cauele ce duc la aparitia acestor a!ectiuni putem enumera%
a3$ bruxismul
- persoanele ce 5scrasnescD dintii in timpul noptii sunt !oarte predispuse la ast!el de a!ectiuni$ Pentru pre"enirea
aparitiei unei dis!unctii a ATM este recomandat ca aceste persoane sa poarte pe timpul noptii niste #utiere de
protectie con!ectionate in laboratorul de te'nica dentara$
b3$ di"erse traumatisme
- de e)emplu o lo"itura puternica aplicata la ni"elul barbiei "a transmite la ni"elul discului intraarticular o presiune
!oarte mare ce poate produce leiuni serioase la acest ni"el sau c'iar mai #ra" !ractura condilului mandibular$
c3$ ocluie deec'ilibrata
- ocluia sau 5muscaturaD poate !i deec'ilibrata din mai multe moti"e%
- persoana respecti"a a pierdut in timp unul sau mai multi dinti iar dintii restanti au mi#rat ducand la aparitia unui
deec'ilibru oclual$ De aceea este bine ca toate edentatiile sa !ie prote(ate la timp$
- pacientii ce necesita tratament ortodontic, toti acesti pacienti au prin de!initie ocluia deec'ilibrata$
- deec'ilibrarea ocluiei poate !i indusa si de medicul stomatolo# prin realiarea unor lucrari protetice sau a unor
obturatii neec'ilibrate 25inalteD3$ In aceste situatii ele trebuie obli#atoriu re!acute$
SimptomotologiaSus
/imptomul predominant este durerea$ Aceasta este insotita uneori de limitari sau blocari ale miscarilor in
articulatie& pocnituri ale articulatiei& oboseala musc'ilor articulatiei& perceperea de catre pacient
a unei modi!icari ma(ore in timpul muscaturii$
/ecundar pot aparea dureri de cap& de urec!i& ameteala$
TratamentSus
Tratamentul acestor a!ectiuni este in #eneral un tratament comple) si nu se poate
obtine recuperarea inte#rala in *==< din cauri$
Tratamentul presupune dupa ca terapie medicamentoasa in "ederea obtinerii unei
rela)ari musculare si a eliminarii stresului& o serie de e)ercitii speciale in "ederea
obtinerii unei rela)ari musculare si a eliminarii stresului& o serie de e)ercitii speciale
in "ederea imbunatatirii mobilitatii articulare& iar alteori tratament c'irur#ical 2di"erse
traumatisme& !racturi& per!orari ale discului3$
Autor% Dr. Corneliu Gherasim& medic stomatolo#ie #enerala
Cea mai mare parte a afeciunilor degenerative de tip artrozic sunt cauzate de disfuncia
temporomandibular" (ac aceast disfuncie se menine, apar fenomenele de inflamaie
cronic degenerativ de tip artrozic, care deformeaz capetele articulare"
Artam ntr-un articol anterior faptul c disfuncia temporomandibular poate aprea ca
urmare a desc!iderii exagerate a gurii cu tensionarea capsulei i a sinoviei, micrii
masticatorii exagerate efectuate n vederea triturrii unor alimente dure la nivelul molarilor cu
elongarea capsulei articulare" (ac disfuncia articulaiei temporomandibulare se menine,
apar fenomene de inflamaie cronic degenerativ de tip artrozic cu modificri ale structurii
tuturor elementelor articulare" &rimele care se modific sunt ligamentele i capsula, acestea
devenind laxe i permi$nd discului articular s migreze anteromedian" (in cauza acestei
deplasri discul sufer unele modificri de structur i de form" 9n stadiile avansate discul
poate fi distrus n totalitate, iar suprafeele osoase aung n contact favoriz$nd apariia de
eroziuni i osteofite"
