Tema nr.

1
Managementul resurselor si activitatilor turistice

Piata Revolutiei

Piaa Revoluiei - pia din Bucureti, aflat n Sectorul 1. A fost denumit
Piaa Palatului pn la Revoluia Romn din 1989 i Piaa Gheorghe Gheorghiu
Dej anterior.
Aici s-au luat importante decizii istorice cu privire la independenta
Romaniei, in cele doua razboie mondiale s-au luat decizii istorice cu privire la
calea de urmat. Aici s-a incheiat un ciclu : aici a inceput comunismul cand regele
Mihai I a abdicat si piata a fost plina de oameni care venisera sa sustina Regele;
impotriva comunismului, aici s-a incheiat comunismul prin plecarea dictatorului
Ceausescu din piata cu elicopterul in fata multimii de oameni ostile care a umplut
piata revolutiei, aici s-a jucat momentul culminat al Revolutiei Romane.
In Piata Revolutiei avem multe obiective culturale de importanta primordiala
nationala cu puncte de legatura intre ele, simboluri ale unor perioade istorice
importante: in primul rand aici este Ateneul Roman care dateaza din 1888 - un
hotel legendar ce a inspirat o carte despre spioni, diplomati si jurnalisti in Al
Doilea Razboi Mondial., apoi aici este Fundatia Culturala Carol I (actuala
Biblioteca Central Universitara - cum a fost denumita de comunisti si ar trebui
redenumita inapoi dupa cum a denumit-o creatorul ei, Regele Carol I, in anul
1885), tot aici este Muzeul National de Arta al Romaniei gazduit de Palatul Regal
(Palatul Regal al Romaniei dateaza din 1870) - unde oficialii au anuntat ca
Romania a renuntat la alianta cu nazistii trecand de partea Aliatilor in 1944, si
Biserica Kretzulescu din 1722, monument unic in lume de arhitectura
brancoveneasca simbol al perioadei premonarhice.
Tot aici, in Piata Revolutiei, se gasesc urmatoarele statui: una care il
reprezinta pe Iuliu Maniu, una pe Corneliu Coposu, un monument dedicat
victimelor comunismului cunoscut de bucuresteni sub numele de "Teapa cu cartof"
si inca un monument care il infatiseaza pe regele Carol I, pe cal.

Biserica Kretzulescu simbol al perioadei premonarhice


Biserica ctitorit de boierul Kretzulescu i aflat n Piaa Revoluiei a fost
martora istoriei Capitalei noastre timp de aproape trei secole. i-a fcut apariia n
arhitectura muntean n perioada trzie a epocii brncoveneti i la inceputul celei
fanariote.
Este considerat unul din cele mai valoroase monumente de arhitectur ale
oraului si a fost ridicat n anii 1720 -1722. Poart amprenta stilului iniiat de
Sfntul Brncoveanu, semnnd cu bisericile ridicate de domnitor.
A rezistat n faa tuturor, chiar i mpotriva puterii comuniste, care i dorea
dispariia. Salvat de revoluionarii adunai n piaa din spatele ei n 1989, i-a
susinut pe cei care strigau mpotriva dictatorului comunist.
Ateneul Romn - simbol al perioadei monarhice
Edificiu - simbol al culturii nationale, Ateneul Roman, construit in inima
Bucurestilor in urma cu 120 de ani (1886-1888), a devenit exponentul arhitectonic
si spiritual nu doar al unui oras, al unei Capitale, ci al unei natiuni. Aici au
conferentiat marile personalitati si savanti ai Romaniei, aici au concertat toti
consacratii si tinerii artisti profesionisti ai tarii, aici au urcat pe podium multe
formatii si solisti de nivel mondial, aici s-au lansat in prima auditie capodopere
ale literaturii muzicale autohtone, aici s-au organizat primele expozitii ample,
retrospective de pictura si sculptura ale maestrilor artei plastice nationale, aici s-au
perindat regi si regine, oameni politici si oaspeti de seama de peste hotare spre a
participa la evenimente de importanta nationala si universala intr-un cuvant, la
Ateneul Roman s-au petrecut momente de anvergura istorica ce s-au inscris in
cartea de aur a poporului nostru.

