Sunteți pe pagina 1din 10

REFERAT

Medicina in Roma
Antica
Student Medicina Dentara
Filer Alina AN V.GR I
Dezvoltarea medicinii n Roma antic poate fi mprita n trei perioade:
1. prima dintre ele este numita medicina autohton, origine cursiv antice;
2. a doua este caracterizat prin coexistena nativ greac tranziie!;
". a treia #translant $perioada de scoli
!RIMA ETA!"# MEDI$INA INDIGENA DE %RIGINE
ETR&S$"
De la na%tere de Roma &'" .(r p)n n secolul al "#lea. *.(r., istoria roman
medicina +inds cu cel practicat de etrusci empirice. ,trusc a fost n principal
medicina sau farmaceutice pe +az de plante +azate pe plante medicinale, dar, de
asemenea, incluse practica c-irurgicale ortopedice, %i n special dentare.
Deep cunoscatorii de plante medicinale %i pregtirea de medicamente, etrusci %tia
cum s exploateze proprietile anumite plante medicinale cum ar fi .astor
cat-artic!, mirt astringent!, mu%eel calmant!, usturoi i ceap purificare i
mpotriva paraziilor intestinale!, scammonea icter!, cim+ru vermifug!, frunze
de varza reumatism!. ,i au fost con%tieni de vin tonic cu diferite ier+uri uscate
%i D/0! %i, de asemenea, unele minerale, cum ar fi depunerea, oxid de fier
anemia! %i cupru de inflamaie!.
1ulte exemple de activitate etrusc n c)mpul c-irurgicale sunt furnizate de ctre
descoperirea ar-eologice de instrumente ortopedice la mai multe fracturi %i a
gsit pe sc-elete reutilate.
Dar domeniu n cazul n care %tiina medical etrusc disting mai presus de toate
alte persoane din antic-itate a fost, cu toate acestea, stomatologie. 2aimos pentru
aptitudinile pentru prelucrarea metalelor, etrusci folosit te-nicile de goldsmit-
manopera pentru a crea protezele dentare artificiale %i#a fcut, nc vizi+il n
cranii gsite la necropola.
Dintii care au fost s su+stituie lips, susinut de aur, poduri au fost n principal
provenind de la animale %i apoi n form %i perfect adaptate pentru dini
pacientului.
1uzeul 3aional 4ar5uinia exist dou proteze dentare fcut cu o frunz su+ire
de aur. 0rima const dintr#un cerc anex)nd trei dini de maxilarului superioar.
6l doilea, mult mai complexe proteze, se altur elemente sudate patru centur
principal n ea pentru a forma cinci celulele n care s plasai dini. *n aceste
dou cazuri audierea a fost destinate pentru a face soldurile de dini inde+olitisi
din cauza +olii sau cu avansarea de v)rst.
7neori nlocuirea lips dintii din animale dini, cea mai mare parte ox sau viel,
n form pentru a se potrivi perfect cu gura pacientului. *n caz de un alt
tar5uiniese pierdut protezare, dentist a nlocuit de doi incisivi cu un singur dinte
vite inscripionat n mi8loc %i dosar la partea de sus pentru a se potrivi 1as,
+locate de dou pini. De asemenea, n acest caz, protez au fost legate dini
sntos de o centur de aur.
2
1edicina egiptean, de asemenea, a fost important pentru Roma din muli medici
grece%ti %i romane cineva acolo a atras. De acolo a plecat concepia +iologice
s)nge i conceptul umoral conceptul anvelope!, cuno%tine de simptome %i
farmacologie. .uno%tine medicale dar colectate n crile sacre nu sunt accesi+ile
pentru neiniiai, dar muli medici strine introdus preoia s studieze medicina.
Doar n ,+ers papirus '99 medicamente sunt menionate %i diferitele forme de
am+alare %i administrarea: pul+eri, /nfuzii, decoctions, macerations, tampoane.
.-irurgie foarte avansate %i sutura rnile cu medicilor specialiti n +oli ale cilor
urinare, +oli de urec-i, oc-i si pentru piele.
