Sunteți pe pagina 1din 296

Clive Cussler, marele maestru al romanului american de actiune si aventuri, a

copilrit n Alhambra, California.


A studiat la Colegiul Pasadena City timp de doi ani, dup care s-a nrolat n trupele
de Aviatie pe timpul Rzboiului din Coreea, unde a lucrat ca mecanic de avion si inginer de
zbor n cadrul Serviciului de Transport Aerian al Armatei.
Dup liberare, a devenit copywriter si apoi director de creatie pentru dou mari
agentii de publicitate. La acea vreme, el a scris si produs reclame pentru radio si televiziune
care au cstigat numeroase premii internationale, dintre care unul la Festivalul de Film de
la Cannes.
Clive are 3 copii: Teri, fiica nscut n 1957, Dirk, nscut n 1961 si Dayna, nscut
n 1964.
Cussler a nceput s scrie n 1965 si a publicat primul su roman cu Dirk Pitt n
1973, intitulat THE MEDITERANEAN CAPER. Prima lucrarea de non-fictiune, THE SEA
HUNTERS, a fost lansat n 1996. Datorit acestei lucrari, Consiliul Guvernatorilor
Colegiului de Marina de la Universitatea de Stat din New York a considerat THE SEA
HUNTERS a fi o teza de doctorat si i-a acordat lui Cussler titlul de Doctor n Filosofie n
luna Mai a anului 1997.
A fost prima dat de la fondarea Colegiului n anul 1874 cnd s-a acordat drept
rsplat un astfel de titlu.
Renumit colectionar de automobile clasice, Cussler detine 85 de exemplare frumoase
cu design interior lucrat manual dar si automobile decapotabile din anii '50 lucrate n serie.
Ele sunt adpostite n apropierea localitatii Golden, Colorado. n prezent, Cussler si
mparte timpul ntre muntii din Colorado si deserturile din Arizona.
Romanele lui Clive Cussler sunt publicate n peste 40 de limbi strine n mai mult de
100 de tri, cititorii si depsind cifra de 125 de milioane.









Clive Cussler



Cyclops
Volumul 1+2

























9 martie 1918
Marea Caraibilor

Clipele mineralierului Cyclops erau numrate.
Peste exact patruzeci si opt de minute avea s devin groapa comun a celor trei sute
nou persoane aflate la bordul su, pasageri si echipaj laolalt, o tragedie cu neputint de
nchipuit nici n cele mai negre presimtiri, dezmintit de o mare cu ap lin si un cer
limpede ca de cristal. Pn si pescrusii care-l nsotiser n ultima sptmn tsneau din
mare cu o lenes indiferent si-apoi se afundau, cu simturile molesite de vremea blnd.
Briza usoar de la sud-est abia unduia steagul american de la pupa.
La ora trei si jumtate n acea dimineat, cei mai multi dintre pasageri si marinarii
care iesiser din cart nc dormeau. Doar ctiva, incapabili s doarm de cldura
molesitoare a vntului de flux, stteau pe puntea superioar, aplecati peste balustrad,
urmrind lunecarea lin a prorei si nfundarea sa usoar n hula care se rostogolea sub
vas. Talazurile preau s se miste sub suprafata neted a mrii, n timp ce forte
nfricostoare se adunau n adncuri.
La timona vasului Cyclops, locotenentul John Church se uita distrat pe hublou.
Fusese de cart de la miezul noptii si altceva nu avea de fcut ca s rmn treaz. Remarc
vag nltimea valurilor, tot mai mari, dar, atta timp ct erau blnde si rzlete, nu vedea
nici un motiv s reduc viteza vasului.
Mngiat de un curent prietenos, mineralierul nainta cu nou noduri, trndu-se
sub propria greutate. Cu masinria nvechit si neglijat de mult vreme, vasul era mpins
doar de motorul de la babord. La scurt timp dup plecarea din Rio de Janeiro, motorul de
la tribord se defectase, iar mecanicul-sef spusese c reparatiile nu puteau fi fcute dect n
Baltimore.
Locotenentul Church trecuse mnat de ambitie prin toate gradele marinresti pn
s ajung ofiter de vas. Era un tnr subtirel, grizonat nainte de vreme si mai avea doar
cteva luni pn s mplineasc treizeci de ani. Navigase deja n jurul lumii de patru ori, pe
o sumedenie de tipuri de vase.
Cyclops era ns cel mai bizar vas cu care avusese de-a face n cei doisprezece ani
petrecuti n marin.
Aceasta era prima lui cltorie pe vasul construit n urm cu opt ani, o cltorie nu
lipsit de ntmplri stranii.
De la plecarea din port, un marinar czuse peste bord si fusese practic sfrtecat de
elicea de la babord. Apoi, s-au ciocnit de crucistorul Raleigh si asta a produs usoare avarii
celor dou nave. n arestul de la bord se aflau cinci prizonieri. Unul, condamnat pentru
uciderea brutal a unui alt marinar, era transferat la nchisoarea naval din Portsmouth,
New Hampshire. La intrarea din portul Rio, a fost ct pe-aci ca vaporul s se izbeasc de
un recif, iar cnd secundul l-a acuzat pe cpitan c pune n pericol vasul prin modificarea
directiei, a fost arestat si consemnat n cabina sa. n sfrsit, mai era si nemultumirea
echipajului si problema motorului de la tribord si un cpitan care-si bea mintile. Trecnd n
revist toate aceste incidente Church avu presimtirea c ceva si mai ru urma s se
ntmple.
ngndurarea sa aproape deprimant fu ntrerupta de niste pasi apsati care se
apropiau din hol. Se rsuci si lu pozitie de drepti la vederea cpitanului care intra n
cabina timonei.
Cpitanul George Worley, comandantul mineralierului era asemenea unui personaj
iesit din paginile crtii Comoara din Insul. Tot ce-i lipsea era peticul de pe ochi si piciorul
de lemn. Era zdravn ca un taur, aproape c n-avea ceaf, iar capul masiv prea s-i
tsneasc direct din umeri.
Minile i atrnau pe lng corp si erau cele mai mari pe care le vzuse Church
vreodat: lungi si groase ct o enciclopedie. Vesnic certat cu regulamentul, Worley purta
drept uniform la bordul vasului su papuci de cas, plrie tare si izmene lungi. Church l
vzuse pe cpitan n uniform doar atunci cnd Cyclops trgea la mal si Worley mergea n
port cu niscaiva treburi oficiale.
Mormind un salut, Worley trecu pe lng el si plesni barometrul cu o lovitur
zdravn. Se uit la el si ddu din cap:
Nu-i ru deloc, spuse el cu un usor accent german. Totul pare n regul pentru
urmtoarele douzeci si patru de ore. Cu putin noroc, o s fie o datorie linistit, cel putin
pn ajungem la Cap Latterass.
Toate navele dau de dracu lng Cap Hatteras, spuse Church sec.
Worley intr n sala hrtilor si privi iscoditor linia trasat care nsemna cursul navei
Cyclops si pozitia sa aproximativ.
Modific directia cinci grade nord, spuse el ndreptndu-se spre timon. O s
ocolim Bancul Beah Ana-Marie.
Ne-am abtut deja cu douzeci de mile la vest de cursul principal, spuse Church.
Am eu motivele mele s evit crrile btute, i-o ntoarse Worley rspicat.
Church se multumi s-i fac un semn crmaciului, iar Cyclops fu pus pe noua
directie.
Usoara rsucire lovi hula de la babord, iar cursul se schimb. Vasul prinse s
nainteze anevoie.
Nu m prea impresioneaz marea asta, numai c valurile au devenit ceva cam prea
mari, spuse Church.
Nu-i lucru neobisnuit n apele astea, replic Worley. Ne apropiem de zona unde se
ntlnesc Curentul ecuatorial de nord si cel al Golfului. Am vzut marea neted ca o coal
de hrtie, alteori cu valuri nalte de sase metri, rostogolindu-se frumusel si sfrmndu-se
sub chil.
Church vru s spun ceva, dar se opri, ascultnd. Un sunet de metal frecat de alt
metal scrsni si invad cabina. Worley se purt de parc nu s-ar fi ntmplat nimic.
Church, ns, se ndrept spre peretele din spate si scrut puntea lung a vasului.
Era o nav mare pentru vremurile acelea, cu o lungime de o sut saizeci si doi de
metri si o travers de douzeci de metri. Construit la Philadelphia, n 1910, functionase n
cadrul Serviciului naval auxiliar din Flota Atlanticului. Cele sapte cale imense puteau
adposti zece mii cinci sute de tone de crbune, dar n cltoria asta transporta unsprezece
mii de tone de mangan. Coca ei era instalat adnc n ap, la treizeci de centimetri sub
linia de plutire. Pe ct putea s-si dea seama Church, vasul era periculos de suprancrcat.
Privind spre pupa, Church vzu cele douzeci de macarale de ncrcare ivindu-se din
ntuneric, cu imensele gheare ale cupelor asigurate pentru vreme rea. Dar el mai deslusea
si altceva.
Coverta din mijloc se legna n ritmul valurilor ce lunecau sub chil.
Dumnezeule! Coca se ndoaie dup mare, mormii Church.
Worley nici mcar nu se sinchisi s priveasc.
N-ai de ce te frmnta, fiule. Vasul meu va umbla mult vreme, cu putin trud.
N-am vzut n viata mea un vas chinuindu-se n felul sta, insist Church.
Worley se ls ntr-un fotoliu de rchit pe care l tinea pe punte si-si propti
picioarele pe habitaclul busolei.
Fiule, n-ai de ce s-ti faci griji pentru mineralierul Cyclops. #sta o s strbat
marea-n lung si n lat dup ce noi n-om mai fi.
Nepsarea cpitanului nu reusi s domoleasc nelinistea lui Church. Ba mai mult,
simtul primejdiei se adnci.
Dup ce pred cartul unui alt ofiter, Church prsii puntea si se opri la cabina de
transmisiuni, la o ceasc de cafea cu radiotelegrafistul. Sparks, nu dormea astfel ca toti
telegrafistii de vas, nlt privirea spre mirarea lui Church.
Neata, domnule locotenent.
Ai vreo stire interesant de la vasele din mprejur? Sparks ridic cstile de pe
urechi:
Poftim? Church repet ntrebarea.
Doar o pereche de radiofonisti de pe dou nave comerciale care-si transmit mutrile
de sah.
Ar trebui s li te alturi ca s mai rupi monotonia.
Damele sunt sportul meu, spuse Sparks.
Ct de aproape sunt cele dou vase?
Semnalele sunt destul de slabe... probabil se afl la mai bine de o sut de mile de
noi.
Church ncalec un scaun si-si sprijini bratele si brbia pe sptar.
Cheam-i si-ntreab-i cum e marea pe la ei. Sparks ridic neputincios din umeri:
Nu pot.
Ai probleme cu transmittorul?
E mai bun dect o trf havanez de saisprezece ani.
Atunci, nu-nteleg.
Ordinul cpitanului Worley, rspunse Sparks. Cnd am plecat din Rio, m-a chemat
la el si mi-a spus s nu transmit nici un mesaj fr ordinul lui precis, nainte de-a ancora
la Baltimore.
Ti-a dat vreo explicatie?
Nu, domnule.
Al naibii de ciudat.
Bnuiala mea e c trebuie s aib o legtur cu grangurul la pe care lam vzut
mbarcnduse ca pasager la Rio.
Consulul general?
Am primit ordinul imediat dup ce a urcat la bord.
Sparks se-ntrerupse si-si aps cstile pe urechi. Apoi ncepu s mzgleasc
mesajul primit pe o bucat de hrtie. Dup cteva clipe, ntoarse spre Church o fat
ngrijorat:
Semnal de pericol.
Church se ridic.
Care-i pozitia?
Douzeci de mile sud de Reciful Anguilla.
Church fcu iute un calcul mental:
Asta-nseamn c sunt la cincizeci de mile de, noi. Altceva?
Numele vasului, Crogan Castle. Pror spart. Suprastructur avariat. Ia ap. Cer
ajutor imediat.
Pror spart, repet Church pe un ton mirat De la ce?
N-au spus, domnule locotenent. Church se-ndrept spre us.
M duc s-i raportez cpitanului. Transmite navei Castle c ne-ndreptm spre ei
cu toat viteza. Chipul lui Sparks lu o expresie chinuit:
V rog, domnule locotenent, nu pot.
F-o! i ordon Church. mi asum ntreaga rspundere.
Se rsuci, strbtu n fug coridorul si urc rapid scara care ducea la timon. Worley
nc mai sttea n scaunul de rchit, balansndu-se o dat cu legnarea vasului.
Ochelarii i alunecaser pe vrful nasului si citea din revista Liberty.
Sparks a interceptat un S.O.S. la mai putin de cincizeci de mile de noi, anunt
Church. I-am ordonat s confirme receptionarea si s-i anunte c schimbm cursul s le
venim n ajutor.
Worley fcu ochii mari, sri din fotoliu si-si nclest minile de bratele lui Church,
care tresri, lund-ul prin surprindere.
Ai nnebunit? url el. Cine dracu ti-a dat dreptul s contramandezi ordinele mele?
Durerea tsni din bratele lui Church cci strnsoarea ca de menghin din minile acelea l
fceau s-si simt bicepsii storsi de orice vlag.
Doamne Dumnezeule, cpitane, dar nu vei ignora un vas n pericol.
Ba putem dac asa spun eu! Locotenentul rmase buimcit de iesirea lui Worley.
Ochii injectati, privirea rtcit si duhnea de la o post a whisky.
E o regul de baz pe mare, nu se ls el. Trebuie s le srim n ajutor.
Se scufund?
Mesajul spune c iau ap.
Worley l mpinse pe Church la o parte.
Pe dracu. Las-i pe nenorocitii ia s dea la pompe pn i-o salva vreun alt vapor,
da n nici un caz Cyclops.
Crmaciul si ofiterul de cart priveau uluiti scena n care Church si Worley se
nfruntau fr s clipeasc. Atmosfera din cabin se umplu de tensiune. Acum toate
nentelegerile trecute dintre ei rbufneau la suprafat.
Ofiterul de cart fcu o miscare de parc ar fi vrut s intervin. Worley si ntoarse
capul si mri:
Mai bine vezi-ti de treaba ta si ai grij de timon.
Church si frec bratul plin de vnti si l nfrunt pe cpitan:
Protestez mpotriva refuzului dumitale de a rspunde la un S.O.S. si insist s fie
consemnat n jurnalul de bord.
Te previn...
Si vreau s se consemneze c ai ordonat telegrafistului s nu transmit.
Ai ntrecut msura, domnule. Worley vorbea apsat, cu buzele lipite ntr-o linie
strns, subtire, cu fata scldat de sudoare. Consider-te arestat si consemnat n cabin.
Mai aresteaz pe multi din ofiterii ti, sri Church iesindu-si din fire, si-ai s-ti
conduci singur vasul sta blestemat.
Deodat, nainte ca Worley s poat rspunde, Cyclops plonja adnc ntre valuri.
Instinctiv, cliti de anii ndelungati pe mare, cei din cabin s-au agtat de primul obiect
aflat la ndemn, ca s-si pstreze echilibrul. Grinzile navei gemur sub presiune, iar ei
auzir cteva prituri.
Sfnt Fecioar, murmur crmaciul, cu vocea ascutit de spaim.
Gura, mri Worley, n timp ce Cyclops si rendrept pozitia la normal. A trecut si
prin mri mai rele dect asta.
ngrozit, Church si ddu limpede seama ce li se ntmplase.
Cei de pe Crogan Castle, vasul care a trimis semnalul de pericol, spuneau c prora
le e spart si suprastructura grav avariat.
Worley se zgi la el.
Ei si?
Nu-ntelegi,... probabil c a fost lovit de un val urias.
Vorbesti ca un nebun. Du-te n cabina ta, domnule. Nu vreau s-ti mai vd mutra
pn n port.
Church ezit, cu pumnii nclestati. Apoi, ncet, minile i se relaxar, pe msur ce-si
ddu seama c orice alt discutie cu Worley era o pierdere de timp. Se rsuci si, fr un
cuvnt, prsi cabina.
Se opri pe punte si privi nspre prora. Marea prea nseltor de calm. Valurile
sczuser sub trei metri si apa nu mai urca pe punte. si continu drumul si vzu
parmele legate de tambururi si de echipamentul auxiliar frecndu-se de parapet, n timp
ce nava se legna purtat pe valuri.
Apoi Church cobor s verifice cele dou cale cu minereu, scormonind ntunericul cu
lanterna spre parapetii instalati s mpiedice manganul s se mprstie. Gemeau si
scrsneau sub presiune, dar preau foarte rezistenti. Nu vedea nici un semn s se fi
deplasat ceva.
Si totusi simti o neliniste... si, pe deasupra, mai era si obosit. Cu un efort de voint,
si reprim dorinta de a se ndrepta spre tihna cusetei sale, cci tot ce-si dorea acum era s
nu mai stie de urgia de afar. Mai avea de fcut un tur de inspectie n sala masinilor, s
verifice dac nava nu luase ap la santin. Drumul se dovedi lipsit de sens, prnd s
confirme ncrederea lui Worley n Cyclops.
Pe cnd strbtea coridorul ndreptndu-se spre popot s bea o cafea, usa unei
cabine se deschise si-n prag apru consulul general al Americii n Brazilia, Alfred
Gottschalk, care se opri, vorbind cuiva din interior. Church iscodi peste umrul lui
Gottschalk si-l vzu pe doctorul vasului aplecat asupra unui brbat ntins ntr-o cuset.
Fata pacientului exprima oboseal; era un chip tnr, blai, care contrasta vdit cu coama
de pr alb de pe crestet. Ochii-i erau larg deschisi si reflectau team amestecat cu
suferint, ochi care vzuser prea multe nenorociri. Scena era nc un episod ciudat care
se aduga celorlalte din cltoria lui Cyclops nainte de plecarea din Rio, Church observase
sosirea pe chei a unui convoi de masini. Consulul general coborase din masina oficial si-i
dduse soferului instructiuni s-i fie ncrcate pe vas cuferele si geamantanele. Apoi,
scrut vasul pn la ultimul detaliu, de la prora cu linii greoaie, neinspirate, care urcau,
coborau si se opreau brusc, pn la pupa gratioas ca o cup de sampanie. n ciuda
staturii sale mici si rubiconde, aproape comice, consulul general rspndea n jur aerul
nedefinit al cuiva obisnuit cu cele mai nalte sfere ale puterii. si purta prul blond-argintiu
excesiv de scurt, n stil prusac, iar sprncenele apropiate se potriveau perfect cu mustata
tiat scurt din foarfece.
Cel de-al doilea vehicul din convoi era o ambulant. Church privi cum o persoan era
scoas pe targ si transportat la bord, ns nu reusi s zreasc nici o trstur prin
voalul des care-i acoperea fata. Desi persoana de pe brancard fcea vdit parte din grupul
consulului general, acesta nu-i ddu mare atentie, concentrndu-se n schimb asupra
camionului cu copertin care trsese cu spatele.
Urmri cu ngrijorare cum o lad dreptunghiular fu ridicat de una din macarale,
rsucit n aer si depus n compartimentul din fat.
Ca un fcut, Worley apru pe neasteptate s supravegheze personal ncuierea calei.
Apoi l salut pe Gottschalk si-l nsoti pn la cabina sa. Aproape instantaneu, ancora fu
ridicat, iar vasul porni la drum ndreptndu-se spre larg.
Gottschalk se-ntoarse si-l zri pe Church stnd pe culoar. Psii afar din cabin si
trase usa-n urma sa, cu ochii mijiti a nencredere.
Pot s v ajut cu ceva, domnule locotenent...?
Church, domnule. Tocmai mi-am terminat turul de inspectie pe vas si m-
ndreptam spre popot s beau o cafea. Doriti s m nsotiti? O umbr de usurare trecu
peste fata consulului, care-i zmbi.
As putea. Niciodat nu dorm mai mult de-o or. Asta o nnebuneste pe sotia mea.
A rmas la Rio?
Nu, am trimis-o naintea mea acas, n Maryland. Mi-am terminat misiunea
diplomatic n Brazilia. Sper s-mi nchei cariera la Departamentul de Stat din Washington.
Lui Church Gottschalk i se pru nefiresc de nervos. Ochii lui iscodeau culoarul de la
un capt la cellalt si-si tampona tot timpul gura mic cu o batist de mtase.
l lu pe Church de brat.
nainte de a bea o cafea, v-ar deranja, domnule locotenent, s m-nsotiti pn la
cala bagajelor? Church fcu ochii mari.
Binenteles, domnule, dac asa doriti.
Multumesc, spuse Gottschalk. Am nevoie de ceva dintr-un cufr.
Dac Church gsi rugmintea neobisnuit, nu spuse totusi nimic, doar ncuviint
din cap si porni ctre pupa cu micutul consul general gfind n urma sa. Ajunser sus si-
si croir drum pe calea de acces care ducea de la cabina cpitanului dinspre pupa, pn la
puntea de la prora, trecnd pe sub suprastructura covertei, stngaci sustinut de montanti
de otel, ca niste picioroange. Lumina aburit, suspendat ntre cele dou catarge frontale,
ca un suport pentru reteaua scheletic care lega cele dou macarale, arunca o strlucire
spectral reflectat de luciul straniu al talazurilor n miscare.
Ajungnd la o trap, Church deschise zvorul si-l invit pe Gottschalk n jos pe-o
scar, luminndu-i drumul cu lanterna. Cnd ajunser pe puntea de jos a magaziei,
Church cut comutatorul si aprinse becul din tavan care scld ncperea ntr-o lumin
glbuie, nepmnteasc.
Gottschalk trecu pe lng Church si se-ndrept spre lada asigurat cu lanturi
reunite la capete cu lacte mari. Se opri acolo cteva clipe, privind-o cu o expresie plin de
respect, cu gndurile aiurea, ctre alte lumi si alte timpuri.
Church se uita de-aproape pentru prima dat la aceast lad. Pe laturile sale din
lemn greu nu se afla nici un marcaj. Aprecie c aceasta avea o lungime de trei metri, o
nltime de un metru si o ltime de un metru si treizeci de centimetri. Nu putea ghici ct
cntreste, ns bnuia un continut foarte greu. si aminti cum se-ntinsese vinciul cnd
ridicase lada la bord. Curiozitatea rzbtu prin masca sa de nepsare.
V deranjeaz dac v-ntreb ce contine? Privirea lui Gottschalk rmase atintit pe
lad.
O relicv arheologic n drum spre muzeu, rspunse vag.
Trebuie s fie pretioas, insist Church.
Gottschalk nu rspunse. Ceva de pe capac i atrsese privirea. Scoase o pereche de
ochelari si privi prin lentile. Minile ncepur s-i tremure si trupul i ncremeni.
A fost fortat.
- Imposibil. Capacul este att de strns de lanturi, nct verigile au lsat urme pe
lemn.
Priveste aici, spuse el, artnd un punct. Se vd urme acolo unde capacul a fost
fortat.
Zgrieturile alea probabil au fost fcute la mbarcarea lzii.
Dar nu erau acolo acum dou zile cnd am verificat-o, sustinu Gottschalk ferm.
Cineva din echipajul dumitale a umblat la ea.
V faceti griji degeaba. Ce marinar ar fi interesat de o relicv care cntreste pe
putin dou tone? Si, apoi, cine, n afar de dumneavoastr, mai are cheile de la lact?
Gottschalk se ls n genunchi, smuci de unul din lacte si rmase cu brida lui n mn. n
loc s fie de otel, era de lemn. Acum prea nfricosat. Ca hipnotizat, se ridic ncet, privi
slbatic prin compartiment si nu rosti dect un cuvnt:
Zanona.
Era ca si cum s-ar fi declansat un cosmar.
Urmtoarele saizeci de secunde au fost clipe de groaz. Consulul general a fost ucis
att de rapid nct Church a rmas mpietrit de spaim, mintea nentelegnd nimic din ce
vedea petrecndu-se sub ochii si.
O siluet sri din umbr pe capacul lzii.
Brbatul era mbrcat n uniform de marinar, dar nu puteai fi nselat de trsturile
rasei sale, pr negru aspru si tepos, pometi proeminenti, ochi negri, lipsiti de orice
expresie.
Fr s scoat un sunet, amerindianul nfipse o lance n pieptul lui Gottschalk pn
ce vrful ei iesi prin spate, cam de douzeci si cinci de centimetri. Consulul general nu czu
imediat. si ntoarse usor capul spre Church, cu pupilele lrgite si lipsite de orice viat.
ncerc s spun ceva, dar nici o vorb nu iesi, doar un soi de tuse glgit care-i
nsngera buzele si brbia. Cnd ncepu s se prbuseasc, indianul i puse un picior n
piept si smulse lancea din trupul su.
Asta era prima oar cnd Church l vedea pe ucigas. Indianul nu fcea parte din
echipajul vasului si nu putea fi dect un pasager clandestin. Nu se citea pic de rutate pe
fata lui tuciurie, nici mnie, nici ur, doar o expresie ca a unei msti tiate n piatr. Prinse
lancea aproape neglijent si, tcut, sri de pe lad.
Church si adun fortele pentru atacul slbaticului. Sri n lturi cu agilitate, evitnd
mpunstura sulitei si zvarli cu putere lanterna n fata indianului. Se auzi o bufnitur
surd cnd tubul metalic i lovi falca dreapt, zdrobindu-i osul si fcnd s sar ctiva
dinti. Apoi, si prvli pumnul n gtlejul indianului. Lancea czu pe podea, iar Church o
nhat de vrful din lemn si o ridic deasupra capului.
Deodat, totul se nvlmsi cumplit n cal, iar Church se pomeni luptndu-se s-si
tin echilibrul pe podeaua care se nclinase cu aproape saizeci de grade. Cumva reusi s se
mentin pe picioare, purtat n jos de gravitatie, pn cnd atinse peretele nclinat. Corpul
inert al indianului se rostogoli si i se opri la picioare. Apoi privi cu spaim neputincioas
cum lada desfcut din lact se prvlea pe podea, zdrobind corpul indianului si tintuind
piciorul lui Church de peretele de otel.
Izbitura deschisese pe jumtate capacul lzii, dezvlundu-i continutul.
Church se uit uluit nuntru. Privelistea neasteptat care-i apru n lumina
tremurtoare fu ultima imagine care-i rmase ntiprit n timpul fractiunilor de secund
care-l desprteau de moarte.
La timon, George Worley asista neputincios la o scen nfricostoare. Prea c
deodat, vasul se prbusise ntr-o groap fr fund. si prvlise prora n hul de dedesubt,
iar pupa se npustise n sus, cu elicele mult deasupra apei. n bezna clocotitoare de
deasupra, luminile de drum se reflectau ca pe un zid ntunecat care se ridica acoperind
stelele.
Adnc, din mruntaiele calei, veni un huruit ngrozitor care se simti ca un cutremur,
fcnd nava s se zguduie de la prora pn la pupa. Worley nu mai avu timp s dea glas
panicii care-l strbtu ntr-o strfulgerare. ncrctura se desprinse din chingi, iar
minereul de mangan deschise n cderea sa drumul lui Cyclops spre adncuri.
Mut de uimire, crmaciul privea nspre babord, unde stlpul de sustinere, greu si
nalt ct o cldire de zece etaje, se prvlea venind spre ei cu bubuit de avalans. Milioane
de tone de ap sfrmar violent temelia navei inundnd complet prora si suprastructura.
Usile dinspre covert fur spulberate de apa care invada cabina. Cu mintea paralizat,
Worley se prinse de balustrad, incapabil s nteleag c sfrsitul era inevitabil.
Valul mtur nava. Prora se rsuci fcnd s prie grinzile de otel si ncovoind
chila. Plansele strasnic nituite ale carenei fur smulse de parc erau de hrtie. Cyclops se
scufund si mai adnc sub imensa presiune a valului. Elicea lui musc apa din nou,
strpungnd si mai mult adncurile oceanului.
Cyclops nu mai avea scpare, Se prbusea tot mai afund, pn ce trupul su zdrobit
si oamenii captivi se prbusir pe nisipul de pe fundul mrii, lsnd n urm un stol de
pescrusi nuci, ca singur semn al soartei sale nefericite.






Partea nti
PROSPERO

1.
10 octombrie 1989
Key West, Florida

Dirijabilul sttea suspendat n aerul tropical, tcut si nemiscat ca un pestisor n
acvariu. Botul su se atingea usor de catargul de ancorare, cu trenul de aterizare ca unic
punct de sprijin. Era un Zeppelin mbtrnit si obosit, cu nvelisul odat argintiu acum
decolorat, zbrcit si peticit. Cabina de control prins sub pntecul su aducea cu o barc
antedeluvian, iar ochiurile de sticl erau nglbenite de vreme. Numai cele dou motoare
de propulsare de dou sute de cai putere fiecare preau a fi noi, pentru c fuseser
minutios refcute s arate ca odinioar.
Fat de mai tinerele sale surate care brzdeaz cerul stadioanelor, nvelisul su etans
era confectionat din aluminiu si nu din poliester cauciucat, fiind sustinut de dousprezece
cadre circulare care-l fceau s semene cu o spinare de peste. n form de trabuc, avea o
lungime de cinci metri si continea cinci mii de metri cubi de heliu, iar dac vntul nu-i
btea din fat, reusea s se strecoare printre nori cu o vitez de saizeci si dou de mile la
or. Zeppelinul metalic blindat numrul doi fusese construit la Detroit si apoi preluat de
marina american, n 1929, unde functionase sub indicativul ZMC-2. Spre deosebire de
majoritatea aeronavelor timpului, prevzute cu patru stabilizatoare masive, Zeppelinul
nostru avea opt aripioare mai mici amplasate pe coad. Foarte modern pentru vremea sa,
servise excelent pn n 1924 cnd fusese demontat si apoi dat uitrii.
Timp de patruzeci si sapte de ani, ZMC-2 zcuse ntr-un hangar prsit al unei baze
aeronavale abandonate, de lng Key West n Florida. Apoi, n 1988, guvernul a vndut
proprietatea unui concern financiar n fruntea cruia se afla un mare proprietar de ziar,
Raymond LeBaron, a crui intentie era s o transforme n baz de agrement.
La scurt timp de la sosirea sa de la Chicago, unde se afla sediul corporatiei sale, n
inspectie pe noua proprietate, LeBaron ddu peste rmsitele prfuite si ruginite ale
dirijabilului ZMC-2 care-i strni pe dat interesul si hotr s o dedice publicittii. Btrna
nav fu reconditionat, asamblat bucat cu bucat, motoarele fur complet refcute iar,
n final, fu botezat Prospero dup numele revistei de afaceri care sttea la temelia
imperiului su financiar. Numele su, scris cu litere mari, rosii, se odihnea ca un imens
blazon pe o latur a carapacei.
LeBaron nvt s piloteze dirijabilul Prospero si reusi s tin n fru capriciile navei,
s-o redreseze cu mn ferm, cnd era nevoie, si s o mentin pe directie la orice
schimbare a vntului. Pentru c Prospero nu avea pilot automat care s-i redreseze botul la
o rafal neasteptat sau s-l nalte la o briz mai usoar. Altminteri, foarte sprinten, se
adapta cu usurint oricrei schimbri atmosferice. O ploicic mrunt lipindu-i-se de
carcas, i putea ngreuna volumul cu sute de kilograme, stirbindu-i astfel din eleganta
zborului, iar un curent de aer uscat suflndu-i n pntece dinspre nord-vest punea la grea
ncercare miestria pilotului, n lupt cu nava mpins spre nltimi nedorite.
LeBaron era ncntat de noua experient. S ghiceasc cu o fractiune de secund
nainte miscrile acelui burduf umplut cu gaze si-apoi s lupte cu capriciile sale l stimula
nespus, depsind cu mult plcerea de a pilota oricare dintre cele cinci avioane cu reactie
ale corporatiei sale. Ori de cte ori avea ocazia s scape de la ntrunirile corporatiei,
LeBaron ddea o fug la Key West si survola insulele din Marea Caraibilor, astfel nct,
curnd, Prospero deveni o siluet familiar deasupra Insulelor Bahama. Un lucrtor de pe
plantatiile de trestie de zahr a descris odat dirijabilul foarte exact, comparndu-l cu un
porcusor care merge napoi.
Dar, ca mai toti ntreprinztorii de succes, LeBaron era asaltat de idei noi, vesnic
frmntat de dorinta de a mai aduga o reusit palmaresului su si, dup nici un an,
interesul su pentru dirijabil ncepu s se sting.
Si iat c-ntr-o sear, fu abordat pe falez, de un veteran al plajelor, pe nume
Caesar, care, n fruntea firmei sale de epave pompos intitulat Companii Inc. organiza
expeditii de recuperare a epavelor pierdute n larg. n timpul unei conversatii la un pahar
de rom cu gheat, dac n-au fost chiar mai multe, Caesar rosti cuvntul magic care de
cinci sute de ani ncoace a nflcrat imaginatia omului, fcndu-l uneori s-si piard
mintile, si pricinuind probabil mai multe nenorociri dect jumtate din rzboaiele de pe
pmnt. Acest cuvnt era comoar.
Ascultnd povestile depnate de Caesar despre galerele spaniole care odinioar
brzdau n lung si-n lat apele Mrii Caraibilor, cu calele pline ochi de aur si argint, nave
acum pierdute printre corali, pn si un magnat al finantelor att de ncercat n afaceri
cum era LeBaron putea fi strnit. Asa c btu palma cu Caesar si asa ncepu o nou
asociere.
Interesul lui LeBaron pentru Prospero fu astfel trezit din nou. Dirijabilul era o
perfect platform de observare pentru localizarea epavelor pierdute-n larg.
Avioanele erau prea rapide pentru supraveghere aerian, iar elicopterele, limitate ca
timp de zbor, mai si tulburau suprafata apei cu palele de aer strnite de elice. n schimb,
dirijabilul putea rmne-n aer dou zile n pas de croazier. Un ochi ager ar fi putut
detecta cu usurint de la o sut treizeci de metri orice obiect fcut de mna omeneasc
aflat pn la treizeci de metri sub apa calm si limpede a mrii.
***
Zorile se ridicau deasupra Golfului Florida si a celor zece brbati din echipa de la sol
care se nvrteau n jurul lui Prospero, si l inspectau naintea zborului. Soarele mngia
imensa carcas acoperit de roua diminetii si ea prea un balon de spun n razele
strlucitoare. Dirijabilul era asezat pe o pist de beton din ale crei crpturi se iteau
buruieni si scaieti. O usoar briz adia dinspre Golf, rsucindu-l n jurul axei sale si
asezndu-l cu fata la vnt.
Majoritatea celor zece membri ai echipajului erau tineri, bronzati si lejer mbrcati n
sorturi, costume de baie sau jeans. Nu ddur mare atentie limuzinei duble, un Cadillac,
care travers pista si care se opri lng un camion mare ce servea drept atelier de reparatii,
birou al sefului echipei si cabin de transmisiuni totodat.
Soferul deschise portiera, iar LeBaron cobor din masin, urmat de Buck Caesar care
se ndrept imediat spre nacela dirijabilului cu un sul de hrti maritime sub brat. ngrijit si
plesnind de sntate la cei saizeci si cinci de ani ai si, LeBaron i domina pe cei din jur cu
statura sa de un metru nouzeci.
Prul grizonat l purta ngrijit pieptnat, iar ochii, cprui-deschis, aveau privirea
preocupat a unei persoane cu mintea scrutnd viitorul.
Se aplec si vorbi pret de cteva clipe unei femei atrgtoare, tolnit pe bancheta
din spate. O srut usor pe obraz, nchise usa si se ndrept spre Prospero.
Cel de-al treilea membru al echipajului era Buck Caesar, un brbat ntre dou vrste,
c-un nelipsit zmbet blnd pe fata-i tbcit ca o piele de vitel. Privirea i era ns sireat,
iar corpul su pstra fermitatea caracteristic unui boxer. Sttea aplecat asupra unei
msute, contemplndu-si hrtile si umplea cu ptrtele un sector din preajma Canalului
Bahama.
Un fum albstrui tsni din teava de esapament cnd LeBaron porni motorul.
Echipajul de la sol desfcu ctiva saci de balast si-i arunc din nacel.
Unul din membrii echipei, vntorul de fluturi, ntinse un giroscop prins pe un bt
lung pentru ca LeBaron s poat nregistra exact directia vntului.
LeBaron ddu semnalul de pornire. Seful echipei trase sabotul de lemn care
mpiedica roata de aterizare, botul fu eliberat de catargul de ancorare, iar oamenii care
tineau frnghiile la bot, traser n lturi si-apoi le ddur drumul. Cnd nava se eliber n
sfrsit, LeBaron slbi frnele si bg n vril roata de elevare de lng scaunul su.
Prospero fu mpins n sus, la patruzeci si cinci de grade, si usurel, se avnt spre cer.
Echipa de la sol privi n urma sa pn ce uriasul aparat se pierdu n zare, deasupra
apelor verzi-albstrii ale golfului. Apoi si concentrar interesul asupra limuzinei si a
siluetei feminine din spatele geamurilor nchise la culoare.
Jessie LeBaron mprtsea gustul de aventur n aer liber al sotului ei, dar, fiind
socotit o femeie la locul ei, prefera s patroneze baluri de binefacere sau ntruniri politice
pentru strngerea de fonduri, mai degrab dect s-si piard timpul n cutarea unor
comori mai mult dect dubioase. Plin de viat, cu o gur expresiv, capabil s etaleze o
duzin de zmbete la ocazie, era o femeie de cincizeci de ani care nu arta s aib mai mult
de treizeci si sapte.
Jessie avea forme generoase, dar nc ferme si o piele fin ca de catifea. si lsase
prul natural, cenusiu. Ochii mari, negri, nu pstrau acea expresie fecal care rmne de
obicei dup operatiile de chirurgie plastic.
Cnd dirijabilul dispru n zare, Jessie rosti n interfon:
Angelo, te rog s m conduci la hotel.
Soferul, un cubanez cu fata tuciurie ca o gravur de pe timbre, duse dou degete la
cozoroc si ncuviint dand din cap.
Lucrtorii privir Cadillac-ul ntorcnd si ndreptndu-se spre poarta principal a
fostei baze militare. Apoi cineva scoase o minge de volei. Curnd apru si un fileu si
oamenii trasar cercul se imprtir pe echipe, ncepur jocul pentru a le trece timpul n
vederea asteptrii dirijabilului n interiorul camionului Seful echipei si radiofonistul
primeau rapoartele transmise de pe dirijabil. LeBaron transmitea cu regularitate la interval
de jumtate de Or, descriind pozitia aproximativ, schimbrile de vreme sau vapoarele
care navigau sub ei.
Apoi, la dou si jumtate dup-amiaz, transmisiunea ncet brusc. Radiofonistul
ncerc s localizeze dirijabilul, dar nu primi nici un rspuns.
Trecu de ora cinci, si nu receptiona nici un cuvnt.
Afar, lucrtorii si ncetar jocul si se strnser n fata usii cabinei de transmisiuni
n timp ce, n interior, tensiunea crestea tot mai mult. La ora sase, neprimind nc nici un
rspuns de pe dirijabil, seful echipei alarm paza de coast.
Ceea ce nimeni nu stia, si nici mcar nu bnuia, este c LeBaron si prietenii lui de la
bordul lui Prospero se topiser misterios ntr-o aventur care depsea orice nchipuire si
ntrecea dimensiunile unei simple vntori de comori.












2.
Zece zile mai trziu, presedintele Statelor Unite privea gnditor de la fereastra
limuzinei sale peisajul de afar si btea usor darabana cu degetele pe genunchi. Nu vedea
ns ntinderile pitoresti care se desfsurau dinaintea ochilor, lui renumitul tinut al cailor
din Potomac, Maryland. Si nu ddu nici o atentie soarelui strlucitor care se oglindea pe
pielea cailor pur snge, hoinrind pe pajisti si cmpii.
Imaginile care i se perindau n minte se nvrteau n jurul evenimentelor ciudate care
l propulsaser la Casa Alb.
Ca vicepresedinte, a trebuit s depun jurmntul pentru cel mai important post al
natiunii atunci cnd predecesorul su a fost obligat s demisioneze din cauza unei boli
mintale. Din fericire, presa nu se lansase ntr-o campanie de investigatii si dezvluiri. Sigur
c fuseser luate interviuri de rutin naltilor demnitari de la Casa Alb, diversilor lideri din
Congres si catorva psihiatri celebri, ns nu iesi nimic la suprafat care s aduc a intrig
ori a conspiratie. Fostul presedinte prsi Washingtonul si se retrase la ferma sa din New
Mexico, foarte respectat si privit cu compasiune de popor, n timp ce adevrul fu cu grij
ascuns publicului, rmnnd cunoscut doar catorva, putini la numr.
Noul sef al executivului era un brbat energic, bine cldit, nalt de peste un metru
optzeci si cntrind cam o sut de kilograme. Fata cu maxilare puternice exprima
fermitate, iar atunci cnd era preocupat, si ncrunta sprncenele deasupra ochilor de un
gri-cenusiu intens care-si pstrau o expresie nseltoare de limpezime. Prul argintiu era
tuns ntotdeauna ngrijit, cu crare pe dreapta, n stilul fermierilor din Kansas.
Nu era privit ca un brbat frumos sau cuceritor, ns exercita asupra celorlalti un
farmec si atractie nedefinite care emanau prin toti porii. Desi era politician de carier, si
construise o imagine oarecum naiv despre guvern, pe care-l percepea ca pe o mare echip
n fruntea creia se afla el, antrenorul care lanseaz mingea-n joc. Foarte apreciat pentru
ideile sale novatoare si pentru energia sa, se nconjurase de un cabinet cu oameni bine
pregtiti, preocupati mai degrab s lucreze n bun ntelegere cu Congresul si nu de o
band de oportunisti interesati de instalarea puterii personale si de consolidarea propriei
pozitii.
Atentia i se ndrept acum spre tinutul pe care-l strbteau, iar soferul, agent n
Serviciile Secrete, ncetini, vir si, iesind de pe soseaua River Road North, trecu printr-o
poart masiv din piatr si intr pe un domeniu nconjurat de un gard alb, metalic, Din
gheret, iesir un portar n uniforma grzilor de securitate si un agent secret n haine de
lucru si cu ochelari de soare. Acestia aruncar o privire rapid n masin si ddur din
cap, semn c-l recunoscuser. Agentul vorbi ntr-un radio transmittor prins ca un ceas la
ncheietur:
Vine seful.
Limuzina rul pe aleea mrginit de pomi care ducea la Clubul Congresului, ls pe
stnga terenurile de tenis cu cohorta sotiilor de senatori uitndu-se dup ea si trase la
intrarea strjuit de coloane a cldirii clubului.
Hoskins administratorul clubului se ndrept spre masin si deschise usa din spate
Pare o zi excelent pentru golf, domnule presedinte.
Am jucat si pe timp mai prost, spuse Presedintele trii.
Ce n-as lua de poman si eu optzeci de puncte.
As vrea si eu, spuse presedintele urmndu-l pe Hoskins spre vestiarele din spatele
clubului.
N-am mai marcat cinci puncte de cnd m-am instalat n Biroul Oval.
Totusi, nu-i ru deloc pentru cineva care joac doar o dat pe sptmn.
Da, mai ales c-mi vine tot mai greu s m concentrez asupra jocului.
Monitorul clubului si fcu aparitia, se ndrept spre ei si strnse mana presedintelui:
Reggie v asteapt cu crosele de golf la linia de plecare.
Presedintele fcu semn c a nteles, urc alturi de el n cartul de golf si, mpreun,
se ndreptar pe o potec care ocolea un helesteu spre cel mai mare teren de golf din tar.
Reggie Salazar, un sud-american mruntel si subtirel i astepta sprijinindu-se de un sac
mare de piele burdusit cu crose de golf, care-i ajungeau pn la piept.
Aspectul lui Salazar ar fi putut nsela. Ca un asin din Muntii Anzi, putea s care
dup el un drug de fier de douzeci si cinci de kilograme, pe tot circuitul de golf, nu mai
putin de optsprezece porti, fr s-si piard o clip suflul si fr un strop de sudoare.
Cnd nu era dect un pusti de treisprezece ani, trecuse granita de la California Baja
la treizeci de mile de San Diego, purtndu-si mama bolnav pe brate si pe sora de trei ani
n carc. Cnd, n 1985, toti transfugii au fost amnistiati, Reggie Salazar a nceput s
lucreze pe terenul de golf, pentru ca n final s ajung biat de mingi la turneele de golf
profesionist. Intuia perfect terenul cu toate ondulrile sale ca si cnd ar fi fost fcuti unul
pentru altul si alegea cu mult fler crosa potrivit pentru loviturile mai grele. Salazar era
istet, chiar putin filozof, ba uneori trantea cte o vorb de duh care l-ar fi umplut de invidie
chiar si pe Casey tengel. Cu cinci ani n urm, presedintele l luase cu el la turneul
congresmenilor si de atunci rmseser buni prieteni.
Salazar se mbrca simplu, ca un fermier; jeans, cmas western, cizme nalte cu
botul ascutit si nelipsita plrie de pai cu boruri imense.
l recunosteai dintr-o mie.
Saiudos, domnule presedinte, l ntmpin el n engleza sa de granit, cu ochii lui
cprui, de culoarea cafelei, lucind de plcere. Vreti s mergeti pe jos sau cu electrocarul?
Presedintele strnse mna ntins de Salazar.
Nu mi-ar strica putin miscare, asa c hai s-o um pe jos si poate ne ntoarcem cu
electrocarul.
Ddu prima lovitur, o minge luftat cu efect, care czu la dou sute de metri mai
ncolo, chiar ling marginea pistei. Si pe cnd se-ndeprta de primul stlp, grijile legate de
conducerea trii se topir si-i iesir complet din minte, cci tot ce-l frmnta acum era cum
s-si plnuiasc urmtoarea lovitur. A jucat asa, tcut, minge dup minge, pn ce, cu o
lovitur scurt marc un punct si mingea se rostogoli n poart. Abia acum se destinse si-i
ntinse crosa scurt lui Salazar.
Ia, spune, Reggie, ai vreo sugestie legat de Colina Capitoliului?
Prea multe termite negre, replic Salazar cu o schism comic.
Termite negre?
Pi da, toti poart costum negru pe-acolo si misun ca apucatii. Si nu fac dect s
scoat tone de hrtie si s dea din gur. Io as da o lege prin care as interzice
congresmenilor s se-ntlneasc mai mult de o dat pe an. Asta ar aduce mai putine belele.
Presedintele rse.
Dac m gndesc bine, cred c te-ar aplauda pentru idee cam dou sute de
milioane de electori.
Continuar circuitul urmati ndeaproape, discret, de doi agenti speciali ntr-un
electrocar si de vreo duzin de indivizi care ddeau trcoale terenului de golf. Ct dur
partida, atmosfera fu vesel si destns. Dup ce a scos mingea din poarta de pe a noua
portiune de parcurs, scorul ajunsese la treizeci si nou de puncte, ceea ce nu era dect o
victorie nensemnat.
Hai s facem o pauz nainte de a ne concentra asupra portii urmtoare, spuse
presedintele. Eu am de gnd s srbtoresc cu o bere, ce-ai zice s m-nsotesti?
Nu, multumesc, domnule. Mai bine-n timpul sta curt crosele de iarb si de
mizerie.
Presedintele i ntinse crosa.
Cum vrei. Dar insist s bem mpreun un phrel dup cea de-a optsprezecea
poart.
Salazar se lumin ca un far n noapte:
Sunt onorat, domnule presedinte.
Apoi plec n trap spre baraca lui modest.
Douzeci de minute mai trziu, dup ce vorbise la telefon cu seful de cabinet de la
Casa Alb si dup ce dduse pe gt o sticl de Coors, presedintele iesi din cldirea clubului
si se-ndrept spre Salazar, care sedea ghemuit n electrocar lng stlpul 9, cu plria
adnc tras peste ochi. Purta acum mnusile de lucru din piele, iar minile se odihneau
lenes pe volan.
Ei, hai s vedem dac sar de optzeci de puncte, spuse presedintele cu ochii
scnteind la gndul unei partide bune.
Fr s scoat un cuvnt, Salazar i ntinse o cros universal.
Presedintele o lu si o privi nedumerit:
Bine, dar e o lovitur scurt. Nu crezi c ar fi mai potrivit crosa de lemn numrul
trei? Privind n jos, cu plria ascunzndu-i orice expresie de pe chip, Salazar scutur
tcut din cap.
Bine, tu stii mai bine, spuse presedintele dispus s fie de acord.
Se apropie de minge, potrivi crosa bine cu ambele mini, si arcui spatele pentru o
lovitur prin pendulare, si nclin capul cu elegant, se pregti s loveasc, ns miscarea
pe care o imprim crosei fu cam stngace. Mingea zbur peste gardul viu si ateriz departe,
n afara traseului.
Fata presedintelui era mai mult dect surprins cnd si lu jalonul si se urc la
locul lui n electrocar.
E prima dat cnd te vd alegnd o cros proast.
Salazar nu rspunse. Aps pedala electric, trase de volan, cartul se ndrept spre a
zecea portiune de parcurs acoperit cu iarb. Cam pe la jumtatea drumului, bg mana n
buzunar si scoase un pachetel pe care-l puse pe bord, chiar n fata presedintelui.
Ce, ti-ai adus o gustare n caz c ti se face foame? ntreb presedintele bine dispus.
Nu, domnule, este o bomb.
Sprncenele presedintelui se ridicar a iritare.
Nu e o glum bun, Reggie...
Dar rmase asa, cu gndul nerostit pn la capt, cci plria se ridicase, iar
presedintele se pomeni privind n ochii albastri-indigo ai unui necunoscut.
















