Reconstituirea vetrei mitice autohtone st la baza realizrii acestei drame de factur

expresionist. Lucian Blaga caut s reia firul crerii mitului lui Zamolxe.
Drama Zamolxe este realizat n spiritul esteticii expresioniste, fiindc eroul principal este
Zamolxe, cel care a fost considerat zeu, deci un erou arhetipal n mprejurri arhetipale. Tema,
eroii, conflictul, subiectul au n vedere o realitate a mitului, pe care autorul caut s brodeze o
realitate abstract, pornind de la modul n care erau realizate n Evul Mediu misterele ca form
de art dramatic cretin. Aici autorul ine s precizeze c piesa sa este un mister pgn, fiindc
aceast ntoarcere spre lumea misterelor ancestrale, a mitului, aceast raportare la etern era un
mod de a salva valorile sufleteti, spiritul, spre a da omului o nou valoare, spre a stabili un nou
raport ntre om i Dumnezeu, ntre om i univers. De aceea, n mod simbolic, poetul Madura
pleac n mod misterios la cer i doar calul su se ntoarce n colb de lun, n noaptea n care
s-au auzit copite ca de argint, n noaptea cnd doar roibul su se ntoarce biciuit slbatec de
roiuri de stelei trte n urma lui o harf ca un mort.
Zemora cnt n mod simbolic un cntec, care vrea s cuprind mesajul piesei: Hoinresc spre
soare;/ Din frunzi rsfrnt/ el mi cade-n harf./ Nu mai tiu s cnt//Coarde prind s cnte/
serei n urechi/ Picuri cad ntr-una/peste taine vechi. n spiritul ideilor lui Platon i al poeilor
antici, poetul este un mesager al zeilor, vorbele, cntecul nu-i aparin, ci sunt un mesaj al cerului.
El, poetul, este omul pur, curat, iar arta este acelai mare Paradis, pe care Dumnezeu 1-a creat
la nceputurile lumii. De aceea arta trebuie s-1 nvee pe om s priveasc spre Dumnezeu, spre
cer ca spre un pisc al sentimentului i s-1 ndeprteze de tehnocratism, birocraie, lumesc-ludic,
s construiasc o alt imagine a lumii, un alt mod de a gndi.
Aceste idei ar vrea s le sugereze cele trei apariii simbolice n petera unde s-a retras Zamolxe.
Moneagul care-1 ndeamn s nu se opreasc, fiindc atunci cnd ii osp cu soarta/ Cuvine-
se s dai i zeilor din orice butur. Ar fi un mod de a reprezenta zeul Mo, adic stratul mitic
ancestral anterior cretinismului i dacilor.
Prin tnrul cu plete lungi i coroan de spini este reprezentat stratul cretin, iar prin Zamolxe
stratul dac. Cuvintele tnrului ce poart o coroan de spini, adic Domnul Iisus Hristos:
Seamn ghimpi pe Calea laptelui/ i-atept s rsar dureri, multe dureri! nu sunt
edificatoare pentru a sintetiza cretinismul aa cum nici cuvintele zeului Mo nu sunt edificatoare
pentru mitul Frtailor, pentru stratul arian, pelsag sau al rohmanilor. Sunt multe asemnri ns
ntre Zamolxe i imaginea lui Pann din Paii profetului. Mitul Marele Orb prezent i-n poezia De
mn cu Marele Orb sugereaz nu att creatorul, demiurgul, cum ar vrea Lucian Blaga, ci mai
ales creaia care este incontient. Pare mai degrab o reprezentare a dilemei lui Parmenides din
filosofia greac, din dialogul Parmenides al lui Platon. Creaturile ce par contiente ca omul au un
comportament esenial incontient, iar creaturile incontiente par a fi contiente.
Cel de al treilea personaj simbolic Cel de pe rug, poate sugera martirii, care au venit s continue
sacrificiul de sine al Domnului Iisus Hristos. De aceea mesajul, rostit de el ntr-o form
simbolic: De cte ori te caui pe tine/ m gseti pe mine, ar fi Cumptul venic treazsau
contiina de sine: i iat Cumptul vine s-i aprind rugul.
Lui Lucian Blaga i-a lipsit nelegerea, pe care o are Horia Vintil n romanul Dumnezeu s-a
nscut n exil, i anume c toate credinele vechi ale dacilor erau o prefigurare a cretinismului.
De aceea la noi cretinismul a venit n mod firesc, fr acele confruntri, martiriuri i violene
din Imperiul Roman, de la evrei, egipteni, din Orient sau din Occident. De aceea greete cnd
introduce mitul Marele Orb, care nu aparine spaiului nostru spiritual: Vino, orbule, vino/s-i
durez un vad/spre viaa
noroadelor.
Celelalte personaje ca Magul care transform nvtura lui Zamolxe ntr-un mit, ntr-un chip
cioplit i Cioplitorul, sunt nereale, fiindc dacii nu i-au fcut lui Zamolxe un chip cioplit i nici
n-au cioplit n piatr, n-au turnat n metale chipuri de zei. Dacii au respectat fr s tie porunca:
S nu-i faci chip cioplit, pe care au primit-o evreii i pe care au clcat-o permanent, nu numai
c s-au nchinat la vielul de aur, imagine a lui Satan, la Baal, ci i azi ei triesc pentru valorile
materiale, pentru aur i aplic pe dos, satanic, Tora Legea dat lui Moise. Finalul piesei, n
care Zamolxe este ucis cu pietre, buci din propria statuie, pe care a spart-o, este semnificativ n
acest sens. Dacii n-au avut cultul zeilor demoni ascuni n statui.
ZAMOLXE Piesa de teatru in trei acte de Lucian Blaga.

