Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Dunarea de Jos,Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor


PROIECT
TEMA: FORMAREA PROFESIONALA SI RECUNOASTEREA STAGIILOR
2!!
CUPRINS
1. Notiunea de formare profeiona!a.........................................................."
1.1. Acceptiunile termenului de formare
profesionala........................3
1.2. Fazele formarii
profesionale........................................................3
1.3. Obiectivele formarii
profesionale................................................4
1.4. Principiile formarii
profesionale.................................................4
1.5. Accesul la formare profesionala
continua...................................6
1.6. Formarea profesionala a
adultilor...............................................8
#. E$%i&a!area $a!ifi$ari!or...............................................................................'
2.1 valuarea si certificarea formarii profesionale a adultilor.........1!
2.2 "ecunoasterea sta#iilor................................................................11
2.3 $orme %udiciare romanesti de armonizare cu le#ea comunitara.1&
2.4 'irectivele sectoriale de recunoastere a calificarilor..................23
2.5.(ontractul de calificare profesionala...........................................24
"# Centru! Na(iona! de Re$unoa)tere )i E$%i&a!are a *ip!ome!or +CNRE*,
--------------------------...#.
/. Ape$te $omparati&e pri&ind formarea profeiona!a i re$unoaterea
$a!ifi$ari!or in une!e tari din UE.....................................................................#0
.. 1i2!io3rafie..................................................................................................."4
2
1.Notiunea formarii profeiona!e
!#! Acce$tiunile termenului formare $rofesionala
Formarea profeiona!a re$re%inta activitatea desfasurata de o $ersoana inainte de
incadrarea sa in munca,in sco$ul de a do&andi cunostintele de cultura 'enerala si de
s$ecialitate, neceasare $entru e(ercitarea unei $rofesii sau meserii# )ntr*o asemeanea
acceptiune formarea profesioanala este ec+ivalenta calificarii profesionale.
Intr)un sens mai lar', $rin formarea $rofesioanala se intele'e si $erfectionarea acestei
$re'atiri adica do&andirea de cunostinte noi#
Avand in vedere im$ortanta sa ,formarea $rofesionala este $rivita ca un $roces
continuu,determinat o&iectiv de $ro'resul societatii,de de%voltarea neintreru$ta a stiintei si
te*nicii moderne#
In art# +! alin# ! din Contractul Colectiv de ,unca Unic la nivel national $e anii
2-)2! s)a $reva%ut ca .$artile intele' /
a0$rin termenul de formare $rofesionala, orice $rocedura $rin care un salariat
do&andeste o calificare atestata $rintr)un certificat sau di$loma,eli&erate conform le'ii#
&0$rin termenul de formare $rofesionala continua, activitatea ce asi'ura de%voltarea
com$etentelor $rofesionale initiale ori do&andirea de noi com$etente1
2otiunea de formare face referire la ansam&lul cunostintelor 'enerale ,te*nice si
$ractice,le'ate de e(ercitarea unei meserii,dar si la com$ortamente si atitudini care $ermit
inte'rarea intr)o $rofesie si, in 'eneral,in ansam&lul activitatilor sociale
!#2 Fa%ele formarii $rofesionale
Formarea $rofesionala este un $roces care are doua fa5e/ $rima se derulea%a in
tim$ul scolari%arii,in cadrul sistemului national de invatamant, conform $revederilor 3e'ii
invatamanului nr +4 $e !556
!
, iar cea de)a doua are loc in tim$ul activatatii $rofesionale#
Aceasta din urma fa%a,re'lementata de le'islatia muncii, $re%inta o im$ortanta deose&ita in
conditiile actuale, cand $rocesele te*nolo'ice si stiintifice cunosc o de%voltare
accentuata,ceea ce are ca efect si necesitatea $erfectionarii,recalificarii si ada$tarii salariatilor
la noile conditii de munca#
!
Re$u&licata in ,onitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 2r 77 din ! dec !555, modificata ulterior $rin le'ea
nr 25!827 si $rin le'ea nr 4+827
"
De aceea in Uniunea Euro$eana se acorda o atentie deose&ita formarii $rofesionale a
$o$ulatiei active#Tratatul de instituire a Comunitatii Euro$ene, contine, in titlul 9, ca$itolul "
intitulat 1Educatia,formarea $rofesionala si tineretul1 si articolul !6 $ara'raful 2 al tratatului
ce sta&ileste ca actiunea comunitatii in materia formarii $rofesionale vi%ea%a
2
/
a0 facilitarea ada$tarii la mutatiile industriale,indeose&i $rin formarea si reconversia
$rofesionala
&0 ameliorarea formarii $rofesionale initiale si a formarii continue cu sco$ul de a
facilita insertia si reinsertia $rofesionala $e $iata muncii
c0 facilitarea accesului la formarea $rofesionala si favori%area mo&ilitatii formatorilor
si a $ersoanelor aflate in formare indeose&i a tinerilor
d0 stimularea coo$erarii in materia formarii intre institutiile de invatamant sau de
formare $rofesionala si inte$rinderi
e0 de%volatarea sc*im&ului de informatii si de e($eriente asu$ra $ro&lemelor comune
sistemelor de formare a statelor mem&re
)n ,niunea uropeana - "ecomandarea &3 .4!4.(
3
precizeaza ca orice lucrator
trebuie sa aiba acces la formarea profesionala continua- fara discriminare- in timpul vietii
sale active.
4
!#" O&iectivele $rinci$ale ale formarii $rofesionale
:unt $reva%ute de art !++ din Codul ,uncii,ele constau in/
O&tinerea unei calificari $rofesionale
Ada$tarea salariatului la cerintele $ostului sau ale locului de munca
Actuali%area cunostintelor si de$rinderilor s$ecifice $ostului sau locului de
munca si $erfectionarea $re'atirii $rofesionale $entru ocu$atia de &a%a
Reconversia $rofesionala determinata de restrucurari socio)economice
Do&andirea unor cunostinte avansate a unor metode si $rocedee moderne
necesare $entru reali%area activitatilor $rofesionale
Prevenirea riscului soma;ului
Promovare in munca si de%voltarea carierei $rofesionale
!#4 Princi$iile formarii $rofesionale
Prin Deci%ia nr 7"82778CEE din 2 a$rilie !57" referitoare la sta&ilirea $rinci$iilor
'enerale $entru $unerea in $ractica a unei $olitici comune de formare $rofesionala s)au
sta&ilit ! astfel de $rinci$ii /
2
In acest sens este si art III)2+)" $ct ! din Constitutia Euro$eana din 24
"
Privind formarea $rofesionala continua
4
Ale(andru Ticlea, 1Tratat de dre$t muncii1
4
!# Primu! prin$ipiu defineste $olitica comuna de formare $rofesionala ca o
actiune comuna coerenta si $ro'resiva, im$licand o&li'atia fiecarui stat mem&ru de a defini
$ro'rame si a asi'ura reali%area acestora conform $rinci$iilor 'enerale $reva%ute in deci%ia
7"8277 si a masurilor de a$licare care decur' din aceasta
Princi$iile 'enerale tre&uie sa $erminta fiecarei $ersoane sa $rimeasca o formare
adecvata ,res$ectand ale'erea li&era a $rofesiei,a institutiei ,a locului de formare, ca si a
locului de munca#
2# A! doi!ea prin$ipiu sta&ileste urmatoarele o&iective fundamentale care tre&uie
atinse de $olitica comuna in domeniul formarii $rofesionale/
a0 Reali%area conditiilor care fac efectiv $entru toti dre$tul de a $rimi o formare
$rofesionala adecvata
&0 Or'ani%area mi;loacelor de formare cores$un%atoare $entru asi'urarea fortei de
munca necesara diferitelor sectoare economice
c0 Pe &a%a invatamantului 'eneral, sa se asi'ure o formare $rofesionala suficient de
lar'a $entru a favori%a de%voltarea armonioasa a $ersoanei
d0 :a $ermita fiecaruia do&andirea cunostintelor si ca$acitatilor te*nice necesare
e(ercitarii unei activitati $rofesionale determinate si sa atin'a cel mai inalt nivel de formare
$osi&il favori%and, in s$ecial in ceea ce)i $riveste $e tineri ,evolutia intelectuala si morala,
educatia civica si de%voltarea fi%ica
e0 Evitarea oricarei intreru$eri $re;uidicia&ile, atat intre invatamantul 'eneral si
ince$utul formarii $rofesionale cat si in cursul acesteia din urma
f0 Favori%area,in cursul diferitelor eta$e ale vietii $rofesionale,unei formari si
$erfectionari $rofesionale cores$un%ator ada$tate si,du$a ca%,o conversie si o reada$tare
'0 Oferirea $entru fiecare individ,conform as$iratiilor, a$titudinilor, cunostintelor si
e($erientei, unui loc de munca si, $rin mi;loace $ermanente care sa $ermita o ameliorare $e
$lan $rofesional, accesul la un nivel $rofesional su$erior sau $re'atirea $entru o activitate de
nivel mai ridicat
"# A! trei!ea prin$ipiu sta&ileste im$ortanta s$eciala a unor activitati in $unerea in
a$licare a $oliticii comune de formare $rofesionala
Prevederea si estimarea,atat la scara nationala cat si la cea comunitara, nevoile
cantitative si calitative de lucratori in diversele activitati $roductive
Crearea dis$o%itivelor $ermanente de informare si orientare sau de consiliere
$rofesionala or'ani%ate in &eneficiul tinerilor si adultilor,&a%ate $e cunoasterea a$titudinilor
individuale,a mi;loacelor de formare si a $osi&ilitatilor de a ocu$a un loc de munca si care sa
&eneficie%e de cola&orarea stransa cu sectoarele de $roductie si distri&utie, cu serviciile
interesate de formarea $rofesionala si cu scolile de invatamant 'eneral
:ta&ilirea unor conditii care sa $ermita fiecaruia sa recur'a la momentul o$ortun
la dis$o%itivele create, inainte de a)si ale'e $rofesia, ca si la cursurile de formare $rofesionala
tot tim$ul vietii active
4# Prin$ipiu! patru sta&ileste $rero'ativa Comisiei in vederea reali%arii o&iectivelor
enuntate,de a $re%enta Consiliului si statelor mem&re masurile necesare# Comisia este
insarcinata ca,in cola&orare cu statele mem&re,sa efectue%e studii si cercetari in domeniul
formarii $rofesionale $entru reali%area $oliticii comune,indeose&i in vederea $romovarii
6
facilitatilor de a ocu$a un loc de munca si a mo&ilitatii 'eo'rafice si $rofesionale a
lucratorilor in interiorul Comunitatii#
6. Prin$ipiu! $in$i consacra dre$tul Comisiei de a lua orice initiativa necesara
stran'erii si difu%arii catre statele mem&re a informatiilor utile, a documentatiilor si a
meterialelor didactice necesare formarii $rofesionale#
7. Ce! de6a! aea prin$ipiu se refera la activitatea Comisiei de a favori%a
sc*im&urile directe de e($erienta intre statele mem&re,in domeniul formarii
$rofesionale,susce$ti&ile sa furni%e%e serviciilor com$etente noi e($eriente#
-# Prin$ipiu! apte se refera la formarea adecvata a $ersonalului de $redare si a
instructorilor,carora este necesar sa li se de%volte atat numarul,cat si ca$acitatile te*nice si
$eda'o'ice#
+# Prin$ipiu! opt enunta o&iectivul $oliticii comune de formare $rofesionala, de a
$ermite a$ro$ierea $ro'resiva a nivelurilor de formare#In cola&orare cu statele mem&re
Comisia sta&ileste $entru anumite $rofesii cerinte armoni%ate $entru accesul la diferite nivele
de formare#Pe aceasta &a%a,se urmareste a$ro$ierea conditiilor o&iective cerute $entru reusita
la $ro&ele finale,in sco$ul recunoasterii reci$roce a certificatelor sau a altor titluri $rin care
este recunoscuta formarea $rofesionala#
5# Prin$ipiu! noua $revede $osi&ilitatea statelor mem&re si a Comisiei de a lua in
cola&orare initiative adecvate, indeose&i in $rivinta sta&ilirii $ro'ramelor de formare,menite
sa contri&uie la asi'urarea ec*ili&rului 'lo&ar intre cerere si oferta in domeniul locurilor de
munca in cadrul Comunicatii#Aceste initiative si $ro'rame tre&uie sa vi%e%e formarea
accelerata a adultilor si conversia si reada$tarea $rofesionala, tinand cont de de%voltarea sau
$ro'resul economic,de transformarile te*nolo'ice si structurale si de necisitatile s$ecifice
unor $rofesii,cate'orii $rofesionale sau re'iuni determinate#
!# Prin$ipiu! 5e$e sta&ileste ca in cadrul a$licarii $rinci$iilor 'enerale in domeniul
$oliticii comune de formare $rofesionala,o atentie s$eciala este acordata $ro&lemelor