(urerea este simptomul dominant, dar este variabil at$t din punctul de vedere al topografiei,
cronologiei, c$t i al intensitii" &oate fi localizat strict la nivelul articulaiei
temporomandibulare sau poate fi difuz, asemntoare unei nevralgii faciale" (urerea nu
apare noaptea" )recvent, durerile sunt mai puternice dimineaa, la primele micri ale
mandibulei, sau seara, c$nd articulaia este obosit" 3nii pacieni acuz episoade dureroase de
scurt durat, iar alii, o durere cronic" =ntensitatea durerii variaz de la senzaii de presiune
la dureri lancinante"
(urerea asociaz !ipermobilitatea articular, care este mult mai frecvent dec$t limitarea
micrilor mandibulei" (in cauza acestei !ipermobiliti apar subluxaii anterioare i luxaii
recidivante" Alte semne' semne auriculare *otalgii, v$$ituri n urec!i, ameeli+, semne
sinusale *rinoree, senzaia de nas nfundat, dureri infraorbitale+, semne salivare *sialoree,
asialie+, semne neurologice *cefalee, migren, !emispasm facial+"
6ratamentul paliativ poate fi realizat fie practic$nd un bloca intermaxilar, care va duce la
dispariia aproape imediat a durerilor, fie practic$nd o serie de exerciii de gimnastic a
musculaturii mobilizatoare a mandibulei, mai greu de efectuat n condiiile n care bolnavilor
le este team de orice micare a mandibulei, pentru a nu declana durerile"
6ratamentul definitiv nec!irurgical este orientat spre reducerea !iperactivitii musculare,
cauzate de parafuncii i malocluzie, dar i de stresul emoional" 0alocluzia se rezolv prin
terapie ocluzal, care presupune orice intervenie menit s modifice poziia mandibulei iHsau
contactele dentare patologice" Aceasta poate fi reversibil sau ireversibil" 6erapia ocluzal
reversibil modific numai temporar raporturile ocluzale" 6erapia ocluzal ireversibil este
constituit din orice tratament care permanentizeaz modificrile raporturilor ocluzale iHsau
poziiei mandibulei" #xemple n acest sens sunt lefuirile selective i lucrrile protetice, care
modific relaiile ocluzale"
;unt ns cazuri n care simptomatologia nu se poate remite dec$t dup o intervenie
c!irurgical" Artroscopia este pe primul loc n terapia c!irurgical, fiind minim invaziv" #ste
indicat n cazurile cu tulburri articulare invalidante care nu se remit dup terapia
medicamentoas de minimum 1 luni" (up artroscopie se instituie terapia antibiotic i
antiinflamatoare nesteroidian" (in a patra zi se pot efectua uoare micri de desc!idere a
gurii, dar cu o amplitudine maxim de 5 cm" -.-I2/ din cazurile care au necesitat artroscopie
evolueaz fr complicaii
sursa' (r" )otescu 7ttomedic primar competenta Acupunctura si ,aserterapie
CeDJords' Cinetoterapie ;indromul 4arre-,ieou, spondiloze tratament Cineto, artroza
temporomandibulara, artroze, Cinetoterapie, Cinetoterapia, fizioterapie, fizio-Cinetoterapie,
laserterapie, recuperare medicala
arti!"a#i$i t$%&'r'%a()i*!"ar$
&rocesele inflamatorii acute ale articulaiei temporomandibulare pot interesa sinovia
*sinovita+, capsula *capsulita+, esutul retrodiscal *retrodiscita+ sau articulaia n totalitate
*artrita+" ;e pare c cele mai multe dintre aceste afeciuni sunt cauzate de disfuncia
temporomandibular" (ac aceast disfuncie se menine, apar fenomenele de inflamaie