Subintitulata Mister pagan", ea a fost scrisa intre 1920 si 1921, deschizand seria celor zece piese
care alcatuiesc opera dramatica blagiana. Tabloul I din actul 1 (Monologul lui Zamolxe) si
tabloul I din actul III au fost publicate initial in revista Gandirea", in nr. 11, 1 octombrie si nr.
13, 1 noiembrie .

Volumul apare in cursul aceluiasi an, la Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul" din Cluj,
insotit de sase desene de G. Serban.

In 1922, piesa a fost incununata cu un premiu instituit de Ministerul Artelor pentru cea mai
valoroasa opera de arta" aparuta in anul anterior. A fost pusa pentru prima oara in scena la 28
februarie 1924, la Teatrul Maghiar din Cluj, in traducerea lui Bard Oscar. Desi a debutat cu
volume de poezie bine primite de critica, Lucian Blaga a simtit de timpuriu nevoia de a-si
diversifica mijloacele de expresie. Un prim exercitiu dramatic facuse inca in 1911, cand scrisese
o sceneta umoristica, avandu-i drept protagonisti pe membrii familiei si adresata mamei, pentru a
o convinge sa-i cumpere un costum nou de haine. Lecturi din marea dramaturgie universala si
din teoreticieni ai artei teatrale, vizionarea de spectacole, precum si contactul vienez cu drama
expresionista, i-au format gustul si instrumentele dramatice. Dar pricina launtrica" a scrierii
piesei este marturisita in Hronicul si cantecul varstelor. Autocritica, simtitor intetita tocmai in
acele zile, imi spunea ca va trebui sa ma despart chiar si de poezia mea de pana atunci. Aspiram
parca la alte moduri, vag intrezarite, ale expresiei si spre o adancire a albiei poetice.

Evitam, prin urmare, sa dau grai starilor nude de cari eram invadat si pe cari nu ma simteam
capabil sa le ridic pana la sublima lor lamura.

In fata freneziilor de-o clipa gata sa ma consume sau a violentelor sfasieri launtrice, lirismul
direct putea sa duca la un exhibitionism ce mi-ar ii inspirat oroare a doua zi. Sa evadez intr-un
gen mai obiectiv? intr-o zi am inchipuit mitul lui Zamolxe." inlocuind genul liric cu cel dramatic,
Lucian Blaga invata mai mult decat camuflarea sau obiectivarea sentimentelor; el
experimenteaza o modalitate mai complexa decat poezia de a exprima, prin vocile mai multor
personaje, tendintele sale launtrice contradictorii sau divergente. Scena de teatru se transforma
intr-un urias corelativ obiectiv al sufletului autorului, iar actorii inceteaza sa mai reprezinte
lumea la modul rcalist-comportamentist, devenind purtatorii unor idei si tensiuni spirituale.

Originile interculturale ale piesei Zamolxe sunt de cautat in mai multe directii. Pe de o parte, este
vorba de influenta modelatoare pe care o exercita asupra lui Lucian Blaga noul stil" al
expresionismului german; ea se manifesta nu atat la nivelul expresiei, cat al dorintei de sondare a
abisalului si a originarului.

Pe de alta parte, Nietzsche si morfologi ai culturii precum Spengler, Frobenius, Wollflin sau
Worringer i-au indus nazuinta de a surprinde trasaturile arhetipale ale imaginarului individual si
colectiv.