s$eciale care $rivesc sectoare de activitate sau cate'orii de $ersoane determinate#
6
!#6 Accesul la formarea $rofesionala continua
Conform Re$omandarii /4/7'"7CEE din "4 iunie 1''" a Coni!iu!ui
7
im$lica
actiuni concrete din $artea statelor mem&re si a Comunitatii#Astfel, Consiliul a ado$tat un
document cu caracter de recomandare,in care se $revede,in $rinci$al urmatoarele/
I# Recomanda ca statele mem&re, tinand cont de resursele dis$oni&ile si de
res$onsa&ilitatile autoritatilor $u&lice com$etente ,ale intre$rinderilor si ale $artenerilor
6
Ovidiu Tinca, .Dre$t :ocial Comunitar1
7
Pu&licata in J#O#C#E, 2r 3 !+! din 2" iulie !55"
7
sociali,sa)si oriente%e $olitica de formare $rofesionala astfel ca oricare lucrator al
Comunitatii sa $oata avea acces la formarea $rofesionala continua,fara nicio discriminare,si
sa &eneficie%e de aceasta tot tim$ul vietii sale active
II# Recomanda statelor mem&re/
!# sa favori%e%e, in intre$rinderi, intele'erea necesitatii unei coerente intre
com$etenta lucratorilor si ca$acitatea concurentiala a intre$rinderii, $entru a le incura;a $e
acestea sa acorde $rioritate de%voltatarii calitatii si com$etentei lucratorilor $ro$rii si, in
acest sco$, sa $una in a$licare $lanuri si $ro'rame de formare $rofesionala#
2# sa $revada masuri stimulatoare si de asistenta te*nica s$ecifice in &eneficiul
intre$rinderilor mici si mi;locii
"# sa incura;e%e intre$rinderile sa stimule%e formarea $rofesionala continua
4# sa $revada masuri stimulatoare si de asistenta te*nica adecvate,in &eneficiul
intre$rinderilor care sunt confruntate cu un $roces de sc*im&are industriala,$entru a favori%a
formarea si reconversia $rofesionala a lucratorilor
6# sa de%volte formarea $rofesionala continua facand din aceasta un factor
im$ortant al de%voltarii re'ionale si locale, luand in considerare nevoile s$ecifice lucratorilor
si intre$rinderilor
7# sa determine an'a;atorii sa constienti%e%e fa$tul ca ei tre&uie sa ii informe%e
$e lucratorii lor imediat ce este $osi&il sau, daca este ca%ul, in momentul an'a;arii cu $rivire
la $olitica si la activitatile in domeniul formarii $rofesionale continue
-# sa sustina initiativele care $ermit lucratorilor care doresc sa)si evalue%e
necesitatile in materia formarii $rofesionale continue
+# sa favori%e%e informarea si consultarea re$re%entantilor lucratorilor sau in
li$sa acestora, c*iar a lucratorilor cu $rivire la ela&orarea si $unerea in a$licare a $lanurilor si
$ro'ramelor de formare a intre$rinderilor
5# sa sensi&ili%e%e lucratorii si intre$rinderile cu $rivire la im$ortanta unei
formari $rofesionale continue care sa duca la o clarificare $ertinenta cu $iata locurilor de
munca#
!# sa favori%e%e de%voltarea celor mai &une metode de invatamant si de ucenicie
in formarea $rofesionala continua, care sa facilite%e accesul la formarea $rofesionala
continua a lucratorilor
!!# sa contri&uie la accesul lucratorilor mai $utin calificati la actiuni de formare
$rofesionala continua , care sa le $ermita sa atin'a $rimul nivel de calificare
!2# sa incura;e%e accesul si $artici$area efectiva a femeilor la formarea
$rofesionala continua
!"# sa incura;e%e accesul si $artici$area tinerilor care au o anumita calificare
$rofesionala sau e($erienta $rofesionala, indiferent de nivelul lor de com$etenta, la formarea
$rofesionala continua,cu sco$ul de a le $ermite scolari%area de$lina a $otentialului $e care il
au
!4# sa incura;e%e accesul si $artici$area somerilor la formarea $rofesionala
continua
!6# sa favori%e%e,in cadrul $oliticii de acces la formarea $rofesionala
continua,dimensiunea transnationala in vederea facilitarii li&erei circulatiei a lucratorilor
-
III# !# Invita Comisia sa intareasca coo$erarea cu statele mem&re si $artenerii
sociali #
2# Invita Comisia ca im$reuna cu statele mem&re/
a0 sa difu%e%e si im&o'ateasca informatiile com$arative $ertinente asu$ra sistemelor de
formare $rofesionala continua
&0 sa facilite%e sc*im&ul de e($erienta si metodele cele mai semnificative cu $rivire la
formarea continua
"# Invita Comisia sa s$ri;ine demersurile $artenerilor sociali la nivel comunitar,
in cadrul dialo'ului social,sa a$rofunde%e metodele de acces la formarea $rofesionala
continua,iar daca estimea%a ca ar fi de dorit,sa inc*eie conventii in acest sens
I<# Invita Comisia, $e &a%a datelor $re%entate de statele mem&re si a re%ultatelor
dialo'ului social,sa intocmeasca un ra$ort de evaluare in domeniul formarii $rofesionale
continue,$e care sa le $re%inte Parlamentului Euro$ean, Consiliului,Comitetului economic si
social si $artenerilor sociali la nivel comunitar#
!#7 Formarea $rofesionala a adultilor
Toate cate'oriile de an'a;atori tre&uie sa ia toate masurile $entru a asi'ura
conditiile salariatilor de a avea acces $eriodic la formarea $rofesionala#Dre$turile si
o&li'atiile ce revin an'a;atorilor si salariatilor in $erioada in care salariatii sunt cu$rinsi in
cursul de formare $rofesionala, sunt $reva%ute in contractul colectiv sau du$a ca% contractul
individual de munca#
Formarea profeiona!a a adu!ti!or $uprinde formarea profeiona!a initia!a i
formarea profeiona!a $ontinua, or'ani%ate $rin alte forme decat $rin cele s$ecifice
sistemului national de invatamant#
Formarea profesionala initiala asi'ura $rea'atirea necesara $entru do&andirea
com$etentelor $rofesionale minime necesare $entru o&tinerea unui loc de munca#
Formarea profesionala continua este ulterioara formarii initiale si asi'ura adultilor
fie de%voltarea com$etentelor $rofesionale de;a do&andite, fie do&andirea de noi com$etente#
Com$etentele $rofesionale, re$re%entand ca$acitatea de a reali%a activitatile cerute
la locul de munca la nivelul calitativ s$ecificat in standardul ocu$ational,se do&andesc $rin
initiere, calificare, $erfectionare, s$eciali%are, recalificare, definite astfel/
a0initierea re$re%inta do&andirea unor cunostinte,$rice$eri si de$rinderi minime
necesare $entru desfasurarea unei activitati
&0calificarea re$re%inta ansam&lul de com$etente $rofesionale care $ermit unei
$ersoane sa desfasoare activitati s$ecifice unei ocu$atii sau $rofesii
c0$erfectionarea consta in de%voltarea com$etentelor $rofesionale in cadrul
aceleiasi calificari
d0s$eciali%area este o forma s$ecifica de formare $rofesionala care urmareste
o&tinerea de cunostinte si de$rinderi,intr)o arie restransa din sfera de cu$rindere a unei
ocu$atii
e0recalificarea consta in o&tinerea com$etentelor s$ecifice unei alte ocu$atii sau
$rofesii, diferite de cele do&andite anterior
+
Formarea profeiona!a a adu!ti!or are ca prin$ipa!e o2ie$ti&e:
a0facilitarea inte'rarii sociale a indivi%ilor in concordanta cu as$iratiile lor
$rofesionale si cu necesitatile $ietei muncii
&0$re'atirea resurselor umane ca$a&ile sa contri&uie la cresterea com$etitivitatii
fortei de munca
c0actuali%area cunostintelor si $erfectionarea $re'atirii $rofesionale in ocu$atia de
&a%a $recum si in ocu$atii inrudite
d0sc*im&area calificarii, determinata de restructurarea economica, de mo&ilitatea
sociala sau de modificari ale ca$acitatii de munca
e0insusirea unor cunostinte avansate, metode si $rocedee moderne necesare $entru
inde$linirea sarcinilor de serviciu
Formarea $rofesionala se or'ani%ea%a in mod distinct $e niveluri de $re'atire si
s$ecialitati , tinand seama de nevoile an'a;atorilor, de com$etentele de &a%a ale adultilor, de
cerintele $osturilor $e care acestea le ocu$a si de $osi&ilitatile lor de $romovare sau de
incadrare in munca#
Forme!e de rea!i5are a pre3atirii adu!ti!or unt/
a0cursuri or'ani%ate de an'a;atori in cadrul unitatilor $ro$rii sau de furni%orii de
formare $rofesionala
&0sta'ii de $ractica si de s$eciali%are in unitati din tara sau strainatate
c0alte forme de $ractica $rofesionala
#. E$%i&a!area $a!ifi$ari!or
E$%i&a!area $a!ifi$ari!or re5u!tate din formarea profeiona!a in tate!e mem2re
a!e Comunitatii fa$e o2ie$tu! de$i5iei "0878.7CEE din 10 iu!ie 1'8.
9
Art 1 al deciziei subliniaza ca obiectul ei consta in a da posibilitatea lucratorilor
de a avea acces la un loc de munca adecvat intr*un alt stat membru. )n acest scop-(omisia
-in cooperare stransa cu statele membre- este abilitata sa intreprinda lucrari referitoare la
ec+ivalenta calificarilor profesionale intre diverse state membre- pe profesii sau #rupe de
profesii determinate.
Procedura utili%ata de Comisie cu$rinde mai multe etape
+
/
:electia $rofesiilor sau a 'ru$elor de $rofesii $e &a%a $ro$unerilor statelor
mem&re sau a or'ani%atiilor com$etente ale an'a;atorilor si lucratorilor la nivel comunitar
:ta&ilirea descrierii comunitare,convenita de comun acord,a cerintelor
$rofesionale $ractice $entru $rofesiile sau 'ru$ele de $rofesii res$ective
A$ro$ierea calificarilor $rofesionale recunoscute in diversele state mem&re si
descrierea cerintelor $rofesionale $ractice
-
Pu&licata in J#O#C#E, nr 3!55 din "! iulie !5+6
+
Art " al deci%iei "7+8+68CEE din !7 iulie !5+6
5
:ta&ilirea unui ta&lou cu urmatoarele date/
a0codul de clasificare a $rofesiilor :EDOC si codurile nationale de clasificare a
$rofesiilor
&0 nivelul formarii $rofesionale
c0$entru fiecare stat mem&ru, titlul $rofesional si calificarile de formare
$rofesionala cores$ondente
d0or'ani%atiile si institutiile res$onsa&ile de formarea $rofesionala
e0autoritatile si or'ani%atiile com$etente $entru a eli&era sau valida di$lome,
certificate sau alte titluri $rin care este atestata o formare $rofesionala
Pu&licarea in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Euro$ene a descrierii
comunitare, convenita de comun acord, a e(i'entelor $rofesionale $ractice si a ta&lourilor
com$arative
:ta&ilirea unei fise de informare $entru fiecare $rofesie si $u&licarea ei in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Euro$ene
Difu%area informatiilor cu $rivire la cores$ondentele sta&ilite catre toate
or'anismele la nivel national,re'ional si local,$recum si sectoarelor $rofesionale interesate#
In ane(a de la deci%ia "7+8+68CEE din !7 iulie !5+6 sunt sta&ilite $in$i ni&e!uri de
formare profeiona!a:
Ni&e!u! 1 de formare)accesul la scolari%area o&li'atorie si la initierea
$rofesionala= in cadrul structurilor scolare,e(trascolare,in intre$rinderi0, care $ermit
e(ecutarea unei munci sim$le#
Ni&e!u! # de formare >accesul la scolari%area o&li'atorie si formarea
$rofesionala =in s$ecial $rin ucenicie0,care cores$unde unei calificari com$lete $entru
$restarea unei activitati determinate,cu ca$acitatea de a utili%a instrumente
Ni&e!u! " de formare)accesul la scolari%area o&li'atorie si8sau formarea
$rofesionala si formarea te*nica com$lementare sau formarea te*nica scolara sau alta de
nivel secundar
Ni&e!u! / de formare)accesul la formarea secundara='enerala sau $rofesionala0 si
la formarea te*nica $ost)secundara =ca$acitatile si cunostintele do&andite $ermit desfasurarea
unei activitati autonome, asumarea de res$onsa&ilitati de conce$tie, de conducere sau de
'estiune0
Ni&e!u! . de formare)accesul la formarea secundara='enerala sau $rofesionala0 si
la formarea su$erioara com$leta =$ermite e(ercitarea activitatii $rofesionale in mod
autonom,im$licand sta$anirea &a%elor stiintifice ale $rofesiei0
Au fost adoptate numeroase documente privind recunoasterea profesionala in
domenii variate /electricitate*electronica-comert-transporturi0
'e mentionat ca in 1&65 a fost creat prin re#ulamentul 331.15.( din 1!
februarie 1&15 (entrul uropean pentru dezvoltarea si formarea profesionala- iar in 1&&! a
fost adoptat re#ulamentul 136!.&!.( prin care s*a creat Fondul uropean pentru
Formare#
5
5
Ovidiu Tinca, Dre$t social comunitar
!