cronic degenerative de tip artrozic, care deformeaz capetele articulare"
(isfuncia temporomandibular poate aprea ca urmare a desc!iderii exagerate a gurii, cu
tensionarea capsulei i a sinoviei, micrii masticatorii exagerate efectuate n vederea triturrii
unor alimente dure la nivelul molarilor cu elongarea capsulei articulare etc"
0etodele diagnostice utile sunt radiografia, tomografia computerizat i R0<-ul" Acestea
evideniaz o lrgire a spaiului articular unilateral, asimetria poziiei structurilor osoase i a
discului, precum i lic!id n articulaie"
&acientul acuz iniial doar un disconfort n timpul masticaiei" 3lterior, acest disconfort se
transform n durere localizat la nivelul articulaiei, spontan, dar i la palpare, put$nd fi
nsoit i de spasme musculare"
6ratamentul se face, n funcie de etiologie, cu analgezice, antiinflamatore, antibiotice i se
limiteaz pe c$t posibil desc!iderea gurii i eforturile masticatorii"
(iagnosticul clinic se bazeaz pe existena cracmentelor i a tulburrilor de mobilitate ale
articulaiei temporomandibulare" (urerea este simptomul dominant, dar nu este caracteristic
dec$t dac se localizeaz strict la nivelul articulaiei"
(iagnosticul paraclinic ne ofer cele mai multe informaii" #xamenul radiologic este de
departe cea mai important explorare imagistic" ;e execut doua incidente ale articulaiei, cu
gura desc!is i respectiv cu gura nc!is" 9n momentul n care modificrile degenerative apar
pe radiografie, boala este dea constituit" Cel mai important dezavanta al radiografiei este
imposibilitatea furnizrii de date despre starea prilor moi" &entru a obine informaii despre
morfologia discului, poziia lui, starea ligamentelor, a sinovialei i a capsulei se face o
artrografie sau o tomografie computerizat"
6ratamentul profilactic const n evitarea apariiei disfunciilor articulare" 6ratamentul
paliativ este o terapie pe termen scurt i urmrete doar ameliorarea simptomatologiei
pacientului, dar nu intervine asupra factorilor etiologici sau asupra evoluiei bolii"
&rincipalul simptom care trebuie eliminat este durerea" 6ratamentul este complex" 9n prezent
exist mai multe metode de eliminare a durerii din cadrul artrozei degenerative a articulaiei
temporomandibulare, i anume' tratamentul medical, fizicalCinetic sau blocaul intermaxilar"
6ratamentul medical poate fi local iHsau oral"
6ratamentul medical se refer la administrarea de analgezice, tranc!ilizante, anestezice locale,
substane antiinflamatorii nesteroidiene i relaxante musculare"
6erapia care asigur ameliorarea sindromului algic i a celui inflamator este fototerapia, care
folosete cldura emis de o surs de raze infraroii, curenii de nalt frecven sau laser" #i i
se adaug terapia analgetic prin refrigeraie sau crioterapia, folosind elenul" Acestora li se
adaug cu succes masaul miorelaxant i biotroficizant al esuturilor din zona dureroas, c$t i
stimularea electric neural transcutan aplicat n scop analgetic"
(e asemenea, de mare autor este i terapia de miorelaxare locoregional sau de relaxare a
musculaturii periarticulare, care const n electroterapie, diatermie, magnetoterapie,
presopunctur, acupunctur"
Par')'(ta&atia +a! &ar'()'(t',a
;cris de (r"6ac!e Feorgiana-7zana 1K afisari
:5':I'5K, 0arti 1: August 5.:.