FA'A A D%&A# !ERI%ADA DE TRAN'I(IE
6ceast etap este caracterizat de la sosirea la Roma muli medici greac, dintre
care muli au fost ntr#adevr de mic calificare te-nic %i de moralitate
ndoielnice: este ocupat n principal prin efectuarea avorturi, producia i
v)nzarea de filtre amorous. 6proape toate au fost sclavi sau negrilor, care sa
+ucurat de mare prestigiu.
.u :partan 6rc-agat-us, doctor a sosit din 0eloponez n 8urul 21; .(r., ncepe
profesiei medicale pu+lice exercitat n locuri mod 8umtate ntre interveniile
c-irurgicale, farmacii %i %coli numit tabernae medicinae, care semna foarte
str)ns cu grecii .ala+ria descris de (ippocrate.
6rc-agat-us vor+e%te at)t de 0liniu cel <tr)n n Naturalis Historia:
=Primul medic care a venit de la Roma din Peloponez a fost Archagathus. A
obinut cetenia roman i a fost cumprat cu bani publici un atelier de lucru,
la rscruce de drumuri de Acilia. El a fost un chirurg Drag, etraordinar de
populare atunci c!nd a sosit, dar "n cur!nd c!#tigat porecla $clu$ din cauza
sale slbatice utiliza dalta #i cauterio, #i a condus la ur fa% de profesiei #i al%i
medici.&
A TREIA ETA!"# !ERI%ADA DE )$%*I
.u siguran aceasta este momentul splendoarea mai mare de medicina din
Roma, care, nu este surprinzator, coincide cu v)rsta /mperial. :u+ influena
numeroase %coli, dar adesea degeneravano n %apte real n contradicie flagrant
ntre ele, ncepe s ia forma o g)ndire real medicale.
6cest termen cuprinde trei faze distincte, care au ca figur de referin de >alen:
? faza pre#galenic;
? galenic;
? faza post#galenic.
0re#galenic extinde aproape la mi8locul secolul //. ., de la sosirea la Roma de
iar+a#fiarelor p)n la na%terea >alen! %i a ca caracteristica sa principal a
prezenei unei multitudini de %coli, doctrine %i tendinele diferite, inclusiv merge
amintesc %coal metodice, pneumatice, caracterul eclectic %i enciclopedic. @coala
3
metodice a luat acest nume deoarece este propus pentru a eficientiza %i simplifica
doctrina sa pentru a face accesi+ile mai strlucitoare mini. ,fectul care era n
sc-im+ pentru a elimina %tiinific medicin %i avvilirne semnificaie. ,l
inspirational 6sclepiade din <itinia '9 .(r.!, ale cror g)ndire a fost +azat pe
faptul c pro+lema este compus din atomi c aderarea st)nga porilor ntre ele
prin care au mutat alte atomi. :tarea de sntate a fost dat de proporia perfect
ntre atomi %i porii; +oala a fost dat n loc de lime excesive sau ngustimea de
aceea%i care a cauzat intervenal statutul de laxus %i paliditate, o+oseal %i starea
care a fost caracterizat de strictus ro%ea, de cldur %i de sete ardere!.
0rincipiul negat, de asemenea, ippocrateo de vindecator de natura care ar putea
n nici un fel restr)nge sau lrgi porii din cauza unei +oli. 6 reduce utilizarea de
medicamente concentr)ndu#se modelul su de terapie masa8, -idroterapie, de
mers pe 8os %i muzic. 6ceast %coal a fost nc vala+il ca exponeni ,p-esus %i
:orano .aelius 6urelianus: s#au dus dincolo de conceptul de atomi porilor %i care
se ocup cu patologie, clinice, terapie %i igien.
@coala pneumatice reprezentat o reacie la aceast metod %i revenirea la anumite
principii Drag la (ippocrates. :e datoreaz numele su la faptul c a identificat
pneuma, respiraie, ca +az pentru economia vitale ale organismului, de%i a fost
foarte important pentru ec-ili+rul comice %i fizicul c temperament. 6 fost
fondat n 8urul ad '9 la 7niversitatea din 6ttaleia, cunoscut pentru studiile sale
de semiotic %i pe nc-eietura m)inii, care consider c statul pneuma index n
artere.