Ateneul a fost consolidat, restaurat i modernizat n perioada 1994-2004
Arhitectura
Desi conceput n stil neoclasic, palatul are caracteristicile unui vdit stil
eclectic. Intrarea principal este sprijinit pe opt coloane ionice, identice ca
proporii cu cele de la templul Erechterion de pe Acropole. Din portic se intr n
vestibul prin 3 mari ui de lemn. Deasupra uilor se afl cinci medalioane n
mozaic reprezentndu-i pe Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu,
Matei Basarab si Regele Carol I. Cupola are 20 de ferestre cu lire i cununi si se
afl la 41 de metri de pmnt. Domul acoperit cu zinc se termin cu un tripod dup
modelul monumentului lui Lysicrat din Atena nchipuind urna nvingtorilor.
n interior, din vestibul se ajunge la sala de sus prin 4 scri de marmur
carara construite n spiral. Sala de conferine i concerte de la etaj are 28,50 metri
n diametru i 16 metri n nlime cu o capacitate de 775 de locuri. Pe cuprinsul
bolii acestei sli se afl n medalioane denumirile diferitelor tiine. Fresca din
sal, finalizat n 1938 nfieaz istoria naional de la cucerirea roman pn
la regele Ferdinand. Fresca monumentala din interior a stat acoperita cu catifea
rosie vreme de aproape 20 de ani, din 1948 pana in 1966, deoarece includea
referinte la monarhia din Romania si la rolul acesteia in istoria tarii.

Biblioteca Central Universitar din Bucureti- simbol al perioadei monarhice

Palatul fundatiei Universitare la 1900
Biblioteca Central Universitar din Bucureti, prescurtat BCU, este
biblioteca frecventat n special de studeni, dar i de ceilali participani la viaa
academic. Este situat n Palatul Fundaiei Universitare Carol I, sediul fostelor
Fundaii Regale.
Cldirea a fost construit pe locul cumprat de regele Carol I i a fost
proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau. Construcia cldirii a fost finalizat
n 1893 iar n urmtorii doi ani aezmntul, numit Fundaia Universitar Carol I, a
fost dotat i amenajat. Inaugurarea a fost fcut de regele Carol I la 14 martie 1895.
n 1911, sub conducerea aceluiai arhitect, edificiul este extins i este dat n
folosin la 9 mai 1914.
Prin Decretul nr. 136, la 12 iulie 1948, Biblioteca Fundaiei Universitare
devine Biblioteca Central a Universitii C.I. Parhon din Bucureti.
n timpul Revoluiei din 1989, cldirea a fost incendiat i s-a pierdut fondul
bibliotecii alctuit din cri rare. Au fost distruse peste 500.000 de volume, hri
rare, aproape 3.700 de manuscrise care aparineau unor personaliti marcante ale
culturii romne, printre care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Blaga, Eliade, s.a.
ncepnd din aprilie 1990, sub egida UNESCO, a nceput reconstrucia i
modernizarea bibliotecii (20 noiembrie 2001- s-a fcut redeschiderea oficial).

Palatul Regal - simbol al perioadei monarhice
Palatul Regal este o cldire monumental din Bucureti, iniial centru al
puterii monarhice n Romnia, actualmente - sediul Muzeului Naional de Art al
Romniei.
Casa Golescu a fost ridicat ntre anii 1812-1815 n acest loc, n stil
neoclasic, cu un etaj i avea 25 de odi, un numr impresionant pentru o locuin n
Bucuretii acelei epoci. n 1837, casa somptuoas a stolnicului Dinicu Golescu
devine Curtea Domneasc a lui Alexandru Ghica Vod. Din 1859 pn n 1866 aici
a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866
casa devine locuina domnitorului Carol I. Dup incendiul din 1926 care a distrus
corpul central, devine necesar nlocuirea ei. n 19351936 casa este drmat.
Palatul a fost construit dup planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu i
terminat n anul 1937. Construcia este n form de U, cu o curte interioar. Faada
are dou intrri: intrarea din stnga era folosit de rege i oaspeii si iar cea din
dreapta era destinat demnitarilor.
La stnga, intrarea conduce ntr-un hol octogonal, decorat n stil neo-
bizantin de unde urc scara invitailor iar la dreapta se intr n holul oficial, un
mare hol ptrat, de unde urc scara voievozilor spre fosta sal a tronului.