Dr.Ta-$ G$'r.ia(a/O,a(a
0edic primar recuperare
medicala
(octor n Ltiine medicale
0edic coordonator
Centrul de Recuperare
0edical M0edical Care@
JJJ"medicalcare"ro
contactNmedicalcare"ro
.5:-511 IK5K
.K51"G5G"5-I
Cunoatem faptul c parodontopatia sau parodontoza nu este o boal a dinilor sau a gingiilor, ci a aparatului
care susine dintele n osul maxilar" (intele nu este lipit de osul maxilarelor, ntre dinte i os exist$nd un spaiu
n care se gsesc anumite structuri care ancoreaz dintele n os" Cu un capt, aceste structuri se lipesc de dinte i
cu cellalt capt de os" 7sul de care se prind aceste structuri de legtur are o calitate special, care se formeaz
separat de oasele maxilare, dar care vine n contact intim cu acestea" #l este prezent la fiecare dinte n parte i se
numete os alveolar" &rin urmare, dintele este prins prin intermediul acestor structuri de osul alveolar, care, la
r$ndul lui, este n contact intim cu osul maxilar" &arodontoza distruge aceste structuri de legtur, precum i osul
alveolar, nlocuindu-le cu esut de calitate slab" (ac microorganismele incriminate n procesul de
parodontopatie distrug acest aparat de susinere, dintele devine mobil, iar dac distrug osul alveolar, dintele se
poate pierde foarte uor"
3n prim tratament ar putea fi reprezentat de vaccinurile microbiene, precum cele stafilococice, cantastimul,
imudonul, alturi de care se recomand vitamino-mineralo-terapia, dar se recunoate faptul c ele sunt aduvante
ale tratamentului c!irurgical" 9n lipsa unui tratament c!irurgical, efectul acestor vaccinuri este doar temporar"
Astfel, parodontopatiile marginale cronice sau progresive, prin procesul patologic care produce liza esuturilor
parodontale i, n special, a osului alveolar, necesit, alturi de celelalte metode terapeutice locale i generale, i
metode c!irurgicale" (in nefericire, maoritatea metodelor c!irurgicale de tratament vizeaz corectarea unor
defecte produse de boala parodontal, fr ns a interveni n eliminarea factorilor etiologici sau s reueasc s
restaureze esuturile pierdute" &rin urmare, recidiva se nt$lnete frecvent" 6ratamentul c!irurgical reprezint
doar o etap terapeutic n contextul parodontopatiilor marginale cronice" #l trebuie precedat i continuat de
tratamente locale, cu rolul de a nltura sau a ameliora at$t aciunea factorilor iritativi mecanici sau infecioi, c$t
i disfuncionalitile etiopatogenetice locoregionale i generale ale organismului"
)izioterapia aplicat n scop antiinflamator i biotroficizant este urmat de reducerea la maximum a procesului
inflamator, menit s permit o mai bun desfurare a interveniei c!irurgicale" 0iloacele folosite sunt
diatermia cu unde scurte, laserterapia i masaul gingival manual sau utiliz$nd o serie de dispozitive cauciucate
*stimulatori interdentari din cauciuc+"
0iloacele c!irurgicale de tratament n parodontopatii urmresc' eliminarea pungilor parodontaleA crearea unor
contururi i structuri gingivale care s permit o bun autocurire i s mpiedice stagnarea alimentelor i
formarea plcii bacterieneA crearea sau meninerea unei zone de gingie fix Ceratinizat c$t mai lat, pentru a
asigura o troficitate tisular satisfctoareA stabilizarea evoluiei procesului patologic al bolii parodontale i
crearea posibilitilor de efectuare a tratamentului de ntreinere a strii de troficitate la nivelul suprafeelor
radiculare ale dinilor i ale gingiei marginale i restaurarea esutului parodontal pierdut prin efectul bolii, atunci
c$nd este posibil" 0etodele c!irurgicale folosite cu precdere n tratamentul parodontopatiilor marginale sunt'
c!iuretaul, gingivectomia, operaiile cu lambou, gingivoplastia, osteoplastia" Acestor metode curative li se
adaug o serie de intervenii c!irurgicale care previn apariia sau agravarea parodontopatiilor, realiz$nd c!irurgia
parodontal profilactic"
P!t$% &r$0$(i '+t$'&'r',a +i *'a"a artr',ia &$ a"$a
&ratiarii ati0itatii 1i,i$2
;cris de (r"6ac!e Feorgiana-7zana 15 afisari
:5':I'5K, 0arti 1: August 5.:.