3.
V rog s v tineti minile acolo unde sunt, spuse strinul pe un ton detasat, de
conversatie. Stiu c ati convenit s faceti un semn ctre agentii dumneavoastr cnd
credeti c viata v este pus n pericol.
Presedintele sedea ca un copac doborat, nevenindu-i s cread ce i se ntmpla, mai
mult curios dect nfricosat. Tcea, cntrindu-si cuvintele nainte de a vorbi. Ochii i
rmaser pironiti pe pachet.
Este un act prostesc, rosti el n cele din urm. N-ai s apuci s te bucuri de el.
Nu este vorba despre un asasinat. Nu vi se va ntmpla nimic dac veti respecta
strict instructiunile mele. Acceptati?
Dar stii c ai curaj, domnule! Necunoscutul trecu peste remarc si continu pe
tonul unui profesor care pred elevilor si codul bunelor maniere:
Bomba pulverizeaz carne si oase pe o distant de douzeci de metri n jur. Dac
ncercati s v alertati gorilele am s actionez comanda electronic nfsurat pe
ncheietura minii mele. V rog s continuati partida ca si cnd nu s-ar fi ntmplat nimic.
Opri cartul la ctiva pasi de minge, cobori, ct prudent nspre agenti, satisfcut s-i
vad scrutnd spre liziera care nconjura terenul. Apoi vr mana n sac, de unde scoase o
cros de otel numrul 6.
E clar c n-ai habar de golf, spuse presedintele simtind c asa avea un avantaj, fie
si modest. Aici e nevoie de o lovitur descompus, asa c d-mi o cros numrul 9 din otel.
Intrusul se conform si se tinu dup presedinte ct timp acesta cut prin iarb
mingea si n final marc. De-abia cnd pornir spre urmtoarea poart, l studie pe
brbatul asezat lng el.
Cele cteva suvite de pr crunt care ieseau de sub borul plriei si cearcnele negre
de sub ochi spuneau c tipul avea cincizeci-saizeci de ani.
Corpul zvelt, aproape fragil, cu solduri nguste, aducea perfect cu al lui Reggie
Salazar, atta doar c tipul avea trei centimetri mai mult. Trsturile erau fine si vag
nordice. Vocea educat, tonul controlat si manierat si felul n care-si tinea umerii lati
vorbeau despre o persoan obisnuit s comande, ns nu se simtea pic de rutate la el.
Am impresia nebuneasc, spuse calm presedintele, c ai pus la cale toat
nscenarea asta ca s obtii ceva.
Nu e o impresie chiar gresit. Sunteti foarte iute la minte. ns nici nu m
asteptam la altceva de la o persoan cu puterea dumneavoastr.
Cine naiba esti dumneata?
De dragul discutiei, spuneti-mi Joe. O s v scutesc de a m ntreba despre ce este
vorba ndat ce ajungem la stlp. E o toalet acolo. Fcu o pauz si scoase un dosar din
sn, de sub cmas, pe care i-l strecur presedintelui.
Intrati acolo si cititi-l iute. Aveti doar opt minute. Dac zboviti mai mult o s
strniti bnuiala agentilor dumneavoastr. Inutil s descriu consecintele.
Electrocarul se opri. Fr a scoate un cuvnt, presedintele intr n cabina de toalet,
se asez pe scaunul de WC si ncepu s citeasc. Dup fix opt minute iesi din cabin cu o
imens nedumerire pe chip.
Ce-i toat nebunia asta? Ce smecherie-i asta?
Nu-i nici o smecherie.
Nu-nteleg de ce a trebuit s pui la cale toat combinatia asta ca s m faci s-nghit
asa o brasoav. O istorie stiintifico-fantastic, pe deasupra si hilar.
N-am inventat nimic.
Atunci nseamn c e un truc la mijloc.
Colonia Jersey exist cu adevrat, spuse Joe rbdtor.
Da, si Atlantida exist pe-aici pe undeva.
Joe strmb din nas cu un surs.
Tocmai ati fost acceptat ntr-un club foarte select. Sunteti al doilea presedinte care
ati luat cunostint de existenta acestui proiect. Acum, mi permit s v sugerez s
continuati partida, iar eu, n timpul sta, o s v lmuresc despre ce este vorba.
Nu v pot oferi o imagine complet pentru c nu avem prea mult timp la dispozitie.
Pe de alt parte, sunt unele detalii pe care nu e nevoie s le stiti.
nainte de asta, o ntrebare. mi datorezi un rspuns.
Bine.
Reggie Salazar?
Doarme bustean n cabina lui.
Numai bunul Dumnezeu te poate ajuta dac minti.
Ce cros? ntreb Joe plin de solicitudine.
Poart mic. D-mi un 4 de otel.
Presedintele si pregti lovitura fr s se gndeasc, ns mingea zbur drept spre
tint, rostogolindu-se la numai jumtate de metru de poart. i zvrli crosa lui Joe si se
ls greoi n cart, asteptnd.
Ei bine, ncepu Joe accelernd spre fsia cu iarb. n 1963, cu numai dou luni
nainte de moartea sa, presedintele Kennedy s-a ntlnit cu un grup de nou persoane la
resedinta sa de la Hyannis Port. Acestia s-au oferit s pun la punct un proiect ultrasecret
n mai multe etape, pe care s-l dezvolte sub acoperirea programului de cercetare spatial,
pe atunci la nceputuri. Aceste nou persoane erau un grup de initiativ numit Creierul,
format din tineri cercettori, oameni de afaceri, ingineri si politicieni . Avnd fiecare succese
remarcabile n domeniul lui.
Lui Kennedy i plcu ideea si-o accept. Merse chiar mai departe propunnd
nfiintarea unei agentii guvernamentale cu scopul de a colecta taxele federale, iar suma
strns urma s fie folosit de asa-numita Colonie Jersey. mprumutul urma s fie restituit
de oamenii de afaceri, care au creat un cont special, strngnd pn la ultimul bnut suma
initial mprumutat de la guvern. n cldirile existente, n general depozite vechi,
rspandite n toat tara, au fost instalate laboratoare de cercetare.
Asa s-au economisit milioane de dolari pentru pornire, nemaipomenind c s-au evitat
si ntrebrile curiosilor care n-ar fi stiut ce s cread dac se construia un centru imens,
complet nou, de cercetare.
Si cum a fost posibil pstrarea secretului? ntreb presedintele. Precis au existat
si scurgeri de informatie.
Joe ridic nepstor din umeri.
Am folosit o tehnic simpl. Fiecare echip de cercetare lucra la propriul su
proiect. Fiecare functiona n alt loc. Stiti dumneavoastr, mna stng care nu stie ce face
dreapta. Echipamentul, si instalatiile au fost date n lucru unor productori nsemnati.
Cam asta a fost. Partea cea mai grea ns era s ne coordonm eforturile, chiar sub nasul
celor de la NASA, fr ca ei s-si dea seama ce se ntmpla de fapt. Asa c am infiltrat la
centrele aerospatiale de la Cape Canaveral si Houston falsi ofiteri de armat, unul chiar la
Pentagon, s blocheze probele compromittoare.
Vrei s spui c Departamentul Aprrii nu are habar de asta? Joe zmbi.
#sta a fost lucrulcel mai simplu. Unul din membrii Creierului este ofiter de Stat
Major, numele su nu prezint important. Pentru el nu era o problem s ncurce nc o
misiune n htisul de la Pentagon.
Joe se opri pentru c se apropiaser de minge.
Presedintele mai execut o lovitur miscndu-se ca un somnambul. Se ntoarse la
cart si-l privi pe Joe.
Pare de necrezut c cei de la NASA au fost trasi pe sfoar n felul sta.
Da, numai c una dintre persoanele-cheie din administratia aerospatial, director,
face parte din creier. Ideea era de a avea pe cineva care s se poat misca nestingherit si s
surprind aselenizri de nave cu oameni la bord. El si ddu seama c NASA nu-si permitea
s pun la punct dou programe complexe si costisitoare n acelasi timp, asa c deveni
membru al Coloniei Jersey. A fost pstrat un secret absolut asupra proiectului, astfel ca
nimeni din executiv, Congres sau armat s nu poat interveni. Dup cum au evoluat
lucrurile, hotrrea s-a dovedit a fi nteleapt.
Iar concluzia este c Statele Unite au un picior pe lun.
Joe ncuviint solemn:
Da, domnule presedinte.
Presedintelui i era imposibil s nteleag pe deplin ideea.
Dar este imposibil ca un proiect att de vast s se fi putut realiza n spatele unei
cortine de securitate impenetrabil, nestiut si nedescoperit de nimeni timp de douzeci si
sase de ani.
Joe privi nainte la traseu.
Mi-ar lua o lun s v povestesc despre problemele, impasurile si chiar tragediile
prin care am trecut. Descoperirile fcute de echipele noastre de ingineri si de oameni de
stiint, punerea la punct a procesului de reductie a oxigenului, instalatia de generare a
energiei actionat cu azot lichid, sunt oate, o noutate absolut. Au urmat strngerea de
materiale si de echipamente si lansarea lor pe o orbit fix de ctre o agentie, spatial
particular sponsorizat de creier. Constituirea unui vehicul de transfer lunar pentru
transportarea acestora de pe orbita pmntului n Colonia Jersey a generat multe
probleme.
Si toate astea au fost fcute chiar sub nasul celor de la programele spatiale?
Ceea ce a fost prezentat drept sateliti de comunicatie erau n realitate prti ale
vehiculului de transfer si fiecare avea un om ntr-o capsul proprie.
Nu o s-ncerc s v explic ce-au nsemnat cei zece ani de planificare a acestui
moment si nici ce eforturi a presupus coordonarea echipelor ntre ele si cu echipa care
lucra la unul din laboratoarele spatiale abandonate, laborator folosit ca baz pentru
asamblarea vehiculului. Si nici ce descoperire de exceptie a reprezentat realizarea
motorului electric pe baterii solare care foloseste drept combustibil de propulsie oxigenul.
n sfrsit, ceea ce conteaz este c treaba a fost fcut.
Joe se ntrerupse si-l ls pe presedinte s mai dea o lovitur.
Tot ce a trebuit s facem la sfrsit a fost s recuperm sistemele de conservare a
vietii si materialele deja trimise pe orbit si s le transportm pe toate, practic prin
remorcare, pn la locul stabilit de pe Lun. Am dus n Colonia Jersey orice deseu gsit n
spatiu, chiar si un laborator sovietic dezafectat. Stiam de la bun nceput c nu ne asteapt
o treab usoar, de fapt ce-am fcut noi a fost treab de pionierat si a constituit cel mai
important pas n evolutia civilizatiei umane de cnd, n urm cu trei sute de milioane de
ani, primul peste s-a zbtut pe uscat.
Dar, pe legea mea, am reusit! Acum cnd stm aici de vorb, zece brbati triesc si
lucreaz n mediu ostil la dou sute patruzeci de mii de mile de noi, n spatiul cosmic.
Pe msur ce vorbea, ochii lui se umplur de o lumin profetic. Apoi, imaginea pe
care o intrevzuse se stinse, iar Joe privi la ceas.
Mai bine continuati partida, altfel oamenii dumneavoastr or s se-ntrebe de ce
zbovim atat. Oricum, cam asta ar fi n mare. Voi ncerca s v rspund la ntrebri pn
la sfrsitul partidei.
Presedintele l privi cu o team aproape respectuoas.
Isuse Hristoase, murmur oftnd. Nu cred c pot s diger toate astea.
mi cer scuze dac v-am bombardat cu prea multe informatii ntr-un timp att de
scurt, spuse Joe iute. Dar n-aveam de ales.
Unde anume pe Lun se afl Colonia Jersey?
Dup ce am studiat fotografii ale Lunii fcute din capsule lansate pe orbita lunar
si de misiunile Apollo, am gsit un gheiser ntr-o regiune vulcanic pe emisfera sudic de
pe fata cealalt a Lunii. La o privire mai atent, aceasta s-a dovedit a fi de fapt o grot
imens, un adpost perfect pentru amplasarea instalatiei.
Spuneai c sunt zece brbati acolo sus?
Da.
Si cnd au fost schimbati? .
Sunt aceiasi.
Dumnezeule! Asta nseamn c echipa care a pus la punct transportul pe lun
este n cosmos de sase ani.
Asa este, confirm Joe. Unul dintre ei a murit si alti sapte s-au alturat celorlalti,
cnd baza s-a extins si a putut s gzduiasc mai multi oameni.
Si familiile lor?
Sunt toti burlaci. Si toti stiau ce-i asteapt si si-au asumat riscul.
Zici c sunt al doilea presedinte care afl de existenta proiectului?
E-adevrat.
A nu permite sefului executivului unei natiuni s ia parte la un astfel de proiect
este o insult la adresa institutiei prezidentiale.
Ochii albastru-nchis ai lui Joe se-ntunecar si-l fixar pe presedinte cu asprime.
Presedintii sunt animale politice. Pentru ei, voturile devin mai importante dect
orice comoar, Nixon s-ar fi putut folosi de Colonia Jersey ca s arunce fum peste afacerea
Watergate si s ias basma curat. La fel ar fi fcut Carter n afacerea ratat a ostaticilor
din Iran. Reagan - ca s-si sporeasc prestigiul si s-i impresioneze pe rusi. Nici nu vreau
s m gndesc ce-ar fi fcut Congresul cu proiectul, pozitiile partizane si nesfrsitele
dezbateri ale politicienilor interesati s lmureasc unde ar trebui s fie investiti banii, n
aprare sau n ajutorarea srmanilor. Domnule presedinte, eu mi iubesc tara si m
consider un mai bun patriot dect majoritatea americanilor, ns, n guvern, eu nu mai am
pic de ncredere.
Dar ati folosit bani din impozitele oamenilor.
Care vor fi restituiti insutit din profitul pe care-l aduce stiinta. Da nu uitati c
jumtate din sum a fost pltit de persoane particulare si de corporatiile lor si, mi permit
s adaug, fr a se gndi la vreun profit sau la avantaje personale. Armata si aerospatialele
nu au a se plange din pricina asta.
Presedintele nu mai adug nimic. Asez mingea pe suport si o trimise spre careul
optsprezece.
Dac ai att de putin ncredere n presedinti, spuse el cu amrciune, cum de m-
ai ales tocmai pe mine s-mi spui toate astea?
Se pare c avem o problem. Joe extrase o fotografie din dosar si i-o ntinse. Prin
unul din oamenii nostri de legtur am obtinut o imagine luat dintr-un avion al Aviatiei
aflat n misiune secret de patrulare deasupra apelor cubaneze.
Era inutil s ntrebe cum pusese Joe mna pe ea.
Ce-ar trebui s gsesc aici?
V rog s studiati zona de deasupra coastei nordice mai jos de Florida Keys.
Presedintele scoase o pereche de ochelari din buzunarul cmsii si se uit cu atentie
la imaginea din fotografie.
Seamn cu dirijabilul Goodyear.
Nu, este Prospero, un aparat vechi, proprietatea lui Raymond LeBaron.
Dar stiam c LeBaron a disprut deasupra Mrii Caraibilor acum dou sptmni.
Mai exact acum zece zile. Si o dat cu el au disprut si dirijabilul si cei doi oameni
aflati la bord.
nseamn c fotografia asta a fost fcut naintea disparitiei lor.
Nu, asta este o imagine a avionului luat n urm cu opt ore.
Asta nseamn c LeBaron trieste.
Mi-ar plcea s fie adevrat, ns, din pcate, toate apelurile transmise prin radio
lui Prospero au rmas fr rspuns.
Ce legtur are LeBaron cu Colonia Jersey?
Era unul dintre membrii creierului.
Presedintele se aplec spre Joe:
- Si, dumneata, Joe, faci parte din grupul celor nou care au initiat proiectul? Joe nu
rspunse. Nici nu era nevoie. Dintr-o privire, presedintele stiu.
Multumit, se ls n scaun si se destinse.
n regul. Care-i problema?
Peste zece zile, sovieticii vor scoate din hangar un vehicul de mare portant si-l vor
lansa n spatiu mpreun cu o capsul de aselenizare cu om la bordul su. Capsula este de
sase ori mai mare si mai grea dect sonda folosit de cosmonautii nostri n cadrul
programului Apollo. Detaliile v sunt, desigur, cunoscute din rapoartele CIA.
Mi s-a fcut un scurt rezumat al misiunii lor spatiale, recunoscu presedintele.
Atunci trebuie s stiti c, n ultimii doi ani, sovieticii au lansat pe orbit n jurul
Lunii trei sonde-pilot cu misiunea de a examina si fotografia topografia si posibilele pozitii
de aselenizare. Cea de-a treia si ultima, de altfel, s-a zdrobit de suprafata Lunii. A doua a
explodat din cauza unei defectiuni la motor. Cu toate acestea, prima sond s-a comportat
perfect sau, cel putin, asa a fost la nceput. A fcut ocolul Lunii de dousprezece ori.
Apoi pesemne c s-a ntmplat ceva. Dup ce s-a nscris pe orbita Pmntului, chiar
nainte de a reveni la sol, brusc a ncetat s asculte comenzile primite de la punctul de
control. n urmtoarele optsprezece luni, dispecerii de zbor sovietici s-au strduit s aduc
nava jos, intact. N-avem cum sti dac au recuperat sau nu materialul video. Cert e c-au
reusit s activeze motoarele din spate. ns, n loc s aterizeze n Siberia, Selenos 4, sonda
lor lunar, s-a prbusit n Marea Caraibilor.
Si ce-au a face toate astea cu LeBaron?
A plecat de fapt n cutarea sondei sovietice.
O expresie de ndoial trecu pe fata presedintelui:
Bine, dar rapoartele CIA spun c sovieticii au recuperat sonda undeva n largul
coastei cubaneze.
Praf n ochi. Au regizat o scen-ntreag, chiar si ridicarea la suprafat a
aparatului. n realitate, mai caut si azi.
Iar oamenii dumitale cred c stiu unde se afl?
Am calculat exact pozitia, domnule presedinte.
De ce ati vrea s v bateti cu rusii pentru cteva imagini luate de pe Lun? Sunt
atatea mii de fotografii la ndemna oricui vrea s le vad.
Da. Numai c toate aceste fotografii au fost fcute nainte de nfiintarea Coloniei
Jersey, iar materialele noi iar putea ajuta pe rusi s ne localizeze
Si ce-ar fi ru n asta? Ce s-ar ntmpla?
Am ferma convingere c, dac Kremlinul descoper adevrul, prima misiune
sovietic n cosmos va fi atacarea si capturarea Coloniei, iar apoi utilizarea ei n propriile
lor interese. Uitati, domnule presedinte, c proiectul nostru este nvluit ntr-un secret
absolut. Nimeni nu-i va putea acuza pe rusi c ar fi furat ceva ce nici nu se bnuieste c ar
exista.
Dar e necinstit ce spui, l repezi presedintele pe un ton tios.
Ochii lui Joe devenir parc mai duri.
N-are a face. Cosmonautii nostri sunt primii care au psit pe Lun. Noi am fost
primii colonisti. Luna apartine Statelor Unite si ne vom bate cu oricine ar ncerca s ne-o
ia.
Doar nu suntem n secolul al XIV-lea, spuse presedintele socat. Nu putem pune
mna pe arme pentru a nu-i lsa nici pe sovietici si nici pe oricine altcineva s se apropie
de Lun. Si-apoi, Natiunile Unite au votat o lege conform creia nici o tar nu are
jurisdictie asupra Lunii sau a altei planete.
Chiar credeti Kremlinul n stare s respecte politica ONU? Eu sunt convins c nu.
Joe se rsuci n scaun si scoase o alt cros din sac. Careul optsprezece, iarb. Ultima
rund, domnule presedinte.
Nucit de tot ce aflase, presedintele parcurse fasia de iarb si marc din nou.
Stii c v-as putea opri, spuse el.
Cum? Cei de la NASA n-au pregtit nici mcar o amrt de nav cu care s
trimit pe Lun o mn de puscasi marini. Multumit nesocotintei celor ca dumneavoastr
si, n special, a predecesorilor dumneavoastr, cu toate eforturile lor n-au reusit s fac
mai mult dect lansarea pe orbit.
Dar nici nu pot sta aici, cu bratele ncrucisate, si s permit declansarea unui
rzboi care s-ar putea abate asupra Pmntului.
Sunteti cu minile legate.
S-ar putea s te nseli n privinta rusilor.
S sperm c m-nsel, spuse Joe. Dar bnuiala mea este c l-au omort deja pe
LeBaron.
Si de aceea mai ales drept confident?
Dac se-ntmpl ceva grav, ireversibil, cel putin v-am prevenit si v puteti pregti
pentru balamucul care o s urmeze.
Si dac-i pun pe oamenii mei s te aresteze ca pe-un nebun care a atentat la viata
mea si-apoi fac public afacerea Coloniei Jersey?
Dac m arestati, Reggie Salazar va fi omort.
Iar dac veti dezvlui secretul proiectului nostru, atunci toate tratativele murdare,
nselciunile, fruda si minciunile, si chiar si mortii care ne-au ajutat s realizm ce-am
realizat v vor fi aruncate n spate, ca balast politic, nc de la intrarea dumneavoastr n
Senat. Veti strni o mai mare nencredere dect Nixon si veti fi alungat de la Casa Alb,
fireste, dac nu veti muri pn atunci.
ndrznesti s m santajezi?! Pn acum, presedintele si pstrase calmul sau cel
putin ncercase s se controleze, ns acum simtea c fierbe de manie.
Salazar este un pret prea mic pentru scaunul de presedinte.
Avem nevoie doar de dou sptmni, apoi puteti s dezvluiti existenta Coloniei
Jersey. n surle si trambite veti fi privit drept marele erou politic. Doar dou sptmni si
veti putea face dovada celei mai mrete descoperiri stiintifice a secolului al XX-lea.
Dup atta timp, de ce dou sptmni?
Pentru c atunci am planificat cltoria spre Pmnt a echipei din Colonia Jersey.
Ea va aduce cu sine roadele a dou decenii de cercetare spatial - rapoarte meteorologice si
probe ale solului lunar; rezultatele stiintifice a mii de experiente biologice, chimice,
atmosferice; nenumrate fotografii si kilometri de nregistrri video ale primei asezri
omenesti din civilizatia planetar. Visul creierului va lua sfrsit. Iar Colonia Jersey va
apartine poporului american.
Presedintele se juc gnditor cu crosa. Apoi ntreb:
Cine esti, de fapt?
Aduceti-v aminte, ne-am cunoscut n urm cu multi ani.
Cum voi putea s iau legtura cu dumneata?
Voi aranja eu o nou ntrevedere cnd voi crede de cuviint. Joe trase crosele din
portbagaj, o lu pe aleea ngust ctre cldirea clubului, apoi se opri si se ntoarse din
drum:
Bine c mi-am adus aminte. Am mintit. Acolo nu-i o bomb ci un cadou din partea
creierului: o cutie cu mingi noi de golf.
Presedintele fcu ochii mari cnd auzi c fusese tras pe sfoar:
Lua-te-ar naiba, Joe!
Ah... si nc ceva,... felicitri.
Felicitri? Joe i ntinse cartonasul cu scorul.
Am tinut socoteala. Ati reusit s faceti saptezeci si nou de puncte.



4.
Carena gratioas a iahtului, n zbor avntat ca de sgeat, abia atingea marea-
nvolburat, strnind n urma sa o boare de spum. Zvelt si delicat arcuit, era plcut
vederii pe ct de iute-i era zborul peste valuri. Poate cel mai simplu dintre toate
ambarcatiunile cu pnze, iahtul avea carcasa din polietilen turnat peste un miez din
spum de plastic rigid care o fcea usoar si flexibil. Chila minuscul iesea ca o
protuberant de sub pupa iar derivorul sttea pe mijloc, mpiedicnd-o s se lase pe-o
parte, dac vntul i-ar fi btut dinspre unul din borduri.
Vela purpurie cu dung lat turcoaz era triunghiular, prins de un catarg de
aluminiu montat pe bord. O bar din lemn rotund sustinea catargul si vela si era prins
cu parme lungi, bine fixate de bordaj.
Dirk Pitt era mai obosit dect ar fi dorit s recunoasc. si simtea muschii bratelor si
picioarelor grei ca plumbul, iar durerea din spate si din ceaf se accentua la fiecare
manevrare a iolei. Era pentru a treia oar n decurs de o or c trebuia s-si reprime
dorinta presant de a vira spre mal ca s se ntind pe nisip.
Prin pnza transparent a velei, studie intens geamandura portocalie care marca
ultima tur a regatei de treizeci de mile ntre Cape Florida si farul de la Key Biscayne.
Cumpni cu grij pozitia n care avea s ocoleasc geamandura. Alese cea mai gratioas
manevr n iahting, o ntoarcere prin schimbare de pnze, se strecur cu agilitate printre
ambarcatiunile care mpnzeau apa, trase crma si-mpinse iola pe noua directie. Apoi,
prinznd catargul doar cu o mn, rsuci vela pe directia vntului, si transfer greutatea
pe cellalt picior si ddu drumul tangonului din cealalt mn. Trase vela si-o plas
mpotriva vntului si prinse tangonul exact cnd trebuia. mpins dinspre nord de-o briz
de douzeci de noduri, iola fu propulsat pe apa nvolburat pn ce atinse curnd treizeci
de mile pe or.
Abia acum Pitt putu s vad c, dintre cei patruzeci de concurenti, majoritatea avnd
cu cincisprezece ani mai putin dect el, reusise s ajung pe locul trei, la numai douzeci
de metri n spatele celor doi din frunte.
Pnzele multicolore ale iolelor reflectate pe luciul albastru-verzui al apei preau o
explozie de culoare. Acum se putea vedea punctul de sosire de lng far. Pitt urmri cu
atentie iahtul din fata sa, pregtind cu grij momentul cel mai bun de atac.
Dar, nainte de a ncerca o depsire, adversarul su, calculnd pesemne gresit
miscarea, fu rsturnat de un val. Acum Pitt ajunsese pe pozitia a doua si doar o mil l mai
desprtea de sosire.
Apoi, pe cerul senin, fr un nor, trecu o umbr ntunecat, iar Pitt auzi foarte clar
huruitul unui motor de avion, deasupra capului su, undeva usor spre stnga. Ridic
privirea si nu-i veni s-si cread ochilor.
La nici o sut de metri deasupra lui, acoperind soarele ca o eclips, un dirijabil se
prbusea din cer, npustindu-se ameninttor asupra concurentilor.
Cobora n deriv si prea c scpase de sub control.
Motoarele abia dac se nvrteau, ns era purtat n aer de briza usoar. Sportivii
priveau neputinciosi intrusul care le tia calea agresiv.
Nacela se lovi de creasta unui val si balonul topi n aer ridicndu-se la un metru
deasupra apei, chiar n coasta primului concurent. Nereusind s-si redreseze barca la timp,
tnrul sportiv de numai saptesprezece ani plonja n ap, cu o fractiune de secund nainte
ca vela si catargul iolei sale s fie mcinate de elicea zimtat a balonului.
Pitt trase cu putere de parama velei si-si asez iola paralel cu balonul iesit din minti.
Prinse cu coada ochiului numele su scris cu litere mari, purpurii: Prospero. Usa
dirijabilului era deschis dar nu se zrea nici o miscare n interior. Strig, dar vorbele sale
se pierdur n huruitul motoarelor si fur duse de vnt. Nava si croise drum deasupra apei
ca manat de o voint puternic.
Brusc, Pitt simti cum l trec fiori reci si presimti nenorocirea n strfundul fiintei sale.
Prospero se ndrepta spre plaj, direct spre terasa hotelului Sonesta Beach, la nici un sfert
de mil deprtare.
Ciocnirea dintre aparatul usor si zidul rezistent n-ar fi pricinuit prea mult ru, ns,
cu sigurant, ar fi dus la un incendiu care ar fi cuprins camerele hotelului sau s-ar fi
rspandit spre curtea interioar.
Pitt nesocoti valul de epuizare care-l strbtu aproape paralizndu-l si, rsucind iola,
o asez chiar sub nasul bondoc al balonului. Nacela dans din nou n aer, elicea sa atinse
apa si-l mprosc pe Pitt .cu o spuzeal de ap srat. Vederea i se-ncetos o Clip. Putin
lipsi s-si piard echilibrul. Se propti bine pe picioare, si redresa brcuta si mai cstig
ctiva metri. Multimea de vilegiaturisti de pe plaja n coast a hotelului ncepu s se agite,
fcnd semne spre ciudtenia care se apropia.
Dac voia s reuseasc, Pitt trebuia s si chibzuiasc perfect fiecare miscare, pentru
c nu mai era timp pentru o alt ncercare. Dac rata, avea s sfrseasc cu trupul
sfrtecat de elice. Capul ncepu s-i vajaie. Era aproape stors de vlag, iar muschii
rspundeau cu-ntarziere la comenzile creierului. Se ncorda din rsputeri cnd barca sa
ajunse sub balon...
Sri.
Se prinse de parama nacelei, dar minile-i alunecar pe suprafata ud, scrijelindu-si
palmele si degetele. Cu disperare si trecu un picior pe dup frnghie si se nclesta de ea cu
ultima frm de putere care-i mai rmsese. Se catr pe ea pn la capt. Abia apoi
trase cu nesat o gur de aer si scuip ap srat care-i intrase n gur. Urmritorul fusese
luat ostatic.
Dar Pitt astfel trt nu avea cum s stvileasc singur cursa nebuneasc a
monstrului purtat de vnt. Era gata s-i dea drumul przii sale, cnd picioarele-i atinser
fundul. Fu tras prin valurile care se sprgeau de mal si se simti ca la o curs de schi
nautic. si ridic privirea, si, la ctiva pasi n fata sa, vzu peretele hotelului.
Dumnezeule, gndi el, pn aici ne-a fost. n cteva secunde Prospero se va izbi de
hotel si va exploda. Si mai era ceva. Elicele se vor face tndri, iar buctile de metal vor
mprosca multimea paralizat cu forta ucigtoare a unui foc de mitralier.
Pentru Dumnezeu! Ajutor! url Pitt.
Grmada de oameni de pe plaj rmase nemiscat, urmrind cu gurile cscate,
aproape fascinati, spectacolul neobisnuit. Si-apoi, dou adolescente si-un biat tsnir
nspre el si apucar una din cele trei parme. Sri apoi un tnr de la punctul de salvare
urmat de o doamn n vrst, mai dolofan. Si, n sfrsit, vraja se rupse. nc douzeci de
privitori iesir din amorteal si se prinser de frnghiile de la remorc. Scena arta de
parc un trib, de slbatici, pe jumtate despuiati, se luptau s nving un brontozaur
strnit.
Picioarele lor goale lsar dare pe plaj, spar brazde n nisip, cci fiara
ncptanat de deasupra lor i tra fr odihn. Greutatea care-i atrna de coad fcu
balonul s se clatine pn ce se rsucii la o sut optzeci de grade, se asez ca un indicator
artnd spre hotel, iar roata de pe pntec si elicea, la numai ctiva centimetri de zidul
hotelului, crestar iedera, crengile si frunzele din calea lor.
Dinspre mare, se abtu asupra lui Prospero o rafal puternic de vnt, care-l mpinse
spre terasa hotelului, fcnd s zboare mese si umbrele, si-l ridic de pupa n sus pn la
etajul al cincilea. Iar cnd vntul le smulse parmele din mini, un val de neputint trecu
peste multime. Lupta prea pierdut.
Dar Pitt tsni n picioare si, mai fugnd, mai poticnindu-se, ajunse lng un palmier.
Cu un gest disperat, leg parma de trunchiul fragil, rugndu-se fierbinte ca acesta s nu
cedeze.
Frnghia pri, pru c se desface, apoi se-ntinse. Palmierul nalt de cincisprezece
metri se scutur, se legn, se-ncovoie pret de cteva secunde.
ntreaga asistent si tinu rsuflarea. Si-apoi, cu o ncetineal cumplit, pomul reveni
la pozitia sa semeat. Rdcinile viguroase rezistaser, iar balonul fusese oprit, cu
aripioara la numai un metru de zidul hotelului.
Urale tsnir din dou sute de piepturi, iar multimea ncepu s aplaude. Femeile
topiau de bucurie, iar brbatii fceau semnul victoriei. Poate c nici o echip nvingtoare
nu a fost vreodat ovationat mai sincer si mai spontan. Cei din paza hotelului si fcur n
sfrsit aparitia si-i tinur la distant pe curiosi, departe de elicea care se nvrtea nc.
Pitt era acoperit din cap pn-n picioare de nisip ud. Sttea acolo ncercnd s-si
recapete suflul si doar acum simti durerea din minile arse de param. De-abia acum l
vzu pe Prospero mai bine si fu fascinat de forma sa demodat. Se vedea clar c data de pe
vremea dirijabilelor Goodyear.
si croi drum printre mesele si scaunele rsturnate pe jos si sui n nacel. Cei
dinuntru nu apucaser s se ridice de pe scaune si nici s-si desfac centurile. Stteau
acolo nemiscati si fr s scoat un cuvnt. Pitt se aplec peste pilot spre bord, gsi
contactul si-l opri. Motoarele pocnir o dat sau de dou ori, nainte de a muri complet,
apoi tcur, iar elicea se opri si ea, cu o ultim rotire.
O liniste mormntal se asternu peste ei.
Cu o strmbtur inconstient, Pitt se porni s examineze interiorul cabinei. Nu era
vizibil nici un semn de avarie, comenzile si instrumentele preau a fi n stare perfect de
functionare. Rmase uimit la vederea aparaturii electronice: gradiometre pentru detectarea
fierului, sonare de scanare lateral, aparate de sondare a fundului mrii si tot ce era
necesar unei expeditii moderne de cercetare subacvatic.
Nu bg de seam c lumea se adunase n usa nacelei si nici nu auzi sunetul
sirenelor care se apropiau. Pentru o clip se simti suspendat n spatiu si detasat, poate
putin derutat. Aerul din nacel era nchis si jilav, greu de un miros nedefinit, ca o duhoare
de corp n putrefactie.
Un brbat din echipaj sttea trntit pe mas, cu capul odihnindu-i-se pe brate, ca si
cnd ar fi dormit. Avea hainele jilave si murdare. Pitt si ls mna pe umrul lui si-l
scutur usor. Simti carnea nu tare, ci moale, flasc. l trecu un fior de gheat, pielea i se
fcu ca de gin si broboane de sudoare rece l scldar din cap pn-n picioare.
Se ntoarse spre figurile nfricostoare asezate la bordul de comand. Fetele le erau
acoperite de un nor de muste, iar descompunerea fcuse s dispar tot ce fusese odat
omenesc pe chipul lor. Pielea se desprindea de carne si-si arta bsicile ca o arsur.
Brbiile le atrnau moi, lsnd s se vad prin gura cscat limba ars. Cu ochii larg
deschsi priveau n gol cu pupile opace si mpienjenite. Minile erau nc asezate pe
manete, ns unghiile se-nvinetiser de mult.
Nestingherite de enzime, bacteriile lucrau si emanau gaze care-ti ntorceau stomacul
pe dos.
Aerul jilav si temperatura mare de la tropice accelerau grotesc procesul de
descompunere.
Corpurile nensufletite de pe Prospero zburaser ca niste strigoi iesiti dintr-un
mormnt nestiut spre o misiune macabr.



5.
Pe masa de disectie, zcea ntins sub lumina orbitoare din sal cadavrul unei femei
de culoare.
Era perfect conservat si nu purta urme vizibile de violent. Un ochi avizat si-ar fi dat
pe dat seama, dup rigiditatea corpului, c moartea survenise n urm cu sapte ore.
Femeia prea s aib ntre douzeci si cinci si treizeci de ani. Probabil c, odat, fcuse
multi brbati s-ntoarc capul dup ea, ns acum corpul ei zcea slbit de inanitie, ofilit si
rvsit de droguri.
Doctor Calvin Rooney, medicul legist sef al districtului , nu prea era ncntat c
trebuia s fac disectia. Mureau atatia oameni n Miami, nct echipa lui trebuia s lucreze
non stop. Lui i plcea s fac autopsia si-apoi s ancheteze cauza mortii si i se prea cu-
atat mai palpitant cu ct cazul era mai nclcit. O moarte prin supradoz la o petrecere
oarecare nu era de natur a-i strni interesul.
Numai c moarta fusese gsit pe gazonul din fata casei inspectorului-sef al
districtului si nu avea cum s scape de autopsie.
Rooney, absolvent al Faculttii de Medicin Harvard, veteran n armata S.U.A.,
nscut si crescut n Florida, purta n acea zi, ca-ntotdeauna, un halat albastru pentru c
nu suporta halatele albe. Bg o caset nou n reportofon si ncepu s fac comentarii seci
asupra strii generale a cadavrului.
Alese un bisturiu, se aplec asupra mesei si ncepu s taie de sub brbie, inciznd
mai departe spre osul pubian. Deodat se opri deasupra cosului pieptului, se aplec mai
mult, scrutnd prin ochelarii mari, cu rame de baga. Dup cincisprezece minute reusise s
elibereze inima pe care o scoase si-o examina vorbind fr-ntrerupere n microfon.
Rooney tocmai fcea o ultim observatie cnd intr seriful Tyler Sweat. Era un brbat
potrivit de nalt, cu umerii usor adusi. Mereu dus pe gnduri, purta ntiprit pe chip o
und de melancolie amestecat cu o expresie de darz ncptanare.
Ordonat si extrem de cinstit, seriful se bucura de mare pretuire din partea
subalternilor.
Arunc o privire inexpresiv spre cadavrul deschis si ddu din cap a salut spre
Rooney:
O buctic nou?
Femeia din curtea comisarului.
Intoxicat cu droguri?
N-am eu norocul sta: Cred c le dm de lucru celor de la omucideri. A fost ucis.
Are trei mpunsturi n inim.
Srutul mortii?
Asa se pare.
Sweat privi spre crestetul plesuv al micutului medic legist si se gndi c nftisarea
sa se potrivea mai bine cu cea a unui preot de tar.
Nimeni nu te poate trage pe sfoar, doctore.
Si ce-l aduce pe cel mai mare mblanzitor al rufctorilor n acest palat al
plcerilor? ntreb Rooney jovial. Pescuiesti n ape tulburi?
Nu. Identificarea unui mare stab. Vreau s vii si tu.
Corpurile gsite n dirijabil, deduse Rooney.
Sweat ncuviint dnd din cap.
Doamna LeBaron este aici s identifice rmsitele pmntesti ale sotului ei.
Eu n-as sftui-o s-o fac. Ce-a mai rmas din brbatul ei nu-i o priveliste prea
grozav pentru cineva care nu vede moartea n fiecare zi.
Am ncercat s-o conving c-i perfect legal dac-i identific doar obiectele personale,
dar ea a insistat. L-a crat dup ea si pe adjunctul guvernatorului, s-i netezeasc n felul
acesta calea.
Unde sunt acum?
Asteapt n biroul de la morg.
Ziaristii?
Un regiment ntreg de reporteri TV si jurnalisti se ftie pe-aici ca apucatii. Le-am
ordonat oamenilor mei s nu-i lase s treac de intrare.
Ciudat mai merge lumea, spuse Rooney ntr-o dispozitie filozofic. Celebrul
LeBaron ocup pagina nti, iar amrtei steia i dau doar cteva rnduri lng coloana de
publicitate.
Apoi oft, si scoase halatul si-l arunc pe-un scaun.
Hai s sfrsim odat. Mai am dou autopsii de fcut n dup-amiaza asta.
Pe cnd vorbea, se strni o furtun tropical, iar tunetul, bubuind, fcu peretii s se
zguduie.
Rooney si trase o jachet sport si-si aranja cravata.
Pornir, Sweat urmrind n timpul sta desenul de pe mochet.
Ai vreo idee n legtur cu moartea lui LeBaron? ntreb seriful.
Nu m pot pronunta nc. Rezultatele trimise de laborator sunt neconcludente.
Vreau s repet niste teste. Prea multe lucruri nu se potrivesc. Nu m sfiesc s-o spun, e-o
treab ncurcat.
Vreo bnuial?
nc nu pot s-o pun pe hrtie. Suspect e ct de rapid au intrat n putrefactie. n
viata mea n-am vzut tesuturi s se descompun att de repede, poate doar o dat, n
1974.
nainte ca Sweat s apuce s-i pun o alt ntrebare, ajunser la birou, unde intrar.
Adjunctul guvernatorului, un tip alunecos. mbrcat la patru ace, tsni n picioare ca un
arc. nainte de a scoate o vorb, Rooney i puse eticheta: un vierme.
Putem ncepe, domnule serif. Doamna LeBaron este ntr-o situatie delicat si-ar
vrea s se ntoarc ct mai repede la hotel.
Are ntreaga mea compasiune, rosti trgnat seriful. Inutil s v amintesc,
dumneavoastr ca functionar public, c sunt legi care trebuie respectate.
Nici eu nu trebuie s v repet c guvernatorul se astepta ca departamentul
dumneavoastr s aib amabilitatea de a-i usura doamnei LeBaron durerea.
Rooney se minun de rbdarea de neclintit a lui Sweat. Seriful trecu pe lng el de
parc ar fi fost un gunoi de pe strad.
Permiteti-mi s vi-l prezint pe doctorul Rooney, criminalistul nostru sef. Va lua
parte la identificare.
Jessie LeBaron nu prea deloc stnjenit.
Sedea dreapt pe un scaun portocaliu din plastic, calm si cu capul semet ridicat. Si
totusi, Rooney percepu la ea o fragilitate bine tinut-n fru de educatie si mult stpnire
de sine. Era hrsit n sedinte de identificare a cadavrelor de ctre rudele acestora. Trecuse,
n cariera sa, de sute de ori prin aceast ncercare neplcut si, instinctiv, vorbi msurat si
cu blndete:
Doamn LeBaron, nteleg prin ce treceti si-am s ncerc s usurez lucrurile ct mai
mult. Dar, n primul rnd, vreau s-ntelegeti c, dup legile statului si districtului nostru, e
suficient identificarea lucrurilor personale. n al doilea rnd, ne-ar fi de mare folos, dac
v-ati aminti ceva semne fizice particulare - cicatrice, lucrri dentare, fracturi ale oaselor,
operatii chirurgicale. n sfrsit, n al treilea rnd, v rog din suflet s nu v uitati la
corpurile nensufletite. Desi trsturile faciale pot fi nc recunoscute, corpul este ntr-o
faz avansat de putrefactie. Cred c este mai bine s vi-l amintiti pe domnul LeBaron asa
cum era n viat si nu cum arat azi la morg.
Multumesc, domnule Rooney. V sunt recunosctoare pentru grija pe care o
manifestati fat de mine, dar trebuie s m conving c sotul meu e mort.
Rooney ddu din cap cu tristete, apoi art o mas cu haine, portofele, ceasuri de
mn si alte obiecte personale.
Ati recunoscut lucrurile domnului LeBaron?
Da, le-am pus deoparte.
Si sunteti convins c lui i-au apartinut?
Nu am nici cea mai mic ndoial asupra borsetei si a continutului su. Iar ceasul i
l-am fcut cadou la aniversarea primului nostru an de cstorie.
Rooney se ndrept spre el si-l trase dintre celelalte obiecte;
Un Cartier de aur cu brtar de aur si, s-mi spuneti dac m nsel,... cu cifre
romane marcate n diamante.
Da, e-o form de diamant negru. E piatra zodiei lui.
Aprilie, nu? Ea se multumi s dea din cap.
Doamn LeBaron, n afara obiectelor personale ale sotului dumneavoastr,
recunoasteti altceva care s fi apartinut lui Buck Caesar sau lui Joe Cavilla?
Nu-mi amintesc ca ei s fi avut bijuterii, dar sunt sigur c lucrurile de pe mas
erau purtate de Buck si Joe cnd i-am vzut ultima oar.
Oamenii nostri n-au reusit s dea de nici o rud apropiat a lui Caesar sau Cavilla,
spuse Sweat. Asa c ne-ati ajuta foarte mult dac ne-ati putea spune ce haine au apartinut
fiecruia.
Pentru prima dat, Jessie LeBaron avu o ezitare:
Nu sunt sigur. Cred c sortul de jeans si cmasa nflorat sunt ale lui Buck.
Celelalte probabil c sunt ale lui Joe Cavilla. Fcu o pauz, apoi spuse:
Pot merge acum s vd corpul sotului meu?
Deci n-am cum s v determin s v rzgnditi? ntreb Rooney pe un ton plin de
compasiune.
Nu. M vd obligat s insist.
Mai bine-ati face asa cum cere doamna LeBaron, se bg n vorb adjunctul
guvernatorului.
Rooney se uit la Sweat si ridic din umeri resemnat:
V rog s m urmati. Rmsitele pmntesti se afl n camera frigorific.
Toti l urmar asculttori pn la o camer cu pereti dubli avnd un vizor la
nltimea ochilor. Se oprir n fata unui ivr impresionant pe care Ronney l deschise n
tcerea general. i izbi un val de aer rece, iar Jessie tremur fr s vrea cnd Rooney i
pofti nuntru. si fcu aparitia un lucrtor de la morg care-i conduse pn la una din
usile ptrate ce se insirau de-a lungul peretilor. O deschise, trase afar un panou glisant
din otel inoxidabil si se ddu n lturi.
Rooney prinse un colt al cearsafului care acoperea corpul, dar avu un moment de
ezitare. Asta era partea pe care o ura cel mai mult n meseria sa.
Dup reactia pe care o aveau la vederea corpului nensufletit, Rooney gndea c
oamenii sunt de patru feluri: cei care vrsau, cei care lesinau, cei care fceau o criz de
isterie. Ultimul tip era ns cel care-l intriga cel mai mult pe Rooney. Cei care rmneau ca
mpietriti, nelsnd s apar la suprafat nici o emotie. Rooney si-ar fi dat salariul pe o
lun s stie ce le trecea prin minte n acel moment.
Ridic cearsaful.
Adjunctului i fu de-ajuns o privire, scoase un mormit patetic si czu moale n
bratele serifului.
Treaba dezgusttoare pe care o fcuse putrefactia aprea n toat urtenia ei.
Rooney fu ns surprins de reactia lui Jessie care arunc o privire scruttoare asupra
obiectului grotesc ntins pe mas. si tinu respiratia si tot trupul su se ncorda. Apoi,
ridic ochii si spuse, fr s clipeasc, pe un ton calm, controlat:
Acesta nu este sotul meu!
Sunteti sigur? ntreb Rooney cu blndete.
Convingeti-v, spuse ea pe. un ton neutru, detasat. Crarea nu e unde trebuia s
fie. Oasele craniului sunt altfel. Raymond avea o fat colturoas, aceasta este rotunjit.
Carnea n descompunere poate modifica faciesul, explic Rooney.
Uitati-v cu atentie la dantur.
Rooney si cobor ochii.
Dintii acestia au plombe din argint.
Nu nteleg.
Ale sotului meu erau din aur.
Nu aveai cum s-o contrazici la punctul sta. Un om cu averea lui LeBaron, cu
sigurant nu si-ar fi fcut o lucrare ieftin.
Dar ceasul, hainele?! Le-ati recunoscut pe toate.
Nu dau nici o ceap degerat pe ce-am spus, tip ea. Zbrcitura asta dezgusttoare
nu este Raymond LeBaron.
Vznd-o att de furioas, Rooney nmrmuri.
Rmase acolo buimac, incapabil s scoat o vorb, n timp ce ea iesea ca o furie din
camera nghetat.
Seriful l trecu pe adjunct n bratele omului de la morg si spuse ntorcndu-se spre
medic:
De asta ce mai spui? Rooney cltin din cap:
Nu stiu.
Eu cred c a fcut un soc. Asta o fi fost prea mult pentru ea si a-nceput s bat
cmpii. Tu stii mai bine dect mine c cei mai multi dintre noi acceptm cu greu moartea
celor dragi. S-o fi nchis n ea si-a refuzat s accepte adevrul.
Nu btea cmpii.
Sweat l privi.
Atunci asta ce-a fost?
O interpretare de zile mari.
De unde ai mai scos-o si pe asta?
Ceasul, rspunse Rooney. Unul din oamenii mei a lucrat noaptea ca bijutier s
cstige bani ca s-si termine scoala. El si-a dat seama c ceasul Cartier pe care doamna
LeBaron l-a fcut cadou sotului ei de aniversare nu este unul scump ci un fals, o
reproducere ieftin de felul celor care se fac ilegal n Taiwan sau n Mexic.
De ce ar oferi o imitatie ieftin o femeie care poate oricnd completa un cec de un
milion de dolari?
Raymond LeBaron avea clas si mult gust si nu putea fi pclit usor. Probabil c l-
a acceptat asa cum era. ntrebarea e, de ce s-l fi purtat?
Deci crezi c doamna LeBaron s-a prefcut si a mintit n privinta cadavrului?
Mi-e team c era pregtit pentru ce avea s urmeze, replic Ronney. Ba, merg
pn acolo nct mi pun la btaie Mercedes-Benz-ul meu si pariez c raportul FBI-ului,
testele genetice, fisa stomatologic si rezultatul mulajului fcut dup ce-a mai rmas din
amprente i vor da dreptate doamnei LeBaron.
Se-ntoarse si privi cadavrul.
Pe masa asta nu este Raymond LeBaron.



