UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA TIINE ECONOMICE

CATEDRA FINANE I BNCI







Referat la tema:

Sistemul fiscal al Germaniei





Coordonator: Hasna Eugenia
Student: Bordian Daniela
Grupa: FB-104










CHIINU, 2014
Cuprins


Introducere

I. Nivelul fiscalitii i cotele fiscal n Germania de-a lungul anilor.

1.1.Nivelul fiscalitii n Germania.

1.2. Evoluia veniturilor din impozite i taxe ncepnd cu anul 1995 pn n anul 2005.


II. Caracteristicile sistemului fiscal german.

2.1.Impozitul pe venit.

2.2. Impozitul pe profit.


Concluzie

Bibliografie













Introducere
Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala
reprezentativa. Forma de guvernamant este parlamentara, in care seful guvernului= cancelarul
este ales de catre parlament ( mai exact de catre Bundestag) si confirmat de catre presedintele
statului.
n Germania, organizarea bugetar federativ este reglementat printr-un act
normativ denumit Constituie financiar" n cuprinsul creia problema principal este
cea a repartiiei juste" a fondurilor bneti ntre bugetul federal i bugetele landurilor
membre ale statului federal german
58
. n scopul repartiiei financiare juste cheltuielile sunt
repartizate n funcie de competena material a organelor administrative federale, ale
landurilor i locale. Conform acestui criteriu, din bugetul federal sunt finanate integral
afacerile externe, cile ferate i fluviale federale, pota, aprarea rii inclusiv protecia
frontierelor, autoritile i instanele federale.
n comun, din bugetul federal i din bugetele landurilor sunt finanate extinderea,
funcionarea i activitatea tiinific a instituiilor superioare de nvmnt, ca i
ameliorarea infrastructurii economice regionale.
Tot n comun, din bugetele landurilor i din bugetele locale sunt finanate instituiile de
nvmnt, sntate i protecie social, unitile de gospodrie comunal, alte instituii i
uniti organizate, care funcioneaz pe lng autoritile publice ale landurilor, oreneti i
comunale
59
.