@coala eclectic la ;9 ad! a luat sistemul metodice lui ipotetic punerea cea mai
a+solut %i recomandate n sc-im+ ceea ce a fost pozitiv %i experimentale, lu)nd,
de asemenea, o+servatorul de (ippocrate. 6gatino la :parta a fost fondatorul su.
,nciclopedia a constat n relaiile cu su+iecte sau pro+leme de orice fel. 1edicina,
fiind zona nc relativ neexplorat, atras muli dintre scriitorii romani cele mai
renumite precum .icero, Aitruviu, 1arcus 4erentius Aarro, 0liniu elder
Bucretius, >ellius %i :eneca, care, de%i nu de medici, dac nc ocupat n o destul
de aprofundate.
7n discurs separate merit, pentru gradul de studiile %i munca lui, medicul
Roman 6ulus .ornelius .elsus 2' .(r.#'9 ad!. .onsiderat medic de medicina
Roman .icero (ippocratic i c-irurg, a fost. *n activitatea sa, De 1edicina, a fost
clinice, patologie, igien, dar mai ales de intervenii c-irurgicale, cum ar fi
ligatur ale navelor n s)ngerare, sutur rni, toracotomia, -ernii om+ilical %i
ing-inal, la+ioscrotal falduri, eliminarea de pietre vezicii urinare, -emoroizi vene
varicoase, c-irurgie, c-irurgie plastica i proceduri c-irurgicale oftalmologie n
2C.
/n toata antic-itatea, medicina a fost supusa rigorilor actelor religioase.
Romanii, spre deose+ire de celelalte popoare, deose+it de pragmatici in esenta
lor, nu au fost adeptii credintelor metafizice, fapt ce s#a reflectat si in conceptiile
lor medicale.
Medicina Patriarhala romana, la inceput, solicita a8utorul animist al
spiritelor +inefacatoare, vindecatoare ce stapaneau natura: rauri, izvoare, lacuri,
paduri, copaci, stanci, munti, coline etc. 6ceste spirite, dupa impre8urari, puteau
4
deveni malefice, aducand +oli, ca de exemplu muntii si raurile raceala!, lacurile
si +altile malaria!, padurile muscaturi de reptile! etc. 4otul putea interveni in
procesul mor+id: lucrul, nasterea, accidentul, caldura, frigul, apa, usa, pragul,
vatra, camera in care locuiai, fantana; de aceea se sustinea ca toate sunt dominate
de puteri divne. /nsesi actele vietii: casatoria, munca campului, constructiile,
calatoriile etc. erau supuse puterii supreme, care tre+uia consultata atat in cazuri
de reusita, cat si de nereusita intamplatoare sau prin im+olnaviri. 4oate aveau
spiritele lor proprii. /n afara acestor spir8te. sa le spunem comunitare, fiecare om
isi avea D'piritul lui protector(. :piritul protector ii facea pe unii mai rezistenti
imuni! la +oli sau mai predispusi genetic! la diferite im+olnari. 6ceste spirite
personale erau numite $)eniiE, pe care fiecare om in parte le cinstea prin diferite
ofrande, fiind considerate drept forte divine care patroneaza pe fiecare om in
parte. 6ceste genii, pentru +ar+ati, in conceptia antica, intruc-ipau $*arbatia$,
iar pentru femei erau sim+olul sfant al $+ecunditatii$. Deseori vindecatorii, in
cazul sterilitatilor de orice fel, invocau a8utorul acestor genii ale fecunditatii.
,xcluzand aceste D'pirite Protectoare de tip )enii(, lumea antica romana
mai era reprezentata de o infinitate de forte misterioase numite DNumina(, care
sim+olizau orice o+iect, cat de mic, si orice actiune, cat de simpla, fiind
omniprezente in toate momentele vietii, ele fiind, de asemenea, invocate in
procesul de vindecare. 4oate aceste DNumineF erau considerate drept zei.
0e o treapta superioara a aprecierilor stateau astrologii, magii vindecatori
si interpretii de visuri, 1isterele Grfice, Dionisiace.