6.
Locotenentul Harry Victor, detectiv si sef al Departamentului de Investigatii din
cadrul Politiei Metropolitane a Districtului Dade, sedea rsturnat ntr-un scaun rotativ si
studia niste fotografii fcute n interiorul cabinei de comand a lui Prospero.
Dup cteva minute si ridic ochelarii cu rame subtiri pe fruntea nalt, sub o claie
de pr blond, si se frec la ochi.
Victor era o persoan meticuloas. Fiecare lucru era bine pus la punct n coltisorul
lui, bine ordonat dup alfabet si corect numerotat. De altfel, Victor era singurul copoi din
istoria departamentului cruia i fcea plcere s scrie rapoarte. La sfrsit de sptmn,
cnd majoritatea celorlalti stteau n fata televizorului urmrind rubrica sportiv sau
leneveau pe la bazin cu o carte politist de Rex Burns n mn, Victor revedea dosare si
cazuri nerezolvate.
ncptanat de felul lui, nu se lsa pn ce nu ddea de firul unei afaceri nclcite si
asta l interesa mai mult dect s obtin o condamnare pentru inculpat.
Cazul Prospero nu semna ns cu nici unul din cele pe care le ntlnise n cei
optsprezece ani ai si de serviciu n politie. Trei morti picati din cer ntr-un balon din alte
vremuri, sta chiar c nu era un caz obisnuit. N-avea nici cel mai mic indiciu, iar cele trei
cadavre de la morg nu ofereau nici unul dintre acele semne privind ascunztoarea n care
sttuser o sptmn si jumtate.
si ls ochelarii pe nas, pregtindu-se s atace iar fotografiile, cnd se auzi
zbrnitul telefonului.
Ridic receptorul si spuse, dus pe gnduri:
Da?
Se afl aici un martor care vrea s v vad n legtur cu o declaratie, rspunse
fata de la receptie.
Trimite-l imediat, spuse Victor.
nchise dosarul cu fotografii si-l puse pe masa de metal, antiseptic pe toat
suprafata, cu exceptia unei plcute purtnd numele su si telefonul. Pstr receptorul la
ureche de parc astepta s i se fac o legtur si se roti cu scaunul, privind n acest timp
spre usa care ddea n coridor, n cellalt capt al imensului birou care se ocupa cu
Omucideri.
n prag si fcu aparitia uniforma de la receptie care art spre Victor. Brbatul nalt
de lng ea ddu din cap, si fcu loc si se apropie. Victor i art scaunul din fata biroului
su si ncepu s mormie n receptor, desi la cellalt capt al firului venise tonul. Era un
truc mai vechi pe care-l folosea n interogatorii, un minut care-i ddea timp s-l studieze
nestingherit pe martor sau pe suspect si s-si fac o idee asupra personajului din fata sa.
Si, foarte important, era o ocazie de a le observa ticurile si obiceiurile pe care le-ar fi putut
folosi mai trziu mpotriva lor la anchet.
Brbatul asezat n fata lui Victor avea treizeci si sapte-patruzeci de ani, avea un
metru optzeci si optzeci si trei de kilograme, iar prul su negru, carliontat, n-avea un fir
alb. Pielea oaches era a unei persoane care st n soare tot timpul anului.
Sprncenele i erau nchise la culoare si stufoase.
Nasul - drept, fin - si buzele crnoase cu colturile rsucite-n sus se deschideau ntr-
un vesnic surs.
Tipul purta sacou albastru deschis, pantaloni albi presplati si un tricou galben
desfcut la gt, mbrcminte sport, de bun gust, ns nu din cea scump, probabil
cumprat de la Saks si nu de la un magazin pentru cei de bani gata. Era nefumtor, cci
nu se vedea nici un pachet prin hain sau n buzunarul cmsii. Cu bratele ncrucisate,
sugera calm si indiferent, iar minile-i erau lungi, fine si prlite de soare. Nu purta inele si
nici alte bijuterii, doar un ceas antiacvatic cu cadran portocaliu si cu brtar lat din otel
inoxidabil.
Pe sta, Victor nu-l putea ncadra n nici un tipar. Toti cei care sezuser n scaunul
acela deveneau nervosi mai devreme sau mai trziu.
Unii-si ascundeau nervozitatea sub o masc de nepsare, majoritatea si roteau
nelinistiti ochii prin ncpere, se uitau pe fereastr, la tablourile de pe pereti, la ceilalti
politisti din birou, se fataiau pe scaun, puneau picior peste picior. Pentru prima oar pe ct
si aducea aminte, Victor nu se simti n largul su. Rutina nu-l mai ajuta, iar jocul lui nu
mai avea nici un farmec.
Vizitatorul nu prea deloc stnjenit. l privea pe Victor si-n ochii lui verzi-opalin, cu
un magnetism aproape hipnotic, se citea un interes usor amuzat.
Privirea lui trecu prin detectiv si, negsind nimic interesant la el, urmri desenul de
pe tapetul din spatele acestuia. Apoi ochii i se fixar pe telefon:
Majoritatea departamentelor de politie folosesc sistemul de comunicatii direct,
spuse el pe un ton egal. Dac vreti s vorbiti cu cel de la captul firului, apsati pe buton si
va veni tonul.
Victor si plec ochii. Unul dintre butoane era aprins, dar nu fusese apsat.
Sunteti foarte perspicace, domnule...
Pitt, Dirk Pitt. Dac dumneavoastr sunteti locotenentul Victor, trebuia s ne
ntlnim aici.
Eu sunt acela. Fcu o pauz si asez receptorul la loc n furc. Sunteti prima
persoan care a pus piciorul n cabina de comand a lui Prospero.
E-adevrat.
V multumesc c ati venit asa devreme, duminic dimineata. V-as fi recunosctor
dac ne-ati ajuta s clarificm cteva probleme.
V rog. Dureaz mult?
Douzeci de minute, poate o jumtate de or. Trebuie s ajungeti undeva?
Am bilet la avionul de Washington peste dou ore.
Victor ddu din cap.
Avem destul timp. Deschise un sertar din care scoase un reportofon. S mergem
undeva unde-i mai mult liniste.
l conduse pe Pitt pe un culoar lung pn la o camer minuscul care servea pentru
interogatorii.
Interiorul su era spartan: o mas, dou scaune si o scrumier.
V deranjeaz dac nregistrez discutia noastr? Nu pot s iau notite, iar
secretarele nu-mi pot descifra scrisul.
Pitt ridic din umeri cu nepsare.
Victor mpinse obiectul spre mijlocul mesei si aps butonul rosu de nregistrare.
Numele dumneavoastr?
Dirk Pitt.
Initiala celui de-al doilea nume?
E de la Eric.
Adresa?
Airport Place 266, Washington, D. C. 20001.
Un telefon la care v putem gsi? Pitt i ddu lui Victor numrul de la birou.
Ocupatia?
Director de proiecte speciale la Agentia National de Studii Marine si Subacvatice.
Puteti descrie evenimentul la care ati fost martor n seara zilei de smbt 30
octombrie? Pitt i relat lui Victor aparitia, n cursul regatei, a dirijabilului scpat de sub
control, cursa sa nebuneasc agtat de frnghia de ancorare si oprirea balonului, cu o clip
nainte de a se fi ntmplat un dezastru. Sfrsi cu urcarea sa n nacel.
Ati pus mana pe ceva?
Numai pe contact si pe butoanele bateriei. Si am mai pus mana pe umrul celui
asezat la masa navigatorului.
Pe nimic altceva?
Singurul loc pe care mi-as mai fi putut lsa amprentele este scrita care urc n
cabin.
Sau pe sptarul scaunului pilotului, spuse Victor ncntat de sine. S-a ntmplat
cnd v-ati ntins peste bord, s opriti motoarele.
Bine lucrat. Data viitoare o s-mi pun mnusi chirurgicale.
Ne-a dat o mn de ajutor si FBI-ul.
Jos plria n fata competentei.
Ati luat ceva? Pitt i arunc lui Victor o privire tioas.
Nu.
Altcineva ar fi putut s intre si s ia ceva? Pitt scutur din cap.
Dup ce am coborat din balon, l-au luat n primire cei de la paza hotelului iar,
dup ei, a intrat un politist.
Ce-ati fcut dup aceea?
I-am dat bani unui tip de la punctul de salvare s noate pn la iahtul meu si s-l
aduc la mal. Avea si-o camionet de transport si-a fost amabil s ne duc, pe mine si iola
mea, pn la casa n care locuiesc cu niste prieteni.
n Miami?
Coral Globes.
V deranjeaz dac v ntreb ce cutati n orasul nostru?
Am terminat un proiect de explorare n larg pentru NUMA si m-am hotrt s-mi
iau o sptmn de vacant.
Ati recunoscut vreunul dintre morti?
Pe naiba. Nu prea. Nu l-as fi recunoscut nici pe tata dac era n halul la.
Aveti idee cine sunt?
Presupun c unul dintre ei este Raymond LeBaron.
Ati auzit de disparitia lui Prospero?
Mass-media n-a scpat ocazia si a relatat disparitia pe larg. Doar vreun pustnic
ntr-un colt uitat de lume n-ar fi avut cum s aud de asta.
V-ati fcut o prere asupra locului unde ar fi putut s stea ascuns balonul si
echipajul su timp de zece zile?
N-am nici cea mai vag idee.
Nici mcar una nebuneasc? insist Victor.
Disparitia ar putea fi o stire senzational, ceva de felul unei smecherii de proportii,
merit s fac publicitate imperiului lui LeBaron.
n ochii lui Victor se putea citi un interes tot mai viu.
Continuati.
Sau poate fi o schem ingenioas de manevrare a actiunilor lui LeBaron la Burs.
Le vinzi n bloc nainte de disparitie, apoi le cumperi din nou cnd Bursa se clatin. Si le
vinzi nc o dat, mai scump, cnd LeBaron nvie din morti.
Cum v explicati moartea lor?
S-a ngrosat gluma.
De ce?
Asta numai medicul legist v-o poate spune.
Eu v ntreb pe dumneavoastr.
Or fi mncat peste stricat pe vreo insul pustie, spuse Pitt ncepand s se sature
de tot jocul sta. De unde s stiu eu? Dac aveti nevoie de un scenariu, de ce nu cutati un
scenarist? Interesul din ochii lui Victor se stinse. Se ls pe spate, inspir si expir cu
zgomot aerul afar din plmni.
O clip am crezut c stiti ceva, o aiureal care s ne ajute s ne agtm de ceva.
Dar teoria dumneavoastr ne ajut la fel de putin ca toate celelalte.
Nu m surprinde, spuse Pitt cu un surs nepstor.
Cum de ati reusit s decuplati motorul la numai cteva secunde dup ce ati urcat
la bord? ntreb Victor aducnd interogatoriul pe fgasul su normal.
Dup ce am zburat cu vreo douzeci de avioane n armat, la Aviatie, si ca civil,
sigur c am stiut unde s m uit.
Victor pru satisfcut.
nc o ntrebare, domnule Pitt. Cnd ati vzut prima oar balonul, din ce parte
zbura?
Era purtat de vnt dinspre nord-est.
Victor se-ntinse si opri reportofonul.
Cam asta ar fi. Pot s v gsesc la birou astzi?
Dac nu sunt acolo, m gseste secretara.
V multumesc pentru ajutor.
Mi-e team c n-a fost prea mare, spuse Pitt.
Trebuie s ne agtm de orice fir. E mare tevatur cu LeBaron care a fost asa de
mare grangur. Cred c este cazul cel mai neobisnuit pe care l-a avut departamentul meu
vreodat.
Nu v invidiez deloc. Pitt arunc o privire pe ceas si se ridic de pe scaun. Ar fi mai
bine s m pun n miscare. Trebuie s ajung la aeroport.
Victor se ridic si el si-i ntinse mna peste mas.
Dac v mai trece prin minte vreo variant, domnule Pitt, v rog s m sunati.
Dntotdeauna mi-a plcut jocul mintii.
Pitt se opri n prag si se ntoarse, cu o expresie sireat pe chip:
Aveti nevoie de un fir, domnule locotenent? Prindeti ideea asta din zbor. Aeronavele
de tipul acesta au nevoie de heliu ca s se tin n aer. Unui balon de tipul lui Prospero i-ar
fi trebuit cam cteva zeci de mii de metri cubi de heliu ca s se ridice.
Dup o sptmn, nu i-ar mai fi ajuns, si asta l-ar fi tinut la sol. M urmriti?
Depinde unde vreti s ajungeti.
Balonul nu avea cum s dispar din Miami, dect doar dac un echipaj priceput i-
ar fi fcut plinul, presupunnd c ar fi avut suficient combustibil, n urm cu patruzeci de
ore.
Victor l privea de parc atunci venise pe lume.
Ce vreti s spuneti cu asta?
S cutati o pomp de combustibil prin vecini n stare s pompeze cteva zeci de
mii de metri cubi de heliu.
Apoi Pitt porni nainte pe culoar si dispru.










7.
Nu pot s sufr apa, protest Rooney. Habar n-am s not, nu stiu s m tin la
suprafat si mai am si ru de mare numai dac m uit pe geamul unei masini de splat.
Seriful Sweat i ntinse un Martini dublu.
Bea asta. O s te lecuiasc de great.
Rooney se uit nciudat la apele golfului si ddu pe gt jumtate de pahar.
Sper c nu iesi n larg.
Nu. Doar facem o plimbare de plcere prin golf.
Sweat se strecur n cabina brcii sale albe de pescuit, care strlucea de curtenie, si
porni motoarele. Motorul Diesel de dou sute saizeci de cai putere prinsese viat. Din coada
ambarcatiunii iesi fum, iar podeaua se cltin sub picioarele lor. Apoi Sweat trase parmele
si dezleg barca de la mal si pornir spre larg, croindu-si drum prin marea de catarge a
iahturilor ancorate n Biscayne Bay.
Cnd barca a trecut de geamandurile de la captul cheiului, Rooney cuta sticla
pentru un alt pahar.
Unde-ti tii licoarea dttoare de curaj?
Jos, n cabina din fat. Poti s te servesti singur. Ai si gheat n casca de
scafandru.
Cnd reveni pe punte, Rooney ntreb:
Ce-nseamn toate astea, Tyler? Azi e duminic. Doar nu m-ai scos de la meciul
meu de fotbal si m-ai crat pn aici ca s-mi arti Miami Beach de pe mare?
S-ti spun drept, mi-a ajuns la urechi c-ai terminat azi-noapte raportul despre
mortii din balon.
Mai precis, am terminat la trei, azi dimineat.
M gndeam c poate ai s-mi spui ceva.
Pentru Dumnezeu Tyler, ce, se apropie sfrsitul lumii c nu poti s astepti pn
mine dimineat?
Acum o or, am primit un telefon de la un agent federal din Washington. Tyler se
opri, si drese glasul si-apoi continu. Zicea c ar fi cu un agent secret local de care n-am
auzit n viata mea. Nu vreau s te plictisesc spunndu-ti pe ce ton mi-a vorbit. Niciodat n-
am putut s nteleg de ce tipii stia din nord cred c pot s-i duc de nas pe flcii nostri
din sud. n concluzie, vor s-i predm pe cei de pe dirijabil autorittilor federale.
Care autoritti federale?
A refuzat s spun, iar cnd am insistat m-a bgat complet n ceat.
Rooney deveni brusc interesat.
Ti-a dat vreo explicatie de ce le trebuie mortii?
Zicea c e o problem de securitate.
Si?
I-am spus c o s m mai gndesc.
Turnura pe care o luaser evenimentele, combinat cu ginul, l fcu pe Rooney s
uite teama sa de ap. Observ chiar si linia elegant a ambarcatiunii din fibr de sticl. Era
al doilea sediu al serifului Sweat, folosit ocazional s sprijine eforturile politiei dar, n
special, ca vas de croazier pentru oficialittile districtului sau ale statului, venite la
pescuit la sfrsit de sptmn.
Si ce nume i-ai pus?
Cui?
Brcii tale.
Ah! Linistea Sudului! Are zece metri si merge cu cincizeci de noduri. A fost
construit n Australia, de o companie de echipament sportiv, numit Stebercraft.
Revenind la cazul LeBaron... ai de gnd s te dai btut? ntreb Rooney sorbind
din pahar.
mi cam surade, spuse Sweat zmbind. Cei de la Omucideri nc n-au aflat care-i
mobilul crimei. Mass-media face un circ ntreg. Si-n general, toti, de la guvernator pn la
ultimul functionar, fac presiuni asupra mea. Si, ca s pun capac la toate, dup toate
aparentele, crima nici n-a fost comis n circumscriptia mea. Da, domnule, chiar sunt
tentat s-i pasez Washington-ului gina, numai c sunt suficient de ncptanat s cred c
putem gsi o solutie n toat aiureala asta.
Bine, si-atunci, ce vrei de la mine? Seriful se ntoarse ctre el si-l privi intens, dand
astfel greutate vorbelor sale.
Vreau s-mi spui ce-ai scris n raport.
Ce-am gsit eu ncurc si mai mult treaba.
Aproape s le taie fata o iol mic cu adolescenti la bord, asa c Sweat ncetini si i
ls s treac.
Spune-mi ce scrie acolo.
Hai s-ncepem cu sfrsitul. ti convine asa?
Zi-i.
La-nceput, cazul mi-a dat mare btaie de cap, pesemne pentru c nu-mi trecuse
prin minte asa ceva. Am avut un caz asemntor n urm cu cincisprezece ani. Atunci a
fost descoperit n grdina din spatele casei sale corpul unei femei asezat ntr-un fotoliu.
Sotul ei a sustinut c buser n noaptea aceea, c el se dusese la culcare naintea ei si c
ea avea s-l urmeze. Cnd s-a trezit a doua zi, a cutat-o si-a gsit-o stnd n grdina din
spate, exact acolo unde o lsase. Dup toate aparentele, femeia murise de moarte natural
si nu prezenta urme de violent, nici de otrav, doar alcool ntr-o cantitate considerabil.
Organele interne erau foarte sntoase si nu prezentau indicii ale unor boli sau dereglri
anterioare. Pentru o femeie de patruzeci de ani, avea un corp de tnr de douzeci si cinci.
A scos untul din mine. Apoi totul a nceput s se lege.
Paloarea cadavrului, pielea decolorat, care datorit scurgerii sngelui este de obicei
purpurie, la ea - era roz-visiniu. Asta indic drept cauz a mortii otrvirea cu cianur sau
cu monoxid de carbon sau hipodermie. Am mai descoperit o hemoragie a pancreasului. Am
procedat prin eliminare si am renuntat la primele dou ipoteze. Apoi, am pus degetul pe
ran cnd am descoperit ocupatia brbatului. N-a fost chiar o prob zdrobitoare dar
suficient ca judectorul s-i dea cincizeci de ani.
Cu ce se ocupa brbatul ei?
Sofer pe un camion frigorific, la o firm transportoare de alimente congelate. Planul
a fost curtel. A pompat butur-n ea, pn si-a pierdut cunostinta. A asezat-o n camionul
pe care-l tinea n fata casei peste noapte sau la sfrsit de sptmn, a pornit instalatia
frigorific si-a asteptat s i se ntreasc corpul. Dup ce biata femeie si-a dat sufletul, a
dus-o la loc pe scaunul din grdin, iar el s-a dus la culcare.
Sweat se uit la el cu o privire goal.
Doar nu vrei s spui despre cei din balon c au fost tinuti ntr-un congelator pn
si-au dat sufletul.
Ba exact asta vreau s spun.
Esti sigur?
Pe o scar a probabilittii de la unu la zece, eu as alege opt.
ti dai seama cum sun asta?
Pare o nebunie.
Trei brbati dispar n Marea Caraibilor la zece grade Celsius si-apoi mor nghetati?
Sweat nu adresa cuiva anume ntrebarea sa. N-o s se lege niciodat, doctore. Poate doar
dac am avea la ndemn un camion frigorific.
Oricum nimic nu se leag.
Adic?
A sosit si raportul FBI-ului. Jessie LeBaron a avut dreptate la identificare. Cel de la
morg nu e sotul ei, iar ceilalti doi nu sunt Buck Caesar, nici Joe Cavilla.
Dumnezeule, ce mai e si asta? Atunci cine sunt?
Nu au cazier la FBI si deci nu i-au putut identifica dup amprente. Se pare c sunt
strini.
Ai gsit ceva care ne poate ajuta s le aflm identitatea?
Pot s-ti spun ce nltime si ce greutate au avut tipii stia. Pot s-ti art radiografii
dentare sau de fracturri ale oaselor. Dup mrimea ficatului, se pare c toti trei au fost
mari amatori de butur.
Plmnii le sunt plini de fum de tigar, iar dintii si buricele degetelor vorbesc despre
faptul c au fumat tigri fr filtru. Au fost mari mnci. La ultima lor mas, au mncat
pine neagr, fructe si carne. Doi au n jur de treizeci de ani, iar al treilea a srit putin de
patruzeci. n timpul vietii, au fost ntr-o conditie fizic medie. Ei, n afar de astea, nu prea
mai am Ce s-adaug ca s te-ajut s-i identifici.
E si sta un nceput.
Dar asta-nseamn c LeBaron, Caesar si Cavilla sunt doar dispruti.
nainte ca Joe s poat rspunde, se auzi n microfonul statiei radio o voce de femeie.
Sweat rspunse si mut pe alt frecvent dup cum i se spusese.
Regret ntreruperea, i spuse el lui Rooney, dar am o urgent pe linia care ne leag
de trm.
Rooney ddu din cap. Intr n cabina din fat si-si mai turn un pahar. O cldur i
inund corpul. Mai zbovi cteva clipe nainte de a urca pe punte, iar cnd ajunse sus,
Sweat, rosu la fat de manie, tocmai lsa jos microfonul.
Nenorocitii! spuse el printre dinti.
Care-i problema? ntreb Rooney.
I-au luat, spuse Sweat si ddu un pumn n carm. Blestematii ia de agenti s-au
dus la morg si au ridicat cadavrele din dirijabil.
Dar sunt anumite proceduri legale care iau timp, protest Rooney.
Sase politisti n haine civile si doi inspectori federali au aprut cu toat hrtogria
n regul, au umflat corpurile, le-au bgat n niste containere de tabl umplute cu gheat
si-au sters-o ntr-un elicopter al Marinei americane.
Cnd s-a ntmplat?
Nici cu zece minute n urm. Harry Victor, inspectorul nsrcinat cu, rezolvarea
cazului, spune c i-au cotrobit prin birou ct s-a dus la toalet si i-au smuls filele din
dosar.
Si cu raportul meu ce-au fcut?
L-au luat si pe-la.
Ginul l adusese pe Rooney ntr-o stare euforic.
Priveste-o si din unghiul sta; v-au luat o belea de pe cap, tie si departamentului.
Mania lui Sweat se-mprstie ncet.
Nu neg c de fapt mi-au fcut un serviciu, numai c metoda lor m scoate din
minti.
Mai e o mic consolare, se-mpletici Rooney.
Deja ncepuse s-i fie greu s se tin pe picioare.
Unchiul Sam n-a pus mna chiar pe tot.
Ca de exemplu, ce?
Ceva ce nu apare n raport. Un rezultat de la laborator care-ar fi creat mult
confuzie dac-l asterneam pe hrtie. Pe sta nu e bine s-l spui nici ntr-o cas de nebuni.
Despre ce e vorba? ntreb Sweat.
Cauza mortii.
Pi da spuneai c e hipodermie.
Asa e, ns am omis cea mai tare poant. Vezi tu, am uitat s precizez cnd s-a
produs moartea.
Rooney ncepu s articuleze tot mai greu.
Nu putea s fie dect n urm cu cteva zile.
O, nu! Tipii ia si-au dat sufletul cu mult timp n urm.
Cam cnd?
Pi, n urm cu un an sau doi.
Seriful Sweat csc ochii la Rooney, nevenindu-i s cread ce auzea. Dar medicul
legist sttea acolo rnjind perfid ca o hien. Mai rnjea nc atunci cnd se aplec peste
bord si ncepu s verse.



8.
Casa lui Dirk Pitt nu se afla nici pe o strad de la periferie, nici n cartierul invadat
de verdeat al bogtasilor din Washington. Nu ddea spre nici o curte interioar si nu avea
nici vecini de felul celor cu o liot de copii glgiosi si de cini care latr tot timpul. De fapt,
casa lui nici nu era o cas, ci un vechi hangar care se gsea chiar pe drumul ce ducea de la
Aeroportul International n capital.
Dac o priveai din strad, prea nelocuit.
Buruienile puseser stpnire pe cldire, iar zidurile din tabl ondulat erau
mncate de vreme si nu mai pstrau nici urm de tencuial. Singurul indiciu c ar fi fost
locuit era un sir de ferestre plasate chiar sub braul acoperisului vlurit. Desi erau ptate,
murdare si pline de praf, ferestrele nu erau btute-n cuie ca acelea ale unui depozit
abandonat.
Pitt i multumi tipului de la ntretinerea aeroportului care l adusese cu masina de la
punctul terminus pn n fata casei.
Uitndu-se n jur s vad dac nu fusese urmrit, scoase din buzunarul hainei un
transmittor minuscul si ddu cteva comenzi scurte care blocar sistemul de alarm
fcnd s se deschid o us lateral ce prea c nu se mai nvrtise n ttni de cel putin
treizeci de ani.
Intr si psii pe o podea de beton bine lustruit pe care se odihneau cam trei duzini
de automobile clasice, lucind de curtenie, un avion de pe vremea bunicii si un vagon de
cale ferat de la nceputul secolului. Se opri n fata unui coupe sport Talbot-Lago, o
variant francez, si se uit cu dragoste la sasiul ei pe care ncepuse s-l repare.
Masina fusese aproape complet distrus de o explozie, iar el era hotrt s pun cap
la cap rmsitele contorsionate si s-i redea frumusetea si eleganta de odinioar.
si cr bagajele n sus, pe o scar n spiral care ducea la apartamentul su
construit n partea cealalt a hangarului. Ceasul de la mn arta ora dou si un sfert
dup-amiaza, dar mintea si trupul le simtea obosite de parc ar fi fost miezul noptii.
Dup ce-si desfcu bagajele se hotr s-si petreac urmtoarele ore reparnd
masina Talbot-Lago si s fac un dus mai trziu. si trsese deja pe el o salopet veche si
tocmai deschisese un sertar de la ldita cu scule, cnd ntreg hangarul rsun de un tarait
puternic. Scoase un telefon fr fir din buzunarul larg al salopetei de lucru.
Alo!
Cu domnul Pitt, v rog, rosti o voce de femeie.
La telefon.
O clip.
Dup ce astept cam dou minute, Pitt ntrerupse legtura si se-apuc s lucreze la
distributia masinii Talbot. Nu trecuser nici cinci minute si sunetul telefonului se auzi din
nou.
Ridic, dar nu spuse nimic.
Mai sunteti pe fir, domnule? ntreb aceeasi voce.
Da, rspunse Pitt detasat, proptind telefonul de ureche cu umrul n timp ce
minile-i lucrau.
Sunt Sandra Cabot, secretara particular a doamnei LeBaron. Vorbesc cu domnul
Dirk Pitt?
Chiar el.
Doamna LeBaron doreste s v vad. Puteti veni la resedinta sa la ora patru?
Drept la tint, nu-i asa?
Poftim?
Regret, domnisoar Cabot, dar trebuie s ngrijesc o masin bolnav. Poate dac
doamna LeBaron ar putea s treac pe la mine, am putea sta de vorb.
Mie team c e imposibil. D o petrecere ast sear, un cocktail la care particip
numai personalitti, printre altii si secretarul de stat. Nu poate s lipseasc.
Atunci poate alt dat.
Se ls o liniste de gheat, apoi Miss Cabot interveni:
Cred c nu ati nteles.
Asa e, ceva mi scap.
Numele LeBaron nu v spune nimic?
Nu mai mult dect Shagnasty, Quagmire sau Smith, minti Pitt jovial.
Pentru o clip, Miss Cabot se pierdu cu firea.
Domnul LeBaron...
Bine, s lsm gluma, o ntrerupse Pitt. Stiu foarte bine cine este domnul LeBaron.
Si nu ne-am mai pierde vremea nici unii, nici altii, dac v-as spune c nu mai am nimic de
adugat n legtur cu misterul disparitiei si mortii sale. Transmiteti-i doamnei LeBaron
condoleantele mele. E tot ce pot s fac pentru ea.
Cabot trase adnc aer n piept si o lu de la capt:
Domnule Pitt, v rog, v va fi extrem de recunosctoare dac puteti veni aici.
Pitt aproape o vzu rostind cuvintele v rog cu dintii nclestati.
Bine, cred c o s pot veni. Care-i adresa? Cabot si regsi aroganta.
Trimit soferul dup dumneavoastr.
Dac n-aveti nimic mpotriv, prefer s vin cu masina mea. Limuzinele mi
declanseaz claustrofobia.
Dac asa doriti, spuse ea btos. Casa se afl la captul strzii Beacon Drive, n
Great Falls Estates.
Am s m uit pe o hart a orasului.
Apropo, ce masin aveti?
De ce vreti s stiti?
S anunt paznicul de la poart.
Pitt ezit o clip, apoi se uit n hangar si privirea i se opri pe o masin parcat lng
intrare.
O decapotabil veche.
Veche?
Da, din 1951.
Atunci v-as ruga s fiti amabil si s-o lsati n parcarea de lng casa personalului.
Este pe alee n dreapta, cnd veniti dinspre ghereta portarului.
Nu ti-e niciodat rusine de felul n care le comanzi oamenilor?
N-are de ce s-mi fie rusine, domnule Pitt. V asteptm la ora patru.
Ati vrea s terminati cu mine nainte de venirea oaspetilor? ntreb Pitt cu vocea
plin de sarcasm. Stiti, n-as vrea s ofensez pe nimeni la vederea rablei mele care
profaneaz domeniul.
Nu-i nici o problem, nu se ls nici ea mai prejos. Petrecerea nu ncepe dect la
opt. La revedere.
Dup ce Sandra Cabot a nchis, Pitt s-a ndreptat spre masina decapotabil si s-a
uitat la ea o vreme. Apoi a ridicat podeaua din fata banchetei din spate si a prins undeva
dedesubt firele unui redresor de baterie. S-a ntors apoi la Talbot-ul su si, calm, a
continuat s lucreze de unde rmsese.

***
La opt si jumtate fix, portarul de la intrarea pe domeniul LeBaron ntmpina o
pereche de tineri ntr-un Ferrari galben, iar dup ce verificase numele lor pe lista invitatilor
le fcu semn s intre. Sosi apoi o limuzin Chrysler n care se aflau consilierul
presedintelui, Daniel Fawcett, si sotia.
Paznicul nu prea prea impresionat la vederea atator masini extravagante si a
ocupantilor lor celebri.
si ridic minile deasupra capului si, plictisit, se-ntinse si csc. Minile-i rmaser
n aer, iar gura i se-nchise cu un pocnet sec cci se pomeni uitndu-se cu ochii larg cscati
la cea mai mare masin pe care o vzuse n viata lui.
Era monstruos de mare, cam sase metri din bar-n bar, si prea s cntreasc
peste trei tone.
Usile si capota erau gri argintiu, iar aripile castaniu metalizat. Era o masin sport
decapotabil, iar capota, dac era tras, era complet ascuns vederii.
Avea o linie frumoas si elegant de masin de clas, era un exemplu viu de
miestrie neasemuit.
Asta da masin, spuse paznicul n cele din urm.
Daimler, rspunse Pitt.
Dup nume, pare englezeasc.
Chiar este.
Paznicul cltin din cap plin de admiratie, apoi arunc o privire pe lista invitatilor.
Numele dumneavoastr, v rog.
Pitt.
Nu v gsesc. Ati fost invitat?
Aveam o ntlnire cu doamna LeBaron mai devreme.
Paznicul intr n csuta sa si verific o list de pe un panou.
Da, domnule. ntlnirea era pentru ora patru.
Cnd i-am telefonat s-i spun c voi ntrzia, mi-a spus s vin la petrecere.
Ei bine, dac tot v asteapt, spuse paznicul nc adncit n admirarea liniilor
acelui Daimler, de partea mea cred c e n regul. Puteti s mergeti. Distractie plcut.
Pitt ddu din cap a multumire, apoi conduse masina imens, lin, pe aleea care
serpuia pn n fata resedintei LeBaron. Cldirea principal se ridica pe o colin, chiar
deasupra unui teren de tenis si a unei piscine. Arhitectura era specific zonei, cas din
crmid, n stil colonial, cu trei etaje si coloane albe la intrare, care sustineau acoperisul
deasupra unui portic frontal, aripile casei ntinzndu-se apoi lateral. La dreapta era un plc
de pini care se ntindea pn la o cas stil vagon cu garaj la parter despre care Pitt
presupuse c era locuinta personalului. Vis-a-vis si la stnga conacului se afla o
constructie imens cu pereti de sticl, luminat de candelabre de cristal ce atrnau din
tavan. Flori si arbusti exotici si mprstiau mireasma printre cele douzeci de mese, iar pe
o scen minuscul ridicat n fata unei cderi de ap, cnta o orchestr mic.
Pitt fu profund impresionat. Era o ambiant perfect pentru o petrecere ntr-o sear
rece de octombrie. Raymond LeBaron lu not maxim pentru originalitate. Pitt trase
Daimlerul n fata serei unde astepta un lacheu mbrcat n livrea, cu expresia de team
respectuoas a unui tamplar privind la un arbore Sequoia.
Ct se strecur afar din masin si-si ndrept smochingul, Pitt remarc un grup
destul de numeros strngndu-se n spatele peretelui transparent si fcnd semne spre
masin. i ddu valetului instructiuni cum s opreasc contactul, apoi intr pe usa de
sticl. Orchestra interpreta motive muzicale din melodiile la mod ale lui John Barry, mai
fin la almuri, n fort la instrumentele cu coarde.
Chiar la intrare, sttea si ntmpina oaspetii o femeie elegant, mbrcat dup
ultima mod a caselor de creatie.
Fr-ndoial, era Jessie LeBaron. Stpn pe sine, ntruchiparea nssi a gratiei si
clasei, o dovad vie c o femeie poate fi frumoas si dup cincizeci de ani. Purta o tunic
strlucitoare btut n mrgele si paiete verzi si argintii peste o fust strmt de catifea.
Pitt se apropie si fcu o usoar reverent.
Bun seara, spuse el arbornd cel mai seductor zmbet al su.
Ce e masina aceea senzational? l ntreb Jessie uitndu-se prin us.
O Daimler, comand special mbunttit pentru consum de 5,4 litri, cu motor n
opt cilindri si lucrtur artizanal a caroseriei, marca Hooper.
Ea i zmbi fermector si i ntinse mana.
V multumesc c ati venit domnule... ezit ea, privindu-l ntrebtor. Iertati-m, dar
nu-mi aduc aminte s v fi cunoscut.
Asta-i pentru c n-am dat niciodat ochii unul cu altul, spuse el minunndu-se de
timbrul gutural al vocii lui Jessie, aproape rgusit, cu-o umbr de vulgaritate senzual.
M numesc Pitt, Dirk Pitt.
Ochii ntunecati ai lui Jessie l fixar pe Pitt ntr-un fel foarte special.
Ati ntrziat patru ore si jumtate, domnule Pitt. A intervenit ceva neasteptat?
Nimic de felul sta, doamn LeBaron. Mi-am aranjat sosirea cu cea mai mare grij.
Dar n-ati fost invitat la petrecere, spuse ea calm. Asa nct va trebui s plecati.
Ce pcat, spuse Pitt mbufnat. Asa de rar mi se ofer ocazia s-mi pun smochingul.
Fata lui Jessie exprim dispret. Se-ntoarse spre o femeie cam ntepat, cu ochelari cu
rame mari, care se tinea putin n spatele ei si despre care Pitt si imagin c era secretara,
Sandra Cabot.
Caut-l pe Angelo si spune-i s-l conduc pe domnul.
Ochii lui Pitt sclipir rutcios.
Se pare c am un adevrat talent de a strni aversiune. Ce preferati, s plec de
bunvoie sau s provoc o scen neplcut?
Cred c ar fi mai bine s plecati de bunvoie.
Atunci de ce mi-ati mai cerut s m vedeti?
O chestiune legat de sotul meu.
Nu ne-am ntlnit niciodat, asa c nu pot s v spun nimic n plus fat de ce stiti
deja n legtur cu moartea sa.
Raymond n-a murit, spuse ea transant.
Cnd l-am vzut eu n balon fcea foarte bine pe mortul.
Acela nu era el.
Pitt o privi sceptic, dar nu spuse nimic.
Nu m credeti, nu-i asa?
De fapt, nu-mi pas.
Speram s m puteti ajuta cu ceva.
Aveti un fel foarte ciudat de-a cere ajutorul.
Sunteti la un dineu de binefacere, domnule Pitt. Locul dumneavoastr nu este aici.
S stabilim o or la care s ne-ntlnim mine.
Pitt se hotr s nu tin seama de furia care-l cuprinsese.
Ce fcea sotul dumneavoastr cnd a disprut? ntreb el fr nici un preambul.
Cuta comoara El Dorado, i rspunse ea privind nervos spre oaspetii dinuntru.
Era convins c s-a scufundat o dat cu Cyclops.
nainte ca Pitt s poat face vreun comentariu, Cabot se ntorsese cu Angelo, soferul
cubanez.
La revedere, domnule Pitt, spuse Jessie concediindu-l si ntmpinnd o pereche de
nou veniti.
Pitt ridic din umeri a nepsare si-i oferi bratul lui Angelo:
Hai, s-o facem ct mai oficial. Condu-m tu afar. Apoi, se-ntoarse spre Jessie. Si
nc ceva, doamn LeBaron. Nu-mi place s fiu tratat ca ultimul borfas. Alt dat, nu v
mai deranjati s m cutati.
De-abia apoi Pitt i permise lui Angelo s-l escorteze de la cldirea serei pn la locul
unde era parcat Daimler-ul su. Jessie se uit dup el pn cnd impuntoarea masin
dispru n noapte.
Se-ntoarse la oaspetii si si se amestec printre ei.
Douglas Oates, secretarul de stat, o privi apropiindu-se peste umrul consilierului
prezidential Daniel Fawcett.
Splendid, Jessie.
ntr-adevr, sublinie Fawcett. Nimeni din Washington nu d mese mai rafinate.
Ochii lui Jessie se luminar, iar buzele sale se arcuir ntr-un zmbet cald.
V multumesc, domnilor.
Oates art cu capul spre us:
A fost o-nchipuire, sau chiar l-am vzut pe Dirk Pitt dat pe us afar? Jessie i
arunc lui Oates o privire goal:
l cunosti?!... ntreb ea surprins.
Sigur c da. Pitt este numrul doi la NUMA. El este cel care a adus Titanicul la
suprafat pentru Departamentul Aprrii.
Si care i-a salvat presedintelui viata, n Louisiana, complet Fawcett.
Jessie pli imperceptibil.
N-am stiut.
Sper c nu l-ai nfuriat.
Poate c-am fost putin cam aspr, admise ea.
Nu v intereseaz forrile marine n larg de San Diego?
Ba da. Rapoartele seismice vorbesc despre un imens camp de petrol nc
neexplorat. Una dintre companiile noastre are us deschis sus si nu va fi nici o problem
s obtinem autorizatia de forare.
Dar, de ce-ntrebati?
Chiar nu stii cine este seful comisiei senatoriale care acord dreptul de exploatare
a petrolului pe terenurile care apartin statului?
Desigur, este... Vocea lui Jessie se pierdu, iar stpnirea sa de sine se topi
complet.
Tatl lui Dirk, ncheie Oates n locul ei.
Senatorul de California George Pitt. Fr sprijinul su si fr binecuvntarea celor
de la NUMA, pentru probleme de mediu, n-ai nici o sans s capeti drepturile de forare.
Se pare c usa care-ti era deschis tocmai s-a nchis, spuse Fawcett sarcastic.