Dr.Ta-$ G$'r.ia(a/O,a(a
0edic primar recuperare
medicala
(octor n Ltiine medicale
0edic coordonator
Centrul de Recuperare
0edical M0edical Care@
JJJ"medicalcare"ro
contactNmedicalcare"ro
.5:-511 IK5K
.K51"G5G"5-I
3 i *'a"a artr',i4 &$ a"$a &rati4rii ati0it4#ii 1i,i$2

Ati0itat$a 1i,i4 )$+143!rat4 5( %') '(+ta(t

#xerciiile fizice, incluse n programe de gimnastic medical se adreseaz deopotriv articulaiilor, muc!ilor,
oaselor c$t i aparatului cardiovascular"
Activitatea fizic efectuat cu regularitate este benefic, deoarece ne aut s dormim mai bine, ne ofer un spor
de atenie i ne relaxeaz"
;pecialitii ne propun un compromis ntre activitile noastre statice sau care presupun meninerea unor pozitii
timp ndelungat i derularea n mod constant a unui program de exerciii sau a unei activiti sportive, c!iar i din
categoria celor de agrement"
Cele mai eficiente sunt programele de exerciii recomandate de medicii specializai n recuperare medical i
realizate sub supraveg!erea Cinetoterapeuilor"
&rogramele de exerciii asigur'
-creterea forei musculare prin ameliorarea metabolismului i a circulaiei sanguine la nivelul muc!ilor care se
contract,
-creterea mobilitii articulare i a coordonrii micrilor i a mersului cu prevenirea bolii artrozice,
-recondiionarea aparatului respirator,
-prevenirea demineralizrii i a apariiei osteoporozei,
-prevenirea sau ameliorarea modificrilor cerebrale,
-prevenirea sau ameliorarea funciei cardiace *utile n boala cardiac isc!emic, insuficien cardiac, infarct
miocardic etc+, cu scderea tensiunii arteriale,
-mbuntirea metabolismelor glucidic *utile la diabetici+ i lipidic *utile n situaia dislipidemiilor sau
!ipercolesterolemiilor+,
-mbuntirea rezistenei generale a organismului la efort i mbolnviri,
-ameliorarea troficitii tuturor aparatelor i sistemelor, inclusiv a pielii, cu prevenirea disfuncionalitilor i a
mbolnvirilor la nivelul aparatului digestiv *disc!inezie biliar, gastrit, ulcer, insuficien enzimatic,
constipaie etc+ i renourinar *litiaza urinar, infecii urinare etc+,
-ameliorarea tulburrilor circulatorii venolimfatice *varice ale membrelor inferioare, edeme gambiere etc+ sau
arteriale *arterita obliterant diabetic sau aterosclerotic etc+"

C $ a+'i$% &r'.ra%!"!i )$ $6$ri#ii 1i,i$ %$(it +4 &r$0i(4 '+t$'&'r',a 3i artr',a

#xerciiile fizice care solicit aparatul locomotor n general i sc!eletul osos n particular sunt menite s asigure
consolidarea masei osoase i s menin starea de sntate osoas i articular, indiferent de v$rst"
Activitii fizice adecvate i se adaug factorii alimentaionali, alturi de un aport suficient de calciu i de
vitamina (, dac expunerea la soare este insuficient"
Consolidarea prin exerciii fizice a strii de sntate a aparatului locomotor se petrece nc din copilarie i nu
trebuie ntrerupt nici dup parcurgerea v$rstei adulte, dovedind eficien maxim i la persoanele de v$rsta a
treia"
Recomandarea specialitilor este c activitatea fizic s se efectueze progresiv, pornind de la 1. de minute, zilnic
sau G. de minute la dou zile iar exerciiile s se adreseze tuturor articulaiilor i lanurilor cinematice de
micare"
;e indic practicarea unei activiti sportive iHsau de agrement, cu o frecven de 1 edine sptm$nal"
O+t$'&'r',a7&r$0$(ir$ +i t$ra&i$
;cris de (r"6ac!e Feorgiana-7zana 12 afisari
:5':I'5K, 0arti 1: August 5.:.
