LUCEAFARUL

Pentru a prezenta trasaturile unui text romantic selectez opera literara Floare
Albastra scrisa de Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu reprezentant al Epocii Marilor Clasici a luat parte din !oua
"irectie lansata de #itu Maiorescu care a maturizat literatura romana la ni$el epic liric
si dramatic. Maiorescu este cel care a instituit primul canon literar semni%icati$
schimband paradi&ma de interpretare a literaturii
Consider necesar pentru tratarea subiectului sa de%inesc conceptul de romantism.
Romantismul este un curent literar aparut la s%arsitul secolului '())) in An&lia Franta si
*ermania ca reactie la canoanele clasice sentimentul sensibilitatea poezia inimii
inlocuind ratiunea. Romanticii impun principiul libertatii in creatie intoarcerea la natura
traditii si %olclor. Mani%estul estetic al romantismului il reprezinta Pre%ata la drama
Crom+ell scrisa de (ictor ,u&o in -./0. (. ,u&o a ne&at canonul classic cerand
libertatea in creatie. "in punct de $edere %iloso%ic ideolo&ia romantica se structureaza pe
idealismul &erman 1 2ant 3chopenhauer Fichte 4 . !icolae Manolescu preluandu5l pe
(asile !emoianu din studiul )mblanzirea romantismului $orbeste de existenta a doua
tipuri de romantism la ni$el European 6 ,i&h Romanticism 1-0785-./84 caracterizat prin
antiteze puternice aspiratia catre inalt pasionalitate puternica si romantism de tip
9iedermeier 1dupa -./84 caracterizat prin idilism intimism accent pe speci%icul
national atenuarea contrastelor. Romantismul romanesc a %ost de tip 9iedermeier
sin&urul care a culti$at ,i&h Romanticism %iind Mihai Eminescu insa dupa -..8 in
3crisori si Lucea%arul . "e la 3chopenhauer romanticii preiau conceptul de &eniu pe
care il pun in antiteza cu omul comun. La romantici natura este stare de su%let aspectul
ei %iind dictat de sentiment 1(. ,u&o4. Eul romantic este inadaptat cautandu5si
uni$ersuri compensatorii in natura iubire cosmic istorie sau $is. "e asemenea
persona:ul romantic este exceptional in impre:urari exceptionale. 3tilul romantic este
ornat prin apel la meta%ora si simbol procedeul stilistic predilect %iind antiteza.
Lucea%arul este considerat poemul sinteza pentru ca absoarbe in structura sa
temele si atitudinile poetice %undamentale care pot %i identi%icate in creatiile poetului.
Aceasta idee este sustinuta si de #udor (ianu care considera ca poemul ne o%era ima&inea
esentiala a poetului. Critica moderna considera ca acest poem contine o poetica explicita
a Romantismului )nalt. Acest %apt poate %i ar&umentat prin %aptul ca in poem pot %i
identi%icate toate miturile romantice ale creatiei eminesciene 6 mitul nasterii si al mortii
uni$ersului mitul oniric mitul erotic mitul intoarcerii la elemente mitul inteleptului
mitul poeziei si mitul creatorului.
Un alt ar&ument al apartenentei la romantism il reprezinta inter%erenta &enurilor
epicul coexista cu liricul si dramaticul. Alt element e$ident este acela al hibridizarii
speciilor pentru ca o $iziune complexa nu poate %i conturata intr5o specie pura. Ast%el
textul contine elemente de pastel meditatie idila ele&ie. Aceasta inter%erenta deschide
posibilitatea unor perspecti$e de lectura multiple semn al modernitatii poemului care
de$ine ceea ce Umberto Eco a numit ;opera deschisa. Acest poem poate %i citit ca poem
%iloso%ic poem mitic ale&orie pe tema &eniului 1 interpretare propusa de poet4 poem al
cunoasterii poem erotic. Critica moderna il considera un mit poetic care o&lindeste lumea
insasi a poeziei ca tristete cosmica si sarbatoare a $erbului 1 cu$antului4
Un alt ar&ument il reprezinta strati%icarea unor teme prezente in poem 6 iubirea
dintre doua %iinte apartinand a doua lumi di%erite conditia &eniului cu $aloare de mit
in$estit cu atributul eternitatii atins prin creatie. La Eminescu conditia &eniului este
preluata din %iloso%ia lui 3chopenhauer pe care il pune in antiteza cu omul comun. Ast%el
omul superior este obiecti$ are capacitatea de a5si depasi s%era puterea de sacri%icu
dorinta de cunoastere iar omul comun este subiecti$ are dorinta de a %i %ericit si este
sociabil. Menirea &eniului este aceea de a intui ce este etern. )n $iziune eminesciana
&eniul poseda &andirea creatoare de sens este etern ;dar n5are nici noroc %iind
condamnat la sin&uratate. Alte teme romantice sunt cunoasterea cosmicul natura si
timpul.