I. Nivelul fiscalitii i cotele fiscale n Germania de-a lungul anilor.
Nivelul fiscalitatii se dovedeste a fi esential pentru revolutia economica a statelor
Uniunii, tarile Uniunii Europene 27 sunt caracterizate de nivel de dezvoltare diferit, in
special daca ne gandim la ultimele state aderate. Analiza nevelului prezent al fiscalitatii,dar
mai ales, in perspectiva, este importanta, deoarece conditiile fiscale sunt printre primele
avute in vedere de investitori, influentand major decizia de a investii si mediul de afaceri.
Sistemul fiscal in Germania: Ponderea in PIB a impozitelor in aceasta tara este peste
media Uniunii Europene -27, dar usor sub cea a zonei euro( 33,1%) comparativ cu statele
vecine, Germania are o fiscalitate mai ridicata decat Polonia si Republica Ceha, dar mai
scazuta decat Danemarca, Belgia, Franta si Austria. Olanda si Luxemburg se situeaza la
proximativ acelasi nivel.
Germania se remarca printr-o pondere foarte ridicata a contributiilor la asigurari sociale, in
total impozite (42,1%) fata de 39,1% media Uniunii Europene-27, in timp ce ponderea
impozitelor directe ( 26,6%) si in special a celor indirecte ( 31,3%) sunt printre cele mai
scazute in Uniune.
Ponderea scazuta a impozitelor indirecte ( a doua tara dupa Belgia) se explica prin
accize scazute, reduse si utilizarea unei cote a TVA-urilor mici.
Angajatorii platesc contributii mai mari decat angajatii; totusi, comparativ cu U.E -27, media
contributiilor salariatilor( 6,4% din PIB, UE- 27 3,4%, cat si a persoanelor autorizate
(afacerile de familie) este ridicata (2,9%, UE.- 27 1,1%).
Comparativ cu alte state federale, guvernul central primeste o proportie din totalul veniturilor
colective ( 22,1%) asemanator cu a Spaniei ( 22,1%) si a Belgiei ( 24,1 %), dar mult mai
mare decat a Austriei (7,1%).
Landul German primeste o parte insemnata ca venit din TVA, impozit pe venit si pe profit.
Landurile sunt de asemenea indreptatite sa primeasca toate veniturile din alte impozite si
taxe, precum cele de succesiune si cadouri, din transferul de proprietate sau auto.
Institutiile ce asigura asistenta sociala primesc cea mai mare parte din venituri: 42,1%,
depasita fiind, din acest punct de vedere doar de Franta cu 48,2%. Rezultatul este ca guvernul
federal primeste cea mai redusa proportie dintre toate guvernele Uniunii Europene( 28,5%,
UE. -27 53,2%).
Ca urmare a reunificarii, ponderea in PIB a veniturilor din impozite a crescut semnificativ in
anii 90, mai ales datorita cresterii contributiilor sociale. In 1995 si 2000 s-a mai produs o
crestere de aproape 2% ( pana la 42,9 %) ca rezultat al sporirii veniturilor din impozitele pe
venit si profit. Anul 2001 a reprezentat inca un punct de cotitura ca urmare a ,,Reformei
Fiscale 2000, reducerea impozitelor pe profit si pe venit au insemnat o reducere cu
aproximativ 3%, pe o perioada de cinci ani, incepand cu anul 2000.
Germania- veniturile din impozite si taxe( incepand cu anul 1995 pana in anul 2005).
Structura veniturilor ca %din PIB. Asadar avem:
-in anul 1995/1996: - la impozite indirecte 12,0%/ 11,3%
- la TVA 6,5%/ 6,5%
- la accize si taxe pe consum 2,6%/2,6%
- la altele ( accize import inclusiv) 1,1%/0,9%
- la impozite directe 10,9%/ 11,3%
- la venit 0,3%/9,4%
- la profit 0,9%/ 1,2%
- la altele 0,7%0,8%
- la contributii sociale 16,8%/ 17,4%
- la angajatori 7,5%/7,6%
- la angajati 6,7%/ 6,9%
- PIB real (rata anuala de crestere %) 1,9%/ 1,0%
- in anul 1997/ 1998:- la impozite indirecte 11,9%/ 12,0%
- la TVA 6,4%/ 6,6%
- la accize si taxe pe consum 2,6%/ 2,5%
- la altele ( accize import inclusiv)1,8%/ 1,0%
- la impozite directe 11,1%/ 11,4%
- la venit 9,2%/ 9,5%
- la profit 1,3%/ 1,3%
- la altele 0,6%/ 0,6%
- la contributii sociale 17,7%/ 17,4%
- la angajatori 7,6%/ 7,6%
- la angajati 7,0%/ 6,9%
- PIB real ( rata anuala de crestere%) 1,8%/ 2,0%
- in anul 1998/ 1999:- la impozite indirecte12,0%/ 12,6%
- la TVA.6,6%/ 6,8%
- la accize si taxe pe consum 2,5%/ 2,7%