In sfarsit, poetul a rezonat in mod inevitabil si la curentul dominant in ideologiile nationale de
dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, si anume la proiectul de cautare a originilor de
substrat ale neamurilor. Germanii erau preocupatii de recuperarea componentei ariene, sarbii si
croatii isi cercetau radacinile ilirice, polonezii pe cele sarmatice, maghiarii se revendicau de la
populatiile siberiene, albanezii dezvoltau mitul Tarii promise, slovacii pe cel al Marelui Imperiu
al Moraviei, iar romanii doreau sa reconstituie, de sub componenta latina, fondul nostru
nelatin", traco-getic sau slav. Modelul acestor cautari il oferise Nietzsche, care aratase in
Nasterea tragediei ca, in lumea moderna, are loc o reintoarcere a elementelor de cultura pagana,
indo-europeana, pre-crestina, cenzurate timp de aproape doua milenii de catre cultura crestina.

Opera lui Lucian Blaga se inscrie si ea in acest curent. Pasii profetului, articolul programatic
Revolta fondului nostru nelatin si Zamolxe, toate din 1921, isi propun sa exploreze substratul
tracic al romanismului, imprumutand categoriile lui Nietzsche, ganditorul roman asimileaza
stratul latin unui principiu apolinic, iar pe cel dacic unui principiu dionysiac:

Se poate spune ca, in spiritul romanesc e dominanta latinitatea, | linistita si prin excelenta
culturala. Avem insa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, oricat ne-am impotrivi,
se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic in constiinte. Simetria si armonia
latina nee adeseori sfartecata de furtuna care fulgera molcom in adancurile oarecum metafizice
ale Setului romanesc. E revolta fondului nostru nelatin".

Misterul pagan" Zamolxe pune in scena un asemenea conflict abisal, care tine de mecanismele
psihoistorice ale civilizatiei.

In fundalul filosofic al piesei se infrunta doua principii divine, doua religii: politeismul clasic
propovaduit de catre Magul-Preot si henotcismul panteist profetizat de catre Zamolxe. Din nou,
marile modele pentru acest conflict nu lipsesc, de la Bacantele lui Euripide, unde venirea lui
Dionysos in Theba distruge tragic ordinea preexistenta reprezentata de Penteu, pana la Asa grait-
a Zarathustra a lui Nietzsche, unde profetul supra-omului" vine sa zdruncine temeliile
civilizatiei burgheze moderne. Opozitia dintre panteonul clasic al dacilor si Marele Orb
2amolxian reflecta in plus si alte scheme ale filosofiei irationaliste" din prima jumatate a
secolului XX.

In spiritul distinctiilor facute de Bergson, zeii poliadici sunt asimilati cu ceea ce filosoful francez
definea drept notiuni moarte", idei osificate, concepte sterile, in timp ce Marele Orb aminteste
de conceptul de durata vitala, de energie creatoare, de elan vital.

De asemenea, opozitia se lumineaza si prin conceptele psihanalizei freudiene, zeii apolinici si
preotii lor trimitand la dimensiunea constienta a psihicului uman, in timp ce divinitatea
dionysiaca pe cale de a se trezi in cultura dacilor prin revelatiile lui Zamolxe simbolizeaza
impulsurile inconstiente refulate. Marele Orb din Zamolxe, zeul Pan din Pasii profetului,
divinitati ce premerg Marelui Anonim din sistemul filosofic de mai tarziu, sunt personificariale
unui principiu primordial al universului. In opozitie cu teologia si filosofia traditionala, care
considerau principiul ultim ca fiind de natura rationala, intelectiva, hiperconstienta, dar in acord
cu filosofia irationalista de la Schopenhauer si Nietzsche la Bergson si Ludwig Klagcs, Lucian
Blaga considera ca divinitatea arc o natura instinctuala, vitalista, inconstienta. Marele Orb este
marele principiu vital care anima lumea, care da viata tuturor fapturilor, care insufla oamenilor
energia frenetica a dorintei de a trai, de a simti, de a se implica afectiv in ceea ce ii inconjoara.

El functioneaza ca un suflet orb al lumii, o anima mundi, sau ca Duhul Pamantului din Faustul
lui Goethe. intr-un eseu intitulat Minciunile lui Dumnezeu, Lucian Blaga da drept sursa a
divinitatii sale panteiste o legenda romaneasca culeasa de Tudor Pamfile, in care Dumnezeu
greseste" planurile arhitectonice dupa care creeaza lumea si are nevoie de sfatul ariciului pentru
a indrepta lucrurile.

In rolul acestui Dumnezeu pagan care bajbaie parca in intuneric, piesa il distribuie pe Marele
Orb, iar in rolul sfetnicului, care il duce de mana si ii arata calea, pe profetul sau Zamolxe. De
fapt, ni se sugereaza, in fiecare din noi se afla un orb" si un sfetnic", un inconstient magic si un
intelect luminator. Arunci cand omul este dominat de intelect, cand traieste excesiv in lumea
ideilor, el sufera o devitalizare, o pierdere a energiei de viata.