Dupa cum putem remarca, medicina patriar-ala a fost magico#religioasa.
Dupa ocuparea >reciei de catre romani, in perioada 1'9#299 i.e.n., s#a
introdus la Roma cultul zeului#medic grec 6sclepios, pe care romanii l#au adoptat
numindu#l ,sculap de la inceput, cum de altfel au procedat cu intreaga cultura
elina.
0entru integrarea cat mai ferma a medicinii din >recia in lumea latina,
.aius /ulius .aesar le#a acordat medicilor greci in anul CH i.e.n. cetatenia
romana, cu toate ca acestia erau rezidenti in orasul celor & coline de peste un
secol. /ncura8at de aceste masuri li+erale, 6sclepiade din <itina 12C # C9 i.e.n.!
infiinteaza in .etatea ,ternaI prima scoala de medicina, careia i#au urmat si
altele. De notat ca numele de 6sclepiade a fost dat in semn de distinctie si
apreciere in cinstea marelui zeu grec 6sclepios.
6sclepios din mitologia greaca era considerat drept Ezeul tamaduiriiE si apreciat
ca patronul medicinei din ,pidanaur. 6+ia in secolul /// i.e.n., romanii l#au
preluat su+ numele de ,sculap, tratandu#l cu mare cinste, pe care i#au acordat#o
si lui 6sclepiade, care a introdus practica medicala greaca elina! in Roma antica,
superioara de altfel din toate punctele de vedere. 1edic#filozof, 6sclepiade, in
scrierile sale, fragmentare, a introdus un nou concept despre patogenia
procesului mor+id. Daca (ipocrate atri+uie aceasta patogenie dezec-ili+rului
dintre umori, 6sclepiade, ca adept al scolii atomiste a lui Democrit si Beucip, a
pornit de la ideea ca fiinta materiala a omului, deci corpul sau, se compune din
atomi despartiti unii de altii de asa#numitii pori poros!. /ntreaga viata si
manifestarile ei sunt date de miscarea atomilor gandire, sentimente, +ucurii,
tristete, durere, mers, +oli!. .auzele acestor miscari sunt materiale fizice sau
mecanice!, ca de exemplu: frigul,caldura, lovirea, efortul etc.
5
Sanatatea+ dupa 6sclepiade, este data de un raport ec-ili+rat intre
atomi, in timp ce +oala este conditionata de dezec-ili+re avand drept cauza, in
special, starea porilor. 6stfel, in metodica autorului, ar fi vor+a de doua grupe de
+oli:
1! <oli determinate de ',A,-, ',R./,-' # starea stransa a porilor ce
impiedica miscarea atomilor scleroze, fi+roze, calusuri, Jeratoze, c-eloide etc!;
2! <oli determinate de ',A,-' 0A1-' # relaxare a porilor ce nu mai
stapaneste distantele dintre atomi degenerente, a-iloidoza, mucinoza,etc!.
:colile medicale din Roma s#au impus prin scrierea mai multor tratate
aparute in lim+a greaca, ca de exemplu tratatele lui 'oranos din Efes, ale lui
Arethaios din /appadocia, ale lui /oelius Aurelianus si ale lui Rufus din Efes,
fiecare avand o personalitate aparte.
6stfel, tratatul lui 6ret-aios se ocupa de cauzele, de simptomele si de
tratamentul diferitelor +oli acute. 4ratatul lui .oelius are in vedere o descriere
ex-austiva a +olilor acute si cronice, in timp ce opera lui Rufus, ce cuprinde C9 de
lucrari, se limiteaza la afectiuni c-irurgicale, autorul fiind c-irurg militar.
Roman de origine, .ato .enzorul, inspirat de aportul medicilor greci,
scrie, la randul sau, un 4ratat de 1edicina Domestica, iar Gctavian 6ugustus
infiinteaza prima scoala oficiala de medicina, care functioneaza timp de " secole,
incepand cu secolul al 2#lea, predand lectii in lim+a greaca.