Palatul Regal, Carte potal expediat n 1913
n timpul Revoluiei din 1989, palatul a fost incendiat.
1990 Printr-o hotrre de guvern, ntreaga cldire a fostului palat regal este
atribuit Muzeului Naional de Art al Romniei.
1990 - 2000 Muzeul este nchis pentru ample lucrri de renovare i
reamenajare, interval n care, pentru a-i valorifica patrimoniul, organizeaz numai
expoziii temporare, att la sediul su ct i n strintate.
ncepnd cu luna mai 2000, se deschid succesiv Galeria de Art European,
Galeria de Art Romneasc Modern (martie 2001) i Galeria de Art Veche
Romneasc (aprilie 2002).
Palatul Senatului simbol al perioadei comuniste
Palatul Senatului (fostul sediu al Comitetului Central al PCR) este o
construcie din Piaa Revoluiei din Bucureti.
Istoria palatului ncepe n 1912, odat cu mrirea aparatului administrativ al
Ministerului de Interne. Ministrul Alexandru Marghiloman cerea un raport al
capacitii necesare unui sediu care s cuprind Administraia Central,
Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale, Consiliul Administrativ Permanent,
Direciile Generale ale Serviciului Sanitar i al nchisorilor.
n 1927 ministrul Octavian Goga desemna pe arhitecii Horia i Lucia
Creang s se ocupe de planurile cldirii, iar peste ali 11 ani, la 4 iulie 1938, Carol
al IIlea a emis Decretul Lege nr. 2397 pentru autorizarea construirii Palatul
Ministerului de Interne. Tot n anul 1938, a fost desemnat arhitectul-ef al
Serviciului de Arhitectur din Ministerul de Interne, Paul Smrndescu pentru
ntocmirea planurilor, deciziilor, caietelor de sarcini i pentru conducerea tehnic a
lucrrilor imobilului proiectat pentru Ministerului de Interne, sens n care
efectueaz documentarea necesar la Berlin i Bratislava.[1]. n 1939 Ministerul de
Interne a depus la Casa de Depuneri suma de 20.690.000 de lei pentru teren i
construcie.
Lucrrile au stagnat din cauza rzboiului, palatul fiind terminat sub
coordonarea inginerului Emil Prager i dat n folosina Ministerului n 1950,
urmnd ca din 1958 s adposteasc Comitetul Central al Partidului Comunist
Romn.
Dupa Revoluia din 1989 a devenit sediul Senatului pn la mutarea acestuia
n Palatul Parlamentului, n 2004.
n prezent edificiul adpostete birourile Ministerului de Interne. n corpurile
laterale se afl sediile Ministerului Sntii (dreapta) i al Muncii (stnga).
Cldirea are o nsemntate istoric aparte, de la balconul de deasupra
intrrii a inut Nicolae Ceauescu, liderul comunist al Romniei, ultimul discurs
pe 21 decembrie 1989, n ncercarea de a potoli populaia n urma agitaiilor de
la Timioara, iar cteva ore mai trziu de pe acoperiul acestei cldiri a decolat
elicopterul cu soii Ceauescu, ncercnd sa fug de efectele revoltei care
ncepuse.

Monumentul Renasterii simbol al perioadei post-comuniste
Memorialul Renaterii pe numele su complet Memorialul renaterii
Glorie Etern Eroilor i Revoluiei Romne din Decembrie 1989 este un ansamblu
monumental situat n Piaa Palatului din Bucureti, ridicat n memoria victimelor
Revoluiei romne din 1989.
Memorialul este format din mai multe elemente, numele acestor elemente
fiind simbolice avnd menirea de a sublinia importana revoluiei din 1989 pentru
istoria Romniei.
Piaa reculegerii - este o pia n miniatur, se afl n centrul memorialului, n
centrul acesteia fiind amplasat Piramida Izbnzii. Piaa, prezint un zid, pe care
sunt scrise n piatr numele revoluionarilor care i-au pierdut viaa n timpul
evenimentelor din 1989. Se poate afirma c acest element al memorialului este
spaiul de pietate al ntregului ansamblu.
Zidul Amintirii - prezint numele celor 1058 de victime ale revoluiei,
inscripionate n alam. Sub placa de alam pe care sunt scrise numele vitimelor st
scris: Eroi martiri ai revoluiei din 1989.
Piramida I zbnzii - este elementul principal al ansamblului, are 25 de metri i se
afl n centrul Pieei reculegerii. Obeliscul prezint la baza sa un grup statuar
care semnific dorina de libertate a indivizilor. n partea superioar a obeliscului
piramidal se gsete Coroana, simboliznd jertfa celor czui n timpul
evenimentelor, dar i amintirea acestora, amintire care trebuie s rmn vie n
contiina romnilor.
Calea Biruinei - este un simbolul al drumului ctre democraie, nceput de cei
care au nfptuit revoluia n 1989. Aleea este pavat cu buteni de stejari.


Parte grafica