9.
O jumtate de or mai trziu, Pitt si parca masina Daimler pe locul su din fata unei
cldiri impuntoare, cu pereti de sticl mat, care adpostea sediul NUMA. Semn n
condica de la biroul pazei si lu liftul pn la etajul al zecelea.
Cnd usile s-au deschis, intr ntr-o ncpere imens, un adevrat labirint electronic,
unde se afla instalat reteaua informatic si de comunicatii a agentiei marine.
Hiram Yaegger ridic privirea din spatele unui birou n form de potcoav a crui
suprafat era acoperit de o puzderie de computere si-i zmbi:
Salut, Dirk. S-au ntolit cu totii dar n-au avut unde s mearg?
Gazda a hotrt c sunt persoan non grata, asa c am fost debarcat.
Cineva cunoscut? Fu rndul lui Pitt s zmbeasc. Se uit n jos la Yaegger.
Electronistul-vrjitor prea c descinde direct din vremurile hippy de la-nceputul
anilor 70. Prul blond si-l lsase lung si-l purta strns la spate ntr-o coad de cal. Barba-i
era vesnic n neornduial si rsucit n crlionti rebeli. Iar tinuta sa la lucru sau acas
era o jachet si-o pereche de pantaloni Levis vrti n niste cizme de cowboy scoflcite si
cam trecute.
Pitt spuse:
Nu mi te pot nchipui alturi de Jessie LeBaron, frecventnd aceleasi cercuri.
Yaegger scoase un fluierat:
Te-a turtit un picior dat n dos de una ca Jessie LeBaron? Omule, da esti un
adevrat erou pentru cei oropsiti.
Ai chef s faci niste spturi?
Despre ea?
Despre el.
Brbat su? Cel care-a disprut?
Raymond LeBaron.
Alt operatie sub clar de lun?
Spune-i cum vrei.
Dirk, zise Yaegger fixndu-l peste niste ochelari cu rame de pe vremea bunicii, esti
un tip cam curios si-ti bagi nasul peste tot, da-mi placi si-asa. Eu sunt aici s fac retele de
calculatoare clasa nti si s arhivez datele de geografie si istorie marin, da salivez la
gndul c-ti vei face aparitia cerndu-mi s-mi folosesc sprijinul creator n scopuri
obscure. De ce merg pe mana ta?... O.K. ti spun de ce: fiindc am snge de cotcar, nc
mai mult ca tine. Acum zi-i ct de adnc vrei s sap.
Pn-n trecutul lui cel mai ndeprtat. De unde-a aprut; ce e cu banii care-au stat
la baza imperiului su...
Raymond LeBaron era destul de secretos cu viata lui particular. S-ar putea s-si
fi sters urmele.
mi dau seama de asta, da ai mai scos tu la lumin si alte secrete de familie pn
acum.
Da. Familia Bougainville, cu cteva luni n urm. I-am cam fcut-o, ca s zic asa,
amiralului.
nc ceva.
Sunt numai urechi.
Un vapor numit Cyclops. Ai putea s-i afli povestea?
Fr probleme. Altceva?
Cam asta ar fi tot, rspunse Pitt.
Yaegger l privi.
Acum ce te-a mai suprat, btrne? Nu-mi vine-a crede c l vnezi pe LeBaron
numai pentru c ai fost azvrlit n strad de la petrecere. De pild eu... Am fost alungat de
la cele mai spurcate adunturi din orasul sta. Si asta e.
Pitt rse.
Nu-i vorba de rzbunare. Sunt doar intrigat. Jessie LeBaron a zis ceva care mi s-a
prut cam curios n legtur cu disparitia sotului ei.
Am citit n Washington Post. Era un paragraf acolo n care se vorbea despre tine ca
despre eroul zilei; cum ai recuperat balonul lui LeBaron cu-o smecherie cu-o sfoar si-un
palmier. Care-i treaba?
Sustine c sotul ei nu e printre mortii care-au fost gsiti n cabina de comand.
Yaegger tcu, avnd acea privire care spunea c n-a-nteles nimic.
Nu se leag. Dac btrnul LeBaron a disprut n sacul lui umflat cu gaze, e logic
c tot el era acolo cnd a aprut balonul.
Nu, dac e s ne lum dup spusele sotiei ndurerate.
Cred c priveste lucrurile dintr-un anume unghi - financiar sau legat de asigurri.
Poate da, poate nu. Exist ns posibilitatea ca NUMA s ia parte la anchet atta
timp ct evenimentul nvluit n mister s-a petrecut deasupra mrii.
Si noi o s fim primii.
Ceva de felul sta.
Si ce legtur are vasul Cyclops cu toat trsenia?
Ea mi-a spus c LeBaron cuta Cyclops cnd s-a topit n aer.
Yaegger se ridic de pe scaun.
Bine. S-i dm bice. Ct timp pun eu la punct programul de cutare, tu uit-te
prin fisiere dup informatii legate de vapor.
l conduse pe Pitt ntr-un soi de amfiteatru cu un monitor imens, instalat pe peretele
din fat si-l pofti s se aseze la un pupitru pe care se afla tastatura computerului. Aps
cteva butoane peste umrul lui Pitt si aparatul rspunse comenzilor.
Sptmna trecut am instalat un sistem nou. Terminalul este cuplat la un
sintetizor de voce.
Un computer care vorbeste, spuse Pitt.
Da. ntelege peste zece mii de comenzi verbale, poate da tot atatea rspunsuri
corecte si, de fapt, poate chiar s ntretin o discutie. Vocea i sun cam nefiresc, ceva n
felul lui Hal, robotul urias din filmul 2001, dar o s te obisnuiesti. Noi i spunem Speranta.
Speranta?
Da, speranta noastr c o s dea rspunsurile corecte.
Nostim.
Dac ai nevoie de ceva, m gsesti la terminal. Nu trebuie dect s ridici receptorul
si s formezi 47.
***
Pitt ridic ochii spre ecran. Avea o culoare gri albstruie.
Prinse destul de precaut microfonul si vorbi n el:
Speranto, m numesc Dirk. Esti gata s ncepi o investigatie pentru mine?
Doamne, se simtea ca un tmpit. Era ca si cnd s-ar fi adresat unui zid si ar fi asteptat s-i
rspund.
Bun, Dirk, i spuse o voce vag feminin, care suna de parc-ar fi iesit dintr-un
burduf. Eu sunt gata. Spune tu cnd vrei s ncepem.
Pitt trase adnc aer n piept si porni:
Speranto, as vrea s-mi spui cte ceva despre un vapor numit Cyclops.
Cam cinci secunde se ls tcerea, apoi computerul rspuse:
Va trebui s faci precizri. Discurile mele de memorie contin date despre cinci vase
diferite cu numele Cyclops.
Al meu avea o comoar la bordul su.
mi pare ru, ns dup documentele de mbarcare nu rezult c vreunul s fi avut
vreo comoar la bord.
mi pare ru. Lui Pitt nc nu-i venea s cread c face conversatie cu o masin.
Dac-mi permiti s m abat o clip de la discutie, as vrea s-ti spun c esti un
computer foarte inteligent si simpatic.
ti multumesc pentru compliment, Dirk. S stii c pot scoate efecte de sunet; pot
imita animale, stiu s cnt - desi nu prea bine - si s pronunt
supercalifragelisticexplicalidosion, chiar dac n-am fost programat pentru definitia sa
exact. Vrei s-o spun si de la sfrsit la-nceput?
Poate alt dat. Revenind la Cyclops... cel care m intereseaz s-a scufundat n
Caraibe.
Atunci ne rmn numai dou. Un vapor cu aburi care s-a mpotmolit n Golful
Montentego din Jamaica, la 5 mai 1968 si un mineralier al Marinei Statelor Unite care
trasporta minereu sau crbune, disprut fr urm ntre 5 si 10 februarie 1918.
Pitt se gndi c n-ar fi avut nici un rost ca Raymond LeBaron s caute un vas care
esuase ntr-un port aglomerat, doar cu douzeci de ani n urm. i reveni n minte povestea
mineralierului Marinei. Disparitia sa fusese unanim considerat a fi unul dintre marile
mistere ale deja legendarului Triunghi al Bermudelor.
Alegem transportorul Marinei, spuse Pitt.
Dac vrei s tipresc date, apas pe tasta de comand si literele P.T. Dac te uiti
pe ecran, ti voi proiecta fotografiile de care dispunem.
Pitt fcu ce i se ceruse, iar informatiile ncepur s curg din imprimant. Speranta
se tinu de cuvnt si pe ecran apru o fotografie a vasului Cyclops ancorat ntr-un port
necunoscut.
Desi carena era zvelt, cu prora demodat urcnd si cobornd si cu pupa gratioas
ca o cup de sampanie, suprastructura sa prea un joc de cuburi aruncate de un copil
alandala. O ngrmdire de macarale, amestecate cu cabluri; un pienjenis, cu o
mpletitur de suporturi la nltimea unui stat de om, se ridica n mijlocul corbiei,
asemenea unei pduri moarte. Pe toat partea dinspre pupa, chiar peste sala motoarelor,
se ntindea o cabin lung cu acoperisul mpodobit cu dou cosuri gemene si cteva guri de
aerisire, foarte nalte toate. n continuare, mai n fat, sttea cocotat cabina timonei, chiar
deasupra puntii principale, aidoma unei msute de toalet asezate pe patru picioare, cu
numai un singur sir de hublouri complet deschise n partea de jos. Cele dou catarge nalte
si grinda transversal iesit mult n afara covertei aduceau perfect cu o poart de fotbal.
Nava era diform si greoaie, ca o gasc urt care n-are nici o sans s semene cu o
lebd.
Plutea n jurul su ceva nedefinit, care-ti ddea fiori. La-nceput, Pitt nu putu s
desluseasc ce, mai apoi si ddu seama: n mod bizar, pe punte nu se afla nici un marinar.
Vasul arta de parc era prsit.
Pitt si mut privirea de la ecran la datele statistice ale navei pe care le cercet
amnuntit: Lansare: 7 mai 1910 -William Cramp Sons Shuipbuilders, Philadelphia Tonaj:
deplasament 19.360 Lungime: 162 m ( de fapt, mai lung dect vasele de lupt din vremea
sa) Travers: 20 m Pescaj: 8,5 m Vitez: 15 noduri (cu trei noduri mai rapid dect vasele
Liberty din cel de-al doilea rzboi mondial) Armament: 4 tunuri de 4 toli Echipaj: 246 oameni
Comandant: G. W. Worley - serviciul auxiliar Naval.
Pitt remarc faptul c Worley fusese cpitan pe Cyclops de la lansarea sa la ap si
pn-n ziua disparitiei. Se sprijini de sptar si-si ls mintea s lucreze n timp ce el studia
fotografia vasului.
Ai si alte fotografii ale navei? o ntreb el pe Speranta.
Trei din acelasi unghi; una nspre pupa si patru ale echipajului.
Hai s vedem cum arta echipajul.
Monitorul se-ntunec o clip, apoi pe el apru imaginea unui brbat stnd n picioare
lng balustrad si tinnd de mn o fetit.
Cpitanul Worley cu fiica sa, explic Speranta.
Brbatul era masiv, cu prul rrit, o mustat ngrijit, tiat si mini imense. Sttea
acolo ntr-un costum nchis, cu cravata strmb iesindu-i din hain, cu pantofii bine
lustruiti. Se uita fix la aparatul care-i imortalizase chipul cu 75 de ani n urm. Fetita
blond de lng el purta un tricou care-i ajungea pn la genunchi si o plriut. Tinea
strns n mnut o ppus care prea s fie tare, n form de amfor.
Adevratul lui nume este Johan Wichman, l inform Speranta fr ca el s-i fi
cerut. S-a nscut n Germania si a intrat ilegal n Statele Unite, n 1878, pe un vas
comercial care nu-i apartinea, pe care l-a deturnat pn n San Francisco. Nu se stie cum a
reusit s falsifice actele. n vremea ct a fost comandant pe Cyclops, a trit la Norfolk, n
Virginia, mpreun cu fetita si sotia.
Exist vreo posibilitate s fi lucrat pentru nemti n 1918?
Nu exist nici o dovad n sensul acesta. Vrei s vezi raportul anchetei fcute n
urma tragediei?
Tipreste-l. O s-l studiez mai trziu.
Urmtoarea fotografie este a secundului, locotenentul David Forbes, spuse
Speranta.
Aparatul l surprinsese pe Forbes n uniform, n picioare lng o masin care-i pru
lui Pitt a fi un automobil Cadillac din 1916.
Forbes avea o fat. de ogar, cu nasul lung, subtire, ochii deschisi a cror culoare nu
se putea ghici din fotografia alb-negru. Obrajii-i erau proaspt rasi, sprncenele arcuite, iar
dintii i avea usor iesiti n afar.
Ce fel de om era? ntreb Pitt.
N-a avut o pat la dosar pn n momentul n care Worley l-a consemnat la bord
pentru nesupunere fat de superiori.
Motivul?
Cpitanul Worley a schimbat cursul stabilit de Forbes, iar Cyclops a fost pe
punctul s esueze la intrarea n Rio. Cnd Forbes a vrut s stie care a fost motivul pentru
modificarea de curs, Worley s-a nfuriat si l-a consemnat n cabin.
Forbes nc mai era arestat n ultimul voiaj al lui Cyclops?
Da.
Cine urmeaz?
Locotenentul John Church, ofiter de curs.
Fotografia nftisa un brbat mruntel, aproape fragil, mbrcat n civil si asezat la o
mas ntr-un restaurant. Chipul su purta ntiprit acea expresie de oboseal pe care o
au fermierii dup o zi grea de munc la cmp. Totusi, ochii ntunecati exprimau veselie si
vorbeau despre un om cu fire deschis.
Prul ncruntit din pricina cruia i se ncrunta fruntea nalt era dat peste cap si pe
dup urechile mici.
Pare mai vrstnic dect ceilalti, remarc Pitt.
De fapt, nu are dect douzeci si nou de ani, spuse Speranta. A intrat n Marin
cnd avea saisprezece ani si singur s-a zbtut s ajung ofiter.
A avut probleme cu Worley?
Nimic care s fie consemnat n fisa sa.
n ultima fotografie erau prezenti doi brbati asteptndu-si sentinta ntr-o sal de
tribunal. Nu se citea urm de team pe fata lor, iar dac era ceva acolo, preau mai
degrab nencreztori si sfidtori.
Cel din stnga era nalt si voinic, cu bratele musculoase. Cellalt avea dimensiunile
si nftisarea unui urs grizzli.
Fotografia a fost luat la Curtea Martial. Apar n ea fochistul grad I James Coker
si fochistul grad II Barney DeVoe, judecati pentru uciderea fochistului grad III Oscar
Stewart. Toti trei stationau la bordul crucistorului american Pittsburgh. Coker, cel din
stnga, a fost condamnat la moarte prin spnzurtoare, iar sentinta a fost executat n
Brazilia. DeVoe, cel din dreapta, a fost condamnat la o pedeaps ntre cincizeci si nouzeci
si nou de ani, care urma s fie efectuat la nchisoarea naval de la Portsmouth din New
Hampshire.
Ce legtur au ei cu Cyclops? ntreb Pitt.
Vasul Pittsburgh se afla la Rio de Janeiro cnd s-a comis omorul. Cnd cpitanul
Worley a ajuns n port i s-a ordonat s-i transporte pe DeVoe si nc alti patru condamnati
n Statele Unite, n arestul de la bordul navei.
Deci ei erau la bord cnd a venit sfrsitul?
Da.
Nu-s alte poze cu membri ai echipajului?
Probabil c mai sunt n albumele de familie, sau pot fi procurate din alte surse
particulare, ns asta este tot ce am n banca mea de date.
Vorbeste-mi despre evenimentele care au dus la disparitia lui Cyclops.
Vorbesc sau scriu?
Poti vorbi si scoate si la imprimant n acelasi timp?
mi pare ru, ns nu le pot face pe amandou deodat. Ce variant preferi?
Vorbeste.
Foarte bine. O clip..., s adun datele.
Pitt ncepea s simt oboseala si aproape picoti. Fusese o zi lung si-ncrcat. Folosi
pauza si-l sun pe Yaeger s-i cear o ceasc de cafea.
Cum te ntelegi cu Speranta?
Aproape ncep s cred c e adevrat, rspunse Pitt.
E bine, att timp ct nu ncepi s-ti imaginezi ce forme are.
nc n-am ajuns n halul sta.
Cu ct o cunosti mai bine, cu att o placi mai mult.
Tu cum te descurci cu Raymond LeBaron?
De ce ti-e team..., spuse Yaeger. Si-a ngropat bine trecutul. Nici o referire la viata
personal, doar statistici fcute din momentul n care a ajuns marele vrjitor din Wall
Street.
Ceva interesant?
Nu tocmai. Se trage dintr-o familie nstrit.
Taic-su avea o retea de magazine de articole de fierrie. Dup cte miros eu,
Raymond nu se prea avea bine cu taic-su. Nu apare nici o aluzie la familie n nici una din
biografiile fcute de ziare dup ce a devenit mare grangur n finante.
Ai aflat cum a fcut primele miiare?
Zona asta e cam nebuloas. A avut cu un asociat pe nume Kronberg o firm de
recuperri de epave, pe la jumtatea anilor 50. Se pare c au tras targa pe uscat vreo ctiva
ani, apoi au dat faliment.
Doi ani mai trziu, Raymond si lansa propria publicatie.
Prospero.
Corect.
Se spune pe undeva de unde i-au venit banii?
Deloc, rspunse Yaeger. Apropo, Jessie e a doua lui nevast. Prima se numea
Hillary si a murit n urm cu ctiva ani. N-avem nimic despre ea.
Bine, tine-o asa.
Pitt nchise telefonul chiar n momentul n care Speranta ncepu s vorbeasc:
Am pregtit datele pentru voiajul de pe urm, si att de nefericit al lui Cyclops.
S auzim.
A plecat din Rio de Janeiro pe 16 februarie 1918, cu destinatia Baltimore,
Maryland. La bordul su se aflau 15 ofiteri, 231 de marinari, alti 57 de marinari de pe
crucistorul Pittsburgh care urmau s fie nlocuiti la baza naval Norfolk si trimisi pe alte
vase, cei cinci condamnati, inclusiv Devoe, si consulul general american la Rio, Alfred .
Morean Gottschalk care se ntorcea la Washington. Vasul avea o ncrctur de 11.000
tone de minereu de mangan. Dup o scurt oprire n portul Bahia pentru ridicarea
corespondentei, vasul a mai fcut o escal, neprogramat, pe 4 martie, la intrarea n Golful
Carlisle, n Insula Barbados unde a si aruncat ancora. Aici Worley a ncrcat provizii si
crbune motivnd c le sunt necesare pentru continuarea cltoriei, ns acest fapt a fost,
mai apoi, socotit nejustificat. Dup ce vasul a disprut n larg, consulul american din
Barbados a raportat c circulaser o seam de zvonuri n legtur cu actiunea neobisnuit
a lui Worley, ntmplri ciudate la bordul vasului si o posibil revolt a echipajului. Ultima
oar cnd a fost vzut Cyclops, cu toti oamenii de la bordul su, a fost n 4 martie, ziua n
care a prsit Insula Barbados.
Nu s-a mai stabilit dup aceea niciodat legtura cu ei?
Douzeci si patru de ore mai trziu, un cargou care transporta cherestea, Crogan
Castle, a semnalat c prova i fusese zdrobit de un val urias, neasteptat. Apelurile radio pe
care le-au trimis cei de la bordul su au fost receptionate de Cyclops.
Ultimele cuvinte venite de pe mineralier indicau frecventa lor si anuntau o sosire
grabnic: Suntem la 50 mile sud de voi. Venim cu toat viteza.
Altceva?
Asta a fost tot.
Crogan Castle si-a dat pozitia?
Au raportat latitudine 23.30 N si longitudine 79.21 V, ceea ce nseamn c se afla
la aproximativ 30 de mile sud-est de un recif de suprafat numit Anguilla Cays.
A disprut si Crogan Castle?
Nu. Rapoartele spun c a esuat la Havana.
Vreo urm c Cyclops a naufragiat?
Cu toate cutrile febrile ale Marinei, nu s-a gsit nimic.
Pitt se-ntrerupse, cnd Yaeger intr n sala de proiectie; puse o ceasc de cafea pe
pupitru si se retrase n tcere. Pitt lu cteva nghitituri si i ceru Sperantei s-i arate nc
o dat fotografia lui Cyclops.
Vasul si fcu din nou aparitia pe ecran, iar el l privi gnditor.
Ridic receptorul, form un numr si astept.
Ceasul digital de pe consol arta ora 11 si 55, ns vocea care rspunse sun
proaspt si prietenoas:
Dirk! explod Dr. Raphael OMeara. Ce coincident! M-ai prins la tanc. Azi
dimineat m-am ntors din Costa Rica, de la niste spturi.
S mai gsesti un vagon de cioburi?
Ciob? Doar cel mai bogat tezaur de art precolumbian descoperit pn astzi.
Piese unice, unele datnd din anul 300 I.C.
Ce pcat c nu le poti pstra!
Toate descoperirile mele merg la Muzeul National din Costa Rica.
Esti foarte generos, Raphael.
Dar eu nu le donez, Dirk. Asa e ntelegerea, guvernul trii unde gsesc relicvele le
pstreaz ca parte a patrimoniului national. Dar ce te plictisesc eu pe tine, un nrit
cuttor de relicve la adncime.
Crui fapt datorez onoarea de a-mi fi telefonat?
Am nevoie de cunostintele tale si de stiinta ta n legtur cu o comoar.
Cred c stii c nu trebuie s pronunti un asemenea cuvnt naintea unui arheolog
respectabil, spuse OMeara si tonul su cpt o nuant de seriozitate.
Fiecare cu psrica lui, spuse Pitt. Vrei s ne-ntlnim la un phrel?
Acum?! Ai idee ct e ceasul?
Se-ntmpl s stiu ce pasre de noapte esti tu. Las o mai moale. Undeva aproape
de tine.
Ce zici de hanul Old Angler de pe Bulevardul MacArthur? S zicem, ntr-o jumtate
de or?
Perfect.
Poti s-mi spui ce comoar te intereseaz?
Cea la care viseaz toti.
Aha! Si care s fie asta?
ti spun cnd ne vedem.
Pitt nchise si se uit la Cyclops. Nava prea nsingurat, abandonat, dar ntr-un
chip aproape neomenesc. Nu se putea opri s nu se-ntrebe ce secrete dusese cu ea n
mormntul de pe fundul mrii.
Vrei s-ti mai dau si alte informatii? l ntreb Speranta ntrerupndu-i gndurile
morbide. Sau vrei s ne oprim?
Putem s-i zicem remiz, rspunse el.
Multumesc, Speranta. As vrea s-ti pot da un pupic.
ti sunt recunosctoare pentru compliment, Dirk, ns nu sunt fiziologic pregtit
pentru a primi srutri.
n sufletul meu, ai s rmai o scump.
Mai vino si foloseste-te oricnd de mine.
Pitt rse.
La revedere, Speranta.
La revedere, Dirk.
De-ar fi fost adevrat, gndi Pitt si suspin vistor.



10.
D-mi un Jack Daniel fr ap, spuse vesel Raphael OMeara. Cel mai bun
medicament pe care-l stiu s-ti limpezeasc creierul dup jungla aia nenorocit.
Ct ai stat n Costa Rica? ntreb Pitt.
Trei luni. Si tot timpul a plouat.
Gin Bombay cu gheat si cu poft, i spuse Pitt barmanului.
Deci te alturi si tu cohortei lacome a gunoierilor mrii, spuse OMeara, iar vorbele-
i iesir din htisul brbii pe care o purta stil Gabby Hayes si care-i acoperea fata de la nas
n jos. Haida de...Dirk Pitt - cuttor de comori. Nu credeam s-apuc vreodat ziua asta.
Interesul meu e pur academic.
Pi, sigur, asa spun toti. Ascult sfatul meu si las-o balt. A fost un jaf ct s-a
investit n cutarea de comori n mare, oricum... mai mult dect s-a gsit vreodat. ti
numr pe degete cteva descoperiri fericite care s fi meritat n ultimii optzeci de ani.
Aventura, plcerea, bogtiile... nu sunt dect exagerri si legend.
De acord.
Sprncenele stufoase se-ncruntar.
n definitiv, ce vrei s afli?
Ai auzit de Raymond LeBaron?
Btrnul nenfricat Raymond, geniul finantelor care scoate Prospero?
Acelasi. A disprut n urm cu dou sptmni n balonul su cu care zbura pe
undeva pe lng insulele Bahama.
Cum ar putea cineva s se fac nevzut cu balon cu tot? - Cumva a reusit. Trebuie
s fi auzit sau s fi citit ceva despre asta.
OMeara cltin din cap:
Nu m-am uitat la televizor si n-am vzut un ziar de nouzeci de zile.
Le fu adus butura, iar Pitt i relat pe scurt mprejurrile n care se produsese
misterioasa disparitie. La bar, lumea ncepuse s se rreasc, asa c rmseser acum
aproape singuri.
Si crezi c LeBaron se fataia prin aer ntr-un burdufumflat cu aer n cutarea unei
epave pline ochi cu filoane de nestemate?
Dup ct spune sotia lui, Jessie...
Ce vas?
Cyclops.
Am auzit de Cyclops. Un mineralier al Marinei care s-a topit pur si simplu n urm
cu saptezeci si unu de ani. Dar nu-mi aduc aminte s se fi spus ceva despre vreun tezaur
aflat la bordul su.
Se pare c LeBaron asa credea.
Ce fel de comoar?
El Dorado.
Pesemne c glumesti.
Fac numai s repet ce mi s-a spus.
OMeara rmase tcut vreme ndelungat, cu privirea pierdut n alte timpuri.
El hombre dorado, spuse el n cele din urm. Asa se spune n spaniol la brbatul
de aur sau brbatul aurit. Legenda - unii spun c-ar fi un blestem - a-fierbantat imaginatia
oamenilor timp de patru sute cincizeci de ani.
Exist o frm de adevr n ea?
Orice legend e inspirat de-o ntmplare adevrat, dar, ca toate care au existat
dinainte sau au aprut dup ea, aceasta a fost denaturt si infrumusetat pn ce a
ajuns un basm. El Dorado a strnit cea mai ndelungat cutare nentrerupt a comorii din
toate timpurile. Mii de oameni si-au dat viata numai pentru a o vedea.
Spune-mi, cum s-a nscut legenda? Mai sosir un Jack Daniel si un gin Bombay.
Pe Pitt l pufni rsul cnd l vzu pe OMeara dand pe gt o dusc de ap, asa, ca s
se dreag. Apoi, arheologul se asez comod si ncepu s povesteasc, ctnd spre alte
vremi.
Conchistadorii spanioli au fost primii care-au auzit vorbindu-se despre un brbat
de aur ce stpnea un regat fabulos de bogat, undeva prin jungla din Muntii Anzi. Circula
legenda c ar fi locuit ntr-un oras izolat, construit numai. Din aur, cu strzile btute-n
smaralde si aprat de o armat de frumoase amazoane nenfricate. Pe lng el, Vrjitorul
din Oz e-o biat marionet. Sigur c s-a exagerat.
Adevrul este ns c au existat ctiva El Dorado dintr-o lung descendent de regi
care adorau o zeitatedemon care tria n Lacul Guatavita din Columbia. Cnd un nou rege
prelua conducerea regatului tribal, corpul i era acoperit cu rsin peste care se aseza praf
de aur, de unde si numele su - brbatul de aur. Apoi era asezat pe o plut de ceremonie
ticsit cu aur si pietre pretioase, dus n mijlocul lacului unde se arunca toat acea bogtie,
drept ofrnd adus zeului al crui nume mi scap.
Comoara a fost recuperat vreodat?
S-au fcut multe ncercri de drenare a lacului, ns toate au esuat. n 1965,
guvernul columbian a declarat Guatavita zon de interes cultural si a scos n afara legii
orice operatie de recuperare a comorii. Ce pcat, dac te gndesti la averea asta care zace
pe fundul lacului, dup unele evaluri - ntre o sut si trei sute de milioane de dolari.
Dar orasul de aur?
N-a fost gsit niciodat, spuse OMeara, fcnd semn barmanului s mai aduc un
rnd.
Multi l-au cutat, multi si-au gsit moartea.
Nikolaus Federmann, Ambrosius Dalfinger, Sebastian de Belalcazar, Gonzalo si
Hernan Jimenez de Quesada, toti au cutat El Dorado, dar nu s-au ales dect cu
blestemul. La fel s-a ntmplat si cu Sir Walter Raleigh. Dup cea de-a doua expeditie
nereusit, regele Iacob i-a tiat capul, la propriu.
Legendarul oras El Dorado si cea mai mare comoar a tuturor timpurilor au rmas
pe veci pierdute.
S ne-ntoarcem o clip, spuse Pitt. Comoara de pe fundul lacului nc nu e
pierdut.
Nu sunt dect firimituri, explic OMeara.
Adevrata comoar, marele premiu, cea att de inaccesibil nct pare o himer, a
rmas ascuns pn-n zilele noastre. Poate cu dou exceptii, nici un strin, vreodat, n-a
reusit s-o vad. O singura descriere ne-a parvenit de la un clugr misionar n jungl, care
a ajuns la o asezare spaniol de pe fluviul Orinoco, pe la 1675. nainte de a muri cu o
sptmn, a spus c fusese n cutarea unor mine de diamant alturi de o expeditie
portughez. El a fost singurul supravietuitor pzit de un trib care-si spunea Zanona. Au
stat trei luni n oras, dar, unul cite unul, s-au prpdit cu totii. Destul de trziu au
descoperit c cei din tribul Zanona nu erau att de prietenosi pe ct voiau s par. Erau
canibali, i otrveau pe portughezi si-apoi i mncau. Din toti, singur clugrul a reusit s
scape. Asa a putut s descrie temple si cldiri imense, inscriptiile ciudate, dar si comoara
legendar care i-a trimis la moarte pe att de multi dintre cuttorii si.
Un brbat din aur, specul Pitt. O statuie.
Te apropii, spuse OMeara. Esti al naibii de aproape, dar te-ai nselat asupra
sexului.
Cum asupra sexului?
La mujer dorada, femeia de aur, i rspunse OMeara. Sau pe scurt, La Dorada.
Vezi tu, numele s-a referit la-nceput la un brbat si o ceremonie, dup aceea la un oras, iar
n cele din urm la un imperiu. Cu timpul, s-a extins la orice loc de pe pmnt unde se afl
bogtii. Asa cum s-a ntmplat cu atatea legende pe care le ursc misoginii, mitul masculin
s-a generalizat, iar cel feminin a fost dat uitrii. Esti gata pentru nc un rnd?
Nu, multumesc. Mai trag de sta.
OMeara mai comand un Jack Daniel.
Cred c stii povestea legat de Taj Mahal. Un rege mogul a ridicat acest mormnt
mpodobit ca monument pentru sotia sa. La fel a fcut si un precolumbian, rege pe undeva
prin America de Sud.
Numele lui nu s-a pstrat, ns, dup cum spune legenda, sotia sa a fost cea mai
iubit dintre toate sutele de femei de la curtea sa. Apoi a aprut ceva pe cer. Probabil o
eclips sau cometa Halley. Iar preotii i-au cerut s-o sacrifice ca s domoleasc mania zeilor.
Viata nu era asa de usoar pe vremea aceea. Asa c a fost omort, iar inima i-a fost
smuls din piept cu o ntreag ceremonie.
Credeam c numai aztecii cunosteau asemenea practici.
Aztecii nu detineau monopolul asupra sacrificiului uman. n concluzie, regele i-a
strns pe toti artistii si le-a cerut s ridice o statuie dup chipul ei pe care el avea s o
nchine unui zeu.
Clugrul a descris-o?
n culori vii si pn la ultimul detaliu, sigur, dac-ar fi s credem povestea lui. E
complet goal si st pe un piedestal de cuart roz; totul are o nltime de 1,80 m. Corpul e
din aur pur. Dumnezeule, trebuie c are o ton. incrustat n piept, acolo unde ar trebui s
stea inima, e un rubin imens evaluat la aproximativ 1.200 de carate.
Nu am pretentia c m pricep, spuse Pitt, dar stiu c rubinele sunt cele mai
nepretuite pietre pretioase, iar unul de 30 de carate e o raritate. E de neimaginat un rubin
de 1.200 de carate.
Stai, c sta e doar nceputul, continu OMeara. ntregul cap al statuii este un
imens smarald slefuit fr cusur, n ape verzi-albastre nchise. Nu-mi dau seama cte
carate are, dar, n orice caz, bate orice record de greutate cu cele 135 de kilograme ale sale.
Poate chiar 180, dac te gndesti c-au trebuit s-i slefuiasc si prul.
Care este cel mai mare smarald din lume? Pitt se gndi o clip:
Cu sigurant, nu are mai mult de 45 de kilograme.
Ti-o imaginezi stnd n holul Muzeului de istorie natural din Washington, sub
lumina reflectoarelor...? suspin OMeara cu privirea pierdut.
Nu pot dect s m minunez ce valoare ar avea pe piat.
Poti spune fr a gresi c e nepretuit.
A mai fost cineva care a vzut statuia? ntreb Pitt.
Colonelul Ralph Morehouse Sigler, un adevrat personaj, din scoala veche de
exploratori.
Inginer n armata britanic, a colindat ntregul imperiu, supraveghind zona de
granit si construind forturi n Africa si-n India. Era si geolog priceput asa c-si petrecea
timpul liber cu prospectiuni. A fost fie al naibii de norocos, fie prea bun, fiindc a
descoperit un imens zcmnt de cromit n Africa de Sud si cteva filoane de pietre
pretioase rare n Indochina. S-a-mbogtit, dar nu a avut timp s se bucure. Kaiserul a
intrat n Franta si el a primit ordin s plece pe frontul de vest si s construiasc fortificatii.
Deci, n-a ajuns n America de Sud dect dup rzboi.
Ba nu. n vara anului 1916, a coborat de pe vapor la Georgetown, n ceea ce era
atunci Guyana Britanic. Se pare c unui tip energic de la Trezoreria Angliei i-a venit ideea
strlucit de a trimite expeditii n toat lumea pentru descoperirea si deschiderea de mine
de aur pentru finantarea rzboiului. Sigler a fost chemat de pe front si i s-a dat ordinul s
plece n America de Sud.
Crezi c stia povestea clugrului? ntreb Pitt.
Nimic gsit n jurnalele sau n nsemnrile lui nu arat c el ar fi crezut n
povestea orasului pierdut. Tipul nu era un cuttor de comori ptimas.
Pe el l interesau minereurile. Relicvele arheologice nu l-au pasionat niciodat. Ti s-a
fcut foame, Dirk?
Da, ncep s m gndesc la mncare. Am fost alungat de la cin.
A trecut de mult ora cinei, dar dac-i rugm frumos sunt sigur c pot s
pregteasc rapid niste gustri.
OMeara i fcu semn chelneritei si, dup ce-si pleda cauza, o convinse s le
serveasc o farfurie de creveti cu sos asortat.
Pic bine, spuse Pitt.
As mnca drcii de-astea mici ct e ziua de lung, ncuviint OMeara. Asa, unde
rmsesem?
Sigler - pe punctul de a gsi La Dorada.
A, da. Dup ce a format un grup de douzeci de brbati, majoritatea soldati
britanici, Sigler s-a afundat n slbticia neexplorat naintea lui. Luni de zile nu s-a mai
auzit nimic despre ei. Englezii au nceput s presimt c se ntmplase o tragedie si-au
trimis dup ei cteva detasamente de cercetasi, ns nici unul nu a dat de urma celor
dispruti. n cele din urm, la doi ani de la aceast ntmplare, o echip american, care
supraveghea lucrrile de construire a unei ci ferate, a dat peste Sigler la cinci sute de mile
la nord-est de Rio de Janeiro. Era singur - ultimul supravietuitor.
Dar pare incredibil c a strbtut o asemenea distant... din Guyana Britanic.
Aproape dou mii de mile de la punctul unde fuseser lsati, n linie dreapt.
n ce stare era?
Mai mult mort dect viu, dup spusele inginerilor care l-au gsit. L-au dus pe
Sigler ntr-un sat unde se afla un spital mic si-au transmis un mesaj celui mai apropiat
consulat american. Cteva sptmni mai trziu, a sosit de la Rio un grup care trebuia s-i
dea ajutor.
Grupul era american sau britanic?
Lucrurile au luat o ntorstur ciudat n acest punct, i rspunse OMeara.
Consulatul britanic a pretins c nu a fost anuntat niciodat c Sigler reapruse. Gurile rele
spun c nsusi consulul general al Americii si-a fcut aparitia s-i pun ntrebri. Orice s-
ar fi ntmplat, Sigier a disprut din nou. Povestea spune c a scpat din spital si s-a
pierdut n jungl.
Greu de crezut s fii ntors spatele civilizatiei dup doi ani de iad, spuse Pitt.
OMeara ridic din umeri:
Cine poate sti?
Sigler a vorbit despre expeditie nainte de a disprea din nou?
Delira, mai tot timpul. Martorii au afirmat dup aceea c spunea vorbe fr sir
despre un oras pierdut pe care-l gsise, nconjurat de stnci abrupte, invadat de vegetatia
junglei. Descrierea lui se asemna foarte bine cu cea a clugrului portughez. A fcut chiar
si-o schit sumar a unei femei din aur. Schita a fost recuperat de o infirmier, iar acum
se afl la Biblioteca National a Braziliei. Am aruncat o privire peste ea pe cnd lucram la
un alt proiect. Originalul trebuie s fie nspimnttor la vedere.
Deci a rmas ngropat n jungl.
Aici e greutatea! suspin OMeara. Sigler a pretins c el si oamenii lui au furat
statuia si au crat-o douzeci de mile pn la un ru, luptndu-se n rstimpul sta cu
indienii Zanona. Cnd au reusit s construiasc, n sfrsit, o plut, s urce cu greutate La
Dorada pe ea si s-o porneasc, nu mai rmseser dect trei din cti fuseser la nceput.
Mai trziu, a mai murit unul de pe urma rnilor, iar altul ntr-o vltoare.
Pitt era fascinat de ce-i povestea OMeara dar cu greu mai putea s-si tin ochii
deschisi.
ntrebarea care se pune este: unde a ascuns Sigler femeia din aur?
Dac-as stii, rspunse OMeara.
N-a dat de nici o cheie a enigmei?
Infirmiera zicea c-si aminteste ca el s fi spus c pluta s-a rupt si statuia a czut
n rau la cteva sute de metri de locul unde l gsiser lucrtorii. Nu-ti face sperante prea
mari. Spunea prostii. Ani de zile, cuttorii de comori au plimbat n sus si-n jos pe ru
detectoare de metal si ele n-au scos nici cel mai slab ticit.
Pitt nvrti cuburile de gheat n pahar. Stia, el stia, ce li se ntmplase lui Ralph
Morehouse Sigler si La Doradei.
Consulul general american, rosti Pitt usurel, a fost ultima persoan care l-a vzut
n viat pe Sigler?
Enigma se-ncurc si mai mult n acest punct, dar, pe ct se pare, rspunsul este:
da.
Ia s vd dac pot pune cap la cap toate piesele. Totul s-a petrecut n ianuarie-
februarie 1918. Corect? OMeara ncuviint din cap si-i arunc lui Pitt o privire curioas.
Iar consulul general se numea Alfred Gottschalk, care a si murit cteva sptmni
mai trziu la bordul lui Cyclops. Corect?
Stii asta? spuse OMeara, nentelegnd.
Gottschalk auzise probabil despre misiunea lui Sigler de la omologul su britanic.
Cnd a primit mesajul de la lucrtorii de la calea ferat si a aflat c Sigler trieste, a
pstrat totul pentru sine si a plecat spre interiorul trii, spernd c-i va pune cteva
ntrebri lui Sigler si le-o va lua nainte britanicilor cu informatii pretioase pentru propriul
su guvern. Ce a aflat, probabil c i-a zdruncinat orice urm de etic care-i mai rmsese.
Gottschalk s-a hotrt s pstreze mina de aur peste care dduse pentru sine.
A gsit si-a scos din rau statuia din aur si-apoi a dus-o, cu Sigler cu tot, la Rio de
Janeiro. Si-a sters urmele cu bani grei cu care a cumprat pe oricine ar fi putut s scoat
un cuvnt despre Sigler, iar dac presupunerea mea este corect, i-a omort pe cei care l-
au ajutat s recupereze statuia. Apoi, folosindu-se de influenta pe care o avea n marin, a
urcat pe furis, statuia si pe Sigler, la bordul vasului Cyclops. Vasul a disprut si o dat cu
el s-a pierdut si secretul.
Ochii lui OMeara se-aprinser de interes.
Ascult, n-ai de unde s stii, spuse el.
Atunci, ce sens ar fi avut ca LeBaron s caute, dect dac stia c este La Dorada.
St n picioare ce spui, admise OMeara. Dar a mai rmas o ntrebare la care n-ai
rspuns nc.
De ce Gottschalk nu l-a omort pur si simplu pe Sigler dup ce a gsit statuia? De ce
s-l tin pe englez n viat?
Elementar. Consulul general a fost cuprins de febra aurului. O voia pe La Dorada,
dar mai voia si orasul de smarald. Sigler era singura persoan care putea s-i spun unde
e sau s-l conduc acolo.
mi place cum gndesti, Dirk. Teoria ta dezlntuit mai cere un pahar.
Prea trziu. Barul s-a nchis. Cred c-ar vrea s plecm, s plece si ajutorul acas.
OMeara mim o min plouat.
Asta era frumos la primitivi. Nu tu ora nchiderii, nu tu stingere. Mai lu o ultim
nghititur din pahar.
Ei bine, ce-ai de gnd s faci?
Nimic complicat, spuse Pitt zmbind. Am s pornesc n cutarea navei Cyclops.