Acesta este stadiul societatii dacilor atunci cand Zamolxe isi aduce mesajul. Credinta s-a stins,
zeii au murit, sunt mucegaiti de vesnicie", au devenit simpli idoli pe care Magul ii foloseste
pentru a domina multimea. Zamolxe propovaduieste o reforma prin care dacii sa redescopere,
prin figura Marelui Orb, forta nezagazuita a vietii.

In fapt, Zamolxe aduce, la un interval mare de timp, nu doar o revelatie asupra Marelui Orb, ci
doua. De fiecare data, propovaduirea sa sfarseste tragic, prima oara el este alungat din cetate, iar
a doua oara este ucis, dar de fiecare dala samanta sadita de el ramane sa lucreze in suflete si sa-i
metamorfozeze interior pe oameni. Sunt deci doua posibilitati de a reda artistic absolutul:
liniste, miscare. Se stie ca extazul se exprima fiziologic si fizionomie fie in absoluta
nemiscare contemplativa, fie in invartire, joc, goana, strigate dionisice.

Aceste efecte si expresii ale extazului, in aparenta opuse, au in fond acelasi raport cu absolutul",
scrie Lucian Blaga intr-un eseu din Probleme estetice.

Acestea sunt si cele doua moduri prin care Zamolxe, in cele doua veniri ale sale, propune
refacerea contactului mistic dintre individ si divinitate.

Primul Zamolxe este un profet dionysiac, care se manifesta stihial:

A fost o vreme cand urlam. Voiam sa razvratesc si muntii impotriva ta si le strigam: rostogoliti-
va cerurile, nebunia si apele".

Adeptii sai, orbii", se comporta ca menadele care intra in starea de enthusiasmos in cadrul
ritualurilor orgiastice ale lui Dionysos. Zemora seamana si ea cu bacantele decrise de Homer,
alergand singura pe munte, prin padure, cu ciulini in parul despletit. Figura cea mai emblematica
pentru hieromania (nebunia sacra) pe care zeul o induce oamenilor este Ciobanul. Asemeni lui
Penleu, acesta se vrea reprezentantul ordinii civice si il refuza pe zeu, alungandu-I pe profet cu
pietre. Dar pedeapsa pe care o aplica Dionysos lui Pcnteu, in piesa lui Euripide, si Marele Orb
Ciobanului, in cea a lui Lucian Blaga, este ca acesta sa devina un bacant fara de voie, un posedat,
un epileptic. Noaptea, el se simte locuit de catre un altul si se transforma in lup, semn ca viata
instinctelor propovaduita de Zamolxe, dar refuzata de Cioban, se razbuna si il transforma intr-o
bestie. Cel de-al doilea Zamolxe este un profet orfic. Dupa ce a fost alungat din cetate, el se
inchide intr-o pestera in munte, unde intra intr-o stare de meditatie cataleptica. El
experimenteaza astfel cealalta forma de invocare a sacrului, extazul mistic.

Asemeni zeului Pan din Pasii profetului, personajul se identifica ritmurilor naturii, se confunda
cu firea insasi. Asa cum nebunia dionysiaca fusese intrupata de Cioban, si contopirea panteista
cu universul are un corelativ intr-un alt personaj, Ghebosul. Acesta, singurul care il recunoaste
pe Zamolxe la a doua sa venire, ingroapa cadavre la radacina vitei de vie, sustinand ca mortii isi
incalzesc la soare sangele
urcandu-se-n lastarii viei mele".

La finalul perioadei de recluziune, trei aparitii vizionare (care aduc aminte de Socrate, de Isus si
de Giordano Bruno) ii sugereaza lui Zamolxe ca trebuie sa duca revelatia in cetate, chiar daca va
plati cu viata pentru aceasta. Intr-adevar, intre timp Magul si Vrajitorul, speriati ca doctrina lui
Zamolxe se propaga lot mai mult intre daci, pun la calc un plan diabolic, si anume acela de a-l
diviniza pe Zamolxe insusi, de a-l transforma intr-o statuie de asezai intre toate celelalte statui
din templu. Simbolismul este transparent, prin zeificare Zamolxe ar fi metamorfozat, dintr-un
profet al elanului vital, al principiului inconstient, intr-o imagine abstracta, intr-o idee moarta.
Aceasta i-ar ucide mesajul si ar stinge puterea de fascinatie pe care predicile sale despre Marelui
Orb cosmic le exercita asupra dacilor. intelegand acestea, Zamolxe, intors incognito in cetate,
sparge statuia care il reprezinta ca zeu in chiar ceremonialul consacrarii, si este ucis ca
profanator de multimea furioasa. El devine astfel un simbol al iluminatului care se sacrifica pe
sine pentru a-si transmite nepervertit revelatia.