2#! Evaluarea si certificarea formarii $rofesionale a adultilor
Furni%orii de formare $rofesionala $ot or'ani%a $ro'rame de formare $rofesionala,
finali%ate $rin certificate de calificare sau de com$etenta $rofesionala cu recunoastere
nationala,numai daca au $reva%ut in statut,du$a ca%, in autori%atia $entru desfasurarea unor
activitati inde$endente,activitati de formare $rofesionala si sunt autori%ati#
An'a;atorii, care or'ani%ea%a $ro'rame de formare $rofesionala $entru salariatii
$ro$rii eli&erea%a certificate care au vala&ilitate numai in cadrul unitatilor
res$ective#Certificatele au recunoastere nationala numai daca an'a;atorii sunt autori%ati ca
furni%ori de formare $rofesionala#
Partici$antii la $ro'ramele de formare si $ersoanele care se califica $rin ucenicie
sustin la terminarea sta'iilor de $re'atire teoretica sau $ractica teste de evaluare a
com$etentelor $rofesionale#
Testul de evaluare re$re%inta un set de $ro&e $ractice si8sau teoretice $rin care se
constata insusirea de catre $artici$antii la $ro'ramul de formare $rofesionala a com$etentelor
s$ecifice $ro'ramului#
Persoanele care $romovea%a testele $rimesc certificate de calificare sau,du$a ca%,
certificate de com$etenta $rofesionala#
2#2 Recunoasterea sta'iilor de formare $rofesionala
O data cu structurarea unui cadru ;uridic $rin care s)au desfiintat o&stacolele in ceea
ce $riveste li&era circulatie a $ersoanelor si a serviciilor, era si firesc sa fie ado$tate si
normele $rin care sa se $ermita cetatenilor comunitari sa $oata e(ercita o $rofesie, cu titlu
inde$endent sau ca salariat, intr)un alt stat mem&ru decat cel in care si)au do&andit
calificarea $rofesionala#
In acest sens au fost ado$tate dire$ti&e!e Coni!iu!ui 8'7/87CEE i '#7.17CEE $rin
care se instituie un sistem 'eneral de recunoastere a formarii $rofesionale#
!
*ire$ti&a Coni!iu!ui 8'7/87CEE din #1 de$em2rie 1'88: re!ati&a !a un item
3enera! de re$unoatere a dip!ome!or de in&atamant uperior $are re$uno$ formari
profeiona!e $u o durata minima de " ani.
'irectiva permite oricarui cetatean al unui stat mem&ru ce $oseda o di$loma din care
re%ulta ca titularul a urmat cu succes un ciclu de studii $ostsecundare cu o durata minima de
" ani, sau o durata ec*ivalenta cu tim$ $artial, intr)o universitate sau ase%amant de
invatamant su$erior sau in oricare alt ase%amant de acelasi nivel de formare sa e2ercite cu
titlul independent sau ca salariat o profesiune re#lementata in tara de primire.
Atunci cand, in statul de $rimire, accesul la $rofesiune sau e(ercitarea acesteia sunt
su&ordonate conditiei unei di$lome, autoritatea com$etenta nu $oate refu%a unui resortisant
al unui stat mem&ru, $e motiv de li$sa a calificarii, sa acceada la acesta $rofesie sau sa o
e(ercite in acelasi conditii ca $ro$rii cetateni =art# "0/
Daca solicitantul $oseda di$loma care este solicitata intr)un alt stat mem&ru
$entru a accede la aceeasi $rofesie $e teritoriul sau si care a fost o&tinuta intr)un alt
stat mem&ru
!
2icolae <oiculesc, Dre$t comunitar al muncii
!!
Daca solicitantul a e(ercitat cu tim$ inte'ral aceasta $rofesie tim$ de 2 ani in
cursul ultimilor ! ani $recedenti intr)un alt stat mem&ru care nu re'lementea%a
aceasta $rofesie in sensul $reci%at de directiva, avand unul sau mai multe titluri de
formare
Totusi, aceste $revederi nu im$iedica statul mem&ru de $rimire sa ceara, totodata,
solicitantului =art# 40/
:a dovedeasca ca $oseda o e($erienta $rofesionala, atunci cand durata formarii
este inferioara cu cel $utin un an celei cerute in statul de $rimire#
:a inde$lineasca un sta'iu de ada$tare tim$ de ma(imum " ani sau sa se su$una
unei $ro&e de a$titudini/
Atunci cand formarea $e care a $rimit)o com$orta materii su&stantial
diferite ca cele aco$erite de di$loma ceruta in statul de $rimire, sau
Atunci cand $rofesiunea re'lementata de statul mem&ru de $rimire
cu$rinde una sau mai multe activitati $rofesionale re'lementate care nu e(ista in $rofesiunea
re'lementata in statul de ori'ine sau de $rovenienta al solicitantului si aceasta diferenta este
caracteri%ata $rintr)o formare s$ecifica ce este ceruta in statul de $rimire si care se refera la
materii su&stantial diferite decat cele aco$erite de di$loma $re%entata de solicitant, sau
Atunci cand $rofesia re'lementata in statul mem&ru de $rimire
cu$rinde una sau mai multe activitati $rofesionale re'lementate care nu e(ista in $rofesiunea
e(ercitata de solicitant in statul mem&ru de ori'ine sau de $rovenienta si cand aceasta
diferenta este caracteri%ata de o formare s$ecifica ce este ceruta in statul mem&ru de $rimire
si care com$orta materii su&stantial diferite ca cele aco$erite de titlul sau titulurile $re%entate
de solicitant#
Daca statul mem&ru u%ea%a de acesta $osi&ilitate el tre&uie sa lase solicitantului sa
alea'a intre sta'iul de ada$tare si $ro&a de a$titudini#
Autoritatea com$etenta a statului mem&ru de $rimire care su&ordonea%a accesul la o
$rofesie de aducerea de $ro&e referitoare la onora&ilitate, moralitate sau a&senta falimentului,
sau care sus$enda sau inter%ice e(ercitarea unei astfel de $rofesii in ca%ul unei erori
$rofesionale 'rave sau infractiuni $enale, acce$ta ca $ro&a suficienta $entru cetatenii statelor
mem&re care vor sa e(ercite aceasta $rofesie $e teritoriul sau documentele eli&erate de
autoritatile com$etente ale statului mem&ru de ori'ine sau de $rovenienta din care re%ulta ca
aceste e(i'ente sunt satisfacute#
In mod similar sunt recunoscute documentele referitoare la sanatatea fi%ica sau
$si*ica#
*ire$ti&a '#7.17CEE a Coni!iu!ui: din 18 iunie 1''#: pri&ind un a! doi!ea item
3enera! de re$unoatere profeiona!a: $are $omp!etea5a *ire$ti&a 8'7/87CEE
'irectiva a fost adoptata pentru a se facilita e2ercitarea tuturor activitatilor
profesionale subordonate intr*un stat membru de primire unui nivel de formare determinat-
fara a se limita la pre#atirea de nivel superior.
!2
Prevederile acestei directive nu se a$lica $rofesiunilor re'lementate care fac o&iectul
directivelor s$ecifice ce instituie in $rinci$al o recunoastere mutuala a ciclurilor de formare
do&andita inainte de intrarea in viata $rofesionala#
Fara a $re;udicia a$licarea Directivei +584+8CEE, atunci cand intr)un stat mem&ru de
$rimire accesul la o $rofesiune re'lementata sau e(ercitiul sau este su&ordonat $osesiei unei
di$lome =inteleasa ca fiind orice titlu de formare eli&erat de o autoritate com$etenta intr)un
stat mem&ru0, certificat sau titlu de formare cores$ondent autoritatea com$ententa nu $oate
refu%a unui resotisant dintr)un stat mem&ru, $e motivul li$sei de calificare, sa acceada la
aceasta $rofesie sau sa o e(ercite in aceleasi conditii ca si $ro$rii cetateni =art "0/
Daca solicitantul $oseda di$loma, astfel cum o defineste aceasta directiva sau
Directiva +584+8CEE care este $rescrisa de un alt stat mem&ru $entru a accede la aceasta
$rofesie $e teritoriul sau sau unde o e(ercita si care a fost o&tinuta intr)un stat mem&ru, sau
Daca solicitantul a e(ercitat cu tim$ inte'ral aceasta $rofesie tim$ de 2 ani,
sau in tim$ul unei $erioade ec*ivalente cu tim$ $artial, in cursul ultimilor ! ani $recedenti
intr)un alt stat mem&ru care nu re'lementea%a aceasta $rofesie in sensul e($licitat in
directiva
Aceste $revederi nu im$iedica statul de $rimire sa ceara, totodata, solicitantului/
:a dovedeasca ca $oseda o e($erienta $rofesionala, atunci cand durata
formarii este inferioara cu cel $utin un an celei cerute in statul mem&ru de $rimire
:a reali%e%e un sta'iu de ad$tare de ma(imum " ani sau sa se su$una unei
$ro&e de a$titudini/
Atunci cand formarea $e care a $rimit)o se refera la materii
teoretice si8sau $ractice su&stantial diferite de cele aco$erite de di$loma ceruta in statul de
$rimire, sau
Atunci cand $rofesiunea re'lementata in statul mem&ru de
$rimire cu$rinde una sau mai multe activitati $rofesionale re'lementate care nu e(ista in
$rofesiunea re'lementata in statul mem&ru de ori'ine sau de $rovenienta al solicitantului si
daca aceasta diferenta este caracteri%ata de o formare s$ecifica ce este ceruta in statul
mem&ru de $rimire si care se refera la materii teoretice si8sau $ractice su&stantial diferite de
cele aco$erite de di$loma $e care o $re%inta solicitantul,sau
Atunci cand $rofesiunea re'lementata in statul mem&ru de
$rimire cu$rinde una sau mai multe activitati $rofesionale re'lementate care nu e(ista in
$rofesiunea e(ercitata de solicitant in statul mem&ru de ori'ine sau de $rovenienta si daca
aceasta diferenta este caracteri%ata de o formare s$ecifica ce este ceruta in statul mem&ru de
$rimire si care se refera la materii teoretice si8sau $ractice su&stantial diferite de cele
aco$erite de di$loma $e care o $re%inta solicitantul#
Daca statul mem&ru de $rimire foloseste $osi&ilitatea $reva%uta mai sus, el tre&uie sa
lase solicitantului ale'erea intre statiul de ada$tare si $ro&a de a$titudini#
Totusi, statul mem&ru de $rimire isi $oate re%erva dre$tul sa alea'a intre aceste 2
$osi&ilitati atunci cand este vor&a de o $rofesiune al carui e(ercitiu solicita o cunoastere
$recisa a dre$tului national si al carui element esential si constant este furni%area de
consiliere si8sau asistenta $rivind dre$tul national sau daca statul mem&ru de $rimire
!"
su&ordonea%a accesul la $rofesie sau e(ercitiul sau $o $osesiei unei di$lome de a&solvire a
unui ciclu de studii cu o durata su$erioara de " ani#
Atunci cand, in statul mem&ru de $rimire, accesul la o $rofesiune re'lementata sau la
e(ercitarea sa este su&ordonat sim$lei $osesii a unui titlu dovedind o formare 'enerala de
nivelul invatamantului $rimar sau secundar, autoritatea com$etenta nu $oate refu%a unui
resortisant al unui stat mem&ru, $e motivul li$sei de calificare, sa acceada la aceasta $rofesie
sau sa o e(ercite in aceleasi conditii ca si $ro$rii cetateni, daca solicitantul $oseda un titlu de
formare de nivel cores$ondent eli&erat intr)un alt stat mem&ru =art# 50#
:tatele mem&re desemnea%a autoritatile com$etente a&ilitate sa $rimeasca cererile si
sa ia deci%iile vi%ate de directiva# De asemenea, fiecare stat mem&ru numeste un coordonator
care are rolul de a asi'ura uniformitatea a$licarii $revederilor directivei la toate $rofesiunile
care inde$linesc conditiile cerute#
*ire$ti&a 1'''7/#7CE a Par!amentu!ui European i a Coni!iu!ui din 9 iunie 1'''
$e intituie un me$anim de re$unoatere a dip!ome!or pentru a$ti&itati!e profeiona!e
a$operite de dire$ti&e!e de !i2era!i5are $e $uprinde mauri tran5itorii i $are
$omp!etea5a itemu! 3enera! de re$unoatere a dip!ome!or.