Remarca+ila a fost vasta D2armacologie 1edicalaFI si D6natomia Gc-iuluiF,
cat si lucrarea EDespre 1i8loacele de AindecareE cu medicamente de origine
vegetala, animala, si minerala!, toate trei ela+orate de medicul Dioscoride in
secolul / al erei noastre.
Dupa cum ne putem da seama, epoca romana s#a caracterizat printr#un
puternic aflux de lucrari scrise si c-iar de tratate.
0e aceasta linie se inscrie si opera enciclopedistului Aulus /ornelius
/elsus sec. / e.n.! care a fost considerata prin E4ratatul despre medicinaE De
2edica 0ibri 3cto!, ela+orat de autor, $cea mai importanta opera dupa
Hipocrat$, conceputa, asa cum reiese si din titlu, in K volume, cel mai important
volum cuprinzand $chirurgia$. Gpera lui .elsus, caracterizata printr#o
documentatie vasta, cuprinde o analiza pertinenta a simptomatologiei +olilor,
elemente foarte importante de terapeuticaI si amanunte deose+ite din practica
c-irurgicala, referindu#se si la timpii operatori din c-irurgia a+domenului.
Galenus 1"9 # 299 e.n.! sau )alenos din Pergam, localitate din 6sia
1ica, adus la Roma pentru meritele sale deose+ite de imparatul 2arcus
Aurelius, a fost un adevarat savant enciclopedist, distingandu#se prin peste '99
de opera medicale. /n scrierile lui a incercat sa impace conceptia umorala a lui
(ipocrate cu conceptia solidista atomicista! a lui 6sclepiade. 2acand studii si pe
animale vii privind mecanismele respiratiei, cat si asupra maduvei sectionate
referitoare la transmiterea influxului nervos, >alenus a avut tendinta de a
transforma medicina in stiinta exacta. :#a impus prin aleasa sa cultura in
domenii foarte variate, ca de exemplu: filozofia, logica, psi-ologia, retorica si
filologia. .artile lui trateaza cu multa competenta anatomia, fiziologia, etiologia,
diagnosticul si terapeutica, impunandu#se in specialitati diferite, ca de exemplu:
c-irurgia, oculistica, otologia, farmacologia, dietetica si igiena. Gperele lui ne dau
deose+ite date din domeniul osteologiei, a miologiei si a nervilor.
6
Relevante sunt o+servatiile privind nervii cranieni si spinali, ca si datele
referitoare la fiziologia generala a sistemului nervos. 6 apreciat in mod deose+it
masurile profilactice, gimnastica medicala si miscarea, masa8ele repetate, +aile si
regimul alimentar.
.onsiderat din punct de vedere istoric ca cel din urma medic al antic-itatii
greco#romane, a trait la Roma, departe de 0ergam, de la varsta de "9 de ani pana
la moarte. ,ste pe drept cuvant considerat ca cel ce a pus +azele anatomiei
umane, facand in preala+il multiple studii si o+servatii experimentale pe animale.
1edic de mare importanta, s#a preocupat cu multa pricepere si talent deopotriva
si de drept si de matematica. 6 avut cea mai recunoscuta faima de practician,
fiind ca atare apreciat in intreg evul mediu ,uropean.
Romanii s#au ocupat de asistenta medicala nu numai a no+ililor, ci si a
tuturor claselor sociale. 6u ramas ca model de medicina sociala asa#numitele
4aletudinarii, care nu erau altceva decat infirmerii gratiute pentru sclavi. De
asemenea, ne#a retinut atentia numarul mare de medici #ser, care nu erau altceva
decat sclavi adusi din >recia si care practicau medicina.
Igiena ComunalaI a reprezentat o imperioasa necesitate pentru
ur+anistica romana, cu atat mai mult cu cat .etatea ,terna, numita Rumina de
catre fondatorii ei etrusci, intinsa pe & coline, avea un perimetru de 29 de Jm, cu
o populatie de 1.&99.999 de locuitori, cu un total de peste '9.999 de locuinte
familiale si un numar deose+it de mare de case inc-iriate, numite EinsuleE,
localitatea fiind la o distanta de 1' Jm de varsarea in mare a 4i+rului.