a) Meterul Manole este o drama expresionist, fiindc eroii sunt arhetipali n mprejurri
arhetipale. Meterul Manole reprezint arhetipul omului, principiul masculin, spiritul activ,
creator, generator al universului. Faptele lui sunt arhetipale, fiindc a construi o mnstire este
un act arhetipal, o reconstruire a universului, acolo unde forele ostile creaiei au ieit
nvingtoare. Sensul fundamental al cretinismului este aceast restauraie a omului i a
universului. Mnstirea este locul arhetipal, unde se face aceast restauraie prin sacrificiul
Domnului Iisus Hristos. De aceea n altar este locul unde sacrul coboar sub forma Duhului
Sfnt. Este locul unde transcendentul coboar i imanentul urc.
Construind mnstirea, Meterul Manole restaureaz universul, dar se construiete i pe sine,
devine n interiorul inimii lca al Duhului Sfnt. Aceasta se petrece cu orice ctitor. Este, din
punctul de vedere al esteticii expresioniste, un drum n interior, iar din punctul de vedere al
gndirii ortodoxe, un drum n cunoaterea cu fapta. Meterul Manole este cel care tie i face. El
este arhetipul omului care caut sfinirea i desvrirea. El tie c, pentru a realiza acest
edificiu, acest vis estetic n exterior i, n acelai timp, acest templu sacru n eul su, trebuie s se
jertfeasc pe sine. Lumea s-a realizat printr-un sacrificiu i orice se creeaz urmeaz aceast lege.
Legea armoniei i echilibrului, ca lege fundamental a creaiei, nseamn ct sacrifici atta
creezi. Domnul Iisus Hristos a cunoscut aceast lege i de aceea, pentru a o mplini, s-a sacrificat
pe sine i a creat lumea cretin. Meterul Manole i sacrific ce-i era mai drag, adic soia, care
n balada popular poart numele Ana, ceea ce nseamn nceput, iar n piesa lui Lucian Blaga,
Mira, sugernd valorile cuvntului slav mir, care nseamn lume dar i pace.Ea sugereaz
sacrificarea dragostei lumeti a lui Manole pentru-a obine iubirea etern, sacr, a ngerilor, aa
cum fac cei ce se clugresc.
Sacrificiul uman pentru construirea unui edificiu este un motiv prezent n toate literaturile. n
cazul lui Lucian Blaga, se asociaz motivul preotului pgn, care oficia astfel de jertfe n
perioada anterioar cretinismului. Faptul c Lucian Blaga introduce un stare Bogomil, care
ncuviineaz jertfa, face o asociere ntre preotul cretin i cel pgn, dar este un punct de vedere
personal i simbolic. n cretinism, orice jertfe de acest fel sunt interzise, dar la construirea
catedralei catolice din Iai s-au sacrificat doi preoi catolici (s-a introdus msura umbrei lor n
zid).
Stihiile, care se rzvrtesc ca nite demoni, sunt percepute de Gman, un fel de uria, care
sugereaz titanul. Cultivarea intuiiei i sugestiei prin eroi-simbol n mprejurri simbolice este o
trstur a esteticii simboliste, pe care teatrul expresionist o preia. Este un drum n nelegere, un
drum spre interior, dar mijloacele folosite de Lucian Blaga, spre a da o imagine asupra acestui
drum, sunt insuficiente. Se sugereaz o mpletire a realului cu fantasticul, este cultivat mitul ca o
realitate de tranziie ntre realitatea social i cea spiritual, este cultivat misterul ca sens al
existenei, al artei, al cunoaterii. Cosmicizarea, ca trstur a esteticii expresioniste, o gsim n
lupta lui Manole cu stihiile, care-i drm zidurile.
b) Meterul Manole este o meditaie dramatizat pe tema fortuna labilis, dar i pe tema
creatorului \ a creaiei, prin urmare o dram de idei, deci expresionist. n acelai timp,
metamorfoza Mirei n mnstire este o sacralizare arhetipal a iubirii ntr-o lume relativ, care,
prin sublimare, intr n teritoriul sacrului, al eternului. Este o unire venic a lui Manole cu Mira
prin actul zidirii mnstirii, act arhetipal, care sugereaz unirea spiritului cu lumea, cu natura ca
n textele filosofiei indiene, care au influenat adnc gndirea lui Lucian Blaga. Metamorfoza lui
Manole ntr-un izvor pare ns mai curnd o mplinire a unui verset din Sfnta Evanghelie: i
voi face din pntecul lui un izvor de ap vie.
Piesa arat i limitele de nelegere ale lui Lucian Blaga, fiindc ar fi putut gsi o asociere ntre
sacrificiul de sine al Domnului Iisus Hristos i sacrificiul Mirei. Exist unele diferene ntre
modul epic al baladei populare i modul dramatic al piesei lui Lucian Blaga. n balad avem un
timp etern, legendar; n dram avem un timp mitic. n balad accentul cade pe caracterul
arhetipal, alegerea locului, imaginea voievodului (Negru-Vod); n dram accentul se pune spre
redimensionarea expresionist a temei, subiectului, eroilor i structurarea lor pe conceptul de
cunoatere. n balad avem un conflict estetic, meterii pot construi o mnstire mult mai
frumoas; n pies avem un conflict dogmatic ntre motivul jertfei pentru zidire, pgn, i
porunca din decalog S nu ucizi. n balad conflictul Meterului Manole cu stihiile are un
caracter personal, el pornete furtuna s-o opreasc pe Ana; n dram este un conflict cognitiv. n
balad construirea mnstirii aduce un model al Frumosului i Negru Vod ucide meterii din
pizm, ca s nu mai aib nimeni o alt mnstire mai frumoas; n pies drumul cunoaterii nu
este limitat, fiindc mitul devine un instrument de cunoatere. Lucian Blaga nu tie s pun
problemele drumului n interior ale zidirii spirituale, ca s satisfac programul estetic
expresionist n textul dramatic, aa cum a facut-o n textul poetic.
Limitele lui Lucian Blaga sunt limitele filosofiei. Ele nu pot fi depite dect de profunzimile
cunoaterii teologiei i apoi de cunoaterea contemplativ mistic.
Meterul Manole trebuia dimensionat pe coordonatele misticii ortodoxe.