Directiva instituie asa)numitul al treilea sistem 'eneral de recunoastere, a fost
ado$tata in vederea a$licarii la o serie de activitati $rofesionale, $reva%ute in ane(a sa, care
sunt aco$erite de catre directivele +584+8CEE si 5286!8CEE#
:imilar cu aceste directive, sunt incluse $revederi referitoare la recunoasterea
di$lomelor oficiale eli&erate de catre un alt stat mem&ru, recunoasterea calificarilor
$rofesionale $e &a%a e($erientei $rofesionale do&andite in alt stat mem&ru, $recum si
as$ectele $rocedurale#
Astfel, nici un stat mem&ru nu $oate refu%a unui resortisant din alt stat mem&ru sa
acceada la una din activitatile la care face trimitere directiva sau sa le e(ercite, in aceleasi
conditii cu $ro$rii sau resortisanti, fara sa fi $rocedat mai intai la un e(amen com$arativ intre
cunoastintele si com$etentele cerute de re'lementarile nationale#
Daca acest e(amen com$arativ conduce la constatarea ca aceste cunostinte si
com$etente atestate de o di$loma, certificat, sau un titlu eli&erat de un alt stat mem&ru
cores$und celor cerute de dis$o%itiile nationale, statul mem&ru de $rimire nu $oate refu%a
titularului sau dre$tul de a e(ercita activitatea in cau%a#
Daca, din contra, com$aratia arata o diferenta su&stantiala, statul mem&ru de $rimire
tre&uie sa ofere &eneficiarului $osi&ilitatea de a demonstra ca a o&tinut cunostintele si
com$etentele ce li$sesc# In acest ca%, statul mem&ru de $rimire tre&uie sa lase solicitantului
$osi&ilitatea de a ale'e intre sta'iul de ada$tare si $ro&a de a$titudini, $rin analo'ie cu
directivele +584+8CEE si 5286!8CEE =art# " $ct !0#
Atunci cand, intr)un stat mem&ru, accesul la una din activitatile avute in vedere de
directiva sau e(ercitarea lor este su&ordonata fa$tului de a avea cunostinte si a$titudini
'enerale, comerciale sau $rofesionale, acest stat mem&ru recunoaste ca dovada suficienta a
acestor cunostinte si a$titudini e(ercitarea $reala&ila a activitatii intr)unul din statele
mem&re, $entru o $erioada ce difera in functia de activitatea res$ectiva =art# 40#
!4
O directiv? euro$ean? relativ recent? @n materie, *ire$ti&a nr. #44.7"07CE a
Par!amentu!ui European )i a Coni!iu!ui din 9 eptem2rie #44. pri&ind re$unoa)terea
$a!ifi$;ri!or profeiona!e : a a&ro'at trei directive care 'uvernau anterior re'imul
recunoaAterii calific?rilor $rofesionale, Ai anume Directiva nr# +584+8CEE, Directiva nr#
5286!8CEE Ai Directiva nr# !5558428CE, $revederile lor fundamentale re'?sindu)se @n acest
act comunitar# RaBiunea ado$t?rii acestui nou act comunitar const? @n necesitatea
uniformi%?rii $rinci$iilor a$lica&ile @n materie, luCndu)se @n considerare Ai e($erienBa
do&Cndit?#
De asemenea, Directiva nr. 2005/36/CE unete ntr-un singur act dispoziii!e
re"eritoare !a recunoaterea tit!uri!or de "ormare n pro"esii reg!ementate p#n$ n prezent
prin aa-numite!e directive sectoria!e, i anume medicii, medicii dentiti, medicii
veterinari, ar%itecii, asistenii medica!i i moae!e#
:inta'ma c*eie utili%at? este aceea de pro"esie reg!ementat$- care, @n @nBelesul
directivei Dart# " alin# =!0E re$re%int? o activitate sau un ansam&lu de activit?Bi $rofesionale al
c?ror acces, e(ercitare sau una dintre modalit?Bile de e(ercitare este condiBionat?, direct sau
indirect, @n temeiul unor acte cu $utere de le'e Ai acte administrative, de $osesia anumitor
calific?ri $rofesionaleF utili%area unui titlu $rofesional limitat? $rin acte cu $utere de le'e Ai
acte administrative la titularii unei anumite calific?ri $rofesionale constituie @n s$ecial o
modalitate de e(ercitare#
Gn ca%ul $rofesiilor re'lementate de sistemul 'eneral de recunoaAtere a titlurilor de
calificare, statele mem&re tre&uie s? @Ai menBin? dre$tul de a sta&ili nivelul minim de
calificare necesar $entru a 'aranta calitatea serviciilor $restate $e teritoriul lor#
Cu toate acestea, @n temeiul art# !, "5 Ai 4" din tratat, nu tre&uie s? $oat? im$une unui
resortisant al unui stat mem&ru s? o&Bin? calific?ri, $e care le sta&ilesc @n 'eneral numai @n
ra$ort cu di$lomele eli&erate @n cadrul sistemului naBional de @nv?B?mCnt, @n ca%ul @n care
$ersoana @n cau%? a o&Binut de;a toate sau o $arte din aceste calific?ri @ntr)un alt stat mem&ru#
Gn consecinB?, este necesar s? se $revad? ca orice stat mem&ru 'a%d? @n care este
re'lementat? o $rofesie s? ai&? o&li'aBia de a lua @n considerare calific?rile o&Binute @ntr)un
alt stat mem&ru Ai de a verifica dac? acestea cores$und celor $e care le solicit?#
Cu toate acestea, sistemul 'eneral nu @m$iedic? un stat mem&ru s? im$un? unei
$ersoane care e(ercit? o $rofesie @n res$ectivul stat mem&ru cerinBe s$eciale motivate de
$unerea @n a$licare a normelor $rofesionale ;ustificate de interesul 'eneral# Acestea se refer?,
de e(em$lu, la or'ani%area $rofesiei, la standardele $rofesionale, inclusiv deontolo'ice, la
control Ai res$onsa&ilitate
*ire$ti&a nr. #44.7"07CE re$unoa)te dreptu! !e3itim a! tate!or mem2re de a
<mpiedi$a $a anumi(i $et;(eni proprii ; e utra3; <ntr6o manier; a2u5i&; de !a
ap!i$area dreptu!ui na(iona! <n materie de profeii. Atfe!: o peroan; a&=nd $a!ifi$area
profeiona!; re$uno$ut; <n &irtutea dire$ti&ei nu e poate pre&a!a de a$eat;
re$unoa)tere pentru a o2(ine <n tatu! ;u mem2ru de ori3ine drepturi diferite de $e!e
pe $are !e in$um2; $a!ifi$area o2(inut;#
!6
Pentru a se 'aranta eficacitatea sistemului de recunoaAtere a calific?rilor $rofesionale,
directiva @Ai $ro$une s? stimule%e statele mem&re s? defineasc? formalit?Bi Ai re'uli de
$rocedur? uniforme $entru $unerea sa @n a$licare, $recum Ai unele modalit?Bi de e(ercitare a
$rofesiei#
Gn m?sura @n care sunt re'lementate, Directiva nr# 268"78CE se refer? Ai la
$rofesiunile li&erale, care sunt, @n acce$Biunea directivei, orice $rofesie e(ercitat? $e &a%a
calific?rilor $rofesionale adecvate, cu titlu $ersonal, $e $ro$ria res$onsa&ilitate Ai de o
manier? $rofesional? inde$endent?, oferindu)se servicii intelectuale Ai conce$tuale @n
interesul clientului Ai al $u&licului#
Potri&it a$tu!ui normati&: $et;(enii europeni $are dore$ a <)i e>er$ite profeia
pentru $are au o2(inut o dip!oma <n (ara de ori3ine o pot fa$e f;r; a a&ea ne&oie de a!te
e&a!u;ri: da$; profeia 2enefi$ia5; de itemu! 3enera! de re$unoa)tere.
*e a$et item 2enefi$ia5;: <n a$et moment: )apte profeii: medi$: medi$ dentit:
farma$it: aitent medi$a! 3enera!it: moa);: medi$ &eterinar )i ar%ite$t.
Potrivit 'irectivei , privind recunoa3terea calific4rilor profesionale- cet45enii
europeni care practica aceste meserii pot s4 munceasc4 6n alte state dec7t cel 6n care au
ob5inut calificarea profesional4 6n acelea3i condi5ii ca 3i 6n statul de ori#ine. Pentru restul
profesiilor- statele membre au posibilitatea s4 testeze calificarea solicitantului 3i s4 respin#4
recunoa3terea diplomei- dac4 6n urma evalu4rii- candidatul nu corespunde cerin5elor
an#a%atorului.
Prin Directiva nr# "7, dac? @n urma e(amin?rii se constat? diferenBe, statul mem&ru
$ro$une fie un sta'iu de ada$tare, fie un test de evaluare a cunoAtinBelor#
Titlul II al Directivei re'lementea%? principiu! !i&erei prest$ri a servicii!or n raport
cu recunoaterea ca!i"ic$ri!or pro"esiona!e# Astfel, conform art# 6, statele mem&re nu $ot
restrCn'e, din motive le'ate de calific?rile $rofesionale, li&ertatea de a $resta servicii @ntr)un
alt stat mem&ru/
@n ca%ul @n care $restatorul s)a sta&ilit @n mod le'al @ntr)un stat mem&ru $entru
a e(ercita aceeaAi $rofesie =denumit @n continuare Hstat mem&ru de sta&ilire10 Ai
@n ca%ul de$las?rii $restatorului, dac? a e(ercitat aceast? $rofesie @n statul
mem&ru de sta&ilire $e o $erioad? de cel $uBin doi ani @n decursul ultimilor ! ani anteriori
$rest?rii, atunci cCnd $rofesia nu este re'lementat?# CondiBia de e(ercitare a $rofesiei $e o
$erioad? de cel $uBin doi ani nu se a$lic? @n ca%ul @n care fie $rofesia, fie formarea
$rofesional? care d? dre$tul la e(ercitarea $rofesiei sunt re'lementate#
Titlul III al Directivei nr# "7826 $revede Ai condiii!e acord$rii !i&ert$ii de sta&i!ire
n vederea e'ercit$rii unei activit$i pro"esiona!e. (onform art# !", HAtun$i $=nd: <ntr6un
tat mem2ru 3a5d;: a$$eu! !a o profeie re3!ementat; au e>er$itarea a$eteia ete
$ondi(iona(+;, de poeia unor $a!ifi$;ri profeiona!e determinate: autoritatea
$ompetent; a repe$ti&u!ui tat mem2ru a$ord; a$$eu! !a repe$ti&a profeie )i dreptu!
de e>er$itare a a$eteia: <n a$e!ea)i $ondi(ii $a $e!e pentru $et;(enii ;i: o!i$itan(i!or
!7
$are poed; atetatu! de $ompeten(; au tit!u! de $a!ifi$are pre&;5ut de un a!t tat
mem2ru pentru a a&ea a$$e !a a$eea)i profeie au pentru a a&ea dreptu! de a o
e>er$ita pe teritoriu! ;u1# Gn situaBia li$sei m?surilor de trans$unere a directivei, un
resortisant al unui stat mem&ru se $oate $revala de aceast? $revedere $entru a o&Bine, @n
statul mem&ru de $rimire, autori%aBia de a e(ercita o $rofesiune re'lementat?#
Dis$o%iBia menBionat? nu aduce atin'ere, conform art# !4 alin# =!0, dre$tului statului
mem&ru 'a%d? de a impune solicitantului s4 urmeze un sta#iu de adaptare de cel mult trei
ani sau s4 sus5in4 o prob4 de aptitudini @n unul dintre urm?toarele ca%uri/
atunci cCnd durata form?rii $e care o dovedeAte @n temeiul art# !" alin# =!0 sau =20 este
mai mic? cu cel $uBin un an decCt cea necesar? @n statul mem&ru 'a%d?F
atunci cCnd formarea $e care a urmat)o aco$er? disci$line semnificativ diferite de
cele incluse de titlul de calificare necesar @n statul mem&ru 'a%d?F
atunci cCnd $rofesia re'lementat? @n statul mem&ru 'a%d? cu$rinde una sau mai multe
activit?Bi $rofesionale re'lementate care nu e(ist? @n $rofesia cores$un%?toare @n statul
mem&ru de ori'ine al solicitantului, @n sensul art# 4 alin# =20, Ai @n ca%ul @n care aceast?
diferenB? este caracteri%at? de o formare s$ecial? care este necesar? @n statul mem&ru 'a%d? Ai
care include disci$line semnificativ diferite de cele la care se refer? atestatul de com$etenB?