11.
Presedintele era o persoan matinal. Se destepta la sase dimineata, si fcea
gimnastica de ntretinere o jumtate de or, nainte de a face un dus si de a lua un mic
dejun frugal. Dup obiceiul su, pe care-l dobndise cam pe la sfrsitul lumi de miere, se
ddu usurel jos din pat si se mbrc tcut, s nu-si trezeasc sotia care mai dormea nc.
Ea se culca trziu si, orice-ar fi fcut, nu reusea s se scoale nainte de sapte si jumtate.
si trase pe el un trening, apoi scoase o serviet mic din piele dintr-un dulap aflat n
camera de zi nvecinat cu dormitorul. Dup ce-si srut cu tandrete sotia pe obraz, cobor
scara ce ducea la sala de sport a Casei Albe, care era chiar sub terasa dinspre apus.
n ncperea spatioas dotat cu echipamente sportive din cele mai diverse se afla un
zdrahon de brbat ntins pe spate, pe o banchet, fcnd exercitii de fort cu o pereche de
haltere. La fiecare ridicare gfia si gemea ca o femeie n durerile facerii. Fata i era
brobonat de sudoare, iar capul su rotund - acoperit de pr des si srmos ca o perie,
ivoriu la culoare, era tuns scurt, militreste.
Pntecul era imens si plin de pr, iar bratele si picioarele erau bine nfipte n trunchi,
ca niste ramuri groase de copac. Semna cu un lupttor de blci care si-a pierdut de mult
forma.
Bun dimineata, Ira, spuse presedintele. M bucur c ai putut veni.
Grsanul asez halterele pe un suport aflat chiar deasupra capului su, se ddu jos
de pe banchet si strnse cu putere mana presedintelui.
mi pare bine c te revd, Vince.
Presedintele zmbi. Nici urm de reverent, de linguseal, nici mcar obisnuitul
domnule presedinte n vorbele lui. Durul si rbdtorul Ira Hagen, gndi el. Btrnul agent
curajos care fusese n atatea misiuni speciale nu lsa pe nimeni s citeasc ce-i cu el.
Sper c nu te deranjeaz locul pe care l-am ales pentru ntlnirea noastr.
Din gtlejul lui Hagen iesi un hohot de rs indecent de puternic care fcu s se
zguduie peretii slii de sport.
Am fost poftit n locuri mai rele dect sta.
Cum ti merge afacerea cu restaurantul?
Scot un profit frumusel de cnd am trecut de la buctria fin european la
mncruri specific americane. Ce plteam pe alimente ne mnca de vii.
Aveam douzeci de gustri cu sosuri scumpe si tot felul de mirodenii dar nu scoteam
prea mult cu ele.
Asa c ne-am specializat n cinci meniuri pe care nu le ofer restaurantele cu multe
stele: sunc, pui, peste la minut, ghiveci si chiftelute.
E ceva, spuse presedintele. N-am mai gustat chiftele ca lumea de cnd eram mic.
Clientilor nostri le place, mai ales c am pstrat serviciul bun si atmosfera intim.
Toti chelnerii mei poart smoching, mesele sunt aranjate cu stil, au lumanri pe ele, iar
mncarea este prezentat n stil european. Partea cea mai bun e c se mnanc mai
repede si seriile se schimb mai rapid.
nct nu mai ai probleme cu mncarea, dar tragi tare pe butur. Corect? Hagen
rse din nou.
Vince, mi placi tare mult. Nu-mi pas ce spune mass-media despre tine. Cnd o s
ajungi politician la pensie, caut-m si poate deschidem o retea de bodegi.
Duci dorul anchetelor penale, Ira?
Cteodat.
Stii c-ai fost cel mai bun agent secret operativ pe care l-a avut Departamentul
Justitiei, spuse presedintele. Pn s-a prpdit Martha.
Din acel moment nu mi s-a prut c era important s strng probe pentru guvern
despre tot felul de neisprviti. Si-apoi, mai erau si cele trei fete pe care trebuia s le cresc,
iar slujba mea m tinea departe de cas, cteodat si cteva sptmni la rnd.
Fetele sunt bine?
Bine. Dup cum bine stii, cele trei nepoate ale tale au toate csnicii fericite si m-au
bucurat si cu cinci nepoti.
Ce pcat c Martha n-a apucat s-i vad. Dintre cele patru surori si doi frati pe
care i am, ea a fost preferata mea.
Nu m-ai adus tu de la Denver cu reactorul Fortelor Aeriene doar ca s plvrgim
despre vremurile de altdat, spuse Hagen. Care-i problema?
Esti nc n form?
Dar tu? Ai uitat s mergi pe biciclet? Fu rndul presedintelui s rd.
Asa-i cnd pui o ntrebare prosteasc...
Reflexele sunt poate o idee mai lente, materia cenusie, ns, merge strun.
Presedintele i arunc servieta.
Citeste ce-i acolo cu atentie ct mi fac eu cele dou mile de alergare n jurul slii.
Hagen si sterse cu un prosop sudoarea de pe fat si se-asez pe cadrul unei biciclete
ergonomice care ameninta-s se ndoaie sub greutatea corpului su. Deschise servieta de
piele si nu-si ridic ochii de pe continutul ei dect atunci cnd presedintele si ncheiase
tura de 1,6 mile.
Ei, ce prere ai? l ntreb n cele din urm presedintele.
Hagen ridic din umeri, dar nu-si ntrerupse lectura.
Ar fi un scenariu grozav pentru o emisiune TV; finantare secret, camuflare
perfect, activitate la o scar imens fr putint de-a fi descoperit. Ce mai, genul de
lucruri dup care s-ar fi dat n vnt H. C. Wells.
Crezi c e o cacialma?
S zicem c asa as vrea s cred. Si ce cettean din tara asta care-si plteste
constiincios impozitele n-ar vrea s fie asa, ntr-o situatie de felul sta, cei de la informatii
apar ca o gasc de surdo-muti. Dar, dac-ar fi o cacialma, nu vd ce-ar urmri cu asta? .n
afara unei combinatii, n stil mare, de a excroca guvernul, nu-mi dau seama ce-ar mai
putea urmri.
Las-m s termin de citit. Ultima fil este scris de mn.
Ce mi-am adus aminte din discutia de pe terenul de golf. mi cer scuze pentru
mzgleala indescifrabil, ns n-am fost n stare niciodat s nvt s scriu la masin.
Hagen l privi ntrebtor:
N-ai spus nimnui despre toate astea, nici mcar consiliului tu de securitate?
Poate am devenit si eu putin paranoic, dar personajul sta pe nume Joe s-a
strecurat prin cordonul de agenti secreti ca o vulpe la cotetul cu gini. Din cte sustinea el,
membri ai creierului sunt plasati n pozitii importante n NASA si la Pentagon.
E clar ca lumina zilei c-au infiltrat oameni de-ai lor n agentiile de informatii si n
personalul de la Casa Alb.
Hagen studie raportul scris de presedinte despre ntlnirea de pe terenul de golf,
revenind cnd si cnd la fila despre Colonia Jersey pentru o scurt verificare. n cele din
urm si ridic trupul masiv de pe biciclet si se asez pe o banc, fixndu-l pe presedinte.
Instantaneul sta n care apare un brbat asezat lng tine n electrocar... #sta e
Joe?
Da. M ntorceam la cldirea clubului cnd am zrit un reporter de la Washington
Post care fotografiase jocul meu de golf printr-un obiectiv telescopic. L-am rugat s-mi fac
plcerea si s-mi trimit la Casa Alb o fotografie mrit, s i-o fac cadou cu dedicatie
biatului meu de mingi.
Bine gndit. Hagen cercet cu atentie fotografia apoi o puse deoparte. Vince, ce
trebuie s fac?
S afli numele celor care fac parte din creier.
Doar atat? Nu vrei informatii sau probe despre proiectul Colonia Jersey?
Cnd o s stiu cine sunt, spuse presedintele pe un ton linistit, i vom aduce aici si-i
vom interoga.
De-abia atunci o s stim ct de mult si-au ntins tentaculele.
Dac te intereseaz prerea mea, eu i-as prinde n piept fiecruia dintre acesti
indivizi cte o medalie.
S-ar putea s fac acelasi lucru, spuse presedintele cu un zmbet retinut. Dar nu
nainte de a-i opri s strneasc o lupt pe viat si pe moarte pentru Lun.
nseamn c esti ntr-o situatie limit. N-ai ncredere n nici unul din informatori
si m-ai ales pe mine s-ti fiu propriul agent de informatii pe teren.
Da.
Ct timp mi dai?
Naveta spatial rus e programat s aselenizeze peste exact nou zile. Am nevoie
de fiecare clip s mpiedic lupta dintre cosmonautii lor si colonistii nostri de pe Lun,
care-ar putea s se transforme ntr-un conflict spatial cu neputint de oprit nici de unii nici
de ceilalti. Creierul trebuie convins s stea linistit. Trebuie s-i ascundem cu cel putin
douzeci si patru de ore nainte ca rusii s pun piciorul pe Lun.
Opt zile nu-nseamn prea mult timp pentru a descoperi nou persoane.
Presedintele ridic neputincios din umeri.
Nimic nu ne vine de-a gata.
Stii, un certificat care s ateste c sunt cumnatul tu nu va fi de-ajuns s m fac
s trec de tot htisul sta birocratic. Am nevoie de o acoperire - beton armat.
Te las pe tine s alegi ce identitate vrei. Eu am s-ti dau un permis de liber
trecere Alpha 2 care-ti va deschide practic toate usile.
Nu-i ru deloc, cnd te gndesti c vicepresedintele nu are dect un Alpha 3, spuse
Hagen.
Am s-ti dau numrul unui post telefonic care nu este ascultat. S m tii la curent
cu ce afli, zi si noapte! Ai nteles?
nteles.
ntrebri?
Raymond LeBaron e viu sau mort?
Nu e sigur. Sotia lui nu a recunoscut cadavrul descoperit n dirijabil ca fiind al
sotului ei.
A avut dreptate. I-am cerut lui Sam Emmett, directorul FBI-ului, s intre n posesia
rmsitelor pmntesti ale celor trei si s le aduc din districtul Dade, Florida.
As putea s vd raportul medicului legist din Dade? Presedintele ddu din cap
admirativ:
Nimic nu-ti scap, Ira.
E clar c ar trebui s existe un astfel de raport.
Am s am grij s-ti parvin un exemplar.
Si rezultatele analizelor de la Walter Reed? Hagen vr la loc n serviet dosarul pe
care-l citise, ns pstr fotografia fcut pe terenul de golf.
Sper c-ti dai seama c s-ar putea s nu-l gsim niciodat pe Raymond LeBaron.
M-am gndit c exist o astfel de posibilitate.
Nou negri mititei, au rmas doar opt..., si-n final doar sapte.
Sapte? Hagen i vr fotografia sub nas presedintelui.
Nu-l recunosti?
S fiu sincer, nu. ns, ntr-adevr a spus c ne-am cunoscut cu multi ani n
urm.
Echipa de baseball a liceului nostru. Tu erai punct de pornire, eu juctor de cmp
si Leonard Hudson prindea.
Hudson! Presedintele l privi nencreztor. Joe este Leo Hudson? Dar Leo era gras.
Cntrea pe putin o sut de kilograme.
ntre timp a nceput s-l preocupe sntatea trupeasc. A slbit cam douzeci si
sapte de kilograme si a nceput s participe la concursuri de maraton. Niciodat n-ai fost
prea sentimental n privinta gstii noastre din scoal. Eu ns le-am urmrit evolutia. A
cstigat tot felul de premii pentru lucrrile sale stiintifice. Mai trziu si-a luat diploma cu
felicitri la Stanford si a devenit directorul Laboratorului National de Fizic Harvey
Pattenden din Oregon. A inventat rachete si sisteme spatiale si-a fost un adevrat
deschiztor de drumuri n acest domeniu, ntr-o vreme cnd nimeni nu era nc preocupat
de asta.
Adu-l aici, Ira. Hudson este omul-cheie care ne va conduce la ceilalti.
Mi-ar trebui o lopat.
Vrei s spui c trebuie s-l dezgropi?
Mortii se ngroap, n general.
Cnd a murit?
n 1965, s-a prbusit cu un avion usor, n fluviul Columbia.
Cine e Joe atunci?
Leonard Hudson.
Parc spuneai...
Corpul lui n-a fost gsit niciodat. Convenabil, ce zici?
Si-a nscenat moartea, spuse presedintele de parc tocmai avusese o revelatie.
Afurisitul si-a nscenat propria moarte ca s poat lucra n tain la proiectul Colonia
Jersey.
Dac te gndesti mai bine, e o idee strlucit.
Nu dai nimnui socoteal de ceea ce faci, nu poti fi acuzat c lucrezi la un program
clandestin, poti trece drept oricine cnd e n avantajul tu. O persoan care nu exist si
poate permite mult mai multe lucruri dect contribuabilii de rnd ale cror nume, date
personale si obiceiuri proaste sunt consemnate n memoria a mii de computere.
O clip se ls tcerea, apoi se auzi vocea inversunat a presedintelui:
Gseste-l, Ira. Gseste-l si adu-mi-l pe Leonard Hudson ncoace, nainte s sar
totul n aer.

***
Secretarul de Stat, Douglas Oates, iscodea prin ochelarii de vedere ultima din cele
treizeci de pagini ale unei scrisori. Cercet cu atentie alctuirea fiecrui paragraf, ncercnd
s citeasc printre rnduri. n cele din urm, ridic privirea spre consilierul su, Victor
Wykoff.
Mie mi se pare a fi autentic.
Expertii nostri n problem sustin acelasi lucru. Semantica scrisului incoerent,
propozitiile dezlanate, toate se potrivesc stilului cunoscut.
Ca s nu mai vorbim c e n maniera lui Fidel, spuse Oates simplu. Si totusi, tonul
scrisorii m intrig. ti d impresia c cerseste.
Eu n-as zice asta. Mai degrab pare c vrea s sublinieze caracterul secret al
mesajului, dar i adaug si-o doz zdravn de urgent.
Consecintele propunerii lui sunt de natur s scoat din minti pe oricine.
Oamenii mei au studiat mesajul pe toate fetele, spuse Wykoff. Castro n-ar avea
nimic de cstigat de pe urma unei farse.
Spuneai c a ales cile cele mai ocolite pentru a face s ne parvin mesajul.
Wykoff ncuviint:
Oricat de nebunesc ar putea s sune, cei doi curieri care au adus documentul la
biroul nostru din Miami pretind c au reusit s fug din Cuba si s ajung n Statele Unite
la bordul unui dirijabil.



12.
Muntii arizi si crestele ntunecate ale craterelor de pe Lun tsnir dinaintea ochilor
lui Anastas Rikov prin lentilele gemene ale stereoscopului. Sub privirea atent a
geofizicianului sovietic, peisajul selenar dezolant de pustiu se asternea n trei dimensiuni si
n culori vii. Fotografiate din cosmos, de la o distant de treizeci si patru de mile, detaliile
erau socant de precise. Puteau fi percepute pietricele de numai doi centimetri.
Rikov sttea ntins cu fata-n jos pe o canapea si studia atent montajul de imagini
care era apoi rulat pe cele dou bobine mari ale stereoscopului de sub el. Procedeul era
asemntor celui de vizionare a unui film de ctre productorul su, doar c el sttea mai
comod. Mna lui era rezemat pe un mecanism mic de comand care putea n acelasi timp
opri banda si mri portiunea de pelicul care l interesa.
Imaginile fuseser preluate de pe o navet spatial rus, care navigase n jurul Lunii,
cu ajutorul unor dispozitive extrem de sofisticate pe o prism amplasat pe suprafata
Lunii, care apoi le descompunea n lungimi de und ale spectrului, le prelucra digital n
dou sute saizeci si trei de nuante de gri: la numrul dou sute saizeci si trei se afla negrul
care se pierdea pn la alb, aflat la zero. Apoi, computerul navetei le transforma ntr-un
mozaic de elemente fotografice pe o band de mare concentratie. Dup ce datele erau
recuperate astfel de pe naveta spatial plasat pe orbit, ele erau tiprite n alb-negru, rosu
si verde. Ceea ce se obtinea era prelucrat color pe computer si asternut pe dou coli de
hrtie fotografic suprapuse pentru a fi interpretate de stereoscop.
Rikov si scoase ochelarii si-si frec ochii nrositi de oboseal. Arunc o privire
ceasului de mn. Arta 11 si 57 noaptea. Fusese att de absorbit de studierea crestelor
muntoase si a vilor de pe Lun, nct nu dormise dect pe apucate n cele nou zile si
nou nopti de lucru. si asez ochelarii napoi pe nas si-si trecu minile prin coama de pr
negru, incleiat, si abia acum si ddu seama c nu se splase si nu se schimbase de la
nceputul misiunii.
si alung oboseala si se ntoarse constiincios la lucru. Examina acum o portiune
mic de pe cealalt fat a Lunii care era de origine vulcanic.
Nu mai erau nregistrati dect cinci metri de pelicul dup care imaginile se opreau
n chip misterios.
Superiorii lui nu-i explicaser motivul acestei ntreruperi bruste, dar el presupunea
c era vorba de o dereglare a mecanismului de scanare.
Suprafata n studiu era ca ciupit de vrsat si zbrcit asemeni pielii acoperite de
cosuri privit printr-o lup, iar culoarea ei prea a fi mai degrab ca jirul si nu cenusie.
Bombardamentul constant al meteoritilor la care fusese supus, de-a lungul veacurilor,
lsase crater peste crater si o brzdase cu cicatrice.
Rikov aproape trecu peste imagine. Ochii lui detectar o ciudtenie care nu se
potrivea n cadru, ns mintea sa epuizat ignor semnalul primit.
Obosit, ddu napoi imaginea si mri un careu care nftisa marginea unei creste
abrupte care tsnea dintr-un crater micut. Trei mogldete aprur deslusit.
Ce-i fu dat s vad era de neconceput. Rikov ls stereoscopul, trase adnc aer n
piept, ncercnd s scape de oboseala care-i ncetosa creierul. De-abia apoi, privi din nou.
Erau tot acolo, numai c unul dintre obiecte era o roc. Celelalte dou erau siluete
omenesti.
Rikov rmase nmrmurit de ceea ce vzuse.
Apoi starea de soc puse stpnire pe el, minile ncepur s-i tremure, iar n stomac
simti un nod.
Cutremurat, se ddu jos de pe canapea, se ndrept spre un birou si deschise un
carnetel cu numerele de telefon de-acas ale membrilor comandamentului spatial militar
sovietic. Gresi de dou ori numrul, dar n final l form corect:
Ce e?
General Maxim Iasenin?
Da, cine-i acolo?
Nu m cunoasteti. M numesc Anastas Rikov. Sunt geofizician si lucrez la
proiectul Luna si cosmosul Comandantul misiunilor militare spatiale sovietice nu-si ddu
osteneala s ascund iritarea provocat de faptul c Rikov l deranjase acas.
De ce dracu m suni la ora asta din noapte? Rikov si ddea foarte bine seama c
depsise anumite limite, ns continu:
Analizam niste imagini preluate de pe Selenos 4 si am dat peste ceva care sfideaz
ratiunea. Mi-am zis c trebuie s fiti informat primul.
Esti beat, Rikov?
Nu, generale. Sunt obosit, e-adevrat, dar m simt mai treaz dect un siberian.
Sper c-ti dai seama, doar dac nu ai nnebunit, c ai dat de mare bucluc trecnd
peste superiorii ti ierarhici.
Este o chestiune prea important si prea grav ca s dezvlui acest lucru altcuiva
dect dumneavoastr.
Mai bine trage un pui de somn si poate mine n-ai s fii att de impertinent, spuse
Iasenin. ti fac un serviciu. ti promit s uit ce mi-ai spus. Noapte bun.
Nu-nchideti! strig Rikov, uitnd orice prudent. Dac nu m ascultati, m vd
nevoit s-i prezint descoperirea mea lui Vladimir Polevoi.
Afirmatia lui Rikov se lovi de o tcere de gheat. n cele din urm, Iasenin spuse:
Ce te face s crezi c seful sigurantei statului va lua n seam vorbele unui nebun?
Dup ce va fi studiat dosarul meu, va descoperi c sunt un membru de partid
respectat si un om de stiint departe de a fi nebun.
A? spuse Iasenin, iar iritarea lui se transform n curiozitate. Se hotr s-l asculte
pe Rikov. Bine. Ce-i att de important pentru Mama Rusie nct s nu parcurgi filiera
stabilit? Rikov vorbi foarte calm si apsat:
Am dovezi c exist oameni pe Lun.

***
Da, rspunse Rikov simplu, ns pe un ton hotrt.
Se privir n tcere si nici unul nu fcu vreun gest spre cellalt. n sfrsit, Rikov si
drese glasul si-l conduse pe Iasenin spre stereoscop.
Pe aici, generale, spuse el. V rog s v ntindeti cu fata n jos pe aceast canapea
de piele si s v uitati pe ochean.
Asezndu-se cu grij deasupra montajului de fotografii, ntreb:
Ce trebuie s vd?
Concentrati obiectivul pe zona ncercuit, rspunse Rikov.
Generalul regla imaginea s vad mai bine si privi n jos, cu o fat inexpresiv. Dup
un minut, se uit ncruntat la Rikov, apoi se aplec din nou asupra stereoscopului. n cele
din urm se ridic fr grab si se uit, cu ochii larg deschisi la Rikov, cu o surprindere
nedisimulat.
Nu e vreo smecherie fotografic? ntreb el prosteste.
Nu, generale. Ce vedeti e-adevrat. Dou siluete omenesti, mbrcate n costume
ncapsulate, agit un fel de dispozitiv nspre Selenos 4.
Mintea lui Iasenin nu putea accepta c ceea ce vzuse cu ochii lui era adevrat.
Nu-i imposibil. De unde au aprut? Rikov ridic din umeri:
Dac nu sunt cosmonauti americani, nu pot s fie dect extraterestri.
Nu cred n povesti supranaturale de adormit copiii.
Dar cum ar fi fost posibil ca americanii s lanseze oameni n spatiu, fr ca stirea
s apar n pres si la televiziune sau fr s fie descoperit de agentii nostri de informatii?
S zicem c-au lsat oameni pe Lun mpreun cu materiale care s le ajung
mult vreme, poate n timpul programului Apollo. Ar fi putut s fac un asemenea efort.
Ultima aselenizare de care avem cunostint a fost a lui Apollo 17 n 1972, preciza
Rikov. Nici o fiint omeneasc n-ar fi rezistat la conditiile aspre de pe Lun timp de
saptesprezece ani fr s i se trimit materialele necesare supravietuirii.
Altceva nu-mi trece prin minte, insist Iasenin.
Reveni la stereoscop si studie cu mare atentie siluetele omenesti care stteau n
crater. Costumele pe care le purtau erau albe si percepu ca pe ceva apropiat vizorul verde
nchis de pe csti. Forma lor i era complet necunoscut. Iasenin distingea cu claritate
urme de pasi care duceau pn la umbra aruncat de vrful ntunecat al muntelui pe buza
craterului.
Stiu ce cavitti, sunt acolo generale, spuse Rikov. Am examinat deja fundul
craterului dar n-am dat peste nici un semn al prezentei navetei lor spatiale.
Poate c au coborat din vrful muntelui?
Asta ar nsemna o coborre de peste cinci sute de metri.
Recunosc c nu gsesc nici o alt explicatie, spuse Iasenin.
V rog s studiati ndeaproape dispozitivul pe care-l au cei doi si pe care l
ndreapt spre Selenos 4. Pare a fi un aparat de fotografiat cu teleobiectiv impresionant de
lung.
Nu, spuse Iasenin. Acum ai intrat pe teritoriul meu. Nu e un aparat fotografic sau
de filmat, este o arm.
Cu laser?
Nu e att de avansat. Mai degrab mi se pare a fi un sistem de lansare de
proiectile sol-aer manual, de fabricatie american. As putea spune chiar c e de tip Lariat
40. Atinge tinta cu ajutorul unei raze de ghidare cu o vitez de zece mile pe Pmnt,
probabil mult mai lent n atmosfera rarefiat de pe Lun. Dispozitivul a nceput s fie
folosit de fortele NATO n urm cu sase ani. Cam asta ar fi n legtur cu teoriile tale despre
extraterestri.
Rikov amuti.
Fiecare gram devine important n cadrul unui zbor n cosmos. De ce s cari ceva
att de greu si inutil, ca un lansator de rachete?
Tipii din crater au motivul lor. L-au folosit mpotriva lui Selenos 4.
Rikov cuget cteva clipe.
Asta ar explica de ce s-au oprit scanerele un minut mai trziu. Erau avariate...
De un proiectil, sfrsi Iasenin fraza n locul lui.
Asta nseamn c am avut noroc c scanerele au transmis totusi datele digital
nainte de a se zdrobi pe Lun.
Pcat c echipajul n-a fost la fel de norocos.
Rikov l fix pe general, nestiind dac auzise bine.
La bordul lui Selenos 4 nu se aflau oameni.
Iasenin scoase din tunic un porttigaret de aur si alese o tigar pe care o aprinse cu
bricheta sprijinit de capac. Apoi vr la loc porttigaretul n buzunarul de la piept.
Desigur, Selenos 4 nu avea oameni la bord.
Dar, tocmai ati spus...
Iasenin zmbi s-ti nghete sngele n vine:
N-am spus nimic.
Mesajul era clar. Rikov tinea prea mult la pozitia sa ca s continue discutia. Se
multumi s dea din cap.
Vreti s fac un raport despre ce ati vzut n noaptea asta? ntreb Rikov.
Originalul s fie mine pe biroul meu la ora 10 dimineata. Fr copii. Si, Rikov, te
rog s consideri subiectul secret de stat de maxim important.
N-am s vorbesc despre asta dect cu dumneavoastr, generale.
Bravo. S-ar putea ca partidul s-ti ofere o distinctie.
Rikov nu avea de gnd s-si tin rsuflarea pn avea s-i pice medalia, dar nu-si
putu nfrna o pornire de mndrie profesional.
Iasenin reveni la stereoscop, absorbit de imaginea de pe Lun.
Deci, celebrul rzboi al stelelor despre care s-a vorbit att a nceput, murmur el ca
pentru sine.
Iar americanii au tras primul foc.










13.
Renuntnd la masa de prnz, Pitt deschise un baton de napolitane, din cele care se
gseau tot timpul n sertarul su. Desfcu ambalajul deasupra unui cos de hrtii, s nu se
mprstie pe jos firimiturile, fr s se uite la pachet pentru c ntreaga atentie i era
concentrat asupra unei hrti maritime desfsurate, ct era de mare, pe biroul su. Ca s
nu se ruleze napoi, asezase pe ea o agend si dou manuale despre epave deschise la
capitolele care tratau despre Cyclops. Harta cuprindea o zon ntins a vechiului Canal
Bahama, flancat, la sud, de Arhipeleagul Camaguey, un grup de insule rzlete n largul
coastei cubaneze, iar la nord, de apele putin adnci ale Bancului Bahama Mare. Coltul din
stnga sus al hrtii reprezenta Bancul Cay Sal care ngloba n partea sa de sud-est Bancul
Anguilla Cays.
Se ls pe spate si musc din napolitan. Apoi, se aplec din nou asupra hrtii, si
ascuti un creion si lu de pe mas un compas distantier. Asez vrful compasului pe scala
tiprit n partea de jos a hrtii, calcul ct ar fi nsemnat douzeci de mile marine si apoi
marc foarte atent ntinderea Bancului Anguilla cu o linie punctat. Descrise un arc scurt
de vreo cincizeci de mile nspre sud-est. n vrful arcului scrise Crogan Castle iar n
extremitatea sa Cyclops, cu un mare semn de ntrebare.
Undeva n arcul sta s-a scufundat Cyclops, si spuse el. Era o presupunere logic,
dac luai n considerare pozitia transportorului de cherestea n momentul n care lansase
apelul de avarie si distanta pe care o anuntase Cyclops n mesajul de rspuns.
Singura problem era c n aceast enigm nu gsea locul lui Raymond LeBaron.
Experienta lui de cuttor de epave i spunea lui Pitt c LeBaron trebuie s fi fcut
aceeasi operatie de sute de ori, doar c acesta studiase n profunzime curentii, detinuse
precis mai multe date despre conditiile meteorologice din momentul naufragiului si stia
viteza cu care nainta mineralierul Marinei. ns probabil c ajunsese la aceeasi concluzie:
mineralierul se scufundase n mijlocul Canalului, sub presiunea a patru sute saptezeci de
metri de ap, la o adncime de patru sute cincizeci de metri sub nivelul mrii. La o
asemenea adncime nimeni nu-l putea vedea, poate doar pestii.
Pitt se ls n scaun si privi marcajele de pe hart. Dac LeBaron nu era cumva n
posesia unor informatii pe care nimeni altcineva nu le detinea, atunci ce putea s caute
acolo? Cu sigurant, nu nava, si-n orice caz nu cu un dirijabil. O baleiere lateral de pe un
vapor sau scufundri la adncime de pe un submersibil ar fi fost poate mai potrivite pentru
afacerea asta.
n plus, zona cercetat se afla la numai douzeci de mile de coasta cubanez. Nu
prea era locul potrivit pentru o croazier n balon.
Canonierele cubaneze abia asteptau s deschid focul asupra unei przi att de
usoare.
Sttea acolo cufundat n gnduri, ciugulind cnd si cnd din napolitan si ncercnd
s gseasc un motiv plauzibil actiunii lui LeBaron, ceva care-i scpase, cnd interfonul
zbarnai. Aps butonul.
Da?
Sandecker la telefon. Poti s vii la mine n birou?
n cinci minute, domnule amiral.
Hai s zicem n dou minute.
Amiralul James Sandecker, directorul Agentiei Nationale de Studii Marine si
Subacvatice, era un brbat mruntel, cu corp subtire si atos, ns rezistent ca un cuirasat.
Prul drept si barba i erau rosii ca focul. Adept al formei fizice perfecte, se tinea de un
regim strict de exercitii. Cariera sa n Marin o datora mai mult abilittii dect unor calitti
deosebite de tactician n lupta pe mare. Si, desi nu era prea simpatizat n cercurile politice
de la Washington, politicienii l respectau pentru integritatea si talentul su organizatoric.
Cnd Pitt intr n biroul lui, amiralul l salut doar cu o nclinare scurt din cap, apoi
i art o femeie care sedea ntr-un fotoliu de piele, n partea cealalt a ncperii.
Dirk, nteleg c ai cunoscut-o pe doamna Jessie LeBaron. Ea si ridic privirea si-i
zmbi, numai c era un surs ndatoritor. Pitt se nclin putin si-i strnse mna.
Regret c trebuie s-o spun, ns as prefera s uit c o cunosc pe doamna LeBaron,
spuse el cu indiferent.
Sprncenele lui Sandecker se mpreunar ntr-o linie:
E ceva ce nu mi s-a spus?
E vina mea, spuse Jessie, privindu-l pe Pitt drept n ochii verzi si reci ca de gheat.
Am fost cam aspr cu domnul Pitt ieri sear. Sper c-mi accept scuzele si c m iart
pentru impolitete.
Nu-i nevoie s luati o atitudine att de oficial, doamn LeBaron. Fiindc tot
suntem vechi prieteni, n-o s m ofensez dac-mi spuneti Dirk. Iar ct priveste iertarea,
vreau s stiu ct are s m coste?
Intentionam s v angajez, i rspunse ea, ignornd tonul zeflemitor.
Pitt i arunc lui Sandecker o privire mirat:
Ce ciudat. Si eu care aveam impresia c lucrez la NUMA.
Amiralul Sandecker a fost amabil s consimt ca dumneavoastr s fiti eliberat de
ndatoriri cteva zile, sigur, dac sunteti de acord, adug ea.
Si ce-ar trebui s fac?
S-l cutati pe sotul meu.
Nu facem trgul.
Pot s ntreb de ce?
Lucrez la alte proiecte.
Nu vreti s lucrati pentru mine pentru c sunt femeie. Asta e, nu?
Sexul nu are nici o legtur cu hotrrea mea. S zicem c nu-mi place s lucrez
cu persoane pe care nu le respect.
Se ls o tcere apstoare. Pitt l privi pe amiral. Colturile gurii i se lsaser n jos,
dezaprobator, ns ochii i scnteiau poznas.
Btrnul se amuz copios, si zise Pitt.
M judeci gresit, Pitt. Jessie rosise de rusine, ns privirea sa era tioas.
V rog! spuse Sandecker ridicnd minile rugtor. Ce-ar fi s cdeti la pace? Ce-ar
fi s luati ntr-o sear cina si s clarificati toate astea amndoi? Pitt si Jessie se privir
lung, n tcere. Apoi gura lui Pitt se lti ntr-un zmbet molipsitor.
De-acord,... cu conditia s pltesc eu.
Jessie zmbi fr voia ei:
Putin consideratie. S-mprtim nota pe din dou.
S-a fcut.
Si-acum s ne-ntoarcem la treburile noastre, spuse Sandecker, pe un ton care nu
suferea contrazicere. Pn s vii tu, Dirk, noi am discutat cteva ipoteze asupra disparitiei
domnului LeBaron.
Pitt o privi pe Jessie.
Sunteti absolut sigur, fr urm de ndoial, c cei gsiti n dirijabil nu sunt
domnul LeBaron si echipajul su? Jessie ddu din cap:
Absolut sigur.
I-am vzut si eu. Nu mai rmsese mare lucru de recunoscut.
Cel de la morg era mai voinic dect Raymond, explic Jessie. Mai mult, purta la
mn o imitatie Cartier de felul celor ieftine care se fabric n Taiwan. Eu i-am fcut cadou
sotului meu un ceas Cartier autentic, foarte scump, la aniversarea primului nostru an de
csnicie.
ntre timp, am dat si eu cteva telefoane, adug Sandecker. Medicul legist din
Miami a ntrit spusele lui Jessie. Caracteristicile fizice ale celor trei cadavre de la morg
nu se potrivesc cu ale celor care au decolat la bordul lui Prospero.
Pitt privi de la Sandecker la Jessie LeBaron si-si ddu seama c se las atras n ceva
ce-ar fi vrut s evite; implicarea sentimental ntr-un proiect care presupunea studiu
amnuntit, cunostinte tehnice solide, organizare riguroas nu fcea dect s atrag
complicatii inutile.
Corpurile si hainele se potriveau, spuse Pitt. Bijuteriile personale au fost nlocuite
cu imitatii. Aveti idee care-ar fi motivul, doamn LeBaron?
Nu stiu ce s cred.
Stiati c, ntre momentul n care dirijabilul a disprut si momentul reaparitiei sale,
n Key Biscayne, combustibilul s-a terminat si aparatul a trebuit alimentat din nou cu
heliu? Ea si deschise poseta, scoase un servetel Kleenex si-si tampona delicat nasul, ca s-
si ocupe minile cu ceva.
Dup ce politia a plecat de pe dirijabilul Prospero seful echipajului l-a cercetat
amnuntit. Am raportul lui, dac v intereseaz s-l vedeti. Sunteti intr-adevr foarte
perspicace. El si-a dat seama c aparatul a fost alimentat nc o dat. Nu cu heliu, ci cu
hidrogen.
Pitt si ridic privirea surprins:
Hidrogen? Nu a mai fost folosit la aparatele de zbor de cnd a ars avionul
Hinderburg.
Nu-ti face griji, spuse Sandecker. Rezervorul aparatului Prospero era plin cu heliu.
Atunci, despre ce e vorba? ntreb Pitt cu prudent.
Sandecker i arunc o privire aspr.
Aud c vrei s pleci n cutarea vasului Cyclops.
Nu e un secret, rspunse Pitt.
Ar fii bine s faci asta n timpul tu liber, fr s implici oameni si echipamente de
la NUMA. Nu le-ar place contribuabilor s afle c am autorizat cutarea unei comori cu
banii guvernului.
Sunt constient de asta.
Atunci vrei s auzi o alt propunere?
Ascult.
N-am de gnd s-mi bat gura si s-ti explic ce mare deserviciu mi-ai face dac n-ai
pstra pentru tine ce vorbim aici. Dac se-aude ceva, voi fi mncat de viu, dar asta e treaba
mea. ntelegi?
Dac spuneti dumneavoastr.
Luna urmtoare trebuia s conduci un proiect de sondare a fundului mrii, n
Marea Bering, lng Aleutine. O s-l numesc pe Jack Harris s te nlocuiasc n actiunea
de cercetare la adncime. Ca s prevenim orice ntrebri sau eventualele anchete, dac
lucrurile merg prost, o s rup toate firele care-ar putea s dezvluie legtura ta cu NUMA.
n ceea ce te priveste, esti liber pentru o perioad nelimitat pn l gsesti pe Raymond
LeBaron.
S-l gsesc pe Raymond LeBaron, repet Pitt sarcastic. Asta-i dinamit curat.
Urmele lui s-au pierdut acum dou sptmni si cu fiecare clip care trece mi va fi tot mai
greu. Nu exist motive, urme si nici un indiciu care s spun de ce a disprut, cine l-a
ajutat si cum. Sunt optimist dac spun c e o misiune imposibil.
Cel putin, faci o ncercare? ntreb Sandecker.
Pitt si ls privirea pe dalele din lemn de tek care alctuiau parchetul din biroul
amiralului, n timp ce ochii si vedeau o mare la Tropice, cam la dou mii de mile de-acolo.
Nu-i plcea s aib de-a face cu o necunoscut, fr s i poat calcula solutia
aproximativ. Dar el stia c Sandecker pricepuse c el va accepta propunerea. S alerge
dup o himer care se arta la orizont era o nad creia Pitt nu-i putuse niciodat rezista:
Dac accept, am nevoie ca cea mai bun echip de cercettori de la NUMA s
participe la cutarea vasului. Toate vrfurile politice trebuie s m sprijine. La nevoie, mi
trebuie si sprijin militar.
Dirk, sunt cu minile legate. Nu-ti pot oferi nimic.
Ce?
M-ai auzit foarte bine. Dat fiind situatia, ancheta trebuie condus foarte discret.
Va trebui s te descurci fr vreun ajutor de la NUMA.
V dati seama ce spuneti? ntreb Pitt. Vreti ca un singur om, care pe deasupra
mai lucreaz si fr ajutor, s fac ce n-au reusit jumtate din oamenii Marinei, Fortele
Aeriene si paza de coast? Ce dracu ? N-au putut s gseasc un dirijabil de patruzeci si
cinci de metri dect cnd acesta a aprut din nou. Eu ce trebuie s folosesc, un bt si o
canoe?
Ideea ar fi s parcurgi ultimul traseu pe care l-a strbtut LeBaron cu Prospero,
explic rbdtor Sandecker.
Pitt se ls s cad pe o canapea.
E cea mai stupid idee pe care am auzit-o n viata mea, spuse el, nevenindu-i nc
s cread. Se ntoarse spre Jessie. Esti de acord cu toate astea?
As face orice s-l gsesc pe sotul meu, spuse ea fr sovial.
Parc-as fi ntr-o cas de nebuni, spuse Pitt cu seriozitate. Se ridic si ncepu s
msoare cu pasi mari ncperea, frangndu-si minile. De ce trebuie s pstrm secretul
operatiei? n definitiv, sotul tu era o persoan important, o celebritate, confident al
bogatilor si al mrimilor, cu legturi n cercurile guvernamentale, aproape un mentor
pentru directorii marilor corporatii financiare, care nu-i ieseau din cuvnt. Pentru numele
lui Dumnezeu, de ce tocmai eu din toat tara asta trebuie s-l caut?
Dirk, spuse Sandecker cu blndete, imperiul financiar al lui Raymond LeBaron are
mai mult sau mai putin legtur cu sute de mii de persoane.
Pentru moment, e dat uitrii, pentru c se crede c a disprut. nc nu se poate
dovedi dac e viu sau mort. Guvernul a interzis orice cutare a lui Raymond LeBaron
pentru c pn acum echipele militare sau de salvare au cheltuit peste cinci milioane de
dolari fr a gsi cel mai mic indiciu unde ar fi putut s dispar. Congresmenii care tin
socoteala cheltuielilor vor lua pielea de pe noi dac se cheltuiesc alti bani de la buget fr
nici un rezultat.
Ce-ai zice de particulari si de asociatii lui LeBaron?
Multi oameni de afaceri respectati l pretuiau pe LeBaron, ns mai devreme sau
mai trziu fiecare a fost desfiintat de el n articolele sale. N-or s scoat un ban si n-or s-si
lase treburile ca s-l caute. Iar cei apropiati cred c au mai mult de cstigat dect de
pierdut de pe urma mortii sale.
Cred c asta e si prerea lui Jessie, aici de fat, spuse Pitt uitndu-se la ea.
Ea zmbi aproape imperceptibil.
Nu te pot contrazice. Numai c mare parte din averea lui este destinat operelor de
binefacere si unor membri ai familiei. E-adevrat c si eu voi mosteni o parte considerabil
din averea sa.
Probabil c aveti propriul iaht, doamn LeBaron. De ce nu strngi o echip de
investigatie, s-ti cauti singur sotul?
Sunt anumite motive, Dirk, care m fac s nu ntreprind un asemenea efort n
vzul lumii. Motive pe care nu trebuie s le cunosti. Amiralul si cu mine suntem convinsi
c exist o sans, chiar dac minim, ca trei oameni care refac zborul lui Prospero n exact
aceleasi conditii s descopere ce i s-a ntmplat lui Raymond.
Dar, n definitiv, de ce m-as osteni? n actiunea de salvare, au fost cercetate,
scotocite toate insulele si bancurile de recif din zona pe care ar fi putut-o strbate
dirijabilul cu combustibilul pe care-l avea. Eu n-as face dect s reiau traseul.
Poate c le-a scpat ceva.
Poate Cuba.
Sandecker cltin din cap.
Exist o posibilitate ca Fidel s pretind la un moment dat c LeBaron a violat
spatiul aerian cubanez fiind trimis n misiune de CIA si s fi anuntat ntr-un fel original
lumii ntregi prezenta lui acolo. Dar nu; alta trebuie s fie explicatia.
Pitt se ndrept spre coltul ncperii si de la fereastr privi cu jind iahturile care
participau la regat, impnzind apele raului Ancostia. Pnzele albe se reflectau n apa verde
ntunecat n cursa lor spre geamandurile care marcau traseul.
Cum stiu care e zona asupra creia trebuie s m concentrez? ntreb el fr s se
ntoarc.
Sectorul pe care trebuie s-l acoperim are o mie de mile ptrate. Ne-ar trebui
sptmni ntregi s scotocim zona cum se cuvine.
Am toate nsemnrile si hrtile fcute de sotul meu, spuse Jessie.
Le-a lsat acas?
Nu. Au fost gsite n balon.
Pitt privi iahturile n tcere, cu bratele ncrucisate. ncerc s gseasc motivatii, s
nteleag toat povestea. ncerc s ordoneze fiecare explicatie n sertrelul ei.
Cnd trebuie s-ncepem?
Mine la rsritul soarelui, i rspunse Sandecker.
Amndoi insistati s conduc eu expeditia?
Da, spuse Jessie hotrt.
Am nevoie de doi oameni care s m ajute.
Cei la care m gndesc sunt angajati la NUMA. Dac nu mi-i dati, nu accept
misiunea.
Fata lui Sandecker se ntunec.
Doar ti-am spus o dat...
Vreti luna de pe cer, domnule amiral. Ne cunoastem de prea mult timp ca s nu
stiti c nu-mi place s fiu descoperit cnd lucrez. De ce s nu-i lsati si pe ceilalti doi s
vin cu mine? Nu-mi pas cum o rezolvati.
Sandecker nu numai c nu se-nfurie dar nici mcar nu prea sacait de insistentele
lui Pitt. Dac era cineva n toat tara care s obtin de la el imposibilul, acela era Pitt.
Amiralul nu mai avea nici o carte de jucat, asa nct ced.
Bine, spuse el. Ai ti sunt.
Mai e nc ceva.
Ce mai e? Pitt se-ntoarse cu un zmbet abtut. Privirea sa trecu de la Jessie la
amiral, dup care ridic neajutorat din umeri:
N-am pilotat n viata mea un dirijabil.













14.
Am impresia c te feresti de mine, spuse deschis Sam Emmett, seful Biroului
Federal de Investigatii.
Presedintele l privi peste masa de lucru din Biroul Oval, zmbindu-i cu simpatie:
Ai perfect dreptate, Sam. Chiar asta fac.
Am avut deplin ncredere c m vei tine la curent.
Nu fi suprat, Sam. Nu-nseamn c nu am ncredere n tine sau n FBI.
Atunci de ce nu-mi spui despre ce este vorba? ntreb Emmett ncercnd s nu-si
arate indignarea.
Mai nti de toate, e-o chestiune care priveste Afacerile Externe.
Martin Brogan de la CIA... El a fost consultat?
Martin nu e cooptat. ti dau cuvntul meu de onoare.
Si-n al doilea rnd? Presedintele nu putea fi fortat s spun.
E treaba mea.
Emmett spuse cu rceal:
Dac domnul presedinte asteapt demisia mea...
n nici un caz nu doresc asta, i-o tie presedintele. Esti cea mai potrivit si cea mai
capabil persoan s conduc Biroul. Ai fcut o treab excelent pn acum, iar eu sunt
unul dintre cei mai mari sustintori ai ti. Dar dac vrei s-ti iei jucriile si s pleci pentru
c simti c orgoliul ti-a fost clcat n picioare, esti liber s-o faci. Poate ar fi ns mai bine
s-mi dovedesti c m nsel.
Dar, dac n-ai ncredere...
Asteapt, Sam. Hai s nu spunem lucruri pe care mine le-am putea regreta. Eu
nu pun la ndoial loialitatea sau integritatea ta. Nu-ncearc nimeni s te loveasc pe la
spate. Chestiunea n discutie nu priveste direct nici FBI-ul, nici vreo alt agentie de
informatii. n concluzie, tu esti cel care ar trebui s aib ncredere n mine, cel putin n
sptmna care urmeaz. Faci asta pentru mine? Asta mai linisti putin orgoliul lui
Emmett.
Ridic din umeri si se inmuie.
Ai cstigat, domnule presedinte. Status k.o. Merg pe mana ta.
Presedintele scoase un oftat de usurare.
Sam, ti promit c nu te voi dezamgi.
ti multumesc.
Bun. Si-acum s-o lum de la-nceput. Ce informatii detii n legtur cu cei trei
morti gsiti n Florida? ncordarea de pe chipul lui Emmett se risipi, iar el se simti mai n
largul su. Deschise servieta diplomat si-i ntinse presedintelui un dosar legat n piele.
Gsesti aici raportul detaliat semnat de laboratorul patologic Walter Reed.
Analizele fcute de ei ne-au ajutat enorm s identificm cadavrele.
Presedintele l privi surprins:
Ati aflat cine sunt?
Ne-a ajutat s-i identificm rezultatul analizei pastei de bors.
Ce bors? Ce-i aia bors?
Ti-amintesti c medicul legist din districtul Dade a stabilit c era vorba de moarte
prin hiipodermie sau congelare.
Da.
Ei bine, pasta de bors este un supliment alimentar ngrozitor care se d
cosmonautilor rusi. Stomacul celor trei cadavre era plin cu smecheria asta.
Vrei s spui c LeBaron si oamenii lui au fost schimbati cu cosmonauti sovietici
morti? Emmett ncuviint.
Am reusit chiar s aflm numele lor cu ajutorul unui transfug care-a trecut de
partea noastr, fost medic de zbor pentru programul spatial sovietic. El le-a fcut controlul
medical n cteva rinduri.
Cnd a fugit din Rusia?
A trecut de partea noastr n august 1987.
Asta-nseamn, cu mai putin de doi ani n urm.
Corect, aprob Emmett. Numele cosmonautilor gsiti n dirijabilul lui LeBaron
sunt Serghei Enko, Alexandr Iudenici si Ivan Ronski. Iudenici este novice, ns Zocenko si
Ronski erau veterani, fiecare cu cte dou zboruri n cosmos la activ.
Mi-as da salariul pe un an s stiu ce cutau n dirijabilul la afurisit.
Din pcate, n-am reusit s aflm mai nimic pe aceast latur a misterului. n
prezent, singurii rusi inscrsi pe orbita Pmntului sunt cei doi cosmonauti de la bordul
statiei spatiale Saliut. ns, cei de la NASA care supravegheaz zborul spun c toti sunt
sntosi tun.
Presedintele ddu din cap.
Deci, asta i-ar exclude pe astronautii sovietici din spatiu si ne face s ne gndim la
cei de pe pmnt.
Aici lucrurile iau o ntorstur ciudat, continu Emmett. Dup spusele patologilor
de la Walter Reed, cei trei brbati care au fost examinati au murit prin congelare n spatiul
extraterestru.
Presedintele ridic din sprncene:
Pot s sustin cu dovezi?
Nu, ns ei afirm c sunt cteva elemente care motiveaz aceast teorie, ncepand
cu borsul si cu analizarea n laborator a altor alimente condensate pe care le, consum
sovieticii n timpul voiajelor n cosmos. Sunt semne fiziologice incontestabile c cei trei au
respirat aer cu concentratie mare de oxigen si c au petrecut o perioad de timp
considerabil ntr-un cmp antigravitational.
N-ar fi prima oar cnd sovieticii lanseaz oameni n spatiu fr s-i poat
recupera dup aceea. Poate c au stat n cosmos ani de zile si nu s-au prbusit de pe orbit
dect n urm cu cteva sptmni.
Eu nu cunosc dect dou situatii n care sovieticii s fi suferit pierderi, spuse
Emmett. Cosmonautul a crui capsul s-a nclcit n sarturile parasutei de revenire la sol,
chiar la nscrierea pe orbit, si care s-a zdrobit n cdere undeva prin Siberia, la o vitez de
cinci sute mile la or. Si cei trei membri ai echipajului Soiuz care au murit din cauza
pierderii oxigenului prin defectarea trapei.
Astea au fost tragediile pe care nu le-au putut musamaliza, spuse presedintele. CIA
a consemnat moartea a cel putin treizeci de cosmonauti rusi de la-nceputul misiunilor lor
spatiale. Nou dintre ei nc se mai afl n cosmos si zboar n deriv.
Desigur, nu putem da publicittii datele pentru c asta i-ar compromite pe cei care
ne furnizeaz informatii.
Genul de afacere noi-stim-dar-ei-nu-stiu-c noi-stim.
Exact.
Ceea ce ne face s ne ntoarcem la cei trei cosmonauti care se afl aici la
Washington, spuse Emmett asezndu-si servieta pe genunchi.
Si s ne punem o sut de ntrebri, ncepand cu de unde-au aprut?
Am fcut cteva verificri la Comandamentul pentru aprare n spatiul
extraterestru. Inginerii lor sustin c singurele aparate trimise de rusi n cosmos, suficient
de mari s permit prezenta oamenilor la bord, asta n afara statiilor lansate pe orbit, sunt
sondele lunare Selenos.
La auzul cuvntului lunare ceva se aprinse n mintea presedintelui.
Ce-i cu sondele Selenos?
Trei au plecat n cosmos, dar nu s-a mai ntors nici una. Bietilor de la
Comandamentul pentru aprare li se pare extrem de neobisnuit faptul c sovieticii repet
aceeasi greseal, la zboruri simple de nscriere pe orbita Lunii.
Tu crezi c sondele aveau oameni la bord?
Asta e convingerea mea, spuse Emmett. Doar stii c sovieticilor le-a plcut
ntotdeauna s mint.
Dup cum ai sugerat, ei nu recunosc niciodat c au suferit un esec n spatiul
cosmic, iar faptul c au nvluit ntr-un mister absolut misiunile lor care vizau aselenizarea
e doar o chestiune de rutin pentru ei.
Bine, s acceptm ipoteza c cei trei provin de pe o capsul Selenos. Dac-i asa,
unde au aterizat? Sigur c nu au urmat traiectoria obisnuit si nu au aterizat n stepele din
Kazahstan.
Eu cred c undeva n Cuba sau n acea zon.
Cuba? accentua presedintele cele dou silabe.
Cltin din cap. Rusii n-ar fi permis niciodat ca eroii lor nationali s fie folositi, vii
sau morti, ntr-o combinatie nebuneasc n stare s atrag atentia agentilor de informatii
din lumea ntreag.
Poate c ei nici nu stiu.
Presedintele l privi pe Emmett.
S nu stie?
De dragul conversatiei s presupunem c naveta lor s-a defectat si s-a prbusit n
Cuba sau undeva n acea zon chiar n momentul nscrierii pe orbita terestr. Cam n
aceeasi perioad apar n zon Raymond LeBaron si echipa lui n cutarea unei comori care
se afl pe un vapor, ns sunt capturati.
Apoi, dintr-un motiv pe care nu-l cunoastem, cubanezii schimb ntre ele corpurile
cosmonautilor cu ale lui Raymond LeBaron si ale echipajului su si trimit dirijabilul napoi
n Florida.
ti dai seama ce ridicol sun? Emmett rase.
Sigur c da. ns date fiind informatiile pe care le detinem este cea mai bun
ipotez pe care o pot formula.
Presedintele se asez mai comod n fotoliu si contempl tavanul bogat ornamentat.
Stii ceva? S-ar putea s fi dat peste un filon inspirat cnd spui asta.
Emmett l privi nencreztor.
Cum adic?
Urmreste-m, s vezi dac se potriveste. S presupunem, e doar o simpl
supozitie, c Fidel Castro incearc s ne transmit ceva.
Si-a ales o cale neobisnuit de a ne atrage atentia.
Presedintele culese de pe mas un stilou si-ncepu s mzgleasc, disperat, ceva n
agend.
Fidel nu s-a formalizat niciodat si nu s-a-ntrecut n amabilitti diplomatice.
Vrei s continuu ancheta? ntreb Emmett.
Nu.
Tii n continuare si insisti s nu dezvlui nimic Biroului?
Sam, nu e o afacere intern care s tin de Departamentul de Justitie. ti sunt
deosebit de recunosctor pentru ajutor, ns nu-ti pot spune mai mult.
Emmett trnti capacul servietei si se ridic n picioare.
Pot s-ti pun o ntrebare incomod?
D-i drumul.
Acum, c am dat de o pist, fie ea si neconvingtoare, care ne duce la o posibil
rpire a lui Raymond LeBaron, as vrea s stiu de ce presedintele Statelor Unite ar tine toate
astea pentru el, interzicnd agentilor si de investigatii si informatii s fac ei cercetrile?
Bun ntrebare, Sam. Poate c n cteva zile, amndoi o s cptm un rspuns.
Mult timp dup ce Emmett prsise Biroul Oval, presedintele se foi n scaunul su si
medita uitndu-se pe fereastr. Gura i se uscase si transpirase abundent. Avea
presentimentul de ru augur c ntre Colonia Jersey si necazurile care se abtuser asupra
sondelor sovietice n drum spre Lun exista intr-adevr o legtur.