Mesterul Manole de Lucian Blaga - rezumat
ACTUL NTI
Scena reprezint Cmara de lucru a lui Manole. Multe, foarte multe lumnri aprinse pe
mas, pe blidar, n fereastr. Pe mas e un chip mic de lemn al viitoarei biserici..
Scena I
n urma solicitrilor lui Manole de a fi ajutat mpotriva surprii repetate a bisericii pe care o
construiete, starostele Bogumil l sftuiete s se bazeze pe credin i nu pe calcule, pentru c
Numai n iad se socotete. Acolo, n mpria virtuilor ntoarse, toate sunt dup msur: i
coarnele dracilor, i cozile galbene. Acolo, numrul stpnete n ntocmiri, n sinoade, n boli
i n cldiri.... Drept explicaie pentru drmarea necontenit a zidurilor, stareul indic fore
subterane, ce in de ntia bezn a lumii i ies cnd vor de sub legile vremii..
Gman, un btrn uria, de pripas, care doarme pe jos n camer, vorbete n somn, spunnd c
vede Puteri nebotezate i fr de nume, prin trie berbeci de cetate, la fa fr msur, prin
porecl ruine i scrb..
Acelai Bogumil l sftuiete pe Manole s mplineasc jertfa cea mare, sacrificarea unei
fiine omeneti, cci Sufletul iese din trupul hrzit viermilor albi i proi i intr nvingtor
n trupul bisericii, hrzit veniciei. Pentru suflet e un ctig.. ntrebat de Manole cui poate s
aparin dorina de a se face o asemenea jertf, din moment ce Din lumin, Dumnezeu nu poate
s-o cear, fiind jertf de snge; din adncimi, puterile necurate nu pot s-o cear, fiindc jertfa e
mpotriva lor., stareul rspunde: i dac ntru venicie Dumnezeu i crncenul Satanail sunt
frai? i dac i schimb obrzarele neltoare, c nu tii cnd e unul i cnd e cellalt? Poate
c unul slujete celuilalt..
Scena II
Manole a rmas cu Gman, care, trezit, se ofer s se sacrifice pentru ridicarea bisericii:
Metere, s nu mai tlcuim. Manole, sunt mai btrn dect... Manole, de sfrit nu sunt
departe. Metere, biserica ta, m vreau cldit n ea eu!.
Scena III
Intr Mira, soia lui Manole, i gsindu-l iari pe meter zbuciumat, constat c jumtate din
viaa lui este ea, i cealalt biserica ce nu poate s se nale, adugnd apoi: Nu m supr de loc
c m pui n cumpn cu minunea asta nfricoat de puteri.. Pe Bogumil, ale crui sfaturi
adresate soului ei le cunoate, l socotete un clugr fr Hristos. [...] Dac ar fi om, nu i-ar
fi ntors faa de la femeie.E dracul-pustnic.. Referitor la surparea necontenit a bisericii, ea
indic drept cauz lipsa de senintate la cei care o construiesc: Cum ar putea s stea, dac
nimenea nu lucreaz rznd la ea?.
ACTUL AL DOILEA
Scena reprezint Ruinele bisericii venic rencepute. n fund: muni i pduri. Este
Diminea, dar nc ntuneric..
Scena I
Meterii i manifest starea de incertitudine legat de situaia n care se afl, situaie atribuit
Necuratului: De apte ani [spune unul dintre ei] umbl Anticrist prin ar. Mai tii, poate de
aceea nu st nici lcaul acesta. Nite ciobani l-ar fi vzut la o stn prsit. Anticrist i
mulgea caprele cu ugerii plini de venin. Alii l-ar fi vzut ntr-o mnstire, unde face pe sfntul
i-i ine maele ntr-un pahar.
Scena II
Sosete solul trimis de domnitor i anun c lui Manole i meterilor si li se acord dreptul de a
mai face doar o singur ncercare, vod pierzndu-i rbdarea n urma celor apte ani de ncercri
zadarnice, de cheltuieli fr rezultat. Iar Manole face un ultim legmnt: Rbdarea lui Vod o
mai cer pentru trei zile. Pe urm, sau biserica rmne dreapt, sau sngele nostru se va slei..
Scena III