sau de titlul de calificare $e care @l $osed? solicitantul#
Gn ca%ul @n care face u% de aceast? $osi&ilitate, statul mem&ru 'a%d? tre&uie s? lase
solicitantului $osi&ilitatea de a ale'e @ntre sta'iul de ada$tare Ai $ro&a de a$titudini#
Atunci cCnd, $entru o anumit? $rofesie, un stat mem&ru consider? c? este necesar s? se
dero'e de la $osi&ilitatea acordat? solicitantului de a ale'e @ntre sta'iul de ada$tare Ai $ro&a
de a$titudini, un stat mem&ru informea%? @n $reala&il celelalte state mem&re Ai Comisia cu
$rivire la aceasta, furni%Cnd o ;ustificare adecvat? $entru dero'are#
Gn sensul a$lic?rii lit# &0 Ai c0, $rin Hmaterii semnificativ diferite1 se @nBele' materiile a
c?ror cunoaAtere este esenBial? $entru e(ercitarea $rofesiei Ai @n ca%ul c?rora formarea urmat?
de mi'rant $re%int? diferenBe im$ortante, @n ceea ce $riveAte durata sau conBinutul, @n ra$ort
cu formarea necesar? @n statul mem&ru 'a%d?#
De asemenea, alin# =!0 al art# !4 se a$lic? res$ectCndu)se $rinci$iul $ro$orBionalit?Bii#
Gn s$ecial, @n ca%ul @n care statul mem&ru 'a%d? $reconi%ea%? s? @i im$un? solicitantului
finali%area unui sta'iu de ada$tare sau $romovarea unei $ro&e de a$titudini, tre&uie s?
verifice @n $reala&il dac? cunoAtinBele do&Cndite de solicitant @n decursul e($erienBei sale
$rofesionale @ntr)un stat mem&ru sau @ntr)o Bar? terB? sunt de natur? s? aco$ere, total sau
$arBial, diferenBele semnificative menBionate mai sus#
2oua directiv? introduce, la art# !6, Ai conce$tul de $latform? comun?, care re$re%int?
un set de criterii le'ate de calific?rile $rofesionale ca$a&ile s? com$ense%e diferenBele
semnificative constatate @ntre cerinBele de formare ale diferitelor state mem&re $entru o
anumit? $rofesie Ai care $ot fi $ro$use Comisiei Euro$ene de c?tre statele mem&re sau de
c?tre asociaBiile sau or'ani%aBiile $rofesionale re$re%entative la nivel naBional sau euro$ean
$entru eliminarea diferenBelor de formare @ntr)o anumit? $rofesie#
!-
Gn ca%ul @n care $latforma comun? ar fi introdus?, di$loma o&Binut? @n oricare stat
mem&ru ar fi recunoscut? Ai @n celelalte state ale Uniunii Euro$ene# Ado$tarea unei asemenea
m?suri necesit? @ns? armoni%area $ro'ramelor Acolare#
Art# 2! introduce $rinci$iul recunoaAterii automate $entru unele $rofesii re'lementate#
Astfel, fiecare stat mem&ru recunoaAte calific?rile de medic, care $ermit accesul la activit?Bile
$rofesionale de medic cu formare de &a%? Ai medic s$ecialist, $recum Ai calific?rile de
asistent medical 'eneralist, de medic dentist, de medic dentist s$ecialist, de medic veterinar,
de farmacist Ai de ar*itect, $rev?%ute @n ane(a < care @nde$linesc condiBiile minime de
formare $rev?%ute de o serie de articole ale directivei, Ai le confer?, @n ceea ce $riveAte
accesul la activit?Bile $rofesionale Ai e(ercitarea acestora, acelaAi efect $e teritoriul s?u ca Ai
titlurilor de calificare $e care le eli&erea%? el @nsuAi#
Gn sfCrAit, tre&uie s? $reci%?m c? directiva nu @m$iedic? statele mem&re s? recunoasc?,
conform $ro$riei le'islaBii, calific?rile $rofesionale o&Binute @n afara teritoriului Uniunii
Euro$ene de c?tre resortisanBii din statele)terBe# Gn orice ca%, orice recunoaAtere tre&uie s? se
fac? cu res$ectarea condiBiilor minimale de formare cerute $entru diversele $rofesii#
Gn acest sens, actul normativ ia @n considerare Ai deci%iile CurBii de JustiBie a
Comunit?Bilor Euro$ene $ronunBate @n aceast? materie, $rintre care sunt de menBionat/ deci%ia
Iocsman)C)2"+85+, deci%ia Roman An'onese)C)2+!)5+, deci%ia Dressen)C)"!), deci%ia
Cole'io de In'enieros de Caminos, Canales J Puertos)C)"")", deci%ia Iarold Price)C)!45)
6# Aceste *ot?rCri consacr? $rinci$ii cum sunt/
) recunoaAterea calific?rilor o&Binute de resortisanBii statelor terBe @n vederea accesului
$arBial la o $rofesie re'lementat? =C8""8"0F
) $osi&ilitatea acordat? autorit?Bilor unui stat mem&ru de a $roceda la com$ararea
di$lomelor Ai com$etenBelor o&Binute cu cele solicitate, c*iar dac? e(ist? o directiv? @n acest
sens care $revede recunoaAterea automat? =C)"!80F
) aceast? com$arare este o&li'atorie atunci cCnd nu a fost $rev?%ut?, $rintr)o directiv?,
recunoaAterea automat? =C)2"+85+0, o&li'ativitatea cunoaAterii dre$tului naBional al unui stat
mem&ru @n ca%ul acord?rii de consiliere Ai asistenB? asu$ra ansam&lului dre$tului naBional
res$ectiv, @ntr)un anumit domeniu, acest lucru constituind un element esenBial Ai constant al
activit?Bii e(ercitate =C)!45860#
Pentru $et;(enii rom=ni, o im$ortanB? deose&it? o are Directiva 2006/(00/CE a
(onsiliului din 2! noiembrie 2!!6 de adaptare a anumitor directive din domeniul libert45ii
de circula5ie a persoanelor- av7nd 6n vedere aderarea 8ul#ariei 3i a "om7niei#
Ea modific? atCt Directiva nr# 268"7, cCt Ai o serie de directive sectoriale =Directivele
nr# 5286!8CEE, nr# --82458CEE, nr# 5+868CE, nr# 5"8!78CEE, nr# --84628CEE, nr#
-+87+78CEE, nr# -+87+-8CEE, nr# -+8!278CEE, nr# +8!648CEE, nr# +684""8CEE, nr#
+68"+48CEE0, atfe! <n$=t de re$unoa)terea re$ipro$; a dip!ome!or )i $ertifi$ate!or ;
profite )i $et;(enii noi!or tate mem2re a!e Uniunii Europene#
!+
Conform art# 2 alin# =!0, statele mem&re tre&uiau s? asi'ure, $Cn? la ! ianuarie 2-,
$unerea @n a$licare a actelor cu $utere de le'e Ai actelor administrative necesare $entru a se
conforma actului comunitar menBionat $Cn? la data ader?rii Kul'ariei Ai a RomCniei la
Uniunea Euro$ean?#
2#" 2orme ;uridice romanesti de armoni%are cu le'islatia comunitara
Prin Le3ea nr #44 din #. mai #44/ $rivind recunoasterea di$lomelor si calificarilor
$rofesionale $entru $rofesiile re'lementate din Romania, 6a $on$reti5at an3a?amentu!
tranpunerii in dreptu! intern a dire$ti&e!or itemu!ui 3enera! de re$unoatere a
$a!ifi$ari!or profeiona!e pentru profeii!e re3!ementate: i anume *ire$ti&e!e
8'7/87CEE i '#7.17CEE# Acestea $rivesc accesul la $rofesiile re'lementate,care nu fac
o&iectul directivelor sectoriale /medici, medici dentist, medici veterinari, ar*itecti, asistenti
medicali si moase#
!!
Ka%a sistemului 'eneral de recunoastere este increderea reci$roca $e care fiecare dintre
statele mem&er o are in $ro'ramele de studii si di$lomele celorlalte#O persoana-care intr*
unul din statele membre este suficient de calificata pentru a practica o anumita profesie-
poate- in principiu- sa aiba acces la aceeasi profesie- intr*un alt stat membru- c+iar daca
pro#ramul de studii respective difera in termeni de durata si.sau continut.:tatele isi acce$ta
reci$roc di$lomele, fara a insista ca ele sa re$re%inte e(act aceleasi cunostinte si a$titudini
su& toate as$ectele#Totusi, anumite $onditii sunt incluse in aceasta acce$tare reci$roca,
conditii $reluate de le'ea romana din cu$rinsul directivelor euro$ene, si anume/
1.Daca $rofesia res$ectiva este re'lementata in tara in care $ersoana doreste sa
lucre%e,dar nu si in tara in care a $rimit calificarea, autoritatea com$etenta $oate sa ceara
dovada ca $ersoana in cau%a are cel $utin doi ani de e($erienta $rofesionala relevanta in
ultimii %ece aniF
#.Daca, $rin com$ararea continutului $ro'ramelor de studii din cele doua tari, se
evidentia%a diferente ma;ore, $ersoanei in cau%a i se $oate cere sa intruneasca conditii
su$limentare inainte de a i se $ermite sa $rofese%e in tara 'a%daF
".Daca $ro'ramul de studii efectuat de catre solicitant este mai scurt cu un an sau mai
multi decat $ro'ramul din tara 'a%da, autoritatile com$etente $ot sa ceara efectuarea unei
$erioade de e($erienta $ractica care sa re$re%inte du&lul $erioadei care li$seste,dar sa nu
de$aseasca $atru ani#Daca insa candidatul a trecut de*a un test de a$titudini sau a trecut de;a
$rintr) $erioada de ada$atare , aceasta e(i'ent dis$are#De asemenea, autoritatea com$etent
tre&uie sa ia in calcul si e($erienta $rofesioanala a candidatului, deoarece $rofesia in cau%a
$oate sa fie re'lementata in cea de)a doua tara,dar nu si in $rima#
In acelasi tim$, accesul la o $rofesie nu ofera in mod automat un loc de munca#Unei
$ersoane i se 'arantea%a accesul $e $iata de munca la o anumita $rofesie, insa nu si
an'a;area#
Prin ado$tarea 3e'ii nr 2824 s)a urmarit re'lementarea, conform acLuis)ului
comunitar,a modalitatilor de recunoastere a calificarilor $rofesionale o&tinute in Uniunea
Euro$eana, in conditiile in care in Romania $rofesia este re'lemnetata#De asemenea, s)a
!!
2icolae <oiculesc, Dre$t comunitar al muncii
!5
urmarit im$licarea directa a autoritatilor com$etente in recunoasterea $rofesiilor
re'lementate, in conformitate cu $revederile directivelor, $recum si dinami%area si intarirea
ca$acitatii insistutionale a acestora#
In intelesul le'ii, activitatea $rofesionala re'lementata re$re%inta activitatea
$rofesionala $entru care accesul sau e(ercitarea in Romania este conditionata, direct sau
indirect, in conformitate cu le'islatia romana in vi'oare, de detinerea unui document care sa
ateste nivelul de formare $rofesionala=art20#
3a randul sau, $rofesia re'lementata re$re%inta activitatea sau ansam&lul de activitati
$rofesionale re'lementate conform le'ii romane, care com$un res$ective $rofesie in
Romania#
3ista $rofesiilor re'lementate in Romania este $reva%uta in ane(a nr 2 , iar cea a
autoritatilor com$etente cores$un%atoare fiecarei $rofesii re'lementate in ane(a nr " la 3e'ea
nr 2824#De asemenea, ane(a nr ! enumera activitatile care nu intra su& incidenta acestei
le'i#
Ca$itolul II al le'ii re'lementea%? recunoa3terea diplomelor de 6nv454m7nt superior
acordate pentru o perioad4 de formare cu o durat4 de cel pu5in 3 ani- f?cCndu)se
trans$unerea Directivei +584+ 8CEE#
Art# + e($licitea%? noBiunea de 9 diplom4 : @n aceste situaBii# Dre$tul de a accede la o
$rofesie re'lementat? sau de a o e(ercita @n RomCnia nu $oate fi inter%is dac? solicitantul
face dovada c? a e(ercitat cu norm? @ntrea'? aceast? $rofesie tim$ de 2 ani @n ultimii ! ani
@ntr)un stat mem&ru @n care res$ectiva $rofesie nu este re'lementat? =art# 5 alin# ="00#
De asemenea, dac? durata form?rii $rofesionale a solicitantului este mai scurt? cu cel
$uBin un an decCt cea cerut? @n RomCnia, autoritatea romCn? com$etent? $oate cere acestuia,
@n com$ensare, s? fac? dovada e2perien5ei profesionale. @n orice situaBie, autoritatea romCn?