Un alt ar&ument care sustine caracterul romantic al acestei creatii eminesciene de
sinteza il reprezinta %aptul ca moti$ele sunt %undamental romantice6 Lucea%arul steaua
cuplul arhetipal marea in&erul demonul o&linda %ereastra castelul re$eria
metamor%ozele zborul inter&alactic lumina haosul.
Apelul la antiteza este un alt ar&ument al incadrarii in romantism. Aceasta este
utilizata nu numai la ni$elul $iziunii poetice dar si la ni$elul constructiei. Poemul are <
tablouri planurile %iind antitetice 6 uni$ersal = cosmic> uman5terestru si real5%antastic.
#rebuie speci%icat %aptul ca poemul %ace parte din ultima etapa a creatiei a poetului si este
impre&nat cu elemente de tipolo&ie clasica ca sobrietatea stilistica si simetria constructie.
Ast%el in tablourile - si < planurile sunt terestru = cosmic in tabloul al doilea planul este
terestru iar in al treilea planul este cosmic. "eci toate elementele poemului sunt uni%icate
printr5un procedeu romantic antitetic dintre Real si )deal.
(iziunea despre lume a poetului este in stransa le&atura cu temele tratate si este
modelata de %actorii culturali %iloso%ici si bio&ra%ici ai epocii in care a trait artistul. )oana
Em. Petrescu in studiul ;Eminescu 5 poet tra&ic subliniaza %aprul ca in a doua etapa a
creatiei sub in%luenta lui 2ant si 3chopenhauer acesta a:un&e sa constientizeze criza
&andirii moderne pe care o explica prin pierderea credintei. "e aceea in ultima parte a
creatiei din care %ace parte poemul Eminescu descrie o constiinta tra&ica a existentei
intr5un uni$ers din care zeii s5au re%u&iat dar condamna lumea sa existe. 3ubiectul liric
eminescian mosteneste sin&uratatea absoluta a zeului si destinul creatorului de lumi.
Poemul re%lecta tema creatiei intr5o lume care se indreapta ire$ersibil spre moarte si in
care &eniului ii este dat sa cunoasca iluzoriul oricarei intreprinderi. )n ciuda
hiperluciditatii ramane un iluzionat romantic ce spera sa5l inlocuiasca pe demiur&ul
retras in ne%iinta.
#itlul este %ormat dintr5un substanti$ comun articulat si &enereaza un orizont de
asteptare pentru ca analizat din perspecti$a culturala trimite la ima&inarul romantic al
stelei care su&ereaza spaticul cosmic in%init si timpul etern. Prin stralucire su&ereaza
excelenta si unicitate. La Eminescu dispozitia contemplati$a %ata de macrocosm se
complica cu teoria pluralitatii lumilor.
)ncipitul contureaza o atmos%era de basm in re&istrul liric. Atmos%era de basm
este sustinuta de %ormula de inceput la persoana a treia. Repetarea $erbului ;a %i
potenteaza &ra$itatea su&erand ire$ersibilitatea implacabila. Prin &ra$itate si solemnitate
se anticipeaza %inalul.
Partea intai e$olueaza de la epic catre liric prin %ocalizarea pe ima&inea %etei. )n
ima&inarul romantic aparitia %emeii pune in miscare &andul si su%letul lumii. Repetarea
$erbului la per%ect compus su&ereaza ire$ersibilitatea implacabila prin &ra$itate si
solemnitate anticipand %inalul. 3patiul este schematic &eneric odaia simbolizeaza
taramul oamenilor si marea celalalt taram. Apare o simbolistica de %actura romantica prin
care epicul este subminat in %a$oarea liricului 6 marea si cerul se o&lindesc unul in celalalt
creand su&estia pro%unzimii in%inite. Fata este unicizata prin %rumusete si puritate %iind
ast%el plasata in proximitatea lucea%arulul. 3e remarca antiteza cosmic5terestru po$estea
de iubire dintre %ata si lucea%ar sustinand ale&oria. (isul dez&raniteaza spatiul si timpul
%acand posibila aceasta calatorie re&resi$a catre ;illo tempore pentru re%acerea cuplului
arhetipal romantic.3e remarca timpul nocturn neterminat spatiul inalt aristocratic. Fata
nu are nume pentru ca este supracate&oriala. EL si EA de$in ipostaze ale cupului
arhetipal ast%el incat la s%aristul primei parti nuntirea pare posibila. #reptat poemul
de$ine unul al cunoasterii capata $aloare ontolo&ica6 omul si %iinta nepamanteana a:un&
prin iubire sa cunoasca idealurile si limitele proprii. 3ec$enta ;cobori in :os este o