Manole afirm condiia de instrumente ale puterii divine, pentru sine i meterii si (fr
putina de a ne mpotrivi, un destin se mplinete n noi), dar meterii resping continuarea
lucrrii: rbdarea nu mai are din ce s se hrneasc. Nu ne putem jertfi toi pentru mrirea
ndoielnic a unuia singur., spune al aselea dintre ei. De asemenea meterii cer s fie dezlegai
de fascinaia ce o resimt fa de ideea ridicrii lcaului sfnt, prin glasul celui de-al noulea,
care i reproeaz lui Manole c i-a ispitit cu tiin ascuns i vrjitorete pentru a participa
la ridicarea construciei. Iar al optulea meter adaug: Suntem bolnavi de ea. O simim n
vzduh ca o mtase. Nu e nicieri, i totui dorul de ea e n noi ca un dor de cas..
Considernd c nu exist nici o alt soluie, Manole cere meterilor s fie de acord cu a sacrifica
o soie care nc n-a nscut, sor sau fiic a celor care lucreaz la ridicarea bisericii. i
adugnd drept argument constatarea sa, fcut deja mai nainte, cum c ei nu sunt dect simple
instrumente ale unei voine superioare celei omeneti.
Cnd toi cad de acord ca Aceea s fie care nti va veni brbat s-i vad, frate s-i vad,
tat s-i vad., dup cuvintele primului meter, i rostesc cuvntul Amin!, de sus se las
printre ei umbra viitoarei biserici, fr ca nimic s se interpun ntre ei i soare.
ACTUL AL TREILEA
Scena reprezint Aceleai ruini. Dar un zid ridicat n temelie: locul pentru jertf. Diminea..
Iar Zidarii sunt n ateptarea celei dinti care va veni.
Scena I
Cel de-al aselea meter strecoar ntre zidari ndoiala cu privire la respectarea nelegerii de
ctre Manole, afirmnd c acesta st la pnd s fac pentru soia lui drumul ntors.. i
continu, adresndu-se tovarilor si: Toat noaptea v-am pndit. Pe tine, frate, te-am auzit
rugndu-te: Doamne, soiei plecate scoate-i n cale erpii pdurii, s se sperie de trtoarele
galbene i s se ntoarc acas. Pe tine te-am auzit zicnd: Doamne, umfl cu nspumegare
prul, s se fac Arge mare, s nu poat sora mea s treac. etc.
Scena II
Pornind de la rspunsul eroului (Nu voi tgdui c jurmntul l-am cumpnit ndelung, mult
nainte de a vi-l cere.) dat la o ntrebare a celui de-al aselea meter (Manole, de cnd te
muncete gndul jertfei?), tovarii eroului trag concluzia nclcrii jurmntului prin
avertizarea din timp a Mirei, care tie c nu trebuie s vin..
Scena III
Sosete Mira i curm ndoielile. Femeia, bnuind c se pune la cale o jertf uman, i ceart
soul Vrei s schimbi pravili scrise cu fulger ca s izbuteti n meteug? i pe toi zidarii
la un loc: Aa ri cum suntei, ai fi fost poate n stare s ispitii ntre voi vreo bci
trectoare, i n loc s-o iubii, s-o nchidei sub piatr i var?. Sacrificiul intenionat, susine ea,
este un act pgn ce contravine vremii cnd pn i copacii i dobitoacele sunt cretine.
Manole o determin pe Mira s accepte s fie zidit de vie, pentru ca zidurile s nu se mai
drme, spunndu-i c particip la un joc: i aminteti, Mira, o diminea ca asta era. Cnd
ne-am ntlnit cu stngcie nti, am fost aproape numai copii i-am nceput n netire s ne
jucm de-a viaa. Acum tot aa ne vom juca, de-a moartea. Atunci te-am culcat n iarb, acum te
voi culca n zid. Va trebui tot timpul s zmbeti i chiar, de va fi rece zidul, s te sileti s
glumeti. S par n adevr c moartea e un joc.. Soia lui primete, nenelegnd c este un
sacrificiu real.
ACTUL AL PATRULEA
Scena nfieaz Zidurile ridicate, cu un nceput de schele ntr-o parte. i Pe locul unde n