com$etent? nu $oate cere solicitantului s? fac? dovada unei e($erienBe $rofesionale cu o
durat? mai mare de 4 ani =art# !0#
Preluat? din Directiva +584+8CEE este Ai $osi&ilitatea $e care autoritatea romCn?
com$etent? o are de a cere solicitantului, la ale'erea acestuia, s? urme%e un sta#iu de
adaptare care s? nu de$?Aeasc? " ani sau s? dea o prob4 de aptitudine- dac? formarea
solicitantului $riveAte domenii teoretice sau $ractice su&stanBial diferite faB? de cele cerute @n
RomCnia $entru o&Binerea di$lomei de @nv?B?mCnt su$erior, sau dac? $rofesia res$ectiv?
include @n RomCnia e(ercitarea uneia sau mai multor activit?Bi $rofesionale care nu se
re'?sesc @n cadrul aceleiaAi $rofesii @n statul mem&ru de ori'ine sau de $rovenienB? al
solicitantului =art# !!0#
:ta'iul de ada$tare const? @n e(ercitarea unei $rofesii re'lementate @n RomCnia,
@nsoBit, eventual, de o formare $rofesional? com$lementar?, su& su$rave'*erea unui mem&ru
calificat @n $rofesia res$ectiv?F sta'iul face o&iectul unei evalu?ri =art# 260#
Pro&a de a$titudini const? @ntr)o e(aminare a cunoAtinBelor $rofesionale ale
solicitantului, or'ani%at? de autoritatea romCn? com$etent? @n sco$ul a$recierii a$titudinii
solicitantului de a e(ercita $rofesia re'lementat? @n RomCniaF $ro&a de a$titudini nu poate
include un e2amen de limb4 rom7n4 =art# 270#
TotuAi, autoritatea romCn? com$etent? nu $oate, @n nici o situaBie, s? a$lice cumulativ
cerinBele referitoare la dovada e($erienBei $rofesionale, $recum Ai la urmarea unui sta'iu de
ada$tare sau susBinerea unei $ro&e de a$titudine#
2
Ca$itolul III al 3e'ii nr# 2824 re#lementeaz4 recunoa3terea altor forme
profesionale- realiznd adaptarea prevederilor Directivei 92/51/CEE.
Sunt definite astfel noiunile de diplom!" certificat! #i atestat de competen! la care fac referire
articolele din cuprinsul acestui titlu.
Corespunztor celor reinute la titlul anterior" sunt cuprinse norme privind e$periena profesional a
solicitanilor" precum #i solicitarea eventual de ctre autoritatea romn competent a unui sta%iu de adaptare
sau susinerea unei pro&e de aptitudine Capitolul '( al )e%ii nr. 2**/2**+ cuprinde o serie de dispoziii i
proceduri comune. ,stfel" -n cazul -n care" -n .omnia" accesul la o profesie re%lementat necesit -ndeplinirea
de ctre solicitant a anumitor condiii de onora&ilitate #i/sau moralitate" accesul la respectiva profesie ori
e$ercitarea acesteia este interzis falitului fraudulos" celui care a svr#it o infraciune sau o %re#eal
profesional %rav" autoritatea competent romn cernd solicitantului" cetean al unui stat mem&ru" s fac
dovada -ndeplinirii acestor condiii /art. 20 alin. /111.
De asemenea, dac? @n RomCnia accesul la o $rofesie re'lementat? sau e(ercitarea
acesteia este condiBionat? de $re%entarea unui document care s? ateste s?n?tatea fi%ic? Ai
$si*ic? a solicitantului, autoritatea romCn? com$etent? acce$t? ca $ro&? suficient? $re%entarea
documentului ec*ivalent, solicitat @n statul mem&ru de ori'ine sau de $rovenienB? $entru
accesul la res$ectiva $rofesie ori $entru e(ercitarea acesteia =art# 2+ alin# =!00#
In mod similar, autoritatea romCn? com$etent? tre&uie s? acce$te, cCnd este ca%ul,
atest?rile eli&erate de &?ncile statului mem&ru de ori'ine sau de $rovenienB? sau atestatele
eli&erate de or'anismele de asi'urare ale celorlalte state mem&re =art# 25 Ai "0#
Dac? solicitantul @nde$lineAte condiBiile de acces la o $rofesie re'lementat? sau de
e(ercitare a acesteia @n RomCnia, autoritatea romCn? com$etent? acord? conform art# ""/
dre$tul de a utili%a titlul $rofesional acordat @n RomCnia care cores$unde acestei $rofesiiF
dre$tul de a folosi tilul conferit de documentul care atest? formarea solicitantului @n statul
mem&ru de ori'ine sau de $rovenienB?, $recum Ai a&revierea acestuia -n lim&a acelui stat.
-n cazul -n care profesia este re%lementat -n .omnia de ctre o or%anizaie profesional care acord mem&rilor
si un titlu profesional" solicitantul" cetean al unui stat mem&ru" nu poate folosi acest titlu dect dac pro&eaz
apartenena la respectiva or%anizaie profesional /art. 22 alin. /211.
3u -nele%em de ce -n ela&orarea )e%ii nr. 2**/2**+" nu a fost luat -n considerare #i Directiva
1999/+2/CE a 4arlamentului european #i a Consiliului din 0 iunie 1999 ce instituie un mecanism de recunoa#tere a
diplomelor pentru activitile profesionale acoperite de directivele de li&eralizare ce cuprinde msuri tranzitorii" si
care completeaz sistemul %eneral de recunoa#tere a diplomelor" pentru c astfel s5ar fi transpus -n dreptul intern
cele trei directive eseniale ce au constituit sistemul %eneral de recunoa#tere a diplomelor -n dreptul comunitar.
4ro&a&il ca transpunerea aceastei norme europene va face o&iectul unei le%i distincte.
4rin Legea nr. 201 din 25 mai 2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea i
exercitarea profesiei de avocat au fost transpuse dou directive ce privesc aceast profesie" #i anume irectiva
!!/249/"##privind facilitarea exercit$rii efective de c$tre avocai a li%ert$ii de a presta servicii& precum #i irectiva
9'/5/"## privind facilitarea exercit$rii (n mod permanent a profesiei de avocat (n alt stat mem%ru dec)t cel (n care
a fost o%inut$ calificarea. )e%ea nr. 51/1995 este modificat -n sensul introducerii unui capitol nou" referitor la
e$ercitarea -n .omnia a profesiei de ctre avocaii care au o&inut calificarea profesional -ntr5unui din statele
mem&re ale 6niunii Europene.
Astfel este recunoscut? $osi&ilitatea $entru avocaBii care $rofesea%? @n RomCnia cu
titlul $rofesional din Bara de ori'ine de a desf?Aura aceleaAi activit?Bi $rofesionale ca Ai avocaBii
care $rofesea%? cu titlul $rofesional o&Binut @n RomCnia si de a acorda asistenB? ;uridic? $rivin
dre$tul statului mem&ru de ori'ine, dre$tul comunitar, internaBional, $recum Ai dre$tul
romCnesc, cu res$ectarea re'ulilor de $rocedur? a$lica&ile @n faBa instanBelor romCne Ai f?r?
verificarea cunoAtinBelor, ca @n ca%ul celorlalBi avocaBi str?ini =art# +0#
AvocaBii care vor $rofesa @n RomCnia cu titlul $rofesional din statul mem&ru de
ori'ine se vor su$une aceloraAi re'uli de conduit? $rofesional?, $recum si de r?s$undere
disci$linar? $rev?%ute de le'e Ai @n statutul $rofesiei, ca Ai avocaBii care $rofesea%? cu titlul
$rofesional o&Binut @n RomCnia, @n ceea ce $riveAte recunoaAterea di$lomei de avocat =art#
+0# @n secBiunea dedicat? dis$o%iBiilor comune este cu$rins?, de asemenea, si trans$unerea
art# 4 lit# &0 al Directivei +584+8CEE $rivind recunoaAterea calific?rilor $rofesionale o&Binute
2!
@n urma finali%?rii studiilor su$erioare cu o durat? de minim trei ani @n ceea ce $riveAte
recunoaAterea di$lomei de avocat# Astfel, aceste dis$o%iBii se a$lic? atCt avocaBilor care)si
e(ercit? dre$tul de sta&ilire $e teritoriul RomCniei, cCt si celor care @Ai desf?Aoar? activitatea
$rin $restare de servicii#
De asemenea, avCnd @n vedere c? $rin Directiva 2!8!5 a fost introdus un nou
alineat la art# 4 lit# &0, acesta se re'?seAte trans$us Ai el @n 3e'ea nr# 2!824# astfel @n
vederea determin?rii conBinutului e(amenului sau al $erioadei de sta'iu, comisia or'ani%at?
de c?tre Uniunea AvocaBilor din RomCnia va evalua $re'?tirea si e($erienBa $rofesional?
do&Cndite de solicitant $entru a determina dac? e($erienBa $rofesional? do&Cndit? de c?tre
solicitant este de natur? a aco$eri @n tot sau @n $arte diferenBele e(istente @ntre dre$tul
romCnesc Ai cel al statului mem&ru de ori'ine @n care a fost o&Binut? di$loma# Pe &a%a acestei
evalu?ri $reala&ile, se va determina com$le(itatea $ro&elor $e care solicitantul va tre&ui s? le
susBin? @n vederea recunoaAterii di$lomei sale @n RomCnia =art# +0.
.ecunoa#terea diplomelor re%lementat -n seciunea de dispoziii comune" nu
-nltur" -ns" posi&ilitatea pentru avocaii care se sta&ilesc pe teritoriul .omniei de
a solicita admiterea -n profesia de avocat -n .omnia" -n condiiile prevzute de art.
7*
1+
al le%ii. ,stfel" avocaii care profeseaz su& titlul profesional din statul mem&ru
de ori%ine #i care -#i desf#oar activitatea efectiv si cu re%ularitate pe o perioad de
cel puin trei ani -n .omnia" -n domeniul dreptului romnesc sau al dreptului
comunitar" vor fi admi#i -n profesia de avocat -n .omnia" potrivit procedurii
prevzute -n acest articol care preia dispoziiile cuprinse -n art. 1* al Directivei nr.
97/5/CEE #i care este a$lica&il numai @n ca%ul avocaBilor ce @Ai e(ercit? dre$tul de sta&ilire @n RomCnia, nu Ai
celor care @Ai desf?Aoar? activitatea $rin $restare de servicii#
Data de intrare @n vi'oare a le'ii este data ader?rii RomCniei la Uniunea Euro$ean?, dat? la care se va aplica #i
aran8amentul provizoriu propus de 6niunea European" -n sensul c pe o perioad de 0 ani de la data aderrii"
li&era circulaie a lucrtorilor" deci #i a avocailor" este restricionat 5 fr a crea o situaie mai defavora&il dect
cea e$istent la data aderrii5-n condiiile -n care nu se prevede altfel prin convenii &ilaterale /art. ''1.
2#4 Directive sectoriale de recunoaAtere mutual? a di$lomelor
(2

Re'lementCnd @n mod s$ecific o $rofesie, ele $rivesc " sectoare/ $rofesiile din
domeniul s?n?t?Bii, $rofesia de ar*itect Ai $rofesia de avocat#
!# Profesiile din domeniul s4n4t45ii
Aceste $rofesii sunt &eneficiare ale recunoaAterii mutuale a di$lomelor datorit? unor
similitudini im$ortante/ Hcor$ul uman este acelaAi $este tot1#
!2
,arin <oicu, Dre$t Comunitar
22
Directivele, @n materie, $rivesc formarea/
) medicilor =Directivele -"8"72 Ai -68"7" din !7 iunie !5-6 codificate $rin Directiva
5"8!7 din 6 a$rilie !55"0F
) infirmieri 'enerali =Directivele --8462 Ai --846" din 26 iunie !5--0F
) stomatolo'i =$racticieni ai artei dentare0 =Directivele -+87+7 Ai -587+- din 26 iulie
!5-+0F
) veterinari =Directivele -+8!27 Ai -+8!2- din !+ decem&rie !5-+0F
) moaAe =Directivele +8!64 Ai +8!67 din 2! ianuarie !5+0F
) farmaciAti =Directivele +684"2 Ai +684"" din 24 se$tem&rie !5+60#
RecunoaAterea di$lomelor este vala&il? atCt @n ce $riveAte accesul la $rofesie, cu titlu
salariat sau inde$endent, cCt Ai $entru sim$la $restare de servicii, cu e(ce$Bia $rofesiei
farmaceutice @n aceast? ultim? $rivinB?#
RecunoaAterea di$lomei $ermite cet?Beanului comunitar s? &eneficie%e de dre$tul de a
se sta&ili @n statul de ado$Bie, cu condiBia de a se su$une $rocedurii de admitere im$us?
naBionalilor Ai care revine fie administraBiei, fie or'ani%aBiei $rofesionale#
2. Profesia de ar+itect
Este re'lementat? de o sin'ur? directiv? =Directiva +68!"4 din ! iunie !5+60#
Aceast? directiv? $revede recunoaAterea de c?tre alte state mem&re a di$lomelor care
sancBionea%? formarea de nivel universitar, cu o durat? minimal? Ai cu un anumit num?r de
ore#
3. Profesia de avocat
Prin Directiva --8245 din 22 martie !5-- se re'lementea%? $restarea de servicii Ai se
instituie o recunoaAtere mutual?, nu a di$lomei, ci a calit?Bii de avocat# Avocatul autori%at s?