Dr.Ta-$ G$'r.ia(a/O,a(a
0edic primar recuperare
medicala
(octor n Ltiine medicale
0edic coordonator
Centrul de Recuperare
0edical M0edical Care@
JJJ"medicalcare"ro
contactNmedicalcare"ro
.5:-511 IK5K
.K51"G5G"5-I
C$ ($ r$'%a()4 +&$ia"i3tii7 &r$&arat$ +'"!*i"$ )$ a"i!8 +!&"i%$(t$ ! 0ita%i(a D8 t$ra&i$ )$ +!*+tit!#i$
-'r%'(a"48 *"'a(#i ai r$+'r*#i$i '+'a+$
Dr. Ta-$ G$'r.ia(a
M$)i &ri%ar r$!&$rar$ %$)ia"4
S&ita" C"i(i )$ Ur.$(#4 F"'r$a+a
M$)ia" Car$/C$(tr! )$ R$!&$rar$ M$)ia"4
999. %$)ia"ar$.r'
0:;< =;= ;>?
;pecialitii subliniaz faptul c dimensiunea i masa sc!eletului uman sunt condiionate genetic"
;cderea greutii sau masei sc!eletului, nceput o dat cu naintarea n v$rst, nu poate fi oprit doar prin
asigurarea aportului de calciu" Aceasta, deoarece procesul de scdere a masei sc!eletale este datorat, n primul
r$nd, de scderea dependent de v$rst, a !ormonilor gonadali sau sexuali"
;cderea !ormonal brusc, reprezentat de instalarea menopauzei, asociaz o scdere masiv a densitii osului"
Aceasta se traduce prin creterea riscului apariiei fracturilor osoase la solicitri minore"
,a brbai, aceast scdere a densitii minerale osoase este progresiv iar riscul apariiei fracturilor este
moderat"
6erapia de substituie sau de susinere !ormonal poate s stopeze scderea sau pierderea masiv a masei osoase"
#fectele se instaleaz mai rapid dac se asociaz i un aport adecvat de calciu" ;unt de preferat formele solubile
ale preparatelor de calciu"
;uplimentarea aportului de vitamina (, peste valorile aportului zilnic recomandat, aduce beneficii n contextul
osteoporozei, atunci c$nd valorile calcemiei sunt sczute, n special la persoanele v$rstnice"
Aportul zilnic de calciu trebuie s difere la adolesceni i brbai fa de adolescente"
9n contextul celor prezentate, este bine de tiut c'
-osul nu se poate constitui n absena calciului,
-formarea osului este condiionat genetic,
-sc!eletul se formeaz i se mineralizeaz pe parcursul primelor dou decade de via,
-pe parcursul celei de-a treia decade de via, masa *greutatea sau densitatea+ osoas ncepe s scad, scz$nd i
mineralizarea acestuia,
-aportul corespunztor de calciu poate stopa acest proces de demineralizare osoas,
-de asemenea, atunci c$nd aportul de calciu este insuficient, crete gradul de fragilitate osoas i pot s apar
fracturi osoase, indiferent de v$rst,
-osteoporoza reprezint situaia n care masa mineral osoas este semnificativ sczut fa de unitatea de volum
a osului, raportat la momentul n care sc!eletul a atins maximum determinat genetic, n privina dimensiunilor i
densitii sale,
-se vor exclude din definiie deficienele sau bolile nutriionale,
-riscul fracturilor datorate menopauzei scade semnificativ atunci c$nd se administreaz concomitent preparate de
calciu i vitamina ("
&revenirea i tratarea osteoporozei presupune'
-aport corespunztor de calciu,
-suplimentarea aportului de vitamina (,
-terapie de substituie !ormonal *femeile aflate la menopauz+,
-terapie alternativ cu blocani ai resorbiei osoase"
9n concluzie, cea mai eficient atitudine fa de osteoporoz este aceea de a asigura atingerea dimensiunii
sc!eletale determinate genetic n faza de cretere i de a minimiza rata pierderii sc!eletale ulterioare"