2ondatorii etrusci, in dorinta de a preveni mor+iditatea prin malarie, au
intreprins asanarea mlastinilor, apoi romanii au introdus alimentarea cu apa a
capitalei prin 11 apeducte si 11'2 de fantani, ma8oritatea racordate la sursa
principala a apeductelor.
/nstalatiile si institutiile igienice erau foarte dezvoltate in lumea romana.
.asele si strazile aveau canalizare eficienta pentru scurgerea resturilor mena8ere
si a de8ectiilor, toate canalele varsandu#se intr#un canal colector numit EcloacaE #
Ecloca maximaE # ce se varsa in fluviul 4i+ru si de aici in mare. 0entru pastrarea
starii de igiena, capitala era dotata cu K'H de +ai private si un numar de 11 terme
saune!.
3iciodata medicina romana nu a renuntat la implicarea zeilor in destinul
sanitar al omului, indiferent din ce categorie faceau parte medicii: medici
metodisti in spiritul atomist al lui >alenus!, medici de casa anga8ati in special
de no+ili!, medici de ca+inete particulare solicitati in special de negustori,
ar-itecti si diferiti slu8+asi!, medici militari anga8ati de diferite co-orte si
legiuni!, medici sacerdoti medici ce faceau vizite la domiciliu! si medici anga8ati
de ur+anitate ca sa acorde consultatii gratuite saracilor, asistenta sociala fiind
organizata de stat.
.u toata organizarea medicala deose+ita din Roma antica si cu tot
progresul realizat prin contactul cu lumea greaca, medicii din .etatea ,terna nu
puteau renunta la invocarea diferitelor zeitati. 6cest lucru se impunea din
punctul de vedere al opiniei pu+lice. .el mai des erau invocati zeii 4esta, .anus,
2arte, Neptun si 5upiter. 2inerva, ca zeita a intelepciunii, dadea limpezime in
gandire si in logica diagnosticului. .anus prote8a caminul de +oli in tot cursul
anului, incepand cu prima zi din luna /anuarie. 4esta, ca zeita a focului domestic,
7
prote8a in ansam+lul sau focul vietii. 5unona, ca protectoare a casatoriilor, era
invocata la nasteri ca aparatoare a copilului si a mamei, iar 5upiter, ca zeu al
tunetului si fulgerelor, prote8a oamenii in timp de vreme rea. ,l era frecvent
invocat pentru a a8uta in procesul de vindecare a celor raciti.
Religia era invocata atat de medici, cat si de cetatenii de rand numai in
scop pur utilitar, romanii fiind in general, spirite pozitive si deose+it de
pragmatice.
.a o reminiscenta din perioada etrusca, a ramas in constiinta pu+lica
6eita 2amaI ca o forta generatoare si regeneratoare a vietii. ,a era invocata de
toata societatea de tamaduitori, vindecatori, preoti si medici in perioada
graviditatilor pro+lematice si a nasterilor patologice.
Dar romanii nu au preluat zeitati numai de la etrusci si greci ma8oritatea
zeitatilor nominalizate mai sus aveau ec-ivalente si in cultura greaca!, ci si de la
alte popoare ale lumii antice. .a de exemplu: cultul zeitei .sis, luat de la egipteni,
era invocat in caz de sterilitate si in timpul maternitatii. De asemenea, zeul *aal
din .anaan era solicitat tot pentru +inecuvantarea fecunditatii. G deose+ita
protectoare, frecvent rugata in timpul maternitatii, era zeita frigiana /7bele,
careia i s#au ridicat impozante temple in Roma. .onstanti aparatori ai oamenilor
+olnavi sau sanatosi si care erau unanim recunoscuti au fost Atar )atis zeu
frigian!, 'ol .nvietus din panteonul persan! si tot din 0ersia zeul 2ithra nascut
in 2' decem+rie # ziua de .raciun!. 6cest zeu, ca si cultul sau deose+it de
raspandit in Roma, au premers crestinismul, cu atat mai mult, cu cat si el
preconiza cele 19 porunci si avea un mod de oficiere +isericesc aproape identic cu
cel crestin.