- la altele ( accize import inclusiv) 1,0%/ 1,0%
- la impozite directe 11,4%/ 11,9%
- la venit 9,5%/ 9,9%
- la profit 1,3%/1,5%
- la altele 0,6%/ 0,6%
- la contributii sociale 17,4%/ 17,2%
- la angajatori 7,6%/ 7,5%
- la angajati 6,9%/ 6,8%
-PIB real( rata anuala de crestere%) 2,0%/ 2,08%
- in anul 2000/ 2001:- la impozite indirecte 12,5%/ 12,2%
- la TVA 6,8%/ 6,6%
- la accize si taxe pe consum 2,8%/ 2,9%
- la altele ( accize import inclusiv) 6,3%/ 6,3%
- la impozite directe12,5%/ 11,0%
- la venit 10,2%/ 9,9%
- la profit 1,7%/ 0,6%
- la altele 0,6%/ 0,6%
- la contributii sociale 16,9%/ 16,7%
- la angajatori 7,5%/ 7,4%
- la angajati 6,8%/ 6,7%
- PIB real ( rata anuala de crestere %) 3,2%/ 1,2%
- in anul 2002/ 2003:- la impozite indirecte 12,1%/ 12,2%
- la TVA 6,4%/ 6,6%
- la accize si taxe pe consum 3,0%/ 2,9%
- la altele ( accize import inclusiv) 0,9%/ 0,9%
- impozite directe 10,7%/ 11,0%
- la venit 9,6% 9,9%
- la profit 0,6%/0,6%
- la altele 0,5%/ 0,6%
- la contributii sociale 16,7%/ 16,7%
- la angajatori 7,3%/ 7,4%
- la angajati 6,6%/ 6,7%
- PIB real ( rata anuala de crestere%) 0,0%/ -0,2%
- in anul 2004/ 2005: - la impozite indirecte 12,1%/ 12,1%
- la TVA 6,2%/ 6,2%
- la accize si taxe pe consum 3,0%/ 2,9%
- la altele( accize import inclusiv) 0,9%/ 0,9%
- la impozite directe 10,2%/ 10,3%
- la venit 8,7%/ 8,6%
- la profit 0,9%/ 1,1%
- la altele 0,6%/ 0,6%
- la contributii sociale 16,6%/ 16,3%
- la angajatori 7,2%/ 7,0%
- la angajati 6,5%/ 6,4%
- PIB real ( rata anuala de crestere %) 1,2%/ 0,9%
Taxele pe consum, alaturi de cele ale Spaniei si Italiei sunt printre cele mai scazute din Uniunea
Europeana ( 10,1%, UE -27 12,6 %), ceea ce reflecta si printr-o rata implicita a impozitarii
consumului mica ( 18,1% UE -27 22,1%).
Veniturile din taxele pe consum au ramas relativ constante in anul 1995. Impozitul pe salariu, ca
pondere in PIB, este printre cele mai ridicate din Uniune ( 22,3%, UE -27 17,5%).
Contributiile sociale reprezinta peste doua treimi din impozitele asupra salariilor.
Rata implicita a impunerii salariilor este mult peste media UE ( 38,7% UE-27 35,2%). A
crescut incepand cu anul 1995 pana in 2000, cand a atins varful de 40,7%, scazand ulterior
datorita reformei fiscale.
In ciuda cresterilor din ultimii ani, Germania inca colecteaza venituri mici din impozitarea
capitalului ( 6,4% din PIB, UE- 27 7,4%), partial datorita nivelului scazut al impunerii actiunilor
si averii ( 1,1%, UE -27 2,0%).
In plus, deoarece exista putine societati pe actiuni, mai putine decat in oricare
alta tara europeana, exista un nivel scazut al impunerii corporatiilor ( 2,5%, UE -27 1,5%).
Acesti factori se reflecta bineinteles si in valoarea ratei implicite de impunere a capitalului, ce
este de 23,3%.
In ciuda cresterii impozitelor de la reforma impozitarii ecologice din 1998 ( de la 4,2% din total
impozite in 1998 la 5,3% in 2005), taxele de mediu sunt inca sub media UE ( 6,3%, UE -27
7,6%.
Pe viitor, fiscalitate mai redusa pentru companii.
In aprilie 2006, prin Bundestag-ul german a trecut o lege menita sa stimuleze cresterea
economica si angajarea.
Printre prevederi: o rata de amortizare accelerata pentru mijloacele fixe mobile( temporara),
sporirea deductibilitatii cheltuielilor cu serviciile de ingrijire a copiilor si introducerea unei taxe
pe servicii casnice. Acestea se preconizeaza ca se vor reflecta printr-o reducere a veniturilor
bugetare cu 21 miliarde de euro in perioada 2006-2010.
La 1 ianuarie 2007 au intrat in vigoare o serie de modificari ale sistemului fiscal. In special
cresterea TVA-ului cu 3%. Partial acest venit va finanta reducerea de 2 % a cotei de asigurare
pentru somaj, alta parte va fi utilizata pentru consolidarea bugetara.
In continuare, la finele lui 2008 a intrat in vigoare reforma impozitarii companiilor. Potrivit
proiectului ce vizeaza reducerea impozitului pe profit de la 25% la 15% si a fiscalitatii asupra
corporatiilor, de la 38,7% in 2007, la sub 30%.