$rofese%e @ntr)un stat mem&ru $oate asi'ura re$re%entarea Ai a$?rarea @n ;ustiBie a unui client
@n alt stat mem&ru, f?r? s? fie Binut s? ai&? o reAedinB? sau s? fie @nscris @ntr)o or'ani%aBie
$rofesional? a acestui stat mem&ru# El tre&uie s? res$ecte atCt deontolo'ia statului de ori'ine,
cCt Ai a statului de ado$Bie#
Directiva 5+86 din !7 fe&ruarie !55+ autori%ea%? avocatul s? e(ercite, $ermanent,
$rofesia, su& titlul s?u $rofesional de ori'ine =art# !20 din momentul @n care se @nscrie $e
lCn'? autoritatea com$etent? a statului de ado$Bie =art# "0#
2#6 Contractul de calificare $rofesionala#
Prin intermediul lui salariatul se o&li'a sa urme%e cursurile de formare $rofesionala
or'ani%ate de an'a;ator $entru do&andirea unei calificari $rofesionale#
Pentru inc*eierea acestui contract tre&uie inde$linite $onditii!e/
a0salaritul sa fi im$linit varsta de !7 ani
&0el sa nu ai&a o calificare sau,desi a do&andit o calificare aceasta sa nu)i $ermita
mentinerea locului de munca la an'a;ator
c0durata $entru care se inc*eie contractul sa fie cu$rinsa intre 7 luni si 2 ani
2"
d0an'a;atorul sa fie autori%at de ,inisterul ,uncii,:olidaritatii :ociale si Familiei
si de ,inisterul Educatiei si Cercetarii $entru a inc*eia contracte de calificare $rofesionala
Din dis$o%itiile de mai sus re%ulta mai multe conclu%ii#
Contra$tu! de $a!ifi$are profeiona!a se utili%ea%a cu $recadere,in ca%ul
salariatilor care nu au do&andit $ana la data inc*eierii contractului lor de munca, $rin studii,o
meserie sau $rofesie, $recum si in ca%ul celor care tre&uie sa)si sc*im&e meseria ori $rofesia
$entru a)si mentine calitatea de salariat la acel an'a;ator#
*urata $ontra$tu!ui de calificare este $reva%uta intre o limita minima de 7 luni si
una ma(ima de 2 ani# Durata concreta,asadar va fi sta&ilita de cele doua $arti ale contractului
in functie de com$le(itatea meseriei sau $rofesiei ce urmea%a a fi e(ercitata#
Te(tul de le'e mentionat $revede 2 conditii ce tre&uie inde$linite $entru inc*eierea
contractului in discutieFuna il $riveste $e salariat ,cealalta $e an'a;ator#
In $rivinta salariatului,conditia im$usa consta in im$linirea varstei de !7 ani, adica
cel in cau%a sa ai&a ca$acitate de$lina de a inc*eia un contract individual de munca=art !"
alin ! din Codul ,uncii0Fla varsta de !7 ani se $re%uma ca tanarul res$ectiv a a&solvit
invatamantul 'eneral o&li'atoriu#
In $rivinta an'a;atorului conditia $reva%uta de le'e este ca acesta sa fie autori%at de
cele doua ministere $entru a inc*eia contracte de calificare $rofesionala deci $entru a
or'ani%a cursuri de calificare#
In !iteratura ?uridi$a se sustine ca acest contract de calificare $rofesionala .este
un contract individual de munca $e durata determinata1#El contine trasaturile esentiale ale
acestui din urma contract,si in $lus mai contine1dis$o%itii referitoare la calificarea
$rofesionala a salariatului,care ii confera caracteristica de contract de munca de ti$
$articular1#
Acest contract nu are o e(istenta autonoma,ci este accesoriu contractului individual
de munca#Inc*eierea lui este $osi&ila numai daca cel in cau%a are calitatea de salariat la acel
an'a;ator#El $oate fi considerat c*iar un act aditional la contracul individual de munca care
$riveste formarea $rofesionala#
!"
". Centru! Na(iona! de Re$unoa)tere )i E$%i&a!are a *ip!ome!or
Gn 27, ,inisterul EducaBiei Ai Cercet?rii, $rin Centru! Na(iona! de Re$unoa)tere
)i E$%i&a!are a *ip!ome!or, a fost desemnat ca res$onsa&il $entru im$lementarea Directivei
268"78CE @n le'islaBia naBional?# Gn vederea trans$unerii, s)a constituit ;rupul de <ucru
pentru transpunerea 'irectivei 2!!5.36.(, $rin Ordinul ,inistrului EducaBiei Ai
Cercet?rii#
!4
CNRE* ete deemnat $a pun$t na(iona! de $onta$t pentru re$unoa)terea
$a!ifi$;ri!or profeiona!e prin art. "9 indi$e 1 din Ordonan(a de Ur3en(; a Gu&ernu!ui
nr. 14' 7 #449.
Autorit?Bile com$etente romCne menBionate @n 3e'ea nr# 2824, cu modific?rile Ai
com$let?rile ulterioare, sunt res$onsa&ile cu recunoaAterea $rofesional? a calific?rilor
do&Cndite @n statele mem&re ale Uniunii Euro$ene, ale :$aBiului Economic Euro$ean Ai @n
!"
Ale(andru Ticlea, Tratat de dre$tul muncii
!4
*tt$/88MMM#cnred#edu#ro
24
ConfederaBia elveBian? de cet?Benii acestor state care doresc s? e(ercite o $rofesie
re'lementat? @n RomCnia#
Profesia re#lementat4 re$re%int? activitatea sau un ansam&lu de activit?Bi
$rofesionale al c?ror acces, e(ercitare sau una dintre modalit?Bile de e(ercitare sunt
condiBionate, direct sau indirect, @n temeiul unor acte cu $utere de le'e Ai acte administrative,
de $osesia anumitor calific?ri $rofesionale#
C2RED este autoritatea com$etent? $entru recunoaAterea $rofesional? a calific?rilor
o&Binute @n str?in?tate, @n vederea o&Binerii $ermisului de munc? eli&erat de c?tre ,inisterul
,uncii, Familiei Ai ProtecBiei :ociale, cu avi%ul Oficiului RomCn $entru Imi'r?ri#
C2RED eli&erea%?, @n conformitate cu 3e'ea nr# 2824, cu modific?rile Ai
com$let?rile ulterioare, o adeverinB? de conformitate a studiilor cu $revederile Directivelor
268"78CE Ai 278!8CE, $entru $rofesiile nere'lementate din RomCnia#
Pentru $rofesiile re'lementate, menBionate @n 3e'ea nr# 2824, cu modific?rile Ai
com$let?rile ulterioare, o astfel de adeverinB? este eli&erat? de c?tre autorit?Bile com$etente
cores$un%?toare#
Pentru $rofesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical 'eneralist,
moaA?, medic veterinar Ai ar*itect se a$lic? $rinci$iile recunoaAterii automate, care se
reali%ea%? de c?tre or'ani%aBiile $rofesionale Ai autorit?Bile $u&lice cores$un%?toare/
,inisterul :?n?t?Bii $entru $rofesiile de medic, medic dentist, farmacist,
asistent medical 'eneralist Ai moaA?F
Cole'iul ,edicilor <eterinari din RomCnia $entru $rofesia de medic
veterinarF
Ordinul Ar*itecBilor din RomCnia $entru $rofesia de ar*itect#
/. Ape$te $omparati&e pri&ind formarea profeiona!a i
re$unoaterea $a!ifi$ari!or in une!e tari din UE
2iciodat?, @n cursul istoriei, omenirea nu a @nre'istrat o asemenea dinamic? a de%volt?rii
AtiinBifico)te*nice ca la @nce$utul acestui secol, caracteri%at $rin avansul revoluBionar al
cunoaAterii AtiinBifice Ai te*nolo'ice, $rin succesele de%volt?rii te*nolo'ice Ai ale a$lic?rii
metodelor AtiinBifice#
Pro&lematica vast? Ai com$le(? a $re'?tirii Ai $erfecBion?rii resurselor de munc? la nivel
naBional se afl? tot mai mult, @n mod firesc, su& im$actul cerinBelor 'lo&ale care decur' din
nevoia ado$t?rii la nivel euro$ean a unor dre$turi Ai li&ert?Bi fundamentale ale omului, cum
sunt dre$tul la educaBie, la ale'erea li&er? a $rofesiei, la munc?, la li&era circulaBie a
$ersoanelor Ai forBei de munc? etc#, ceea ce frecvent este cunoscut dre$t Hcontri&uBia
educaBiei Ai form?rii $rofesionale la construcBia euro$ean? @n 'eneral, a UE cu deose&ire1#
26
Armoni%area cu sistemele de educaBie Ai formare $rofesional? din cadrul UE este un
$roces &enefic dar anevoios $entru B?rile c*emate s?)Ai re$roiecte%e Ai reforme%e $ro$riul
sistem#
,o&ilitatea Ai fle(i&ilitatea $rofesional?, inte'rarea omului @n viaBa economic? Ai social?
sunt tot mai 'reu de reali%at f?r? o $re'?tire continu? a acestora $e tot $arcursul vieBii active#
EducaBia iniBial?, $rin @nv?B?mCntul formal Ai informal, oricCt de &ine ar fi reali%at?, @n
concordanB? cu cerinBele la un moment dat ale sistemului te*nico)$roductiv, se vede @n
situaBia de a nu mai cores$unde total sau $arBial noilor cerinBe#
Gn $re%ent, formarea $rofesional? este considerat? una dintre com$onentele)c*eie ale
construcBiei UE Ai ale strate'iei naBionale de de%voltare a statelor mem&re Ai a celor aliate @n
curs de inte'rare#
Formarea profeiona!; <n Fran(a
Aceast? activitate a @nsoBit de $este 4 de ani sc*im&?rile economice Ai sociale, atCt @n
$erioade de cri%?, cCt Ai @n $erioade de $ro'res# Princi$alul formator de adulBi din FranBa este
Ao$ia(ia Na(iona!; a Form;rii Profeiona!e a Adu!(i!or +AFPA,: unica $entru
diversitatea $restaBiilor asi'urate @n ce $riveAte domeniile de formare, structura &eneficiarilor
de servicii, cCm$ul vast de $arteneri an'a;aBi @n $re'?tire#
Partenerii sociali im$licaBi direct @n viaBa economic? a B?rii sunt consideraBi cei mai @n
m?sur? s? a$recie%e necesit?Bile @n resursele umane ale economiei Hde mCine1 Ai s? indice
condiBiile sociale te*nice Ai $eda'o'ice favora&ile# :c*im&urile de vederi cu re$re%entanBii
calificaBi ai or'ani%aBiilor $rofesionale ale $atronilor Ai salariaBilor, asi'ur? $entru AFPA
informaBii $reBioase $entru definirea orient?rilor sale Ai $entru a lua, @n le'?tur? cu reBeaua
re'ional?, deci%ii $ertinente @n materie de de%voltare Ai evoluBie a ofertei de $re'?tire#
Activitatea asociaBiei, @n s$ecial @n ce $riveAte estimarea evoluBiei $e termen mediu a
necesit?Bilor de $re'?tire, necesit? o activitate de studiu $reala&il @n sco$ul de a @nBele'e @n
mod diferenBiat aceste necesit?Bi $e sectoare economice#
Este indis$ensa&il ca $entru fiecare din aceste sectoare s? e(iste un dosar te*nic, adus la
%i cu re'ularitate, $rivind/ evoluBia te*nolo'iei, a te*nicilor de $roducBie, a or'ani%?rii
muncii, asu$ra situaBiei de $e $iaBa muncii, a cererii Ai ofertei de forB? de munc? etc#
Dinamica social? Ai industrial? solicit? o ada$tare continu? a $re'?tirii $rofesionale la
realit?Bile muncii#
De%voltarea $re'?tirii continue solicit? ela&orarea de strate'ii s$ecifice, r?s$un%Cnd
o&iectivelor Ai conte(telor diferite# *up; e>perien(a fran$e5;: idea! ete $; o 2un;
pre3;tire tre2uie ; ofere tuturor o!i$itan(i!or poi2i!itatea de a poeda $ompeten(e!e
$e !e unt o!i$itate )i $; e!e &or fi re$uno$ute pe pia(a mun$ii# Pro3rame!e de pre3;tire
tre2uie ; fie atfe! $on$epute: <n$=t e!emente!e ; fie identifi$ate $u u)urin(;. A$eta e
$onider; a fi primu! o2ie$ti& a! pre3;tirii modu!are. Pentru a evita ca ela&orarea mai
mult sau mai $uBin em$iric? a $roduselor $eda'o'ice s? nu duc? la cererea de $ro'rame
costisitoare Ai $aralele, tre&uie ca atCt conce$Bia cCt Ai structura $re'?tirii s? urme%e o
metodolo'ic $e cCt $osi&il ri'uroas?, $entru ca definirea Ai or'ani%area conBinutului form?rii
s? fie asi'urate de o manier? economic? Ai raBional?#
Gn aceast? $ers$ectiv?, modulari%area $re'?tirii const? @n a defini Ai de%volta module de
$re'?tire ale c?ror o&iective s? r?s$und? e(i'enBelor muncii @ntr)un cCm$ $rofesional dat Ai
27
c? se $ot com&ina astfel @ncCt s? $oat? constitui $ro'rame de formare# Aceast? idee are la
&a%? urm?toarele considerente/
a0 Unitatea modular? tre&uie s? fie autonom? Ai s? constituie o formaBie com$let?,
cores$un%Cnd unei funcBii real e(ercitate @n lumea munciiF
&0 ,odulul $oate s? se articule%e la alte module din aceeaAi familie $rofesional? sau
alta# =e ofer4 astfel posibilitatea sta#iarilor s4 li se dezvolte 6n mod pro#resiv c7mpul de
competen54 pentru a u3ura adaptarea con5inutului la evoluBia $roducBiei Ai ocu$?rii# Atfe!:
ta3iarii pot urma diferite itinerare $are ; permit; o formare profeiona!;
re$uno$ut;: o perfe$(ionare: o adaptare au a$%i5i(ionarea unor $omponente
up!imentare. A$ete itinerare poi2i!e unt: dup; $a5: un modu! uni$: un 3rup de
modu!e au un $ur re$uno$ut @
c0 Unit?Bile modulare tre&uie s? fac? o&iectul unei evalu?ri, $recum Ai a recunoaAterii
calific?rii# O $ro&lem? deose&it de im$ortant? este aceea a celor care tre&uie s? $un? @n
a$licare noile orient?ri @n ce $riveAte formarea, adic? formatorii# In dis$o%itivul AFPA
formatorul r?mCne, @nainte de toate, s$ecialistul @n formare, care este sursa de informare cea
mai im$ortant? $entru sta'iar# Pentru aceasta: formatoru! tre2uie ; ai2; o o!id; formare
te%ni$; )i profeiona!; <n meerie: pre$um )i o pra$ti$; $orepun5;toare !a ni&e! de
<ntreprindere.