ima&ine artistica care trans%i&ureaza liric ideea %iloso%iei lui 3chopenhauer 6 ;Lumea
or&anizata ca o scara. Romantice sunt si di%eritele metamor%oze ale lucea%arului 6 in&er =
a$and parinti mitic cerul si marea 5 si demon 5 a$and parinti soarele si noaptea. )n&erul
si demonul sunt dimensiuni care compun %iinta &eniului %aptura de lumina si intuneric in
acelasi timp. )n romantism simbolurile sunt clare decodabile 6 lucea%arul este simbolul
&eniului planul cosmic reprezentand lumea ideilor &enerale in traducerea lui #itu
Maiorescu. Fata este omul comun care aspira la ideea &enerala iar Catalin este omul
comun %ara aspiratii la transcendenta spiritului. "emiur&ul reprezinta &eneralitatea pura
desprinsa de contin&ent. Lirismul este obiecti$ de tip lirica mastilor %iecare ;persona:
reprezentand un simbol mitic al tendintelor di$er&ente din su%letul poetulului care simte
ca orice creator romantic slab si puternic muritor si nemuritor. Poemul de$ine o
meditatie de tip romantic asupra statutului ontolo&ic al omului asupra dramei sale ca
%iinta duala. )oana Em Petrescu in studiul ;Eminescu = poet tra&ic; sublinia %aptul ca
textul arata e$olutia lui Eminescu catre descantecul de coborare catre incantatia
initiatica o particularitate a eminescianismului %iind disolutia muzicala a eului.
#abloul al treilea se des%asoara in limitele spatiului terestru. Catalin si Catalina
sunt exponentii indi$iduali ai aceleiasi lumi. Catalin barbatul intamplator este o
mani%estare a instinctului. !ostal&ia %ata de lucea%ar contureaza moti$ul romantic al
rupturii dintr Real si )deal. Acceptarea lui este re$elatia %etei in ceea ce pri$este
identitatea de structura de ideal. 3e remarca antiteza romantica atat la ni$el ideatic cat si
compozitional. Ast%el lucea%arul ca ipostaza a omului superior este in antiteza cu Catalin
limba:ul solemn &ra$ al primei parti cu limba:ul coloc$ial a%ecti$ a partii a doua.
)n partea a treia planul este cosmic. Apar teme romantice precum cosmo&onia
timpul &eneza precum si moti$e romantice6 moti$ul haosului moti$ul zborului
inter&alactic. "e asemenea &eniul contemplati$ apare in ipostaza titanica raz$ratire
impotri$a le&itatii ce trimite la demonismul romantic. "orinta de a %i dezle&at de
nemurire inseamna a primi o structura compatibila cu ideea de dra&oste. )n drumul catre
demiur& traieste &eneza in$ers catre ziua cea dintai. )n conturarea &enezei creatorul
preia elemente din arii spirituale di$erse pe care le inte&reaza intr5un spectacol propriu de
idei. 3e remarca arta de a corporaliza abstractiunile ast%el meta%ora iz$orau lumine
asociaza moti$ul biblic al luminii si al zilei celei dintai cu moti$ul &enezei pereptue
preluat de la 2ant. Lucea%arul este numit de demiur& ,?perion calatoria echi$aland cu o
reinitiere si o reconsiderare a propriei conditii. )n mitolo&ia &receasca h?per5ion este Cel5
care5mer&e5deasupra de5o %iinta cu Unul esenta eterna numenala. Este considerat %iul
soarelui si al lunii dupa ,omer soarele insusi. Re%uzul demiur&ului arata imposibilitatea
de a reor&aniza treptele ordinii uni$ersale. )n schimb ii o%era trei ipostaze ale omului de
&eniu 6 cezar explorator si poet = or%eu.
)n partea a patra planul este atat cosmic cat si terestru. )dila pamanteana
su&ereaza implinirea aspiratiei spre %ericire a %iintelor pamantene. 3eriozitatea pasionala a
lui Catalin arata ca barbatul intamplator a de$enit barbatul unic. #radarea %etei aduce
re$elatia lucea%arului asupra timpului inteles ca schimbare6 isi da seama ca lumea
oamenilor e$olueaza rapid si aceasta miscare este ire$ersibila. 3e contureaza ast%el
antiteza intre numenal5etern si %enomenal5trecator.
Finalul poemului se a%la sub incidenta a doua estetici 6 romantica prin in$ocatia
%etei si clasica prin atitudinea hiperionica. Fata in$oca lucea%arul de trei ori 6 primele
doua in$ocatii au ca scop implinirea erotica iar cea de5a treia in$ocatie reprezinta dorinta
%iintei pamantene de a se a%la sub protectia unei stele cu noroc