II. Caracteristicile sistemului fiscal German.
I mpozitul pe venit. Acest impozit s-a redus constant ca urmare a reformelor fiscale din perioada
1999-2005 ( in special, Reforma fiscala din 2000?). Totodata, o alta reforma importanta a
reprezentat-o reducerea sistemului de cedare a impunerii venitului din pensii fiind impozitat ca
orice venit.
Venitul se impoziteaza cu rate progresive la care se mai adauga o impunere suplimentara de
5,5%, pentru solidaritate, reducerea personala este de 7664 euro pentru fiecare persoana. Rata
minima este 15%, iar cea maxima este 42%, cea maxima este aplicabila unui venit ce depaseste
52 152 euro. Din 2007 o a doua taxa maxima a fost utilizata, de 4,5%, ce se aplica veniturilor de
peste 250.000 euro, deocamdata nu si asupra veniturilor din activitati antreprenoriale.
Veniturile din capital sunt adaugate la calculul impozitului pe venit.
Jumatate din profituri sunt impuse la cota normala, daca depasesc castigul din capital se
realizeaza dupa o perioada de detinere de cel putin 1 an ( pentru actiuni) sau 10 ani ( pentru
proprietati).
Sotii ce locuiesc impreuna detin bunuri comune, de aceea, deducerea personala acumulata
ajunge la 15. 329 euro.
Sotul si sotia platesc fiecare impozit pe jumatate din veniturile lor insumate. Iar la veniturile din
investitii se acorda o deducere de 750 euro ( 1500 euro).
I mpozitul pe profit.
Sistemul de impunere al corporatiilor a fost reformat in doua mari etape.. Dupa ce la 1 ianuarie
1999, rata pentru profitul nedistribuit s-a redus de la 45% la 40%, din ianuarie 2001, o singura
cota de 25% s-a aplicat profiturilor corporatiilor, inlocuind cota de 40% aferenta profiturilor
redistribuite si de 30% asupra celor distribuite.
Pentru a deduce dublu impunerea profiturilor prin impozit pe profit dar si pe venit, in cazul
actionarilor, doar 50% din profiturile distribuite fac obiectul impunerii individuale a actionarilor,
iar corporatiile nu ,mai sunt impozitate pentru aceste sume.
Cota de impunere a profitului, atat la profiturile retinute, cat si distribuite, este de 25%, ajunsa la
26,38% prin adaugarea impactului cotei de solidaritate, de 5,5%. Alaturi de taxele locale pe
comert si industrie ( in medie de 16,7% pe teritoriul Germaniei), se ajunge la o rata combinata de
38,7%.
TVA-ul Germaniei majorat, dar inca dintre cele mai reduse cote din UE-27.
Din 1 ianuarie 2007, cota TVA-ului a crescut de la16% la 19%.
Utilizarea cotei reduse de 7% ( pentru materii prime), transport public si carti)si cu exceptiile (
sevicii medicale, chirii) este chiar redusa comparativ celelalte state membre.
Impozitul pe avere si tranzactii.
Mostenirile si cadourile sunt impozitate cu cote de la 7% la 50%, in functie de relatiile dintre
donator si beneficiar si de suma, daca se depasesc anumite sume, de exemplu pentru sotii
307.000 euro, iar pentru copii( nepoti) 205.000 euro.
Impozitul pe transferul de proprietati a fost de minim 3,5%, iar de la 1 ianuarie 2007, landurile
germane si-au putut fixa propriile cote.
Contributiile sociale pentru asigurarea de pensie ( 19,9% in 2005), asigurarea de somaj (4,2%),
asigurarea de ingrijire copil ( 1,7%) si asigurarea de sanatate ( in medie, 13,9%) sunt in general
platite jumatate de angajator, jumatate de angajati, pana la un plafon de contributie convenit.
Oricum, beneficiarii serviciilor asigurarilor de sanatate de stat platesc suplimentar o cota de
0,9%, iar salariatii fara copii platesc o cota suplimentara de 0,25% pentru asigurarea de ingrijire
de copil.
Germania are cea mai mare economie nationala din Europa, a patra din lume ca PIB nominal
si a cincea din lume in functie de paritatea puterii de cumparare conform datelor din 2008.
De la inceputurile erei industriale, Germania a fost un lider inovator si beneficiar al unei
economii din ce in ce mai globalizate. Germania este lider mondial in exporturi, exportand
bunuri in valoare de 1,133 trilioane de dolari ( incluzand tarile din zona Euro) si genereaza un
surplus comercial de 165 de miliarde. Sectorul sevicii contribuie cu aproximativ 70%la PIB-ul
total, sectorul industrie cu 25,1% si sectorul agricultura cu 0,9%. Majoritatea produselor sunt din
domeniul ingineriei, in special automobile, instalatii mecanice, metalurgie su bunuri chimicale.
Germania este cel mai mare producator de turbine de vant si tehnologia puterii solare din lume.
Cele mai mari targuri si congrese internationale de comert din fiecare an au loc in orase germane,
cum ar fi: Hanvra, Frankfurt si Berlin.
In topul celor mai mari 500 de companii listate la bursa, top organizat in functie de veniturile
companiilor, exista 37 de companii sediul in Germania. In 2007 cele mai mari dintre acestea erau
Dimler, Volkswagen, Alianz ( compania cea mai profitabila), Siemens, Deutche Bank ( a doua
companie ca rentabilitate), E.O.N,etc.
Germania este o sustinatoare a integrarii economice si politice europene, iar politicile ei
comerciale sunt din ce in ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii
Europene si de legislatia europeana privind piata comuna.
Germania a adoptat moneda unica Euro, iar politica ei monetara este stabilita de Banca Centrala
Europeana, cu sediul la Frankfurt.
Chiar si dupa reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul de trai si veniturile anuale au ramas
sensibil mai mari in fosta Germanie de Vest.
Modernizarea si integrarea economiei din estul Germaniei continua sa fie un proces de lunga
durata, si se prevede ca acesta va dura pana in 2019, transferurile anuale de la vest la est fiind de
aproximativ 80 de miliarde de dolari
Rata somajului a scazut incepand cu 2005, ajungand la cea mai scazuta cota din ultimii 15 ani,
7,5% in iunie 2008. Acest punctaj variaza de la 6,2% in fosta Germanie de Vest, la 12,7% in
fosta Germanie de Est.
Fostul guvern al cancelarului Gerhard Schroder, a initiat o serie de reforme privind piata de
munca si institutiile legate de bunastarea publica, in timp ce actualul guvern a adoptat o politica
fiscala restrictiva, si a redus numarul de locuri de munca din sectorul public.
Date economice din 2009 arata ca:
- cresterea PIB este de 1,7%
- compozitie PIB pe ramuri : agricultura: 1%; industrie 31%; servicii 68%; rata inflatiei
1,6% pe an
- forta de munca distribuita pe sectoare: agricultura 2,8%, industrie 33,4%, servicii
63,8%
- rata somajului 8,4%
- somaj peste 3 milioane cetateni
- buget de stat 1.200 miliarde euro
- cheltuieli de stat 1.300 miliarde euro
- deficit bugetar 10 miliarde euro
- datorie publica 65,8% din PIB
In prezent sistemul financiar bancar nu corespunde rolului pe care economia Germaniei il
joaca si pe care ar trebui sa-l joace.
Landesbanken ( banca) detinuta de stat, a fost foarte mult afectata de criza si a fost fortata sa
recurga la un ajutor in valoare de 480 miliarde de euro.
Criza financiara a marit presiunea pe Landesbanken, institutie ce joaca un rol vital in
economia Germaniei, iar conducerea grupului a fost nevoita sa reduca foarte mult costurile.