<iitorii formatori tre&uie s? fac? dovada com$etenBei lor $rintr)un e(amen $rofesional
or'ani%at de or'anismele com$etente din cadrul ,inisterului ,uncii# In $on$ep(ia fran$e5;:
pentru formatori: pre3;tirea profeiona!; repre5int; o nou; meerie# In acest sens s)au
creat $ro'rame naBionale de $re'?tire HiniBial?1, $e o $erioad? de !+ luni, reali%at? $rin
AFPA# Aceste $ro'rame de $re'?tire, denumite HPre'?tire modular? @n alternanB? Ai
individual? $entru formatori1, re$re%int? o $erformanB? @n materie de $re'?tire# Du$? aceasta,
$re'?tirea iniBial? $oate s? fie com$letat? $e toat? durata carierei de formator $rin sta'ii de
$erfecBionare te*nic? Ai $eda'o'ic?#
O ultim? $ro&lem? ce se doreAte a fi relevat? este importan(a $e e a$ord; <n Fran(a
$a!it;(ii er&i$ii!or )i a produe!or <n domeniu! form;rii profeiona!e: $are unt <n
pre5ent re$uno$ute <n toate domenii!e. In acest sens: a fost instituit? verificarea activit?Bii
de formare $rofesional? $rin care se urm?reAte s? se cunoasc? dac? aceasta este asi'urat?
conform celor convenite, dac? com$onentele cores$und o&iectivelor $eda'o'ice Ai ce este cel
mai im$ortant, dac? $re'?tirea are eficienB? real?, res$ectiv contri&uie la reinserBia Aomerilor
sau ia creAterea calific?rii muncitorilor#
Formarea profeiona!; <n *anemar$a
Gn Danemarca, $rinci$alele caracteristici ale form?rii $rofesionale constau @n
urm?toarele/
se adresea%? an'a;aBilor Ai AomerilorF
formarea $rofesional? este considerat? $roces continuuF
structura form?rii $rofesionale const? @n module ce se com&in? conform necesit?BilorF
calific?rile o&Binute sunt recunoscute de $artenerii sociali Ai acce$tate $e $iaBa munciiF
formarea $rofesional? se caracteri%ea%? $rintr)o cola&orare tri$artit?F
,inisterul ,uncii r?s$unde de fi(area o&iectivelor form?rii $rofesionale Ai de
le'islaBia aferent?#

2-
Administrarea form?rii $rofesionale se asi'ur? de c?tre Autoritatea Na(iona!; a Pie(ei
Mun$ii +A.N.P.M., care r?s$unde Ai de A'enBia 2aBional? a ForBei de ,unc?# Autoritatea
2aBional? a PieBei ,uncii asi'ur? adaptarea con5inutului 3i calit45ii cursurilor de formare
profesional4 la nevoile actuale 3i viitoare ale pie5ei muncii#
Formarea $rofesional? com$ort? trei cate'orii $rinci$ale: $ururi indi&idua!e@ $ururi
orientate $;tre <ntreprinderi@ $ururi pe$ia!e pentru )omeri# :co$ul cursurilor de
formare $rofesional? este @m&un?t?Birea $osi&ilit?Bilor de a o&Bine un loc de munc? sau de a
o&Bine o calificare $rofesional?#
E(ist? diferite cursuri de iniBiere @n viaBa $rofesional? $entru diferite 'ru$e de
$artici$anBi/
$entru tineri su& " de aniF
$entru Aomeri @n vCrst? de cel $uBin " de aniF
$entru imi'ranBi =cu @nv?Barea lim&ii dane%e0#
Pentru 3omerii adul5i mai e2ist4 dou4 tipuri de cursuri> de formare profesional4
continu4 de lun#4 durat4? o formare profesional4 conform cerin5elor pie5ei muncii @ durata
1 an. Ao5i cursan5ii beneficia.4 de o aloca5ie. Buncitorii califica5i 3i mai3trii beneficiaz4 de o
aloca5ie de curs la nivelul ma2imului a%utorului de 3oma%.
Formarea profeiona!; <n 1e!3ia
Formarea profeiona!; a )omeri!or <n 1e!3ia +tat federa!, ete de $ompeten(a a
trei re3iuni $ompetente a!e tatu!ui. Atfe!: <n Aa!onia formarea profeiona!; ete
$oordonat; de Ofi$iu! Comunitar )i re3iona! de formare profeiona!; )i o$upare
+FOR.EM,: <n F!andra de Ofi$iu! F!amand de o$upare )i formare profeiona!; +AOA1,:
iar <n 1ru>e!!e de $;tre ofi$ii!e $e!or dou; $omunit;(i.
Formarea profesional4 este or#anizat4 pe sectoare =$rimar, secundar, terBiar0 Ai se face
de c?tre centre $rofilate $e un num?r de meserii Ai activit?Bi =@ntre ! Ai "60, @n funcBie de
solicit?rile %onei Ai de $osi&ilit?Bile centrului de formare $rofesional?# @n toat? Kel'ia, ce are
o su$rafaB? de !87 din su$rafaBa RomCniei, funcBionea%? 62 de centre de $re'?tire, la un
num?r de 6# de Aomeri#
(entrele de formare profesional4 sunt finan5ate din fondurile comunit45ilor re#ionale
si provin din cotiza5iile cuprinse 6ntre !-!4 3i !-18C din fondul de salarii al fiec4rui a#ent
economie. ,?rimea coti%aBiei se sta&ileAte $e ramuri de activitate $rin acorduri @ntre
$atronat)sindicate# Fondul de $re'?tire este administrat de o comisie $aritar? =$atronat)
sindicate0#
Pre'?tirea @n centre este destinat? atCt Aomerilor recomandaBi de c?tre oficiile de
$lasare, cCt Ai salariaBilor care doresc s?)Ai sc*im&e meseria, s? se $erfecBione%e @n activitatea
sau meseria $e care o desf?Aoar? Ai este 'ratuit?# Centrele dis$un de o &a%? didactic?
modern?#
Instructorii sunt recrutaBi dintre s$ecialiAtii @n domeniu, cu studii su$erioare, dar Ai cu
studii medii Ai o &un? e($erienB? Ai $rice$ere#
3a an'a;are ei se su$un unor teste $e dou? niveluri/
a0 e(amenul de an'a;are)verificare te*nic? de s$ecialitateF
&0 e(amenul $eriodic =la 2 ani0, susBinut la nivel naBional @n &ranA?, @n urma
2+
c?ruia se confirm? menBinerea $e funcBie#
Planurile Ai $ro'ramele de instruire sunt ela&orate @n sistem modular, fiecare meserie
avCnd mai multe module, unul de &a%? Ai celelalte de $erfecBionare# Durata unui modul este
de 4)7 s?$t?mCni, iar durata total? a;un'e la un an#
Pre'?tirea Aomerilor Ai a salariaBilor se $oate face Ai @n instituBiile $u&lice =Acoli
$rofesionale, licee te*nice ele0, $recum Ai @n centrele de formare ale meAteAu'arilor# Datorit?
&unei $re'?tiri o&Binute de cursanBi Ai $reocu$?rii $entru studiul $ieBei muncii din $ai tea
or'anismelor de $lasare Ai formare, 7)-N din a&solvenBi @Ai '?sesc loc de munc? la
terminarea cursurilor# Centrele de formare cola&orea%? @n acest sens cu a'enBii economici $e
&a%? de contract de $re'?tire, dai $re'?tesc Ai cursanBi f?r? contract#
Formarea profeiona!; <n Suedia
Pentru a$ti&it;(i!e !e3ate de pia(a mun$ii e a!o$; #46"4B din reure!e pu2!i$e.
S$opuri!e urm?rite sunt/ facilitarea '?sirii unui loc de munc? de c?tre Aomeri,
s$ri;inirea @n do&Cndirea unei noi meserii =$rofesii0 etc#
1enefi$iarii acestor activit?Bi sunt imi'ranBii, $ersoanele care revin $e $iaBa muncii
du$? o a&senB? forBat? sau voluntar?, Aomerii $roveniBi din restrCn'erea de activitate,
$ersoanele o&li'ate s?)Ai sc*im&e activitatea din motive de s?n?tate#
Din !5+7 centrele de formare $rofesional? au fost incluse @ntr)un or'anism autonom,
A3en(ia Na(iona!; de Pre3;tire a For(ei de Mun$;: $e $uprinde un Coni!iu Na(iona! de
Adminitra(ie $u #" de a3en(ii re3iona!e.
PCn? @n ianuarie !552, Consiliul 2aBional de AdministraBie includea or'ani%aBii
sindicale Ai $atronale# Actualmente, Consiliul include re$re%entanBi ai autorit?Bilor $ieBei
muncii Ai ai autorit?Bilor educaBionale# Gn $lus, dou? locuri sunt re$arti%ate unor $ersoane cu
mare e($erienB? mana'erial?#
A'enBiile re'ionale r?s$und de su$rave'*erea Ai im$lementarea activit?Bilor de formare
$rofesional? @n teritoriu, $recum Ai de re%ultatele activit?Bii de formare $rofesional?, inclusiv
cele financiare# A'enBiile re'ionale sunt conduse de cCte un consiliu de administraBie,
asem?n?tor celui naBional
1i2!io3rafie
!# 2icolae <oiculescu, HDre$t Comunitar al muncii1, Editura Rosetti ,
Kucuresti 26
2# Ovidiu Tinca, HDre$t Comunitar ,aterial1F Editura 3umina 3e(,
Kucuresti, 2"#
"#Ale(andru Ticlea, .Tratat de dre$tul muncii1, Editura Universul
Juridic,2-
25
4#Ovidiu Tinca, .Dre$t :ocial Comunitar1F Editura 3umina 3e(, Kucuresti
22
6#Octavian ,anolac*e, .Dre$t Comunitar) Cele $atru li&ertati
fundamentale1F Editura All KacO, Kucuresti !555
7# ,arin <oicu, Dre$t Comunitar, Kucuresti 2"
-# <iorel ,arcu, 2icoleta Diaconu, Dre$tul comunitar 'eneral, Editura
3umina 3e(, Kucuresti, 22
+# *tt$/88MMM#cnred#edu#ro
"