2amilia romana reprezenta o importanta unitate socio#culturala in care
capul familiei oficia cultul domestic pe un mic altar de langa vatra, solicitand
zeilor casei in primul rand sanatatea care e necesara sa se afle la +aza tuturor
succeselor. 1edicii ce paseau peste pragul acestor case invocau, in special,
gratitudinea celor doi 0ari ce aparau intreaga familie. 6lti lari, la randul lor,
prote8au oamenii in diferite calatorii. G alta categorie de zei casnici erau cei doi
Penati ce aveau gri8a de +ucatele servite in actele de cult casnic, cat si in actele de
cult pu+lic, cand se ofereau zeilor ofrande su+ forma de flori, fructe, vin si c-iar
oua.
3pera de sanatate publica si individuala8 era deservita nu numai de
medici, ci si de diferite .olegii, ca de exemplu: .olegiul >-icitorilor, format din
auguri care interpretau vointa zeilor in diferite +oli prin z+orul si cantecul
pasarilor; .olegiul (aruspicilor se ocupa de cercetarea maruntaielor animalelor
sacrificate, in special ficatul, prezicand in acest mod soarta diverselor
im+olnaviri. 6precierile privind aspectul visceral malefic, (aruspicii le o+tineau
din cartile secrete ale etruscilor.
/onfreria 0upercilor avea ca ideal com+aterea sterilitatii feminine prin
flagelarea femeilor sterile, convinsi ca in acest mod le fac apte pentru o eventuala
graviditate.
.artile 'ibilice se consultau in scopul prevenirii unor exceptionale pericole
ce amenintau cetatea, ca de exemplu: epidemii de ciuma.
0ragmatismul medical roman a determinat aparitia unei noi metode de
diagnostic stiintific, si anume -roscopia care a fost foarte mult exploatata in ,vul
8
1ediu; astfel, dupa aspectul lor macroscopic, urinile aveau modificari de culoare
in ictere sau porfirii, aveau un aspect floculat, tul+ure in Albuminurie, nefrite sau
boli venerice, aveau o deose+ita vascozitate in prostatite, seminalite etc, apareau
cu o a+undenta sedimente nisipoasa in calculoze si de culoare rosu intens in
hematurii.
/n ceea ce priveste igiena alimentara, romanii foloseau ca paste fainoase:
terciuri de mei, de faina sau de tarate, paine de grau sau de orz, adeseori
framantate in lapte, la care se adaugau oua, +ranza, miere sau diverse
condimente. Beguminoasele erau variate: varza, ceapa, usturoi, sfecla al+a,
laptuci, macris, castravete, +o+, linte, ridic-i, urzici, frunze de -rean, praz,
ciuperci, alune etc.
.arnea nu era fripta, ci maruntitaI in +ucati mici, care erau apoi fierte in
apa cu lapte si adaos de maruntaie. ,a era deose+it de variata: de paun, flamingo,
+arza, cocor si de magar sal+atic. :e serveau frecvent sosuri de peste, preferandu#
se tiparul.
,rau apreciate +auturile fermentate: de mure, scoruse, gutui, vinurile de
fructe si mai rar Ecele de struguriE.
1asa de pranz se servea rece, masa de +aza era cina, care se termina cu un
adevarat ospat natural. 6ceasta lista alimentara foarte +ogata era indidualizata de
medici in raport cu +oala, starea fizica sau varsta.
/n toata medicina romana se acorda o mare importanta, in aparitia si
vindecarea +olilor, supranaturalului. 6cest aspect particular a fost cuprins in
conceptia finalista a lui )alenus si a fost transmis urmasilor sai pana in ,vul
1ediu ca un adevar teologic. 6cest adevar nu este departe de prover+ialitatea: Ece
ti#e scris, in frunte ti#e pusE sau de constatarile stiintifice moderne prind
imprimarea pe .RG1GLG17B H a unor semne cu caracter fatalist.
9
<i+liografie
1./storia medicinei universale #,d 1edicala, 1;&9
2.Dictionar .ronologic de 1edicina si 2armacie $,d. ,nciclopedic,1;&'
10