Concluzie
n ceea ce privete veniturile, produsul bnesc al celor mai importante impozite este repartizat
ntre bugetul federal i bugetele landurilor, cu preponderen pentru bugetul federal, avnd n
vedere c din acesta se suport aproape jumtate din cheltuielile publice, iar cel mult 33% din
aceste cheltuieli revin bugetelor landurilor i cel mult 20% - bugetelor locale. Astfel,
veniturile taxelor vamale i ale monopolurilor fiscale, ale impozitelor pe consumaie i ale
prelevrilor speciale revin bugetului federal. Produsul impozitelor pe venit i capital, ca i al
impozitelor pe circulaia capitalurilor revine bugetelor landurilor, iar impozitele reale pe
cldiri i activiti profesionale, ca i impozitele locale pe consumaie sunt venituri ale
bugetelor locale
60
. Datorit acestei repartiii a fiscalitii n folosul bugetului federal, centrul
federal efectueaz unele redistribuiri a unor venituri i cheltuieli, n mod vertical", ntre
bugetul federal i bugetele landurilor aflate n situaie deficitar. n acelai timp, datorit
faptului c unele landuri au o capacitate fiscal superioar", pentru acestea s-a instituit
obligaia de a plti o contribuie destinat repartizrii financiare juste" din care se acord
subvenii bneti landurilor care au venituri proprii insuficiente, realizndu-se astfel o
redistribuire a fondurilor bneti ntre bugetele landurilor n mod orizontal"


BIBLIOGRAFIE
- Gica Ghiorghina Negrea,, Fiscalitate Europeana
Editura Tribuna Economica,Bucuresti 2008
- Mircea Stefan Minea si Cosmin Flavius Costas
Editura Rossetti 2007
- site-uri oficiale