15.
Ira Hagen opri masina sa nchiriat la poarta de control si prezent o legitimatie
emis de guvern.
Paznicul ddu un telefon la centrul pentru vizitatori al Laboratorului national de
fizic Harvey Pattenden, apoi i fcu semn lui Hagen s intre.
O lu cu masina n sus pe alee si gsi un loc liber n parcarea imens ticsit de
masini multicolore. Terenul din jurul Laboratorului era amenajat cu stnci acoperite de
muschi unde apreau plcuri de pini plantati printre damburi serpuitoare de iarb.
Cldirea era tipic centrelor de cercetare tehnic rsrite ca ciupercile n toat tara.
Construit dup arhitectura contemporan, avea pereti din crmid aparent si
sticl, ornamente de bronz si colturile rotunjite.
O receptioner atrgtoare, asezat n spatele unui birou n form de potcoav, ridic
privirea si-i zmbi n timp ce el strbtea holul.
Cu ce v pot fi de folos?
Sunt Thomas Judge pentru doctor Mooney.
Ea indeplini ritualul stiut cu telefoanele si-apoi ddu spre el din cap.
Da, domnule Judge. V rog s v prezentati la punctul de control. Vi se va spune
acolo pe unde s o luati.
nainte de a intra, pot s stiu cum se ajunge la toalet?
Sigur, spuse ea, si-i art usa din dreapta, n spatele frescei.
Hagen i multumi si trecu pe lng o pictur mural futurist n care aprea o navet
spatial trecnd n zbor avntat printre dou planete siderale, pictate n albastru si verde.
Intr ntr-o cabin, nchise usa si se asez pe scaunul WC-ului.
Umbl n serviet, scoase o agend de lucru, de felul celor folosite de guvern, legat
n piele si o deschise la mijloc. Apoi, fcu pe coltul de sus al paginii, pe spatele ei, o seam
de nsemnri mrunte si diagrame n cod propriu despre sistemul de securitate si
amplasarea lui, asa cum l vzuse de cnd intrase n cldire. Un bun agent secret nu pune
niciodat nimic pe hrtie, ns Hagen si putea permite s riste si s fie prins pentru c stia
c presedintele va garanta pentru el dac va fi descoperit.
Cteva minute mai trziu, iesi grbit de la toalet si intr ntr-o ncpere cu pereti de
sticl ocupat de patru oameni din paza cldirii mbrcati n uniform, care supravegheau
un sir de douzeci de monitoare montate pe peretele din fata lor. Unul dintre paznici se
ridic de la consol si se apropie de tejghea.
Domnul?
Am ntlnire cu doctor Mooney.
Paznicul trecu iute n revist numele vizitatorilor nscrise pe o list.
Da, domnule. Dumneavoastr trebuie s fiti Thomas Judge. mi puteti arta, v
rog, o legitimatie? Hagen i art permisul de conducere si legitimatia de la guvern.
Fu rugat politicos s-si deschid servieta. Dup o verificare sumar, paznicul i fcu
semn lui Hagem s-o nchid, l rug s semneze ntr-un registru de intrri/iesiri si-i ntinse
un ecuson pe care Hagen si-l prinse pe buzunarul de la piept.
Biroul doctorului Mooney este n fundul coridorului, imediat ce treceti de usa
dubl din capt.
Hagen se opri pe coridor, si puse ochelarii de vedere si se uit la dou plci de bronz
fixate pe perete. Fiecare reprezenta n basorelief portretul unui brbat. Una era nchinat
memoriei doctorului Harvey Pattenden, fondatorul laboratorului, si cuprindea o succint
prezentare a realizrilor sale din domeniul fizicii.
Cealalt plac l intrig pe Hagen pentru c pe ea sttea scris: n memoria Doctorului
Leonard Hudson 1926-1965 al crui geniu creator i va inspira vesnic pe urmasii si.
Nu era prea original, si spuse Hagen, ns trebuia s admit c Hudson stia s fac
pe mortul, nu-i scpase nici cel mai mic amnunt.
Intr n anticamer si-i adres un zmbet clduros secretarei, o persoan mai
trecut, foarte rezervat, mbrcat ntr-un costum bleumarin cu croial masculin.
Domnule Judge, v rog s poftiti. Doctor Mooney v asteapt.
Multumesc.
Earl J. Mooney era un brbat de treizeci si sase de ani, mult mai tnr dect se
asteptase Hagen s fie dup ce-i citise dosarul. l izbise asemnarea dintre pregtirea lui
profesional si cea a lui Hudson: aceeasi minte strlucitoare, acelasi palmares universitar,
absolvise pn si aceeasi facultate. Un pusti gras care ajunsese directorul Laboratorului
Pattenden... Doctorul Mooney l privea cu ochii si verzi ca smaraldul pe sub niste
sprncene nvolburte. Purta mustat ca mexicanii.
mbrcat n tricou alb si blue jeans, prea departe de imaginea intelectualului
riguros.
Veni din spatele biroului ticsit cu hrtii si agende aruncate n neornduial si pline
de sticle goale de pepsi si strnse cu putere mana lui Hagen.
Luati loc, domnule Judge si spuneti-mi ce pot face pentru dumneavoastr.
Hagen se ls cu toat greutatea ntr-un scaun cu sptar drept si spuse:
Dup cum v-am comunicat si la telefon, lucrez pentru Biroul general de
contabilitate care a primit o solicitare din partea legislativului de a verifica contabilitatea
dumneavoastr. Urmeaz s trimitem o comisie de cenzori pentru a verifica cheltuielile din
fondul de cercetare.
Care membru al legislativului a avansat o asemenea cerere?
Senatorul Henry Kaltenbach.
Sper c nu are impresia c Laboratorul Pattenden este amestecat ntr-o delapidare
de fonduri, spuse Mooney adoptnd o pozitie defensiv.
Nici vorb. Cunoasteti reputatia senatorului si stiti ce miros are n privinta folosirii
improprii a fondurilor alocate de guvern. Vntorii lui de vrjitoare ns i fac publicitate
serioas pentru campania electoral. ntre noi fie vorba, sunt multi cei de la B.G.C. care-si
doresc ca senatorul s pice, s nu ne mai trimit s cutm cai verzi pe pereti.
Totusi, trebuie s-i dau dreptate senatorului si recunosc cu toat onestitatea c au
fost locuri, din acestea unde se greseste, unde noi chiar am dat peste nereguli.
Mooney se grbi s-l corecteze:
Ne place s credem despre noi c suntem un institut de cercetare.
Desigur. Oricum, noi facem numai verificri prin sondaj.
As vrea s ntelegeti c activitatea noastr este strict secret.
Proiectati rachete nucleare si arme nucleare de generatia a treia a cror putere este
concentrat ntr-o raz radioactiv foarte fin, care parcurge traiectoria cu viteza luminii si
poate distruge obiective ndeprtate din cosmos.
Mooney l privi pe Hagen bnuitor;
Sunteti foarte bine informat.
Hagen l linisti:
Seful meu mi-a fcut o descriere foarte general. Doctore, eu sunt contabil, nu
fizician. Mintea mea nu e obisnuit cu lucrurile abstracte.
Am si picat la examenul de matematic. Secretele dumneavoastr sunt n sigurant
n ceea ce m priveste. Treaba mea e s am grij ca cettenii s nu plteasc degeaba
impozitele care le sunt percepute si apoi investite n programe finantate de guvern.
Eu cu ce v pot ajuta?
As dori s vorbesc cu revizorul, cu administratorul si cu personalul care tine
evidentele financiare. Echipa mea de cenzori va sosi de la Washington peste dou
sptmni. V-as fi recunosctor dac ne-ati pune la dispozitie un birou unde s nu v stm
n cale, de preferint lng contabilitate.
V vom acorda tot sprijinul nostru. Binenteles, va trebui s obtin permise de
trecere de la punctul nostru de control, pentru dumneavoastr si pentru echipa
dumneavoastr. Am s v insotesc personal si am s vi-i prezint pe revizor si personalul de
la contabilitate.
nc ceva, spuse Hagen. Se poate lucra dup program? Mooney zmbi.
Spre deosebire de functionarii care ncep la nou si termin la cinci fix, fizicienii si
inginerii nostri nu au program stabil. Multi dintre noi lucrm douzeci si patru de ore. Eu
nsumi am lucrat nentrerupt timp de treizeci de ore. Asta ne-ajut s folosim la maximum
computerele noastre.
As putea s fac o verificare preliminar, ncepand chiar de acum si pn la ora
zece seara, s zicem?
Nu vd de ce n-ati putea, fu de acord Mooney. Avem la subsol un bufet deschis
toat noaptea si puteti merge acolo dac doriti s luati o gustare. ntotdeauna veti gsi un
om de la paza cldirii care s v indice drumul.
Si care s m tin departe de zona interzis, rase Hagen.
Am convingerea c sunteti obisnuit cu sistemele de securitate ale institutiilor.
Adevrat, admise Hagen. Eram un om bogat dac mi s-ar fi dat un bnut pentru
fiecare or pe care am petrecut-o verificnd cu cenzorii mei diversele departamente ale
Pentagonului.
V rog s m urmati, spuse Mooney, ndreptndu-se spre us.
Doar asa, din simpl curiozitate, spuse Hagen neridicndu-se de pe scaun. Am
auzit de Harvey Pattenden. Presupun c a lucrat cu Robert Goddard.
Da, doctor Pattenden a inventat cteva din primele motoare de rachet.
Leonard Hudson nu-mi spune ns nimic.
Un tip strlucit, spuse Mooney. Un deschiztor de drumuri. El a proiectat si a
realizat majoritatea aeronavelor noastre cu mult nainte ca ele s fie practic construite si
trimise n cosmos.
Dac n-ar fi murit prematur, nu se stie ce alte lucruri ar fi realizat.
Cum a murit?
Accident de avion. Zbura cu doctor Gunnar Eriksen la un simpozion care se tinea
la Seattle cnd avionul a explodat la altitudine si s-a prbusit n raul Columbia.
Cine era Eriksen?
Un gnditor de mare calibru. Poate cel mai strlucit astro-fizician pe care l-a avut
tara noastr vreodat.
n mintea lui Hagen se aprinse beculetul de alarm.
Lucra la un proiect deosebit?
Da. Este vorba despre morfologia sinoptic geolunar pentru populare la scar
industrial.
Ati vrea s traduceti?
Desigur, rase Mooney. Era obsedat de ideea de a nfiinta o colonie pe Lun.




16.
La o distant de zece ore, adic la ora dou oaptea, la Moscova, patru brbati erau
adunati n jurul unui semineu care nclzea o camer de zi din Kremlin. ncperea era slab
luminat si n aer plutea ceva nesntos. Fumul tigrilor se amesteca cu fumul unui singur
trabuc.
Presedintele sovietic, Gheorghi Antonov, fixa gnditor flcrile jucuse din cmin. si
dezbrcase haina dup ce-si terminase cina frugal si o ilocuise cu un tricou vechi de
marinar. si scosese pantofii, iar picioarele ncltate numai n ciorapi si le asezase, fr
multe fasoane, pe un otoman (otoman este numele dat unei canapele brodate). Vladimir
Polevoi, seful Comitetului pentru siguranta Statului, si Serghei Kornilov, responsabilul
programelor spatiale sovietice, purtau costume negre n stof de ln comandate special la
Londra, n timp ce generalul Iasenin era mbrcat n uniforma sa, cu pieptii acoperiti de
medalii.
Polevoi trnti raportul si fotografiile pe o msut joas si cltin din cap a uimire:
Nu-nteleg cum de au reusit fr ca nimeni s nu stie?
Un progres att de remarcabil, istoric, pare de neconceput, fu de acord Kornilov.
Eu tot nu cred pn nu mi se prezint si alte dovezi.
Dovada reiese clar din fotografii, spuse Iasenin. Raportul lui Rikov nu las loc
pentru ndoieli. Studiati detaliile. Cele dou siluete de pe lun sunt reale. Nu sunt o iluzie
creat de umbre sau de vreo defectiune a scanerului. Ele exist cu adevrat.
Costumele nu se potrivesc cu cele ale cosmonautilor americani, l contrazise
Komilov. Cstile lor au un model diferit.
Nu o s v contrazic n lucruri lipsite de important, spuse Iasenin. ns eu nu m-
nsel n privinta armelor pe care le tin n mn. Certific eu c sunt lansatoare de rachete
sol-aer de fabricatie american.
Si-atunci, unde este naveta lor? insist Kornilov. Unde este vehiculul de teren? C
doar nu au aprut, pur si simplu, din neant.
V mprtsesc ndoielile, spuse Polevoi. Este absolut imposibil ca americanii s fi
trimis oameni si echipament pe Lun fr ca reteaua noastr de informatii care urmreste
ce fac ei s nu afle nimic.
Statiile noastre de urmrire ar fi detectat orice miscare neobisnuit ctre spatiul
extraterestru sau ctre Pmnt.
Ce e nc si mai ciudat, spuse Antonov, este c americanii nu au dat niciodat
publicittii si n-au anuntat o realizare epocal cum este aceasta. Ce-ar avea de cstigat
dac pstreaz secretul? Komilov fcu un semn imperceptibil din cap:
nc un motiv s contestm raportul lui Rikov.
Pierdeti cu totii din vedere un factor important, spuse Iasenin pe un ton msurat.
Selenos 4 a disprut imediat dup ce scanerele de la bordul su au nregistrat siluetele
care apar n fotografii. Sustin c naveta noastr spatial a fost avariat cu focuri de
rachet, care i-au perforat carcasa depresuriznd-o si omorndu-i astfel pe cosmonauti.
Polevoi l privi fr s-si ascund mirarea:
Care, ce cosmonauti? Iasenin si Kornilov schimbar priviri buimace.
Sunt lucruri pe care nici K.G.B.-ul nu trebuie s le stie, spuse generalul.
Polevoi se uit ameninttor la Kornilov.
Selenos 4 avea oameni la bord?
La fel si Selenos 5 si Selenos 6. Fiecare aparat purta cte trei cosmonauti.
Se ntoarse spre Antonov care si pufia linistit havana.
Ati fost informat? Antonov ddu din cap:
Da. Mi s-a adus la cunostint. Dar trebuie s retii, Vladimir, c nu toate
chestiunile legate de cosmos cad n sarcina sigurantei statului.
Nici unul dintre voi nu a ezitat s alerge la mine cnd pretioasa voastr capsul
lunar s-a prbusit si-a disprut n Indiile de Vest, spuse Polevoi furios.
O ntmplare neprevzut, i explic rbdtor Iasenin. Dup revenirea sa de pe
Lun, nu s-au putut cupla comenzile pentru nscrierea ei pe orbita pmintului. Inginerii
nostri de la Comandamentul Aerospatial au clasat Selenos 4 drept capsul lunar
disprut. Dup ce a gravitat n jurul Pmntului aproape un an si jumtate, s-a mai fcut
nc o ncercare pentru a restabili controlul.
De data asta, sistemul de ghidare a reactionat, numai c manevra de recuperare a
reusit doar partial. Selenos 4 s-a prbusit la douzeci de mii de mile de punctul de asezare
la sol. Era neaprat necesar s pstrm secretul asupra mortii cosmonautilor nostri eroici.
Binenteles c s-a apelat la K.G.B.
Si cti cosmonauti morti nseamn asta? ntreb Polevoi.
Pentru a ntri destinul istoric al Sovietelor, trebuie fcute sacrificii, murmur
filozofic Antonov.
Si pentru a ascunde prostiile pe care le facem cu programele noastre spatiale,
spuse Polevoi cu amrciune.
S nu ne certm, interveni Antonov ncercnd s previn o discutie. Selenos 4 si-a
adus contributia mreat la progresul stiintei nainte de a se prbusi n Marea Caraibelor.
Unde ar trebui s-o cutm, complet Polevoi.
Adevrat, spuse Iasenin. Dar cel putin am reusit s recuperm informatiile culese
despre suprafata Lunii. Acesta a si fost scopul principal al misiunii.
Nu credeti c americanii, cu sistemele lor de supraveghere a cosmosului, ar fi
putut s detecteze traiectoria capsulei si s stabileasc precis locul unde s-a prbusit?
Dac si-au pus n minte s captureze Selenos 4, probabil c de-acum au ascuns-o ntr-un
loc sigur si nestiut de nimeni.
Binenteles c au detectat-o n timpul prbusirii, spuse Iasenin. Numai c
specialistii lor n analizarea informatiilor nu au de ce s cread c Selenos 4 e altceva dect
o capsul spatial lansat n cosmos, dinainte programat s aterizeze n apele cubaneze.
E o fisur n scenariul pe care, cu-atta grij, l-ai pus la punct, l contrazise
Polevoi. Statele Unite si-au desfsurat fortele de salvare nationale si-au scotocit marea si
aerul n cutarea capitalistului Raymond LeBaron, cam n aceeasi zon - ns la cteva zile
diferent - unde s-a prbusit de pe orbit Selenos 4. Am bnuiala foarte puternic c a fost
o nscenare, pentru c n realitate au ncercat s recupereze naveta noastr.
Ti-am citit raportul si analiza pe care le-ai fcut n legtur cu disparitia lui
LeBaron, spuse Kornilov. N-am vzut scris nicieri c ar fi fcut cercetri subacvatice.
Misiunea de salvare a fost curnd dup aceea anulat. LeBaron si oamenii lui sunt dati
dispruti, asa scrie n presa american, si se presupune c au murit. ntmplarea asta e o
simpl coincident.
Atunci, suntem cu totii de acord c Selenos 4 cu cosmonautii si zace pe undeva,
pe fundul mrii. Antonov se opri s fac un rotocol de fum.
Problemele cu care ne confruntm n continuare ar fi: acceptm posibilitatea ca
americanii s aib o baz pe Lun si, dac da, ce vom ntreprinde n acest sens?
Eu cred c o asemenea baz exist, spuse Iasenin cu convingere.
n orice caz nu putem ignora o asemenea posibilitate, ntri Polevoi.
Antonov se uit insistent la Kornilov:
Si tu, Serghei?
Selenos 8, prima noastr misiune de aselenizare a unei capsule cu oameni la bord,
va fi lansat conform programrii peste exact sapte zile, rspunse el vorbind apsat. Nu
putem rata aceast misiune cum s-a-ntmplat cnd americanii ne-au luat-o nainte cu
programul Apollo. Conductorii nostri au apreciat atunci c nu e nici o onoare s fii a doua
natiune care aseaz oameni pe Lun, asa c am bgat coada ntre picioare si-am renuntat.
a fost o greseal enorm s asezm ideologia politic deasupra realizrilor stiintifice. Acum
avem, gata testat, un vehicul de mare important, capabil s plaseze o ntreag statie
spatial si un echipaj de opt persoane pe solul lunar. Avantajele n materie de propagand
si profit militar sunt uriase. Dac telul nostru final este de a obtine suprematia n cosmos
si de a o lua nainte americanilor pe Marte, nu ne rmne altceva de fcut dect s mergem
nainte.
Supun la vot propunerea ca sistemul de orientare al lui Selenos s aseze echipajul la
ctiva pasi de locul unde se aflau cosmonautii si s-i elimine.
Sunt perfect de acord cu Kornilov, spuse Iasenin. Faptele vorbesc de la sine.
Americanii sunt angajati activ ntr-o actiune de agresiune imperialist n spatiul
cosmic. Fotografiile pe care le-am studiat dovedesc c ei ne-au distrus deja o navet si au
omort echipajul. Cred c si cosmonautii de pe Selenos 5 si 6 au avut aceeasi soart. Si-au
dus realizrile lor colonialiste pe Lun si-acum cred c-i a lor. Dovada este incontestabil.
Cosmonautii nostri vor fi atacati si ucisi n momentul n care vor ncerca s nfig steaua
rosie n solul lunar.
Se ls o tcere prelungit. Nimeni nu spunea ce gndeste.
Polevoi fu primul care ntrerupse tcerea.
Deci tu si Kornilov propuneti s-i atacm noi primii.
Da, spuse Iasenin, nclzindu-se pe msur ce vorbea. Gndeste-te ce chilipir. S
capturm baza lor de pe Lun si s punem mana pe tehnologia lor intact ar nsemna un
progres al programului nostru spatial de zece ani.
Casa Alb va organiza o ntreag campanie mpotriva noastr si ne va condamna n
fata lumii ntregi, asa cum s-a-ntmplat n incidentul legat de zborul KAL 007, protest
Polevoi.
Or s stea linistiti, l asigur Iasenin. Cum pot s ne acuze de capturarea a ceva ce
nu se stie c exist.
Generalul are dreptate, spuse Antonov.
V dati seama c ne-am putea face vinovati de lansarea unui rzboi cosmic, spuse
prudent Polevoi.
Statele Unite au tras primul foc. Este datoria noastr sfnt s rspundem prin
fort. Iasenin se ntoarse spre Antonov. Trebuie s luati o hotrre.
Presedintele Uniunii Sovietice si ntoarse din nou privirea spre foc. Apoi asez
havana n scrumier si se uit lung la minile care-i tremurau.
Fata lui, de obicei rumen, era acum palid, de cear si nu prevestea nimic bun.
Fortele Rului erau mai numeroase dect cele ale Binelui. O dat ce blestemata hotrre
va fi fost anuntat, lucrurile s-ar fi pus n miscare si-ar fi evoluat independent de vointa lui.
Si totusi, nu putea permite ca tara lui s fie batjocorit de imperialisti. n cele din urm, se
ntoarse spre cei prezenti n ncpere si spuse cu un aer obosit:
Pentru Mama Rusie si partid, narmati-i pe cosmonauti si dati-le ordin s-i atace
pe americani.










17.
Dup ce fusese prezentat de doctor Mooney la vreo opt persoane si purtase trei
discutii plicticoase, Hagen era acum instalat ntr-un birou mic si fcea frenetic calcule si
verificri pe o masin de calculat.
Savantii se dau n vnt dup computere, inginerii prefer calculatoarele digitale, ns
contabilii sunt o specie demodat. nc prefer traditionalele masini de calcul cu butoane
dup mrimea degetelor si benzi de hrtie care scot totalul imprimat.
Revizorul era absolvent al Universittii Texas School of Business si fost angajat n
Marin. Dovad a acestui fapt, pe peretele lambrisat n stejar din biroul lui erau agtate
toate diplomele si fotografii ale vasului pe care fusese angajat. Hagen citi stnjeneal n
ochii revizorului, dar nici nu se putea astepta la altceva din partea unui director financiar
de corporatie cnd avea pe cap un cenzor trimis de guvern s-si bage nasul n treburile lui.
Nu distinse la el nici priviri iscoditoare, nici ezitri cnd i ceru s verifice convorbirile
telefonice din ultimii trei ani. Desi toat experienta sa contabil la Departamentul de
Justitie se limita la fotografierea n miez de noapte a registrelor lor contabile, auzise destul
vorbindu-se despre asta si le prinsese limbajul, att ct s fac fat.
Oricine ar fi intrat n ncpere si l-ar fi vzut fcnd de zor nsemnri si examinnd
atent cifrele care ieseau din masina de calcul l-ar fi luat drept un btrn profesionist
contabil.
Cifrele de pe banda de hrtie nu erau dect... cifre. ns notitele pe care le mzglea
erau de fapt o diagram ordonat a amplasrii camerelor de luat vederi si-a unghiului de
urmrire ntre biroul n care lucra el si cel al lui Mooney. Scrise dou nume si fcu cteva
adnotri n dreptul fiecruia. Primul era Raymond LeBaron, iar al doilea, Leonard Hudson.
Acum apruse si-un al treilea: Gunnar Eriksen.
Era sigur c Eriksen si nscenase moartea mpreun cu Hudson si dispruse dintre
cei vii ca s lucreze la proiectul Colonia Jersey. Mai stia c Hudson si Eriksen nu ar fi
ntrerupt niciodat complet legtura cu cei de la Laboratorul Pattenden.
Dotrile si echipa de oameni de stiint tineri si foarte bine pregtiti constituiau un
potential prea important pentru a fi ignorat. Trebuia s existe un canal subteran care
ducea la creier.
Dosarele convorbirilor telefonice din acea institutie cu trei mii de angajati umpleau
cteva cutii de carton. Controlul lor era foarte riguros.
Oricine folosea telefonul, indiferent n ce scop, personal sau de serviciu, trebuia s
tin o evident a convorbirilor. Hagen nu avea de gnd s le verifice pe toate. Efortul ar fi
durat sptmni ntregi. Nu-l interesau dect convorbirile nregistrate n registrul lunar al
lui Mooney, n special cele interurbane.
Hagen nu avea calitti paranormale si nici flerul unora de a detecta imediat o
neregul, ns avea un instinct special de a asimila dintr-o ochire lucrurile pe care ceilalti
ncercau s le ascund, si instinctul acesta nu-l nselase niciodat.
Copie sase numere de telefon pe care Mooney le formase de mai multe ori n ultimele
nouzeci de zile. Dou erau clasate ca apartinnd unor persoane particulare, iar celelalte
erau ale unor companii.
Toate aveau o multime de cifre. Asta rmnea singura cale care l-ar fi putut conduce
la un membru al creierului.
O lu metodic, ridic receptorul si form numrul centralei Laboratorului Pattenden,
cernd un fir si promise centralistei c va nota toate telefoanele pe care le d. Era trziu,
iar majoritatea numerelor de pe lista sa aveau prefix de zon din partea central a trii sau
de pe coasta de est. Exista un decalaj de fus orar de dou-trei ore fat de ora local si
probabil c institutiile si terminaser programul pentru acea zi, ns el se ncptana si
form un numr nou.
Centennial Supply, rspunse o voce masculin plictisit.
Da. Bun seara. Mai este cineva acolo?
Biroul s-a nchis. V adresati biroului de comenzi deschis permanent.
M numesc Judge si lucrez pentru guvernul federal, spuse Hagen, folosind aceast
identitate pentru cazul n care telefonul ar fi fost ascultat.
Facem un control financiar la Laboratorul de Fizic Pattenden din Bend, Oregon.
Cred c va trebui s telefonati mine dimineat cnd se deschide biroul.
Da, asa voi face. ns mi puteti spune dumneavoastr cu ce fel de afaceri se ocup
Centennial Supply?
Furnizm piese si aparatur electronic specializat pentru sisteme de nregistrare
de date.
Pentru ce aplicatii?
n special afaceri. Aparatur video pentru nregistrarea sedintelor de conducere,
pentru experiente de laborator, sisteme de securitate si aparatur audio pentru secretariat.
Stiti, lucruri de felul acesta.
Cti angajati aveti?
V multumesc foarte mult, spuse Hagen. Ati fost foarte amabil c m-ati ajutat. A!
nc ceva. Primiti multe comenzi de la Pattenden?
Nu prea. La dou luni comand o pies pentru modernizarea sau modificarea
sistemului lor video.
Multumesc nc o dat. La revedere.
Hagen tie numrul cu o linie si ncerc altul.
La urmtoarele dou apeluri rspunser roboti telefonici. La unul era un laborator de
chimie de la Universitatea Brndeis din Waltham, iar la cellalt un birou necunoscut al
Fundatiei nationale pentru stiint din Washington. Pe acesta din urm l ls pentru a
doua zi, dup care form numrul unei case particulare.
Alo? Hagen se uit la numele nsemnat n registrul lui Mooney:
Doctor Donald Fremont?
Da.
Hagen si spuse refrenul cu verificarea.
Ce-ati dori s aflati, domnule Judge? Vocea lui Fremont prea a fi cea a unei
persoane mai n vrst.
Fac o verificare prin sondaj a convorbirilor interurbane. Ati fost sunat de cineva de
la Pattenden n ultimele nouzeci de zile? ntreb Hagen uitndu-se la data fiecrei
convorbiri, apoi tcu, asteptnd.
Desigur, doctor Earl Mooney. Mi-a fost student la Stanford. Am iesit la pensie
acum cinci ani, ns tinem nc legtura.
Ati avut din ntmplare un student pe nume Leonard Hudson?
Leonard Hudson? repet el ca si cnd ncerca s-si aminteasc. L-am ntlnit n
dou rnduri. Totusi nu l-am avut la curs. Cred c a fost student acolo naintea mea,
adic, vreau s spun, nainte de a ajunge eu la catedr. Cnd era student, eu predam la
University State of California.
Multumesc, domnule doctor. Nu v mai retin.
Cu plcere. M bucur c v-am putut fi de folos.
Tie si-al patrulea numr de pe list.
Urmtorul telefon de pe list era al lui Anson Jones.
ncerc din nou, dndu-si seama c numai dac avea mult noroc putea s dea
lovitura.
Alo?
Domnule Jones, numele meu este Judge.
Cum?
Thomas Judge. Lucrez pentru guvernul federal si facem niste verificri contabile la
Laboratorul de Fizic Pattenden.
Nu cunosc nici un Pattenden. Probabil ati gresit numrul.
Nu v spune nimic numele doctor Earl Mooney?
N-am auzit n viata mea de el.
V-a sunat la acest numr de trei ori n ultimele saizeci de zile.
Trebuie s fie o ncurctur cu numerele de telefon gresit formate la companie.
Sunteti Anson Jones, prefix 303, numrul 547...
Nu, si numrul e gresit.
nainte de a nchide, am un mesaj.
Ce mesaj? Hagen fcu o pauz, apoi i-o trnti scurt:
Spune-i lui Leo c Gunnar vrea s-i plteasc pentru avion. Ai nteles? La cellalt
capt al firului se ls tcerea pentru cteva clipe. Apoi n cele din urm se auzi:
Ce-i asta, domle, te tii de bancuri?
La revedere, domnule Jones.
Murdar treab.
Sun la cel de-al saselea numr, ca s fie cu constiinta curat. Rspunse
dispeceratul unei agentii de burs. O fundtur.
Se simtea de parc avea aripi. Deveni si mai mndru cnd not n carnet: Mooney nu
era unul dintre membrii creierului, ns era n legtur cu ei, era unul dintre subalternii
capilor.
Hagen form un numr de telefon la Chicago si astept. Dup patru apeluri,
rspunse o voce cald de femeie:
Hotelul Drake.
M numesc Thomas Judge si astept s-mi confirmati dac-mi puteti rezerva o
camer pentru mine sear.
O clip. V dau legtura la rezervri.
Hagen repet ntrebarea functionarului care rspunsese. Cnd i ceru numrul crtii
de credit ca garantie pentru pstrarea camerei, n caz c ntrzie, Hagen i ddu numrul
de telefon al lui Anson Jones.
Aveti confirmarea, domnule.
Multumesc.
Ct s fi fost ceasul? Arunc o privire pe cadran si vzu c mai erau doar zece minute
pn la miezul noptii... nchise servieta si scotoci prin hain. Culese dintr-un buzunar o
brichet pe care o demont, i scoase capacul si pstr partea din interior. Apoi desprinse
de pe partea interioar a reverului hainei un ac metalic minuscul prevzut la un capt cu
un fel de oglind dentar.
Hagen se-ndrept spre us. Tinnd servieta strns cu genunchii, se opri n prag si
misc oglinda de la un capt la altul al coridorului. Apoi asez bricheta n asa fel nct s
nu treac de cadrul usii si aps aprinztorul.
n cabina de paz din spatele holului de la intrare, imaginea de pe unul din
monitoare se ntrerupse si pe ecran aprur purici. Paznicul de la consol ncepu s
verifice rapid circuitele.
Am o problem cu monitorul zece, anunt el.
Seful pazei se ndrept spre el venind de la birou si se uit la monitor.
Paraziti. Desteptii de la laboratorul de electrofizic au fcut iar ceva.
Brusc, fenomenul ncet, dar se mut pe alt monitor.
Este de-a dreptul ciudat. N-am vzut s se-ntmple n secvente pn acum.
Dup dou secunde, ecranul se limpezi si pe el apru coridorul gol. Cei doi paznici se
multumir s se uite unul la altul si s dea din umeri.
Hagen ntrerupse dispozitivul miniatural de dereglare a impulsurilor electronice
imediat ce intr n biroul lui Mooney si nchise usa n urma sa. si trase o pereche de
mnusi si aprinse lumina din tavan.
Hagen era maestru n perchezitionarea unei ncperi. Nu se osteni s caute prin ce
era la vedere - sertare, dosare, adrese si liste cu numere de telefon. Se duse direct la
bibliotec si gsi ceea ce spera s gseasc n mai putin de sapte minute.
Putea Mooney s fie unul dintre cei mai mari fizicieni ai natiunii, ns Hagen citise n
el ca ntr-o carte deschis. Agenda minuscul era ascuns n interiorul unei crti intitulate
Mecanica stelelor dintr-o perspectiv exact, de Horace DeLiso.
Continutul agendei era scris ntr-un cod care folosea ecuatii. Pentru Hagen era ca si
scris n chinez, ns nsemntatea ei nu-i putea scpa. n mod normal, ar fi fotografiat
paginile si le-ar fi pus la loc, de data asta ns, bg agenda n buzunar, dndu-si seama c
n-ar fi putut s le descifreze la timp.
Paznicii nc si bteau capul cu monitoarele, cnd Hagen si fcu aparitia la tejghea.
Doriti s semnez la plecare? ntreb el zmbind.
Seful pazei se apropie, privindu-l bnuitor.
Veniti direct de la financiar?
Da.
Nu v-am vzut pe monitorul de control.
N-am ce-i face, spuse Hagen cu nevinovtie. Am iesit pe us si-am trecut pe cteva
coridoare pn am ajuns aici. Nu stiu ce altceva as putea s v spun.
V-ati ntlnit cu cineva?
N-am vzut pe nimeni. ns lumina a plpit si s-a stins scurt de dou ori.
Paznicul ddu din cap.
Interferent de la laboratorul de electrofizic. Asta cred c s-a-ntmplat.
Hagen semn de plecare si iesi n noaptea fr nori, fredonnd usor ca pentru sine.























Partea a doua
CYCLOPS

18.
25 octombrie 1989,
Key West, Florida

Pitt sttea ntins pe betonul rece al pistei de aterizare si privea n sus spre Prospero.
Soarele se ridica la orizont si acoperea usurel cu razele sale btrna carcas a dirijabilului
ntr-o explozie de nuante de portocaliu. Plutea n jurul dirijabilului o atmosfer stranie, sau
cel putin asa i se prea lui Pitt, o stafie din aluminiu care nu stia nspre ce aventuri avea s
porneasc.
n tot timpul zborului de la Washington la Key West, Pitt nu nchisese ochii; si
petrecuse vremea cu hrtile fcute de Buck Caesar despre vechiul Canal Bahama si
ncercase s refac traseul lui LeBaron nsemnat cu mare grij. nchise ochii ncercnd s-
si imagineze pe unde rtcise Prospero.
Dac rezervoarele de gaz din interiorul dirijabilului nu fuseser umplute si alimentate
de pe un vapor, rspunsul cu privire la drumul lui Prospero nu se putea afla dect n Cuba.
Ceva suprtor l scia, un gnd pe care dup ce-l alunga din minte revenea
inconstient, o frntur de imagine care devenea extrem de clar cnd se opri asupra ei. Si,
brusc, prinse contur.
De fapt, zborul n care trebuiau s refac traseul lui LeBaron era un aranjament.
O concluzie logic, pentru o schit nc nedeslusit, ca nvluit ntr-o negur. Ideea
e c ei trebuiau s-l aseze ntr-un sablon. Mintea i lucra febril ncercnd s stabileasc ce
trebuia de fapt s caute, cnd simti c o umbr se lteste deasupra lui.
Ia te uit, spuse o voce cunoscut. Parc-ar fi Alb-ca-Zpada repetnd povestea cu
mrul.
Fie o sta, fie care hiberneaz, se auzi o alt voce pe care Pitt o recunoscu.
Deschise ochii, i feri de soare cu mana si privi n sus spre doi indivizi care rnjeau
cu gura pn la urechi si se zgaiau n jos la el. Cel mai scund, un personaj voinic, cu
pntecul ct un butoi si prul cret si care semna cu Mnctorul de pietre, era un bun
prieten de-al lui Pitt si adjunctul lui de la NUMA, Al Giordino.
Al se aplec, prinse mana pe care Pitt i-o ntindea si-l trase n picioare att de usor
cum ridic un gunoier de pe jos din parc o cutie goal de bere.
Plecm n dousprezece minute.
Pilotul nostru misterios a venit? ntreb Pitt.
Cellalt brbat, putin mai nalt si mai slab dect Giordino, cltin din cap.
N-a dat nici un semn.
Rudi Gunn l privi cu ochii si albastri, imensi din cauza lentilelor groase ale
ochelarilor. Avea aerul unui ajutor de contabil subnutrit care pune bani la ciorap s-si
cumpere un ceas de aur. Numai c prima impresie era nseltoare. Gunn era coordonatorul
proiectelor oceanografice de la NUMA.
in timp ce amiralul se lansa n btlii decisive cu Congresul si birocratii federali,
Gunn conducea NUMA, si asta zi de zi. Pentru Pitt, faptul c-i suflase pe Giordino si pe
Gunn de sub nasul lui Sandecker era o victorie nsemnat.
Dac vrem s respectm momentul plecrii lui LeBaron, cred c va trebui s ne
luptm noi s nltm balonul sta, spuse Giordino neutru.
Cred c ne descurcm. Te-ai uitat prin manualele de pilotare? Giordino ddu din
cap.
Ai nevoie de cincizeci de ore de teorie si de zbor pentru a primi permisul. Comenzile
de baz nu sunt complicate, ns a mentine crnatul sta umflat pe vnt puternic cere
exercitiu, nu glum.
Pitt nu putu s nu zmbeasc la descrierea pe care o fcuse Giordino.
Echipamentul a fost ncrcat?
ncrcat si asigurat, l linisti Gunn.
Atunci, presupun c putem s-o lum din loc.
Pe cnd se apropiau de Prospero, seful de echip al lui LeBaron cobora scrita care
ducea n cabina de comand. i adres cteva cuvinte unuia din oamenii si de la sol apoi
fcu un gest prietenos spre ei:
Domnul LeBaron a zburt cu vnt din fat, care btea dinspre sud-est cu cinci
mile la or. Voi o s luati n fat unul de opt mile la or, asa c gnditi-v ce trebuie s
faceti s recuperati. Mai e si-un uragan ntrziat pentru acest sezon. Se-ndreapt spre
Insulele Turks si Caicos. Meteorologii l-au botezat Micuta Eva fiindc e slab si nu acoper
dect o raz de saizeci de mile.
Buletinele meteorologice spun c o s treac spre nord, nspre Carolina. Dac nu v-
ntoarceti pn la ora dou, vntul care rmne dup Micuta Eva o s v-mping zdravn
din pupa pn acas.
Si dac nu reusim?
Ce?
S revenim pn la dou? Seful echipei abia dac zmbi:
Nu v-as recomanda s v lsati prinsi de furtuna de la Tropice, cu vnt care sufl
cu cincizeci de mile la or, cel putin nu ntr-un aparat vechi de saizeci de ani cum e al
vostru.
M-ai convins, aprob Pitt.
Dac ne las vntul frontal, spuse Gunn, nu vom ajunge la obiectivul nostru, zona
de cutare, dect pe la zece si jumtate. Nu prea avem timp s discutm peisajul.
Da, spuse Giordino, dar ruta cunoscut a zborului lui LeBaron ar trebui s ne
duc drept la tint.
Bun treab, prea bun, spuse Pitt ca pentru sine.
Cei trei brbati de la NUMA erau pe punctul de a urca la bord, cnd limuzina lui
LeBaron trase chiar lng dirijabil. Angelo cobor si deschise elegant usa din spate. Jessie
apru n soare si se ndrept spre ei cu alur sportiv. Era mbrcat ntr-un costum safari
comandat, se vede pentru ea, iar prul l purta strns cu o esarf multicolor, n stilul
anilor 30.
Avea o geant de voiaj din piele de cprioar.
Suntem gata? ntreb vesel, trecnd pe lng ei, si urc sprinten scara care ducea
la cabina de comand.
Gunn i arunc lui Pitt o privire crunt:
Nu ne-ai spus c mergem la iarb verde.
Nici eu nu stiam, spuse Pitt uitndu-se la Jessie care ajunsese sus si sttea acum
cu fata la ei n cadrul usii.
E vina mea. Am uitat s v spun c eu sunt pilotul.
Giordino si Gunn o privir de parc nghitiser de vii niste tipari. Pe fata lui Pitt se
putea citi c-i amuzat:
Pe bune?
Raymond m-a nvtat s-l pilotez pe Prospero. Am fcut 80 de ore de zbor si mi-am
luat permisul.
Nu glumesti? ntreb Pitt acum intrigat.
Lui Giordino nu-i venea s rd deloc.
Stiti s faceti si scufundri?
Ce fel, sky sau scuba? Am permis pentru amndou.
Nu putem lua o femeie cu noi, spuse Gunn hotrt.
V rog, doamn LeBaron, ncerc s o conving si seful echipei. Nu stim nc ce i
s-a ntmplat sotului dumneavoastr. Zborul ar putea fi periculos.
Vom folosi acelasi tip de comunicare pe care l-a folosit si Raymond, spuse ea,
ignorndu-l. Dac descoperim ceva, vom transmite normal, de ast dat necodificat.
Bine, da e ridicol, trnti Gunn.
Pitt ridic din umeri:
Stiu si eu... Eu sunt pentru.
Doar nu vorbesti serios!
De ce nu? spuse Pitt cu un zmbet sardonic. Eu sunt un adept convins al egalittii
n drepturi. n definitiv are si ea dreptul, ca si noi, s-si piard viata.
Oamenii de la sol stteau tcuti si nemiscati, ca niste ciocli, cu ochii la btrnul
dirijabil care se nlta spre soare. Brusc, ncepu s coboare. si tinur respiratia cnd
trenul de aterizare atinse coama unui val. Apoi, se legn usor, ezit si porni cu greu n sus
abia cznindu-se s se ridice.
Se auzi un murmur de ngrijorare iar cineva mormi:
Hai, biete, sus! Prospero cstig cu greu ctiva metri, apoi iarsi ctiva si, n
sfrsit, ajunse la o nltime convenabil. Cei de la sol l urmrir nemiscati pn ce
dirijabilul deveni doar o pat mic pierdut la orizont. Rmaser acolo si dup ce se
pierduse din vedere, neindrznind s scoat un cuvnt, cci teama li se cuibrise-n suflet.
Astzi nimeni nu mai avea s joace volei. Cu totii s-au ngrmdit n rulot, fcnd astfel s
mearg ca nebunul sistemul de aer conditionat, stransi ciorchine n jurul
radiotransmittorului.
Primul mesaj l primir la ora sapte. Pitt le explic tot ce nsemnaser acele ezitri de
la plecare.
Jessie ncercase s compenseze cumva ngreunarea aparatului din cauza greuttii
suplimentare a lucrurilor aduse la bord de Giordino si Gunn.
Din acel moment si pn la ora paisprezece, Pitt rmase pe receptie si ntretinu un
dialog permanent cu cei de la sol, comparnd propriile observatii cu nsemnrile fcute de
LeBaron n timpul zborului su.
Seful echipei lu microfonul: Prospero, aici casa Bunicii. Terminat.
Spune, Bunico.
Poti s-mi dai ultima ta pozitie prin satelit VIKOR?
Receptie. VIKOR H3608 cu T8090.
Seful echipei marc imediat pozitia pe o diagram.
Prospero, stati bine. Sunteti la cinci mile sud de Guichos Cay, pe Bancul Bahama.
Terminat.
Asa am calculat si eu, Bunico.
Cum e vntul?
Judecnd dup creasta valurilor, cred c a crescut la sase pe scara Beaufort.
Ascult-m, Prospero. Paza de coast a transmis un nou buletin despre Micuta
Eva. Si-a dublat viteza si s-a rsucit spre est. Sunt semne c vine uragan n toat zona, la
sud de Insulele Bahama.
Dac-si mentine cursul de-acum, o s ating coasta estic a Cubei n ast sear.
Repet, Micuta Eva a luat-o spre est si se-ndreapt acum spre voi. Prospero, zi c n-ai avut
noroc astzi si revino la baz.
Bine, Bunico. Schimbm cursul si o lum spre Keys.
Pitt nu mai transmise nimic n urmtoarea jumtate de or. La ora paisprezece si
treizeci si cinci, seful echipei i chem din nou pe cei de pe Prospero.
Prospero, esti pe receptie? Terminat.
Nici un rspuns.
Rspunde Prospero. Aici Bunica. M auzi? Tot nimic.
Aerul incins din rulot pru brusc s devin de gheat. Nelinistea, ngrijorarea si
teama puneau ncet-ncet stpnire pe echipaj. Secundele treceau greu, apoi minutele, iar
seful echipei ncerca disperat s localizeze dirijabilul.
De pe Prospero nu venea nici un rspuns.
Seful echipei trnti microfonul si-si fcu drum afar din rulot printre oamenii si
care stteau mpietriti. Alerg spre limuzina parcat n apropiere si deschise precipitat
portiera din spate.
Au disprut! I-am pierdut la fel ca data trecut! Brbatul aflat pe bancheta din
spate ddu numai din cap:
ncearc s-i localizezi, spuse el calm.
Iar n timp ce seful echipei se-ndrepta grbit ctre statia radio, amiralul James
Sandecker ridic receptorul unui telefon asezat ntr-o nis lcuit si form un numr:
Domnule presedinte.
Da, domnule amiral.
Au disprut.
nteles. Am luat deja legtura cu amiralul Clyde Monfort de la Fortele de
interventie reunite pentru Marea Caraibelor. Navele si avioanele lui sunt deja n stare de
alarm n zona Insulelor Bahamas. Imediat ce nchid i voi da ordin s se lanseze n
operatia de cutare si salvare.
V rog s-i explicati lui Monfort c e important s se miste rapid. Mi s-a mai spus
c Prospero a disprut n zona n care se va abate un uragan.
Reveniti la Washington, domnule amiral. Nu fiti ngrijorat, oamenii dumneavoastr
si doamna LeBaron vor fi gsiti si salvati n cteva ore.
Am s ncerc s v mprtsesc optimismul, domnule presedinte. Dac era vreo
dogm n care Sandecker credea cu toat convingerea, atunci aceea era: S nu ai niciodat
ncredere n cuvntul unui politician.
Form nc un numr de la telefonul aflat n limuzin:
Aici amiralul James Sandecker. As dori s vorbesc cu amiralul Monfort.
Imediat, domnule.
Jim! esti chiar tu?
Salut, Clyde. mi pare bine c te-aud.
Doamne, au trecut aproape doi ani de cnd nu ne-am vzut. Ce-ai ptit?
Spune-mi Clyde, s-a dat alarma pentru o misiune de salvare n zona Bahama?
De unde ai mai scos-o si pe asta?
Obisnuitele zvonuri.
E prima oar cnd aud. Mare parte a Fortelor din Caraibe sunt concentrate pentru
exercitii de aterizare pe amfibii, n zona Jamaica.
Jamaica?!
O mic demonstratie de fort. Vrem s-i impresionm cu muschii nostri pe
sovietici si pe cubanezi. Asta o s-l dea peste cap pe Castro. Cred c-o s cread c vrem s-i
invadm zilele astea.
Da, chiar vrem?
La ce ne-ar folosi? Cuba ne face nou cea mai bun reclam, pentru c
demonstreaz ce-i comunismul - cel mai mare faliment economic.
Si-apoi, mai bine s arunce Uniunea Sovietic dousprezece milioane de dolari pe
apa smbetei n Cuba, dect noi.
N-ai primit ordin s supraveghezi un dirijabil care a plecat de la Keys n dimineata
asta? La cellalt capt al firului se ls tcere.
Probabil n-ar fi trebuit s-ti spun asta, Jim, ns ntr-adevr am primit un ordin
verbal n legtur cu dirijabilul. Mi s-a spus s-mi tin departe navele si avioanele de.
Bancul Bahamas si s bruiez orice mesaj care vine din zona aceea.
Ordinul a venit direct de la Casa Alb?
Nu insista, Jim.
ti multumesc c-ai fost sincer cu mine, Clyde.
Oricnd mai ai nevoie. Ce-ar fi s ne vedem data viitoare cnd vin la Washington?
De-abia astept.
Sandecker nchise, rosu la fat si cu ochii scprndu-i de manie.
Dumnezeu s-i ajute, mormi el printre dintii nclestati. Am fost cu totii trasi pe
sfoar.