zid Mira e de tot acoperit, cade un mnunchi de raze..
Scena I
Se lucreaz intens pentru ridicarea mnstirii, i meterii se ndeamn unii pe alii Zvrlii
tencuial pe coapse i os, s-nchidem viaa n zidul de jos. (al aptelea); Ucidei ndejde de
cas i vatr. Cldii-mi lca din lumin i piatr. (primul); Istei fii ca erpii i blnzi ca
porumbul. (al cincilea); Lucrai, biei, lucrai, zidari, vaierul s nceteze din zid!! (Manole).
Iar soul celei sacrificate simte c l Doare lumina, sunetul doare, lumea doare..
Scena II
Vestea sacrificrii pentru nlarea biserica a cuprins ntreaga ar, sosesc din ce n ce mai multe
femei spre a vedea ce se ntmpl, dar, constat ntiul meter Cnd sunt aici, privind zidurile,
uit pentru ce au venit. Unele stau o zi, altele un ceas, altele numai vin i se ntorc. Toate
deopotriv casc ochii mari i se mir i nu ntreab nimic. Pe urm pleac, i tot drumul pn
acas surd numai n amar i dulce tcere..
Scena III
Sunt trimii crui pentru a aduce materiale trebuitoare la finisarea bisericii, la facerea
catapetesmei, stranelor, la zugrvirea ei.
Scena IV
Manole afirm c nu i-a dat seama de ce s-a ntmplat n timp ce Mira era zidit, i cere
informaii de la ceilali zidari; unul dintre ei i spune c soia sa zmbise aproape tot timpul
sacrificrii ei, doar trziu, nainte de a pune peste ea cea din urm crmid, remarcnd ea c
zidul o strnge cum numai tu o strngeai..
Cuprins de o frenezie a disperrii, Manole i ndeamn meterii: Zorii, fr sete, fr foame.
Pentru chinul meu, destul de repede nimic nu este. Ridicai, msurai, amestecai i zdrobii.
Zidurile s creasc, frunile s izvorasc iroaie. Fr ncetare, zi i noapte!.
Apoi ncearc s afle cine a zidit-o de fapt pe Mira; al aselea meter i spune c el a fost
ziditorul, Altfel pieptul femeiesc nu i-ar fi ndurat fr mpotrivire sfrirea..
ACTUL AL CINCILEA
Scena nfieaz Un col al bisericii isprvite ce intr piezi pe scen.. Dar i nite
rmie de schele..
Scena I
Al treilea meter gsete o justificare sacrificiului (cu toat suferina, o mulumire poate avea i
Manole. Biserica e att de frumoas Maica Precist dac ar fi s nasc a doua oar pe Isus,
ar trebui s-l nasc nu n iesle, ci n lcaul acesta.) dar Manole mereu n jurul bisericii
aiurind ocolete..
Scena II
Dup o cltorie pe la mnstiri, unde s-a rugat pentru reuita construciei, Gman l informeaz
pe Manole despre nvinuirea ce i se aduce pentru sacrificiul fptuit, despre considerarea acestuia
ca simplu omor, de ctre sfatul boierilor. Vreau n socoteala mea [afirm n rspunsul su
Manole] s se pun sugrumarea vieii, dar lcaul nu. Acesta Dumnezeu singur i l-a ridicat,
printr-o minune, pe care doar El o nelege. Eu am fost doar o vremelnic unealt, o scndur n
schelele pe care le drmi cnd cldirea e gata, i folosul vremelnic nu le mai cere..
Scena III
Domnitorul, sosit s vad biserica, o consider drept cea mai frumoas n toat credina
rsritului, adic n singura dreapt credin., iar jertfa fcut de meter ca justificat n faa
lui Dumnezeu. mpotriva lui Manole crtesc ns boierii (A nvins stihiile cu omor, i fapta lui
strig la cer!) i clugrii (S-a prorocit c va veni cu nfiare mare i cu semne strlucite,
dar nuntru va fi pild de stricciune. Iat, acesta e ntiul lca al lui Anticrist!), prin vocile
unora dintre ei. n timp ce boierii i clugrii cer Moarte clditorului!, Manole apare pe
acoperiul bisericii, de unde se arunc n gol.