19.
Pe fata cu pometi ridicati, neted, fr nici un rid a lui Jessie se citea ntreaga
ncordare a luptei cu rafalele de ploaie si de vnt care se abteau nemilos asupra
dirijabilului.
si simtea bratele si ncheieturile amortite de nclestarea pe manetele de comand si
pe fran. Din cauza ploii, care se prinsese de carcasa dirijabilului, devenise aproape
imposibil s-l mai mentin pe directie. Simti cum o cuprinde frica.
Va trebui s ne-ndreptm spre cel mai apropiat trm, spuse ea aspru.
Pitt se uit la ea:
Cel mai apropiat trm e Cuba.
Mai bine s fim arestati dect morti.
nc nu e cazul, i rspunse Pitt de pe scaunul pe care era asezat, la dreapta ei si
putin n spate. Tine-o asa nc putin. Furtuna o s ne mture si-o s ne mping spre Key
West.
Fr transmittor n-or s stie unde s ne caute dac aterizm fortat n mare.
Trebuia s te fi gndit la asta nainte de a vrsa cafeaua pe el. Nu mai fcea scurt-
circuit.
i arunc o privire furis. Doamne, s-ti iesi din minti, nu altceva, si spuse ea. El
sttea mult aplecat n afar peste geamul din dreapta si cerceta impasibil cu un binoclu
marea de sub ei. Giordino supraveghea marea prin hubloul lateral, n timp ce Gunn,
instalat n fata computerului de navigatie VIKOR, prelua pozitia lor de pe acesta si nsemna
cursul dirijabilului pe o fis de observatie. La intervale egale de timp, Gunn examina calm
marcajele acului de pe gradiometrul Schnostedt, un instrument de detectare a fierului prin
msurarea intensittii magnetice. Cei trei brbati preau s nu aib nici o grij.
N-ati auzit ce-am spus? ntreb ea exasperat.
Am auzit, rspunse Pitt.
Nu-l mai pot stpni pe furtuna asta. A devenit prea greu. Dac nu scpm de
balast o s ne prbusim.
Ultimul lest l-am aruncat acum o jumtate de or.
Atunci descotorositi-v de calabalcul la de colo pe care l-ati adus la bord, spuse
ea artnd spre un morman de lzi de aluminiu ngrmdite unele peste altele si prinse n
chingi.
Regret, dar calabalcul sta, cum l numesti, s-ar putea s ne fie de folos mai
trziu.
Bine, dar pierdem din nltime.
F un efort.
Jessie art prin parbriz:
Insula care se vede n dreapta noastr e Cayo Santa Maria. Iar portiunea aceea
imens de uscat care ncepe dup ea e Cuba. Am s asez dirijabilul pe directia sud, s ne-
ncercm norocul la cubanezi.
Pitt se rsuci spre ea de la fereastr si, hotrt, se uit tint n ochii ei:
Tu te-ai oferit pentru misiunea asta, spuse el brutal. Ai vrut s fii cu bietii, asa c
tine aproape.
Pune-ti mintea la contributie, Pitt, nu se ls ea. Dac mai stm pe aici nc vreo
jumtate de or, uraganul o s ne s fsie n bucti.
Cred c-am vzut ceva, i ntrerupse Giordino.
Pitt se ridic de pe scaun si se ndrept spre centrul cabinei.
n ce directie? Giordino i art:
Tocmai am trecut de el. Cam la dou sute de metri n tren.
E mare, spuse Gunn agitat. Nu-ncape pe cadran.
ntoarce! i comand Pitt lui Jessie. Du-ne napoi pe acelasi traseu.
Jessie nu se-mpotrivi. Molipsit brusc de febra descoperirii, simti cum i dispare
oboseala. mpinse cu putere maneta de franare nainte si ntoarse dirijabilul spre stnga,
asteptnd ca forta vntului s-i devieze cursul si s-o mping napoi pe ruta fcut nainte.
Carcasa de aluminiu fu izbit de o rafal nemiloas care zgudui dirijabilul din tatani si
zgaltai cabina de comand.
Apoi zdruncintura se potoli, iar dirijabilul si continu zborul ajutat de cele opt
stabilizatoare din coad si de vntul care-i sufla din spate.
n carling se ls o liniste mormntal. Gunn derula sonda senzorului legat la
gradiometru si o ls s atrne la dou sute de metri sub pntecul dirijabilului pn ce
aceasta atinse crestele inspumate ale mrii. si concentra din nou atentia asupra
aparatului de nregistrare asteptnd ca acul s lase o dar orizontal pe diagram. Dup
scurt timp cursorul ncepu s tremure, oscil si tras linii nainte si napoi.
Ne-apropiem de obiectiv, anunt Gunn.
Giordino si Pitt nici nu bgar n seam furtuna de afar si se-aplecar mai mult pe
fereastr. Marea tot mai nvolburat si arunca n sus valurile inspumate, mpiedicndu-i
s vad limpede fundul. Jessie trecea prin clipe grele, luptndu-se s mentin dirijabilul
sub control si s tempereze hurducturile sale violente.
Dirijabilul se opintea ca o balen care incearc s noate mpotriva curentului, n sus
pe raul Colorado, printre vartejuri.
L-am vzut, strig Pitt deodat. E asezat n directia nord-sud la circa o sut de
metri n spatele nostru.
Giordino trecu n partea cealalt a cabinei de comand si privi ncordat n jos.
n regul. l vd si eu.
Se vd macaralele? ntreb Gunn.
i vd conturul clar, dar nu reusesc s prind nici un detaliu. As zice c e la o
adncime de numai douzeci si patru de metri.
Mai degrab la douzeci si sapte de metri, spuse Pitt.
E Cyclops? ntreb curioas Jessie.
nc nu putem sti. Pitt se-ntoarse spre Gunn.
Noteaz pozitia de pe VIKOR.
Marcat, confirm Gunn.
Pitt i fcu un semn lui Jessie:
n regul, pilot. Hai s mai ncercm nc-o manevr. De data asta prinde vntul si-
ncearc s te mentii deasupra obiectivului.
De ce nu-mi ceri s scot ap din piatr seac? i trnti ea drept rspuns.
Pitt se apropie de ea si-o srut pe obraz.
Te descurci minunat. Mai rezist putin si dup aceea te nlocuiesc eu la comand.
Nu m trata ca pe-un copil, spuse ea mbufnat, ns ochii ei strluceau plini de
cldur, iar cutele de ncordare de la colturile gurii se ndulcir. S-mi spui cnd s fac
statie.
E foarte voluntar, gndi Pitt. Pentru prima oar simti c l invidiaz pe Raymond
LeBaron.
Reveni n spate si puse o mn pe umrul lui Gunn.
Foloseste clinometrul si vezi dac poti s-i calculezi cu aproximatie dimensiunile.
Gunn ddu din cap:
Asa o s fac.
Dac sta e Cyclops, nseamn c aprecierea ta a fost al naibii de bun, spuse
Giordino vesel.
Cu o doz mare de noroc si ceva inconstient, recunoscu Pitt. Si pe lng asta, mai
e si ajutorul lui Raymond LeBaron si al lui Buck Caesar care ne-au trimis exact unde
trebuia. Nedumerirea mea e de ce Cyclops a esuat att de departe de ruta de navigatie
principal.
Giordino cltin nestiutor din cap:
Probabil n-o s aflm niciodat.
Suntem deasupra obiectivului, anunt Jessie.
Gunn regla distanta pe clinometru, privi prin obiectiv si msur lungimea obiectului
ntunecat din mare. Reusi s mentin fix aparatul, pe cnd Jessie se zbtea din rsputeri
s domine urgia furtunii.
N-am cum s-i msor cu precizie ltimea pentru c nu reusesc s-mi dau seama
dac e culcat pe fund sau pe o parte, spuse el studiind gradatiile.
Dar lungimea total? ntreb Pitt.
ntre 159 si 165 de metri.
E-o veste bun, spuse Pitt vizibil usurat.
Cyclops avea 162 de metri..
Dac ne lsm putin mai jos, s-ar putea s fac o evaluare mai precis, spuse
Gunn.
Mai ai ceva de fcut, Jessie, strig Pitt.
Nu cred. Ridic mna de pe manet si art prin parbriz ceva care se afla n fat.
Iat si comitetul de ntmpinare.
Dup expresie prea calm, poate prea calm.
Brbatii privir aproape fascinati un elicopter care apruse din senin la treizeci de
metri deasupra dirijabilului. Pret de cteva clipe, pru s stea suspendat acolo, ntepenit n
aer ca un soim care fixeaz un porumbel. Apoi se ls pe-o parte, se apropie de ei si se
nscrise pe un curs paralel cu Prospero. Prin binoclu puteau vedea clar mutrele sumbre ale
pilotilor si cele patru mini nclestate pe automate, scoase pe usile laterale deschise.
Au adus si niste prieteni cu ei, spuse scurt Gunn. si ndreptase binoclul spre un
vas cubanez aflat la vreo patru mile de ei, care zbura lsnd n urm o dar de spum ca
niste aripi.
Giordino nu spuse nimic. Rupse chingile cu care erau prinse lzile si ncepu s
arunce continutul lor pe punte. Gunn i se altur, n timp ce Pitt ncepu s asambleze un
obiect ciudat care semna cu un ecran.
Au scos un panou pe care scrie ceva n englez, i anunt Jessie.
Ce scrie? ntreb Pitt fr s-si ridice privirea.
Urmati-ne si nu folositi radiotransmittorul citi ea tare. Ce-ar trebui s fac?
E clar c nu putem folosi radio-ul, asa c zambeste-le si f-le cu mana. S sperm
c n-o s trag dac vd c esti femeie.
Eu n-as bga mana-n foc, mormi Giordino.
ncearc s te mentii deasupra epavei, adug Pitt.
Jessie nu ddea semne c i plcea ce se-ntmpl n cabin. Pli aproape
imperceptibil.
Spuse:
Mai bine-am face ce ne cer.
D-i dracu, spuse Pitt stpnit.
Desfcu centura ei de sigurant, o ridic pe brate de la pupitrul de comand.
Giordino i ntinse dou butelii de oxigen, iar Pitt i potrivi rapid curele pe umeri. Gunn i
ntinse ochelarii de scafandru, labele de not si-o vest de compensare a presiunii.
Repede! comand el. Pune-le! Ea rmase nemiscat, nc nedumerit.
Ce vreti s faceti?
Credeam c ti-ai dat seama, spuse Pitt. Mergem s notm.
Ce s facem? Ochii ei negri ca smoala erau acum mriti dar nu de spaim ct mai
ales de uimire.
N-avem timp de explicatii, spuse Pitt stpnit.
Zi-i c e un plan nebunesc ca s rmnem n viat si las-o asa. Acum f ce ti se
spune si-ntinde-te pe podea, n spatele paravanului.
Giordino privi nencreztor ecranul subtire.
S sperm c o s-si fac datoria. Nu mi-ar plcea s fiu prin preajm dac vreun
glont loveste una din buteliile de oxigen.
Nu-ti fie team, i rspunse Pitt, n timp ce-si punea costumul de scafandru. E
fcut dintr-un plastic special extrem de rezistent. Garantat opreste orice proiectil, pn la
calibrul de douzeci de milimetri.
Cu nimeni la crm care s-l piloteze, dirijabilul se nclina cnd ntr-o parte cnd n
alta sub fiecare rafal inversunat a furtunii si-acum se ndrepta nebuneste spre mare.
Instinctiv, toti se aruncar pe podea si se prinser de ce le czu la ndemn. Lzile n care
fusese echipamentul alunecar pe podea si se zdrobir de scaunul pilotului.
Fr pic de ezitare, fr a mai face o a doua tentativ de comunicare, comandantul
cubanez al elicopterului, nchipuindu-si dup miscrile dezordonate ale dirijabilului c
voiau s fug, ordon oamenilor si s deschid focul. O ploaie de gloante se abtu asupra
lui Prospero venind dinspre tribord, de la nici 30 de metri. Carlinga deveni n scurt timp
teatrul unui mcel. Ferestrele inglbenite zburar n toate prtile. O ploaie de cioburi
mrunte czu pe podea. Manetele si bordul fur spulberate ca de suflul unei explozii iar
cabina ciuruit se umplu curnd de fum de la circuitele care ardeau.
Pitt sttea peste Jessie, acoperind-o cu corpul su, cu Gunn si Giordino deasupra
ferindu-l pe el, ascultnd gloantele cu capt de otel care se loveau de ecranul antiglont si
ricosau din el. Apoi, trgtorii din elicopter prur c abandoneaz tinta, ns se
concentrar asupra motoarelor. Carenajul de aluminiu, mutilat de focul devastator, atrna
n fasii care fur smulse si duse de furtun. Cu cilindrii smulsi de focul deschis asupra lor
si cu uleiul mproscat printre valurile de fum negru si gros, motoarele tusir o dat,
scuipar si apoi se oprir.
Rezervoarele de combustibil! se pomeni Jessie urlnd peste vacarmul nnebunitor.
Or s explodeze.
E ultima grij pe care o avem, i strig Pitt n ureche. Cubanezii nu folosesc gloante
incendiare, iar rezervoarele sunt mbrcate ntr-un strat izolator de neoprenol.
Giordino se tari pe burt si pe coate pn la ceea ce mai rmsese din lzi, un
morman de bucti sfsiate si-mprstiate care-ncotro, si scoase de acolo ceva ce lui Jessie i
se pru c seamn cu un container tubular.
Ai nevoie de ajutor? strig Pitt.
Dac-ar putea Rudi s-mi prind picioarele...
Si vocea i se pierdu.
Lui Gunn nu-i trebuia manual de instructiuni s stie ce s fac. si propti picioarele
ntr-unul dintre peretii etansi, si-i prinse lui Giordino genunchii ca-ntr-un cleste.
Dirijabilul scpase complet de sub control si se plimba la voia ntmplrii pe cer, cu
fata nclinat la 40 de grade si botul ndreptat direct spre mare. Nu mai avea nici o sans
s se nalte si ncepu s se prbuseasc din cer, n timp ce cubanezii continuau s-
mproaste cu gloante carcasa lui neajutorat.
Aripioarele stabilizatoare se zbteau nc s redreseze dirijabilul, ns btrnul
Prospero se afla deja n ghearele mortii.
Dar nu avea s moar singur.
Giordino reusi s desfac cu greu tubul si trase afar un lansator M-72 pentru care
pregti o rachet de calibrul 66. Usurel, cumpnindu-si fiecare miscare, mpinse botul
armei bazuca peste fragmentele de sticl spart, l scoase pe fereastr, l ndrept spre tint
si ochi.
Spre mirarea celor de pe salupa de patrulare, aflati la nici o mil distant, elicopterul
pru s se dezintegreze prins ntr-o valvtaie ca o ciuperc.
Explozia se auzi ca un bubuit de tunet si fu urmat de o ploaie incndescent de
bucti de metal ciopartit care sfarair si fumegar la atingerea cu apa.
Dirijabilul era nc n aer, pivotnd n jurul axei sale. Prin gurile cscate n carcasa
sa ncepuse s se scurg heliul. Cadrele circulare din interior ncepur s trosneasc si se
franser ca niste bete de lemn uscat. Ca si cnd si-ar fi tras sufletul pentru ultima oar,
Prospero se strnse putin, apoi se prbusi ca o coaj de ou si se pierdu n mare, n fierberea
care-l astepta.
Dezastrul se petrecuse pe negndite. n mai putin de douzeci de secunde, ambele
motoare fuseser smulse din lcasul lor, iar barele care sustinuser cabina de comand se
rupseser urmate de un scrsnet tnguitor. Dirijabilul se dezintegra asemeni unei jucrii
fragile zdrobit de asfalt de un copil ru; niturile care-l tinuser explodar n toate
directiile, iar suprastructura se franse urlnd n agonie.
Carlinga se prbusi spre adncuri, iar apa o inund prin ochiurile oarbe ale
ferestrelor. Ca mpins de un urias, Prospero alunec tot mai adnc, pn cnd dispru de
tot. Cabina se eliber brusc si czu ca o frunz uscat urmat de o incalceal de fire si de
cabluri. Dup ea veni carcasa de duraluminiu care flfia ca o pasre beat dnd
nebuneste din aripile desfcute.
Un banc de pesti cu cozi galbene se ferir din calea monstrului n cdere, cu o clip
nainte de a atinge fundul mrii, iar bufnitura strni un nor fin de nisip.
Apoi marea se potoli, linistea de moarte fiind ntrerupt de boscorodeala bulelor de
aer.
La suprafata nvolburt a mrii, echipajul de pe salupa de paz, nmrmurit de
nentelegerea a ceea ce se ntmplase, ncepu s caute supravietuitori printre talazurile
nnebunite. Nu gsir nimic altceva dect pete mari de ulei si de combustibil.
Vntul se intetea, anuntand apropierea uraganului si crescuse n intensitate la 8.
Valurile ajunseser de patru metri, fcnd imposibil orice cutare. Cpitanul nu mai avu
ncotro si ordon ca salupa s se ndrepte spre cel mai apropiat port cubanez, lsnd n
urma sa o mare nvolburt neprietenoas.









20.
Pcla opac de nisip si mal care nvluia rmsitele bietului Prospero ncepu s se
mprstie usor, purtat de curentul slab de pe fund.
Proptindu-se n mini, Pitt reusi s se ridice n genunchi si se uit n jur la ce mai
rmsese din carling :un trup sfrtecat. l zri pe Gunn stnd n picioare pe podea, cu
spatele rezemat de peretele etans, acum deformat, al cabinei. Glezna stng i era umflat
ca o glusc, dar trgea aer din tubul de oxigen si ridic n sus dou degete n V, semn al
victoriei.
Giordino se cznea s se scoale de jos si-si apsa usurel mna stng pe piept.
Probabil avea o glezn si cteva coaste rupte, se gndi Pitt. Ar fi putut fi si mai ru. Se
apleca deasupra lui Jessie si-i nlt capul. i vzu ochii privindu-l cu o expresie de
goliciune prin lentilele mstii de scafandru. Fsitul slab aproape imperceptibil al
furtunului de reglare a respiratiei si felul n care se ridica si cobora pieptul ei l convinser
c respira normal, poate o idee prea iute. si trecu degetele peste bratele si peste picioarele
ei, dar nu gsi nici un semn c ar fi fost fracturte. n afara vntilor care aveau s apar
n urmtoarele 24 de ore, Jessie prea s fie ntreag.
Ca pentru a-l linisti, ea-l prinse de brat si-l strnse zdravn.
Multumit, Pitt si concentra atentia asupra propriei persoane. ncheieturile erau
ntregi, muschii functionau perfect, totul prea s fie la locul lui. Si totusi, nu scpase
complet nevtmat. Pe frunte i crestea un cucui violaceu, iar n ceaf simtea o ntepeneal
ciudat. Pitt alung ns nelinistea, consolndu-se la gndul c nici unul din ei nu
sngera. Fuseser la un pas de moarte si asta era de-ajuns pentru o singur zi, gndi el.
Tot ce le mai lipsea acum era s fie atacati de rechini.
Pitt si concentra atentia asupra a ceea ce aveau de fcut n continuare: cum s ias
din carling. Dup btaia pe care o luaser, nu-i de mirare c usa era ntepenit. Se asez
n fund, si nclesta ambele mini de tocul ndoit al usii si-si repezi picioarele n ea. A spune
c a izbit-o cu putere ar nsemna s exagerm. Sub presiunea apei care opunea rezistent,
lovitura si pierdu efectul, iar Pitt avu senzatia c-ncearc s izbeasc fundul unui vas
umplut cu clei. La a sasea ncercare, cnd deja ncepuse s simt c l las genunchii si c
l dor clcaiele, obstacolul din metal ced, iar usa se deschise n afar, ca-ntr-o scen
filmat cu ncetinitorul. Giordino trecu primul, cu capul nvluit ntr-un norisor de bule
care ieseau din tubul de oxigen. Se ntoarse cu fata spre us, si nfipse bine picioarele n
nisip, se pregti sufleteste pentru durerea din piept care avea s revin cu. sigurant si
trase o gur zdravn de aer. mpins dinuntru de Pitt si de Gunn, si fcu aparitia un
obiect voluminos care abia ncpu pe us si czu cu o bufnitur n nisip. Apoi fur trecute
din mn n mn pn la Giordino care astepta afar nc opt butelii de otel care
contineau 31 de metri cubi de oxigen.
n interiorul cabinei de comand zdrobite, Jessie se cznea din rsputeri s se
obisnuiasc cu presiunea apei. si simtea sngele pulsndu-i n urechi si capul vajaindu-i
de durere si asta o fcea s uite complet de socul prbusirii n adncuri. Se pisc de nas si
forrii cu furie de cteva ori. La a cincea ncercare, n fine, i se desfundar urechile, iar
senzatia de usurare fu att de minunat nct aproape c-i ddur lacrimile de bucurie. si
nclesta dintii pe busonul tubului de oxigen si trase cu nesat o gur de aer. Ce minunat ar
fi s m trezesc n patul meu, gndi ea. Ceva i atinse mana. Era o alt mn, Puternic si
aspr. Se uit n sus si ntlni privirea lui Pitt care o fixa prin masca de scafandru si-ar fi
putut s jure, lundu-se dup cutele din jurul ochilor, c i zmbea. i fcu semn din cap
s-l urmeze.
O conduse n abisala ntindere de ape de afar.
Ridic ochii si urmri jocul bulelor de aer care se-ncolceau n vltuci urcnd spre
suprafata agitat a mrii. n pofida zbuciumului de deasupra, aici, pe fund, apa era att de
linistit nct puteai distinge cu usurint orice obiect aflat la 60 de metri n jur si ea vzu
scheletul aparatului de zbor aruncat nu departe de carling. ns pe Gunn si pe Giordino
nu-i zri nicieri.
Pitt i fcu semn s nu plece de lng buteliile de oxigen si de lng obiectul acela
misterios. si alese directia dup busola prins la ncheietura minii stngi si dispru not
n necuprinsul de azur.
Ametit, Jessie se ls s pluteasc moale n voia apei, cci si simtea capul si corpul
usoare ca un fulg. O nvlui un sentiment coplesitor de singurtate repede risipit de
aparitia lui Pitt. i fcu semn s vin dup el, apoi se ntoarse si, miscndu-si ritmic labele
de scafandru, se ndeprt din nou de ea. Jessie btu apa nebuneste zbtndu-se din
rsputeri s-i nving mpotrivirea, si-l ajunse din urm.
Din nisipul lptos de pe fund, se iveau acum bancuri de corali populate de cohorte de
pesti cu forme dintre cele mai stranii. Culorile lor vii se estompau pn la gri deschis n
particulele care filtrau si absorbeau tonurile de rosu, portocaliu si galben, lsnd s se
vad doar nuantele mai mohorate de verde si albastru. Pitt si Jessie si croiau drum
anevoie, naintnd lent doar cu o lungime de brat deasupra acestei jungle submarine
spectrale, urmriti de o multime de pesti zburtori, calcani si cluti de mare curiosi.
Aceast scen amuzant i aminti lui Pitt de copilria lui cnd asista la parada de
Thanksgiving Day, cu personajele de desene animate imense de pe baloanele care defilau
pe Broadway.
Deodat, Jessie si nfipse degetele n piciorul lui Pitt si-i art ceva ce-i urmrea de
deasupra si putin n spate. La nici sase metri de ei nota lenes, Parc cuprins de apatie, un
banc ntreg de baracude.
Probabil c erau cam dou sute, nici unul mai mic de un metru. Ca la un semn si ca
manati de o unic voint, i ncercuir pe scafandri si notar n jurul lor fixndu-i curiosi
cu ochii ca de mrgic. Apoi, pesemne hotrnd c Pitt si Jessie nu erau o prad demn de
ei, se-mprstiara ct ai clipi din ochi si disprur.
Cnd Pitt se-ntoarse, l vzu pe Rudi Gunn aprnd pe neasteptate din pnza de ap
fumurie.
Gunn se opri si, cu un gest, i rug s vin n grab la el, dup care fcu semnul
victoriei.
ntelesul gestului su era clar. Gunn ddu energic dintr-un picior pn se nlt
rapid la nou metri deasupra ntinderii de corali, ndeaproape urmat de Pitt si de Jessie.
naintaser cam o sut de metri, cnd Gunn ncetini brusc si-si ndrept corpul la
vertical, cu mana ntins n sus si cu un deget ndoit artnd implacabil....
Asemeni unui castel bntuit de fantome, ivit din ceturile mlastinilor din Yorkshire, se
ridic silueta spectral a lui Cyclops, rsrind din aburul lptos al apei, o form rea si
sinistr, artnd de parc o fort nfricostoare i frmntase mdularele si te pndea din
mruntaiele ei.










21.
Pitt explorase de nenumrate ori marea n cutare de epave si era primul om care
ptrunsese pe Titanic, ns, la vederea vasului-fantom intrat deja n legend l cuprinse o
spaim superstitioas care l paraliza. Iar gndul c Cyclops fusese mormntul a trei sute
de oameni nu fcu dect s sporeasc aura sa malefic.
Vasul scufundat zcea rsturnat ntr-o ran, nclinat cam la douzeci si cinci de
grade, cu prora nspre nord. Nu prea c s-a ntins s se odihneasc pe fundul mrii, cci
mama-natur si fcuse lucrarea si asternuse un obroc de sedimente si de organisme
marine peste musafirul nepoftit.
Carena si scheletul erau n ntregime invadate de o faun si-o flor greu de descris -
bureti de mare, crustacee, anemone, ferigi de mare si alge gratioase si zvelte care erau
legnate de curent ca bratele unor dansatori. n mod surprinztor, n afara prorei
deformate si a trei macarale prbusite, vasul era intact.
l gsir pe Giordino rzuind o portiunemic, chiar sub balustrada de la pupa. La
apropierea lor se ntoarse si le art triumftor ce fcuse. Scosese la lumin literele care
alctuiau numele vasului Cyclops.
Pitt arunc o privire pe cadranul portocaliu al ceasului de scafandru Doxa. Prea c
trecuse o vesnicie de la prbusirea dirijabilului n ap, ns se scurseser doar nou
minute din clipa n care se eliberaser din carling. Era foarte important s economiseasc
oxigenul. nc mai aveau de cercetat epava, iar aerul din buteliile de rezerv trebuia folosit
la depresurizare. Asa c rezerva se imputina primejdios de repede.
Verific busonul mstii lui Jessie si se uit la ochii ei. Erau limpezi si chiar veseli.
Respira usor, n ritm normal. Jessie ridic degetul mare, semn c totul era n regul. i fcu
chiar frivol cu ochiul.
Uitase pentru moment c vzuse moartea cu ochii, pe Prospero.
Pitt i fcu si el cu ochiul. Chiar se simte bine si-o amuz, si zise Pitt n sinea lui.
Folosindu-se de gesturi ca s se nteleag unii cu altii, cei patru si fcur vnt, cu
labele, se asezar n sir indian notnd de-a lungul epavei chiar deasupra puntii de la pupa.
Usile cabinei de pe puntea din spate putreziser de tot, iar lemnul de tek din care era
fcut puntea fusese aproape complet mncat de carii. Orice suprafat plat era acum
invadat de sedimente care se incrustaser pe ea dndu-i aspectul unui lintoliu acoperit de
praf.
Bastonul pavilionului la prora sttea acum golas, fr nsemnele Statelor Unite, care
putreziser de mult. Cele dou tunuri si ndreptaser gurile mute spre pupa, iar cosurile
gemene pzeau ca dou santinele, dominndu-le, gurile de aerisire, bolardurile si
balustradele putrede, colacii de sarme si cabluri nvechite care imbrtisau vinciurile
acoperite de rugin. Nava si oferea cu generozitate fiecare prticic a ei drept adpost
aricilor teposi, crabilor si altor creaturi ale mrii, aducnd acum cu o mahala cu cocioabe
mizere.
Pitt studiase atent o schit a interiorului navei, asa nct acum era convins c orice
explorare a pupei ar fi fost o pierdere de vreme inutil. Cosurile se aflau chiar deasupra
slii motoarelor si a cabinelor echipajului. Deci, dac voiau s gseasc statuia La Doradei
ar fi trebuit mai degrab s caute n compartimentul de sub covert si teug. Asa c le fcu
semn celorlalti s continue cutarea spre prova.
notar domol de-a lungul pasarelei care se ntindea peste gurile cscate ale calelor
umplute cu crbune, ocolir cu grij ghearele cupelor de ncrcare si se strecurar pe sub
macaralele acoperite de rugin, cu bratele ntinse disperat n sus s prind ceva din lumina
care venea de la suprafat. Era clar c Cyclops pierise de-o moarte rapid si violent. Ce
mai rmsese din brcile de salvare putrezise n gruie si mare parte din corpul navei arta
de parc aceasta ar fi fost zdrobit cu furie de un pumn urias.
Coverta se ivi ca un ldoi ciudat din marea ntunecat verde-albastr. Cele dou
flancuri care sustineau tribordul se ntepeniser, ns carena se nclinase spre babord si
asta compensa oarecum pozitia sa incomod. Parc rzvrtindu-se fat de restul navei,
coverta era culcat perfect la orizontal.
ntunericul din cabina timonei i ntmpin prin usa deschis. Pitt aprinse lanterna
subacvatic, alunec usor nuntru ferindu-se s nu agite nisipul fin de pe punte cu
atingerea labelor lui. O lumin crepuscular se filtra prin hublourile acoperite de mal de pe
peretele etans exterior. Sterse nmolul care se lipise pe cadranul busolei navei. Limbile fr
luciu se ntepeniser la ora doisprezece si douzeci si unu. Examina busola care rmsese
ntreag pe stativul ei. Apa nu ptrunsese n interior, iar acul magnetic plutea liber n
cherosen, indicnd credincios nordul. Pitt remarc faptul c vasul era asezat pe directie la
trei sute patruzeci de grade.
De-o parte si de alta a busolei, acoperite de o ntreag colonie de bureti de mare
rosietici, se ridicau din podea, sub lumina lanternei lui Pitt, dou obiecte de felul celor
folosite odinioar de post, care se deschideau n evntai n partea de sus. Curios, Pitt
sterse sedimentele depuse pe obiectul dinspre babord, ddu peste un cadran din sticl si,
sub el, descoperi niste cuvinte care se desluseau cu greu: cu toat viteza nainte, viteza la
jumtate, ncet, foarte ncet, stop si motoarele au murit. Era telegraful de punte legat la
sala masinilor. Remarc apoi c indicatorul din alam rmsese fixat pe cu toat viteza.
not spre telegraful dinspre tribord, curt geamul.
Indicatorul se ntepenise pe motoarele au murit.
Jessie era la numai douzeci de metri n spatele lui, cnd scoase un strigt sugrumat
ce-i ridic lui Pitt prul mciuc. Se rsuci rapid, trecndu-i prin minte c fusese poate
prins de un rechin, ns ea-i art isterizat dou obiecte care ieseau din mal.
Dou cranii omenesti acoperite de mal pn la ceea ce fuseser altdat nrile se
holbau la ei prin gvanele ochilor. i ddur lui Pitt senzatia neplcut c este urmrit.
Scheletul unui alt marinar zcea prbusit lng carm, cu un brat descrnat nc nclestat
de spitele ei. Pitt se ntreb care dintre ei era nefericitul cpitan Worley.
Nu mai rmsese nimic de vzut aici, asa nct Pitt o trase pe Jessie afar din cabin
si o conduse spre o scar care ducea la cusetele marinarilor si ale pasagerilor. Aproape n
acelasi timp, Gunn si Giordino disprur pe o trap care marca intrarea ntr-o cal mic,
desenat ca o umbr.
Stratul de mal era foarte subtire aici, de numai treizeci de centimetri. Scara ducea
spre-un culoar lung cu cabine minuscule de-o parte si de alta. n fiecare se aflau obiecte
din portelan sparte, rspandite care-ncotro, lucruri mprstiate si relicve ale ocupantilor
lor. Pitt renunt s mai numere mortii. Se opri, mai incarc putin aer n vesta de
scufundare ca s-si mentin corpul n stare de plutire la orizontal, pentru c cea mai
usoar atingere a labelor ar fi putut s strneasc vltuci de mal.
Pitt o btu pe Jessie pe umr si-i lumin, lng intrare, o cad si dou toalete. i fcu
un semn ntrebtor spre ele. Gura lui Jessie se lti ntr-un zmbet n jurul busonului de
aer si fcu o grimas comic de refuz.
Lovi din greseal conducta de abur care era prins pe tavan de la un capt la cellalt
al acestuia si pentru moment lanterna se stinse. ntunericul total care se ls brusc asupra
lor aproape c le tie respiratia; se simtir ca si cnd se aflau ntr-un cosciug cruia cineva
i trntise capacul deasupra lor. Pitt nu-si dorea s rmn la nesfrsit n acest tram al
umbrelor, care era Cyclops, si, repede, aprinse lanterna care prinse n fascicolul ei o colonie
de bureti galben cu rosu agtati de peretele culoarului.
Era evident c nu era nici urm de La Dorada aici. Fcur cale intoars pe culoarul
mortii si iesir pe puntea de la prora. Giordino i astepta fcndu-le semne spre gura unei
intrri care se-ntepenise pe jumtate deschis. Pitt se strecur prin fant, ciocnindu-si
tuburile de oxigen de tocul usii si se pomeni notnd pe lng o scar cumplit de corodat.
not prin ceea ce prea a fi un compartiment de bagaje, dansnd printre cuferele
rsturnate unele peste altele, si se ndrept spre lumina difuz a lanternei lui Gunn. Trecu
deasupra unui morman de oase dezarticulate cu mandibula larg deschis; lui Pitt i se pru
c tocmai scotea un strigt de groaz.
l gsi pe Gunn concentrat asupra unei lzi de transport mari creia i examina cu zel
continutul ruginit. Dou schelete omenesti nfricostoare la vedere zceau prinse ntre lad
si perete.
O clip inima lui Pitt btu s-i sparg pieptul, anticipnd cu emotie c cei doi
fuseser primii care gsiser cea mai fabuloas comoar din adncuri.
Apoi Gunn si ridic ochii, iar Pitt citi n privirea lui o crunt dezamgire.
Lada era goal.
Avur revelatia zdrniciei faptei lor; cutarea si cercetarea calei fuseser inutile. n
ntunericul tenebros, zcea, ca o ppus turtit de cauciuc, un costum de scafandru de
mare adncime. Bratele erau larg desfcute, picioarele bgate n niste ghete grotesti
umflate de ap. O casc de scafandru din alam, care-si pierduse de mult strlucirea, si o
platos i acopereau capul si gtul. ncolcit lng el ca un sarpe mort, zcea cablul
ombilical care continea furtunul de aer si cablul de legtur-cu suprafata. Fuseser smulse
si zceau cam la doi metri de locul de pe casc unde ar fi trebuit s fie prinse.
Stratul de nisip si de mal care se asternuse pe costum arta c zcea acolo de mult
vreme. Pitt scoase pumnalul pe care-l tinea prins n astfel de mprejurri la gamba dreapt
si desfcu suruburile care strngeau viziera cstii. La-nceput merse mai greu, mai apoi
piulitele se slbir de-ajuns ca s poat fi scoase cu mana. Deschise complet viziera si
ndrept fascicolul lanternei spre interior. Protejat de costumul de cauciuc si de supapele
de sigurant ale cstii de ravagiile vietii submarine, capul era nc acoperit de pr si pstra
urme de carne.
Pitt si amicii lui nu erau primii care sondaser secretele tenebroase ale
nspimnttorului Cyclops.
Mai trecuse cineva pe aici, iar acel cineva luase cu sine statuia pretioas a La
Doradei.



22.
Pitt se uit la cadranul btrnului su ceas Doxa si calcul cte opriri trebuiau s
fac pentru depresurizare. Mai adug de la el cte un minut n plus de rezerv pentru
eliminarea bulelor de aer din snge si din tesuturi, asta ca s nu ajung la cosmarul legrii
scafandrilor unii de altii.
Dup ce au prsit vasul, au nlocuit tuburile de oxigen aproape golite cu rezervele
pe care le dosiser n spatele cabinei de control si ncepur, fr grab, s urce lent spre
suprafat.
La numai ctiva pasi de el, Gunn si Giordino mai bgar aer n vest ct s se
mentin la adncimea corect, mpovrati cum erau de bagajul incomod.
Lsau n urma lor Cyclops, culcat n apa tenebroas, nsingurat si pe veci sortit
uitrii. n zece ani, peretii ruginiti aveau s se prbuseasc n interior, iar peste un secol
apa n vesnic miscare de pe fund avea s astearn peste rmsitele bietului vas un lintoliu
de mal din care aveau s rsar doar cteva resturi acoperite de corali, ca unic semn c
fusese ngropat acolo.
Deasupra lor, marea se agita ca argintul viu. La urmtoarea oprire pentru
depresurizare ncepur s simt frmntarea valurilor uriase sprgndu-se peste ei si
fcur eforturi disperate s rmn mpreun n golul pe care-l lsau talazurile n urma
lor. Nici vorb s mai fac o oprire la sase metri de suprafat. Rezervele de oxigen erau pe
sfrsite si moartea abia i astepta, pndindu-i din adncuri.
N-aveau de ales, trebuiau s se ridice si s-si ncerce norocul n furtuna de la
suprafat.
Jessie nu se arta tulburt, dmpotriv, era linistit si stpnit. Pitt si ddu
seama c ea nu bnuia pericolul care-i astepta la suprafat, c singura ei dorint era s
vad din nou cerul deasupra capului.
Pitt verific pentru ultima dat ct timp fcuser si art n sus cu degetul mare.
ncepur s se ridice, Jessie atrnat de piciorul lui Pitt, Gunn si Giordino trgnd dup ei
obiectul voluminos. Nu mai simteau mpotrivirea mrii ca pe o apsare, iar cnd Pitt ridic
privirea fu surprins s vad un vartej de spum la nici un metru deasupra capului su.
Se ls ridicat la suprafat n covata unui val urias ct un zid de ap, care-l trase n
sus si-l asez pe creast, jucndu-se cu el ca si cnd ar fi fost o jucrie de plastic ntr-un
lighean. Vntul l asurzi urlndu-i n urechi si stropi de ap i sfichiuir obrajii. si trase
masca de pe fat si miji ochii. Spre est, cerul era acoperit de nori nvrtejiti, negri ca
tciunele, trecnd n zbor nebunesc deasupra mrii verzi-cenusii. Furtuna se apropia cu o
vitez ametitoare. Prea c dintr-un salt acoperise cerul de la un capt la cellalt.
Jessie tsni din ap lng el ca un dop de sticl si privi cu ochii larg deschisi,
nfricosat, stihiile ntunecate care se npusteau asupra lor.
Scuip busonul de la tubul de oxigen.
Ce se-ntmpl?
Uraganul, url Pitt ncercnd s acopere iuresul vntului. Vine mai repede dect
ne-am fi asteptat.
O, Doamne, spuse ea, simtind c i se taie respiratia.
Desf-ti centura de greutate si tuburile de oxigen, spuse el.
Nu trebui s le spun nimic celorlalti. Deja se descotorosiser de costume si
desfceau acum pachetul acela ciudat. Norii se adunau deasupra capetelor lor, mturati pe
un cer ca de sfrsit de lume, de pe care dispruse orice culoare. Rmaser nmrmuriti de
demonstratia de fort a naturii.
Brusc vntul si dubl intensitatea, umplu aerul de spum, fcu marea s mugeasc
si-i mprosc cu stropi.
Pachetul pe care-l craser cu ei cu atatea eforturi tocmai de pe Prospero se desfcu
brusc fcnd s apar o barc pneumatic cu un motor incorporat de douzeci de cai
putere, ferit ntr-un nvelis de plastic impermeabil. Giordino se rostogoli n barc urmat
imediat de Gunn si mpreun se opintir cu disperare s desfac motorul. Vntul
dezlntuit tari barca departe de Pitt si Jessie.
Distanta pn la ea crescu alarmant de rapid.
Ancora plutitoare! zbier Pitt ca scos din minti. Aruncati ancora plutitoare! Gunn
abia dac-l auzi pe Pitt n urletul tnguitor al vntului. Se opinti s ridice un sac conic din
pnz cauciucat deschis la gur si-l arunc peste un inel metalic. Iute, dar cu mare efort,
l trecu peste o cange si l fix pe binta de la prora. Iar cnd ancora fu prins, barca se
rsuci, cu pieptul mpotrivindu-se vntului, si-si domoli cursa avntat; ct Gunn mesteri
la motor, Giordino i arunc lui Pitt un cablu de remorcare pe care acesta i-l petrecu lui
Jessie pe sub brate. Si-n timp ce era tras nspre barc, Pitt not dup ea cu valurile
imense sprgndu-i-se deasupra capului. Masca i fu smuls de pe cap de o rafal
puternic, iar spuma srat i biciui fata si-i intr n ochi. si dubl efortul cnd vzu c
marea pornit tara barca tot mai departe de el, mai repede dect putea s noate ca s-o
ajung.
Giordino si vr bratele vanjoase n ap, o prinse pe Jessie de ncheieturi si-o trase n
barc dintr-o dat cu. usurinta cu care ar fi ridicat un biban de cinci kilograme. Pitt tinea
ochii abia intredeschisi, pn ajunser ca dou linii subtiri.
Simti cablul pe umr, dar nu-l vzu. Mai mult ghici fata zmbitoare a lui Giordino,
aplecat peste barc, cu minile lui uriase trgnd de cablu. Pitt zcea acum pe podeaua
brcii care se cltina slbatic, suflnd din greu si clipind des s-si scoat sarea din ochi.
nc un minut si cablul n-ar mai fi ajuns la tine, strig Giordino.
Cam iute trece timpul cnd te distrezi asa de bine, url Pitt drept rspuns.
Giordino si ddu ochii peste cap la auzul replicii curajoase a lui Pitt, fericit c acesta
nu se dduse btut si se ntoarse s mestereasc la motor.
Pericolul cel mai mare era ca barca s se rstoarne. Pn s porneasc motorul care,
sigur, le-ar fi dat putin stabilitate, orice val putea s-i smuceasc si cu un bobarnac s-i
dea peste cap. Pitt si Gunn trecur bagajele inutile peste bord si lucrul sta mai calm
pentru o clip amenintarea.
Forta vntului sporise, iar vijeiia devenise infernal. Musca din trupurile lor si le
lipea de piele stropi de ap pe care-i simteau zgrunturosi ca nisipul. Micuta lor barc
pneumatic, lipsit de orice aprare, se ndoia sub furia dezlntuit a mrii si se cltina n
ghearele furtunii afurisite, dar, printr-o minune, nu se ls rsturnat.
Pitt ngenunche pe podeaua rezistent de cauciuc, se agt cu mna dreapt de
cablul de salvare, cu spatele la vnt. Era un truc pe care-l stia de la un btrn marinar si
care ntotdeauna tinuse.
n emisfera nordic mna stng, liber, ar fi putut s-i indice care e centrul furtunii.
nc nu au iesit din centrul ei, gndi Pitt.
N-aveau de ce s respire usurati, pcliti de acalmia relativ a furtunii. Ruta ei
principal trecea la o distant de patruzeci de mile bune nspre nord-vest.
Ce era mai ru, abia acum venea.
Un val se sparse peste ei, apoi un altul. Dou valuri de asemenea mrime ntr-o
succesiune att de rapid ar fi zdrobit un vas mai mare si mai rigid.
Numai c brcuta, asa pipernicit cum era, se scutur de ap si iesi curajoas la
suprafat, ca o foc jucus. Cu totii se prinser bine de ea, s nu fie mturati peste bord.
n sfrsit, Giordino le fcu semn c reusise s porneasc motorul. Oricum, nimeni
nu-l auzi n urletele vntului. Rapid, Pitt si Gunn traser n barc ancora plutitoare si sacii
care-o ngreunaser.
Pitt si fcu cus o mn si strig n urechea lui Giordino:
Las-te n voia furtunii! Era imposibil s se poat nscrie pe un curs lateral. Fortele
reunite ale vntului si ale mrii i-ar fi azvarlit imediat. S se vre n mijlocul urgiei ar fi
nsemnat s fie mcinati fr scpare.
Singura lor sans era s se lase purtati de ea, fr a opune nici cea mai slab
rezistent.
ntunecat, Giordino ncuviint si eliber maneta carmei. Barca se rsuci scurt ntr-
un gol si se ridic pe creasta unui val lund-o nainte pe o mare complet alb acum, de
spum clocotitoare. n afara lui Giordino, cu totii se lipir de podea. Acesta si nfsurase o
mn pe cablul de salvare, iar pe cealalt o nclestase pe maneta carmei cuplat la motor.
Umbrele serii apreau anuntand lsarea noptii cam ntr-o or. Aerul devenise
sufocant de fierbinte, mpiedicndu-i aproape s respire. Zidul dur de ap ridicat de vnt
fcea s nu mai vezi la trei sute de metri. Pitt lu masca lui Gunn si nlt capul peste
bord. Era ca si cnd s-ar fi aflat sub Cascada Niagara privind n sus la cderea apei.
Giordino fu strbtut de un fior de disperare cnd uraganul se dezlntui cu toat
furia asupra lor.
Supravietuiser atta timp doar printr-o minune. El lupta cu marea care se prvlea
peste ei cu un fel de frenezie tinut n fru, ncercnd cu disperare s stpneasc mica
lor oaz plpand, s nu se lase acoperiti de un val urias. Schimba n permanent pozitia
frnei, ncerca s incalece din spate talazurile, se uita peste umr la intervale de cteva
secunde la golul lsat de val, care-i pndea la numai nou metri din spate si de dedesubt.
Giordino stia c sfrsitul era aproape - n cteva minute sau, cu putin noroc, ntr-o
or totul avea s se termine. Ar fi fost att de simplu s aseze barca de-a curmezisul valului
si s sfrseasc odat.
Arunc o privire rapid n jos la ceilalti si vzu pe buzele lui Pitt un zmbet larg de
imbrbtare. Dac cel care-i era prieten de vreo treizeci de ani simtea apropierea mortii, n
orice caz nu lsa s se vad nimic. Pitt se scutur vioi de un val si se uit din nou peste
bord. Giordino se ntreb la ce s-o fi uitat.
Pitt studia valurile. Se ngrmdeau tot mai nalte si mai abrupte, iar vntul le sufla
spuma alb de pe coam n hul care se csca n spate. Aprecie din ochi distanta dintre
crestele valurilor si se gndi c se adunau tot mai aproape, ca flancurile unei coloane de
soldati n mars care ncetinesc.
Fundul mrii parc se ridica venind spre ei.
Hula i trntea tot mai adnc.
Pitt fcu un efort s vad prin zidul nebulos de ap. ncet, ca si cnd ar fi developat
un film alb-negru, ncepur s capete contur imagini nedeslusite ca niste umbre. Prima
viziune care-i trecu fulgertor prin fata ochilor fu aceea a unor dinti cariati, a unor msele
cavernoase frecate cu past alb. Imaginea deveni mai clar si n fata ochilor se profilar
niste stnci ntunecate de care se sprgeau talazurile ntr-o urias explozie de alb, fr
sfrsit. Observ cum, izbindu-se, apa este proiectat spre cer, iar miscarea ei declansa
semnalul de alarm. Apoi, cnd hula se potoli, vzu cu precizie un banc de corali care se
ntindea paralel cu stncile, un zid natural n fata unei faleze late, abrupte. Probabil c era
insula cubanez Cayo Santa Maria, socoti el.
Pitt realiz fr prea mare efort cosmarul care-i astepta: trupurile lor aveau s fie
sfrtecate n bucti de recif sau aveau s se zdrobeasc de stncile colturoase. si sterse
sarea de pe ochelarii mstii si privi din nou cu atentie concentrat. Apoi realiz sansa de
unu la o mie s scape din aceast valtoare.
Si Giordino l vzuse - un intrnd mic ntre stnci. ndrept barca intr-acolo,
constient c mai simplu ar fi fost s caute acul n carul cu fn.
n urmtoarele treizeci de secunde, marea agitat si furtuna i trser o sut de
metri.
Deasupra recifului, marea fierbea cu spum murdar, iar viteza vntului sporise
acolo unde apa nvolburt si ntunericul fceau practic imposibil s vezi ceva. Jessie se
albi; nghet. Ochii ei i ntlnir pentru o clip pe ai lui Pitt, speriati, dar ncreztori.
Pitt i trecu bratul peste umeri si-o prinse zdravn.
Un val care se sprgea de trm i strnse n nclestarea sa si se prvli peste ei ca o
avalans.
Lovitura puse barca de-a-ndoaselea si avur senzatia c vor fi aruncati de pe coama
valului.
Huruitul de mpotrivire al motorului fu necat n zgomotul asurzitor al valurilor care
se sprgeau de mal. Gunn deschise gura s-i avertizeze de pericol, ns nu iesi nici un
sunet de pe buzele lui. Valul n tromb se rsuci deasupra brcii, se prvli peste ei cu o
fort fantastic. l smulse pe Gunn de pe cablul de salvare si Pitt l vzu cum se rsuceste
n aer ca un zmeu cu sforile rupte.
Barca fu mpins pe recif si necat n spum.
Coralii strpunser materialul cauciucat si ptrunser n compartimentul cu aer; un
camp acoperit cu lame n-ar fi fcut o treab mai bun.
Fundul acoperit de colti rmase n urm. Apoi, micuta barc credincioas iesi la
suprafat scpandu-i de corali; acum doar cincizeci de metri de ap limpede i desprteau
de fortreata de stnci care se ivea ntunecat si ameninttoare.
Gunn tsni din ap la nici un metru mai ncolo si trase cu nesat aer n piept. Pitt se
aplec, l nsfac de cureaua de la umr a vestei si-l trase napoi n barc. l salvase n
ultima secund.
Urmtorul val se npusti mugnd asupra bancului de corali ca o hoard de animale
slbatice ce fuge din calea focului.
Giordino se agta cu ncptanare de motorul care torcea cu ultimele puteri, tusind
gata s-si scuipe pistoanele. Nu-ti trebuia prea mult minte s-ti dai seama c fragila
brcut fusese sfsiat n bucti. Era tinut la suprafat doar de aerul care nu iesise
complet din compartimentul pneumatic.
Aproape s ajung la limanul dintre stnci cnd fur prinsi de un nou val. Golul
lsat de cel dinainte alunec sub baza celui nou, scobindu-l, nltandu-l peste doi metri.
Viteza lui spori pe msur ce se apropia de trmul stancos.
Pitt si ridic privirea. Vrfurile ascutite se ridicau ameninttor deasupra lor, iar apa
fierbea la baz ca o oal care d n clocot. Barca fu aruncat n calea valului si, pentru o
clip, Pitt sper c vor fi purtati pe creasta lui nainte, peste stncile care flancau trecerea
strmt, sprgndu-se violent, cu bubuit de tunet; i proiect pe ocupantii brcii si se
retrase



23.
Brbatul care era forta motrice n initierea si punerea la punct a Coloniei Jersey
sttea ntins pe canapeaua din biroul su de la sediul secret de coordonare a proiectului.
Tinea ochii nchisi si se gndea la discutia pe care o avusese cu presedintele pe terenul de
golf.
Leonard Hudson stia prea bine c presedintele nu era omul care s stea cu bratele
ncrucisate asteptnd rbdtor s fie din nou contactat n secret. Seful executivului era o
persoan hotrt si nu lsa nimic la voia ntmplrii. Desi sursele pe care Hudson le avea
la Casa Alb si la agentiile de informatii nu-i raportaser ca presedintele s fi initiat vreo
anchet, el era convins c acesta deja ncercase o modalitate de a strpunge misterul n
care era nvluit creierul.
Aproape avea senzatia fizic a plasei care se strngea n jurul lor.
Secretara btu discret la us, apoi o deschise:
Scuzati-m c v deranjez, ns domnul Steinmetz este pe monitor si-ar dori s v
vorbeasc.
Vin imediat.
Hudson si puse ordine n gnduri n timp ce-si lega sireturile. Cu mintea organizat
ca un computer, pe msur ce clarifica o problem, Hudson o nota im memorie, apoi trecea
la urmtoarea. Nu prea avea chef s discute n contradictoriu cu Steinmetz, desi omul era
la o distant de un sfert de milion de mile de Pmnt.
Eli Steinmetz era genul de inginer cruia nici un obstacol nu-i sttea n cale; el nsusi
proiecta solutia tehnic, dac era nevoie, apoi construia totul cu propriile-i mini. Talentul
lui de a improviza fusese motivul principal pentru care Hudson l preferase ca sef al
Coloniei Jersey. Steinmetz absolvise la Caltech, si luase diploma la Massachussets Institute
of Technology, iar apoi condusese lucrri de constructii n jumtate din trile lumii, pn si
n Rusia.
Atunci cnd fusese abordat de creier si i se propusese s construiasc primul habitat
pe Lun, lui Steinmetz i trebuise o sptmn pn s se hotrsc. n timpul sta si
frmntase mintea cu propunerea neobisnuit si sovise asupra prtii de conceptie a unui
asemenea proiect. n cele din urm accept, dar si impuse propriile conditii.
El si numai el avea s-i aleag pe membrii expeditiei care urmau s triasc pe Lun
(nu acceptase drept rezidenti piloti sau cosmonauti vedet). Toate zborurile n cosmos
aveau s fie dirijate de la sol sau prin computere. Urmau s fac parte din echipaj doar
specialisti a cror pregtire era de important vital pentru construirea bazei selenare. n
afara lui Steinmetz, primii trei oameni care aveau s inceap ridicarea coloniei erau ingineri
specializati n probleme ale sistemului solar si ale structurii rocilor. La cteva luni dup
aceea au sosit la baza de pe Lun un medic-biolog, un inginer geochimist si un inginer
horticol. Au urmat alti ingineri si oameni de stiint ale cror cunostinte erau absolut
indispensabile.
La nceput, unii l-au considerat pe Steinmetz prea btrn pentru un asemenea
experiment. Cnd a psit pe Lun avea cincizeci si trei de ani, iar acum cincizeci si nou.
ns Hudson si ceilalti membri ai creierului i-au pretuit de la bun nceput experienta,
nedand important vrstei; niciodat de-atunci n-au regretat alegerea fcut.
Acum Hudson se uita la imaginea de pe monitor care-l reprezenta pe Steinmetz
tinnd n mn o sticl pe care era lipit o etichet scris de mn. Spre deosebire de
ceilalti colonisti, fata lui Steinmetz avea o usoar tent nchis care se potrivea cu ochii
negri ca tciunele. Steinmetz era la a cincea generatie de evrei stabiliti n America, ns
putea trece usor neobservat ntr-o moschee musulmn.
Ce zici de asta? ti d un sentiment de mndrie, spuse Steinmetz. Chateau Lunar
Chardonnay, 1989. Nu e chiar o recolt de mana nti; n-am avut struguri dect pentru a
scoate patru sticle. Ar fi trebuit s asteptm nc un an, s dm timp vitei-de-vie din ser
s se maturizeze, da n-am mai avut rbdare.
Vd c v-ati confectionat si-o sticl proprie, remarc Hudson.
Da, uzina noastr chimic pilot functioneaz strun. Productivitatea a crescut n
asa msur nct prin prelucrarea a dou tone de materiale colectate de pe scoarta lunar
putem scoate nouzeci de kilograme de metal artificial si dou sute saisprezece kilograme
de sticl n doar cincisprezece zile.
Steinmetz prea s fie asezat la o mas lung, neted, n centrul unui fel de grot.
Purta o cmas subtire din bumbac si un sort de sportiv.
Pare s fie rcoare si plcut acolo la voi.
Asta a fost prioritatea noastr la aselenizare, spuse Steinmetz zmbind. Ti-
amintesti?
Ati blocat intrarea nspre grot si ati presurizat-o n interior ca s puteti lucra
comod fr a fi mpiedicati de greutatea costumelor incapsulate.
Dup ce-am trit timp de opt luni varati n costumele alea blestemate nu-ti poti
nchipui ce usurare a fost pentru noi s revenim la hainele normale.
Murphy a supravegheat n permanent temperatura din interior. El spune c
peretii grotei si-au accelerat ritmul de absorbtie a cldurii. V sugereaz s trimiteti pe
cineva afar s reduc unghiul de captare a energiei solare cu jumtate de grad.
O s m ocup de asta.
Hudson fcu o pauz.
Mult a fost, putin a rmas, Eli.
S-a mai schimbat ceva pe Pmnt de cnd am plecat?
E cam tot aia, doar mai mult poluare, mai multe masini, mai multi oameni.
Steinmetz rse.
ncerci s-mi amintesti c-mi fac datoria, Leo?
Nici nu m gndesc. Toate universittile or s-ti ridice statuie si ai s fi considerat
cel mai mare om de la Lindbergh ncoace cnd ai s descinzi din naltul cerului.
O s mpachetm si o s sigilm toate rapoartele noastre si o s le asezm n
vehiculul de transfer cu douzeci si patru de ore nainte de decolare.
Sper c n-aveti de gnd s desfaceti o sticl din vinul vostru selenar n drum spre
cas.
Nu... O s dm petrecerea de adio cu mult vreme nainte de plecarea spre cas, ca
s avem timp s eliminm alcoolul.
Hudson ncercase s abordeze pe ocolite problema care-l frmnta, dar se hotr c
cel mai bine era s-o atace direct.
Veti avea de-a face cu rusii cu putin nainte de a pleca de pe Lun, spuse el sec.
Am mai trecut prin asta, spuse Steinmetz hotrt. N-avem de ce s credem c vor
aseleniza la mai putin de dou mii de mile de Colonia Jersey.
Atunci cutati-i voi si distrugeti-i. Aveti si armele si echipamentele pentru
asemenea vantoare. Savantii lor nu vor fi narmati. Ultimul lucru la care se asteapt este
s fie atacati de alti oameni aflati pe Lun.
Bietii si cu mine o s fim mndri s ne aprm gospodria, dar n-o s atacm
niste oameni nenarmati care nici nu se asteapt s fie amenintati de cineva.
Ascult-m, Eli, l implor Hudson. Exist o primejdie, si nc una foarte real.
Dac sovieticii descoper ntr-un fel sau altul existenta Coloniei Jersey, or s si-o revendice
imediat. Dup ce tu si bietii ti veti fi plecat deja spre Pmnt, la nici douzeci si patru de
ore dup ce cosmonautii lor aselenizeaz, colonia va fi pustie, si s o ocupe o joac de
copii.
mi dau la fel de bine seama de asta ca si tine, spuse Steinmetz aspru si-mi
displace ideea mai mult dect tie. Dar nici nu ne putem amana plecarea. Ne-am strduit
din rsputeri s facem ce se poate aici si chiar ne-am depsit limitele. Nu le pot spune
oamenilor nici s mai asteptm nc sase luni sau un an pn cnd prietenii ti vor fi n
stare s trimit o alt navet aici s ne preia si s ne depun ntr-un loc cldut de aterizare
de pe Pmnt.
Pune totul pe seama nesansei si a rusilor care si-au dat peste cap programul de
aselenizare cnd pentru noi era deja prea trziu s ne modificm zborul de ntoarcere.
Luna ne apartine. E de drept proprietatea noastr, l contrazise Leo furios.
Americanii sunt cei care-au psit primii pe scoarta Lunii si tot noi suntem primii care-am
colonizat-o. Pentru Dumnezeu, Eli, nu o s o dm cadou unei hoarde de banditi comunisti.
La naiba, Leo. E loc pe Lun pentru toat lumea. Si-n plus, nu e chiar grdina
Raiului pe-aici.
n afara grotei noastre, diferentele de temperatur ntre zi si noapte pot ajunge la
dou sute cincizeci de grade Celsius. Nici mcar cu jocurile de noroc n-ai putea atrage
oamenii s vin aici. Ascult, chiar dac cosmonautii lor dau peste colonia noastr, tot n-or
s dea peste un filon de informatii. Toate datele pe care le-am strns n anii stia vor
ajunge o dat cu noi pe Pmnt. Iar ce lsm n urma noastr poate fi la nevoie distrus.
Nu fi prost. De ce s distrugeti ceva ce-ar putea fi folosit de urmtorii colonisti, de
cei permanenti care - ti dai seama - vor avea nevoie de cel mai mic avantaj.
Uitndu-se pe monitorul din fata lui, Steinmetz vzu clar roseata care cuprindea
obrajii lui Hudson la dou sute patruzeci de mii de mile deprtare.
Sper c m-am fcut nteles, Leo. Vom apra, dac va fi nevoie, Colonia Jersey, dar
nu te astepta s ne constituim ntr-un detasament de politie gata s omoare cosmonauti
nevinovati. Una e s tragi asupra unei navete spatiale fr oameni la bord si cu totul
altceva s omori o alt fiint omeneasc pentru c a intrat pe un teren pe care are tot
dreptul s calce.
Dup aceast adevrat declaratie de principii, se ls o tcere apstoare, ns
Hudson nici nu se asteptase la altceva din partea lui Steinmetz. Tipul nu era las. Departe
de asta. Hudson citise rapoarte despre multe bti si ncierri la care luase parte
Steinmetz. Putea s o ncaseze pn cdea lat, dar cnd se ridica n picioare, spumegnd
de furie, putea s se bat ct zece mpielitati la un loc. Cei care-i cunosteau legenda deja
pierduser sirul patronilor de crciumi din cele mai ndeprtate colturi ale trii pe care
Steinmetz le desfiintase.
Hudson rupse tcerea:
Si dac astronautii sovietici aselenizeaz la numai cincizeci de mile de voi? Asta ar
fi o dovad suficient pentru tine c vor s ocupe Colonia Jersey? Steinmetz se rsuci n
scaunul su tiat n roc, evitnd s fac vreo concesie.
Vznd si fcnd.
Nimeni n-a cstigat vreodat o btlie asezndu-se pe o pozitie defensiv, ncerc
Hudson s-i explice. Dac locul pe care se vor stabili este la o distant de la care pot s v
atace si dac vor exista semne c vor s se apropie de colonie accepti compromisul si ataci?
Steinmetz nclin capul n semn de consimtmant.
Dac insisti s m pui cu spatele la zid...Nu-mi dai nici o sans.
Miza e prea mare, spuse Hudson. Mi-e team c n-ai de ales.



24.
Negura din capul lui Pitt se risipi si, ncet-ncet, si reveni n simtiri asa cum revin la
viat palpaind luminitele de pe un panou electric.
Fcu un efort s-si ridice pleoapele si s ntrezreasc vreun obiect aflat prin
preajm. O jumtate bun de minut se uit, fr s nteleag nimic, la pielea propriei sale
mini stngi, crpat de contactul cu apa srat si la cadranul portocaliu al ceasului de
scafandru, ca si cnd era pentru prima oar n viata lui cnd l vedea.
n lumina difuz a crepusculului, limbile fosforescente artau ora sase si treizeci si
patru. Nu trecuser dect dou ore de cnd se salvaser din epava cabinei de comand a
lui Prospero. Parc se scursese o vesnicie de atunci si parc nimic nu fusese aievea.
Vntul urla rscolind marea cu viteza unui accelerat, iar valurile mrii combinate cu
ploaia l izbeau n spate. ncerc s se ridice pe mini n genunchi, numai c-si simti
picioarele grele ca niste stlpi de beton. Se aplec si privi n jos. Erau pe jumtate ngropate
n nisip de refluxul care muscase adnc din mal.
Pitt mai zcu acolo cteva clipe, ncercnd s-si refac fortele, ca un balot zdrobit,
aruncat la trm n urma unui naufragiu. De-o parte si de alta se ridicau blocuri de stanc
erodate de mare ca niste locuinte mute care strjuiesc o alee. Primul lui gnd constient fu
c Giordino fcuse asta. El i manase prin locul ngust care se deschidea ca un ochi de ac
n bariera de stnci.
Apoi deslusi venind de undeva din furtuna dezlntuit vocea slab a lui Jessie
chemandu-l. si desteleni picioarele si se czni s se ridice n genunchi, mpleticindu-se n
furtuna afurisit, ncercnd s scuipe apa srat care-i intrase n nas, n ochi si pe gat.
Mai trndu-se, mai mpiedicndu-se n nisipul care-l rnea, ajunse la Jessie care
sedea ametit si buimcit, cu prul fuior czndu-i pe umeri; n poala ei se odihnea capul
lui Gunn. Privi n sus pierdut, dar la vederea lui ochii i se mrir si i se limpezir brusc de
o usurare enorm.
ti multumesc, Doamne, murmur ea, iar vorbele i se pierdur n furtun.
Pitt si trecu bratele n jurul umerilor ei, a imbrbtare. Apoi si ntoarse privirea spre
Gunn.
Era semiconstient. Glezna rupt se umflase acum ct o minge de fotbal. Avea o
tietur adnc si urt n crestet, iar corpul i fusese strpuns de corali n vreo
dousprezece locuri, ns tria si respira profund si regulat, iar asta era tot ce conta.
Pitt se frec la ochi si scrut plaja. Giordino nu se vedea pe nicieri. La nceput, Pitt
refuz s se gndeasc la ce i s-ar fi putut ntmpla. Secundele treceau, iar el sttea
neclintit acolo, ncercnd cu disperare s strpung torentul ntunecat. ntr-o strfulgerare
vzu ceva portocaliu n nvolburarea unui val care-si pierduse forta si murea la mal si
recunoscu imediat corpul ferfenitit al brcii pneumatice. Fusese prins n ghearele
refluxului, tras spre larg si apoi mpins la mal de urmtorul val Pitt sttea pn la coapse
n ap, cltinnduse, indiferent la valurile care se rostogoleau n jurul lui. Se scufund sub
barca zdrentroas, si ntinse minile nainte si bjbi pipind ca un orb. Degetele lui nu
ddur dect de material ferfenitit. Mnat de o dorint mai presus dect el de a se asigura,
tr barca dup el spre plaj.
Un val puternic l lu prin surprindere si-l plesni n spate. Cum-necum reusii s se
tin pe picioare si s trag barca ntr-un ochi de ap. Cnd stratul de spum se risipi suflat
de vnt, zri dou picioare iesind de sub barca distrus. Socat, nencreztor, refuz s
accepte moartea lui Giordino.
nnebunit, ignornd uraganul nimicitor care-l asalta, s fsie ce mai rmsese din
barc si ddu peste Giordino plutind cu capul n jos ngropat ntr-o vest de salvare. Primul
lucru pe care-l simti Pitt fu speranta, apoi l invada un val de optimism pe care-l resimti ca
pe un ghem n stomac.
Poate c Giordino nc mai tria.
Pitt i s fsie cmasa si se aplec spre chipul invinetit al lui Giordino, disperat la
gndul c prietenul lui ar putea s fie nensufletit. Mai avea culoare n obraji si i se simtea
respiratia - poticnit si cavernoas - dar, n sfrsit, respira. Micutul italian vanjos scpase
printr-o minune, respirnd aerul care mai rmsese n vest.
Pitt se simti usurat pn n mduva oaselor.
Fizic si afectiv, fusese crutat. Se cltin obosit sub rafalele de vnt care ncercau s-l
culce la pmnt.
Numai hotrrea neclintit de a-i salva pe ceilalti i ddu putere. Usurel, ntepenit de
multimea de rni si de vnti, si strecura bratele sub Giordino si-l ridic. Moale cum era,
Giordino atrna cu cele optzeci de kilograme ale sale ct o ton.
Jessie si Gunn se apropiar sprijinindu-se unul de cellalt. Ea ridic o privire
ntrebtoare spre Pitt care, sub apsarea trupului inert al lui Giordino, se cznea s-l
tarasc pe plaja mturt de vnt.
Trebuie s ne gsim un adpost, url Pitt cu gtlejul iritat de portia de ap srat.
Eu l ajut pe el, url Jessie drept rspuns. si incolci bratele n jurul pieptului lui
Gunn, si propti bine picioarele n nisip si-l ajut s se ridice.
Cltinndu-se sub greutatea lui Giordino, Pitt o porni spre un plc de palmieri care
mrgineau plaja. La fiecare metru se uita peste umr napoi.
Jessie rmsese cu masca pe fat, asa c era singura care si putea tine ochii
deschsi si capul sus s vad nainte. Preluase pe umerii ei jumtate din greutatea lui
Gunn, care se mpleticea alturi de ea, cu ochii nchisi s-i fereasc de nisipul usturtor,
trndu-si piciorul umflat.
Ajunser la palmieri, ns uraganul nu-i crut nici aici. Cu toat forta ei, furtuna
ncovoia pomii pn aproape de pmnt, cu frunzele rsfirate ca hrtia ntr-o masin de
tocat. Nucile de cocos smulse se zdrobeau de pmnt cu viteza obuzelor si erau poate la fel
de mortale. Una atinse umrul lui Pitt si-i sfsie pielea goal. Cursa lor nebuneasc se
asemna cu fuga pe timp de rzboi a unor rniti pe fasia neutr.
Pitt si tinea capul n jos, usor rsucit ntr-o parte si vedea doar terenul de sub ochii
lui. Fr s-l observe, dduse peste un gard de sarm. Jessie si Gunn l ajunser din urm
si se oprir. Scrut n dreapta, apoi n stnga, dar nu zri nici o bres n gard. S-l fi srit,
nici nu ncpea discutie. Gardul avea pe putin trei metri nltime, iar sus era sarm
ghimpat. Pitt mai vzu un izolator din portelan si-si ddu seama c gardul era cuplat la
curent electric.
ncotro? strig Jessie.
Ia-o tu nainte, i strig Pitt n ureche. Eu nu vd nimic.
Ea art cu capul spre stnga si porni cu Gunn schioptndu-i alturi. Se opintir
nainte, loviti la fiecare pas de rafalele vntului neobosit.
Dup zece minute nu parcurseser dect patruzeci si cinci de metri. Pitt simti c nu
mai poate continua. Bratele i amortiser si nu-l mai putea trage pe Giordino. nchise ochii
si, fr s vad nimic, ncepu s numere pasii. Mergea n linie dreapt pentru c umrul
drept atingea gardul, sigur c uraganul smulsese firele de electricitate.
O auzi pe Jessie strignd ceva si intredeschise ochii ntr-o linie ngust. i arta
insistent ceva aflat n fata lor. Pitt se ls n genunchi, l asez pe Giordino cu grij n nisip
si se uit spre ce i artase Jessie. Furtuna dezlntuit smulsese din pmnt un palmier
care zbura ca o sulit aductoare de moarte, dar spre norocul lor ateriza pe gard de unde
ricosa si se zdrobi de pmnt.
nfricostor de brusc, noaptea se ls peste ei, iar cerul deveni negru ca smoala.
Orbecind, trecur peste gardul turtit psind ca niste bondari lipsiti de vedere, cltinndu-
se si cznd, purtati mai mult de instinct si de o disciplin interioar care nu le-ar fi
permis s se ntind si s se dea btuti. Jessie deschidea drumul ca ntr-un joc de copii.
Pitt l asezase pe Giordino pe un umr si se prinsese de cordonul slipului lui Gunn, nu att
pentru sprijin, ct mai mult ca s nu se piard unii de ceilalti.
naintar nouzeci de metri si nc nouzeci de metri si, deodat, Jessie si Gunn
disprur de parc fuseser nghititi de pmnt. Pitt i ddu drumul lui Gunn si czu pe
spate, Giordino se prbusi cu toat greutatea pe pieptul lui, iar Pitt gemu sub apsarea
care-i scosese tot aerul din plmni. Se czni s ias de sub Giordino, apoi, bjbind,
ntinse mana n ntuneric, dar nu ddu peste nimic.
Jessie si Gunn czuser ntr-un sant de doi metri adncime spat n mijlocul unui
drum desfundat. Le distingea vag formele, asa cum zceau aruncati unul peste altul n
groapa de sub el.
V-ati lovit? strig el.
La ct suntem de rniti, n-as putea s-ti spun. Vocea lui Gunn se auzi ca un
mormit si se pierdu n urletul furtunii; nu fu ns att de nedeslusit nct Pitt s nu-si
dea seama c avea dintii nclestati.
Jessie?
Sunt bine... cred.
Poti s m ajuti cu Giordino?
ncerc.
Las-l jos, spuse Gunn. Ne descurcm noi.
Pitt l trecu pe Giordino, moale cum era, peste buza gropii si-l ls usor n jos
tinndu-l de brate.
Ceilalti l prinser de picioare pn ce Pitt se strecur jos lng ei si prelua trupul
voluminos.
ndat ce-l ntinse pe Giordino pe pmnt, Pitt privi n jur si cercet cu atentie locul
ca s-si fac o idee cum stau.
Adncitura din mijlocul drumului i ferea de fortele devastatoare ale furtunii. Vntul
nu-i mai sufla nisip n fat, iar Pitt putu n fine s-si deschid ochii. Drumul era format din
cochilii de scoici bttorite si prea a fi rezistent, ns putin folosit.
Nu venea lumin din nici o directie, lucru nu tocmai surprinztor cnd se gndi c
locuitorii probabil abandonaser coasta nainte ca uraganul s-i atace cu toat furia.
Jessie si Gunn se aflau aproape la captul puterilor si respirau gfind, n reprize
scurte. Pitt si ddu seama c si el respira greu si foarte iute, iar inima i btea s-i sparg
pieptul ca o locomotiv cu aburi care trage mai mult dect poate duce. Asa epuizati si
zdrobiti cum erau, era o adevrat fericire s stea acolo n spatele acestei baricade care
reducea la jumtate forta dezlntuit a furtunii.
Dou minute mai trziu Giordino ncepu s geam. Apoi se ridic, privi n jur, dar nu
vzu mai nimic.
Isuse! Ce ntuneric e, murmur el pentru sine cu mintea zbtndu-se s ias la
lumin din pacla nclcit.
Pitt ngenunche lng el si-i spuse:
Bine-ai venit napoi n tramul umbrelor care misc.
Giordino ridic mana si atinse fata lui Pitt.
Dirk?
n carne si oase.
Jessie si Rudi?
Sunt amndoi aici.
Unde, aici?
Cam la o mil de plaj. Pitt nu se osteni s-i explice cum supravietuiser ciocnirii
de mal si nici cum dduser de acel drum. Putea s-o fac mai trziu.
Unde te doare?
Peste tot. M dor coastele de parc ar fi puse pe jar. Cred c am umrul stng
dislocat, mi simt unul din picioare de parc ar fi fost rsucit, iar capul m doare la ceaf si
pulseaz ca nebunul.
Trase o njurtur plin de dezgust.
Dumnezeule, eu am aruncat totul n aer. Am crezut c pot s-o fac s se strecoare
printre stnci. Iertati-m c am zbrcit-o.
M-ai crede dac ti-as spune c am fi acum hran la pesti dac n-ai fi fost tu? Pitt
zmbi si pipi cu blndete genunchiul lui Giordino bnuind c durerea venea de la un
tendon rupt. Apoi si ntoarse atentia asupra umrului su. N-am ce s-ti fac n privinta
coastelor, genunchiului sau capului tu ptrat, ns umrul este intr-adevr dislocat si,
dac te simti n stare s suporti, pot s-l asez napoi la locul lui.
Parc-mi amintesc cum ai fcut acelasi lucru n liceu, la un meci de fotbal.
Doctorul echipei a fcut mare trboi si-a spus c trebuia s-l lasi pe el.
Asta fiindc era sadic, spuse Pitt apucnd bratul lui Giordino. Gata?
D-i drumul! Rupe-mi-l! Pitt se opinti, ntinse piciorul si articulatia pocni
asezndu-se la locul su cu un zgomot sec care se auzi distinct. Giordino scoase un icnet
care se topi ntr-un oftat de usurare. Pitt bjbi prin ntuneric pe lng drum, pn ce
dibui o creang viguroas pe care furtuna o smulsese dintr-un crng de pini si-i ntinse
ciotul lui Gunn s-l foloseasc drept carj. Jessie l sustinu pe Gunn de bratul cellalt, n
timp ce Pitt se opintea cu Giordino, ajutndu-l s se ridice pe piciorul sntos si-l sprijinea
cu bratul petrecut pe dup talie.
De data asta, Pitt a fost cel care i-a condus pe ceilalti, practic lund-o nainte, la
ntmplare, nspre dreapta. Mergea anevoie pe lng taluzul nltat care le proteja
naintarea de furtuna dezlntuit ce prea c nu se mai domolea. Acum naintarea era mai
usoar. Scpaser de pomii rsturnati de care s se mpiedice, de ploaia repezit peste ei
care s-i tortureze, pentru c taluzul santului trecea vntul peste capetele lor. Nu aveau
naintea lor dect drumul care se asternea drept, nivelat, pierzndu-se n noaptea
tnguitoare.
Dup o or Pitt calcul c naintaser poticnit cam o mil. Se hotrse s le propun
o scurt pauz de odihn, cnd Giordino se opri brusc, att de brusc nct Pitt l scp, iar
el se prvli peste buza santului.
Grtar! url el. Simtiti? Cineva prjeste carne de vit.
Pitt adulmec. Se simtea un miros slab, dar era acolo. l ridic pe Giordino si-l
mpinse nainte.
Mirosul de carne prjit pe crbune devenea tot mai pregnant cu fiecare pas pe care-l
fceau. Dup alti cincizeci de metri, ddur peste o poart din fier masiv cu gratiile
figurnd niste delfini. De-o parte si de alta a portii se ntindea un zid cu geamurile sparte n
partea de sus care nconjura o gheret de portar. Nu-i de mirare c locuitorii ei o prsiser
fugnd din calea urgiei uraganului.
Poarta se ridica la trei metri spre cerul de ebonit si era ncuiat, ns usa de la
intrarea n casa paznicului si cele interioare erau deschise, asa nct intrar. Nu departe de
ei, drumul se sfrsea ntr-o alee circular care trecea prin fata a ceea ce se ghicea prin
ntunericul furtunii a fi un damb.
Apropiindu-se de el si ddur seama c era o constructie de forma unei fortrete al
crei acoperis, asemeni laturilor, era ascuns n solul nisipos. Pe el crescuser palmieri
pitici si arbusti piperniciti. Doar latura din fat a constructiei era descoperit, complet
despuiat. Nu avea nici o fereastr, doar o us masiv din mahon lucrat artistic, sculptat
cu figuri de pesti n mrime natural.
mi aminteste de un templu egiptean ngropat, spuse Gunn.
Dac usa nu era mpodobit, as fi zis c e un buncr, un depozit de arme, spuse
Pitt.
Jessie clarific lucrurile:
E o cas ngropat n pmnt cu izolare excelent. Solul este un izolator ideal de
clim si oscilatii de temperatur. Acelasi principiu se ntlneste si la bordeiele din preria
american, de la nceputuri. Cunosc un arhitect care s-a specializat n proiectarea unor
astfel de locuinte.
Dup cum arat, e prsit, remarc Giordino.
Pitt ncerc clanta. Se rsuci. Deschise usa.
Mirosul de mncare venea de undeva, din interiorul ntunecat.
Dup miros, nu e, spuse Pitt.
Pardoseala din gresie avea motive spaniole, iar holul era luminat de cteva sfesnice
mari asezate pe un postament nalt. Peretii erau ciopliti din blocuri de roc vulcanic
neagr, iar singura lor podoab era o pictur nfricostoare la vedere reprezentnd un
brbat atrnat de coltii unui monstru marin care aducea cu un sarpe. Intrar, iar Pitt
nchise usa n urma lor.
n mod bizar, urletul furtunii de afar si respiratia lor grea, sacadat, nu fceau
dect s sporeasc linistea mormntal a casei.
E cineva acas? ntreb Pitt strignd.
Repet ntrebarea de nc dou ori, ns singurul rspuns pe care l primi fu linistea
nefireasc. Din hol, se deschidea un coridor, ns Pitt ezit. Un alt val de miros plcut i
gadil nrile.
Fum de tutun. Mai tare dect mirosul aproape ucigtor care iesea din trabucurile
amiralului Sandecker. Pitt nu era un cunosctor, ns stia c trabucurile bune au miros
mai greu dect cele proaste. Presupuse c fumul venea de la o havan de calitate.
Se-ntoarse spre ceilalti.
Ce prere aveti?
Avem de ales? ntreb Giordino posac.
Da, rspunse Pitt. Putem fie s ne strecurm afar si s ne ncercm norocul n
uragan, apoi, cnd se va potoli, putem fura o barc cu care s ne ndreptm spre Florida...
... Fie s ne dm pe mana cubanezilor, l ntrerupse Gunn.
Cam astea ne sunt sansele.
Jessie cltin din cap si-l privi cu ochi calzi si rugtori:
Nu ne putem ntoarce, spuse ea linistit, fr o umbr de team. Furtuna o s se
potoleasc n cteva zile si nici unul dintre noi nu e n stare s supravietuiasc n urgia de
afar nici mcar patru ore. Eu propun s ne-ncercm norocul cu guvernul lui Castro. Cel
mai ru lucru care ni se poate ntmpla este s ne arunce n puscrie, dar n timpul sta
Departamentul de Stat va face demersuri s fim eliberati.
Pitt se uit la Gunn:
Rudi, tu ce zici?
Suntem sfrsiti, Dirk. Logic e ce spune Jessie.
Al, tu cum vezi lucrurile? Giordino ridic din umeri:
Nu trebuie dect s spui un cuvnt si sunt gata s not pn n Statele Unite. Dar
adevrul adevrat e c nu mai putem rezista mult timp n felul sta. M doare s-o spun,
dar cred c-ar trebui s lsm steagul.
Pitt stia c Giordino crede ce gndeste. Se uit la toti si se gndi c nici nu putuse fi
blagoslovit cu o echip mai bun dect cea din fata lui. Cu ei putea s nfrunte orice
situatie dificil. Dar nici nu trebuia s fii profet ca s-ti dai seama c lucrurile aveau s ia o
turnur cel putin neplcut.
OK, spuse el cu un zmbet ntunecat. S spargem gasca.
O luar pe coridor, trecur pe sub o arcad si intrar ntr-o camer de zi spatioas
decorat cu antichitti spaniole. Pe pereti erau agtate tapiserii uriase nftisand galioane
navignd n apusul soarelui sau vase neajutorate aruncate pe bancuri de corali de furtuna
dezlntuit. Mobilierul avea o not marin. ncperea era luminat de lampioane de corabie
din cupru cu sticl colorat. Focul trosnea n cmin mprstiind lumin si o cldur
inbusitoare.
Nu era nici un suflet prin preajm.
Parc-ar fi o cas bntuit, spuse Jessie.
Gazda noastr are un gust morbid pentru decoratiuni interioare.
Pitt ridic o mn si le ceru s fac tcere.
Voci, spuse el ncet. Vin dinspre arcada strjuit de cele dou armuri.
O luar pe alt coridor slab luminat de niste sfesnice cu lumanri plantate la trei
metri unul de altul. Rasete si glasuri inbusite de brbati si femei se auzeau tot mai tare pe
msur ce se apropiau de o draperie care se afla n fata lor. Pe sub ea se vedea o gean de
lumin. Ezitar o clip, apoi traser draperia si intrar.
Se pomenir ntr-o sufragerie lung n care erau asezate la mas patruzeci de
persoane; se oprir din discutie pentru a-i privi pe Pitt si pe ai lui cu gurile cscate si cu
acea expresie nspimntat a unui grup de trani care vd pentru prima oar
extraterestri.
Femeile erau elegante, nvesmntate n rochii de sear, jumtate din brbati purtau
smoching, iar cealalt jumtate erau mbrcati n uniforme militare. Ctiva chelneri se
tineau lng mas, tepeni ca-ntr-o pelicul de film la care s-a fcut stop-cadru. Linistea
apstoare era mai grea dect o ptur de lan. Parc era o scen iesit dintr-o melodram
hollywoodian a anilor 30.
Pitt si ddu seama c el si ai lui erau de fapt imaginea socant. Uzi pn la piele, cu
hainele sfsiate atrnndu-le n zdrente, plini de vnti si cu pielea crpat, muschii
sfsiati si oasele rupte, prul atrnnd lipit de cap - probabil artau ca niste sobolani
scpati dintr-un rau poluat.
Pitt l privi pe Gunn si ntreb:
Cum spui Scuzati deranjul n spaniol?
N-am nici cea mai vag idee. Eu am fcut franceza la scoal.
Si deodat evidenta l frapa pe Pitt. Majoritatea brbatilor n uniform militar erau
ofiteri sovietici de rang superior. Doar unul prea s fie din armata cubanez.
Jessie era n elementul ei. Lui Pitt nu putea s i se par tinuta ei mai majestuoas,
chit c acel costum safari i atrna n zdrente pe lng corp.
Exist printre dumneavoastr un domn care s ofere un loc unei doamne? ntreb
ea.
nainte de a i se da vreun rspuns, zece brbati narmati cu pistoale automate rusesti
nvlir n ncpere si-i ncercuir strns, tipi cu fete impenetrabile ale cror arme erau
ndreptate spre stomacul celor patru. Aveau privirea nghetat, iar buzele le tineau strns
lipite. Pitt nu avu nici o ndoial c tipii erau antrenati s omoare la ordin.
Giordino, artnd ca un om peste care tocmai a trecut masina gunoierilor, se ridic
n toat nltimea lui si le nfrunt privirea:
Ai vzut vreodat atatea fete zmbitoare? ntreb el pe un ton de conversatie.
Nu, spuse Pitt ncercnd s afiseze un rnjet de lua-v-ar-dracu-pe-toti. n orice caz,
nu de la Little Big Horn ncoace .
Jessie nu-i auzi. Ca n trans, trecu pe lng gorilele narmate si se opri aproape de
capul mesei, privind n jos la un brbat mbrcat n haine de sear, care-o privea la rndul
lui socat.
Jessie si netezi prul ud, n neornduial, si lu o atitudine de felin monden. Apoi
vorbi pe un ton cald, dar care nu lsa loc de replic:
Fii asa drgut, Raymond, si toarn-i sotiei tale un pahar de vin.



25.
Hagen conduse pe autostrada 94, la nouzeci de mile est de Colorado Springs, pn
ajunse la Enoch Road. Apoi vir la dreapta si ajunse la intrarea principal a Centrului
reunit de operatiuni spatiale.
Proiectul de dou miliarde de dolari cptase form pe un teren de sase sute
patruzeci de acri, era deservit de cinci mii de angajati militari si civili si controla zborurile
tuturor rachetelor si navetelor spatiale, inclusiv programele de supraveghere prin satelit. O
ntreag comunitate spatial rsrise n jurul Centrului, acoperind mii de acri cu cartiere
rezidentiale, parcuri de stiint si industrie, uzine de productie si instalatii de cercetare a
tehnicii de vrf si, desigur, instalatii de testare care apartineau Aviatiei. n numai zece ani,
ceea ce odinioar fusese doar o psune ntins ocupat de turme rzlete de vite devenise
acum capitala spatial a lumii.
Hagen flutur permisul de liber trecere la poart, trase n parcare, n fata unei
intrri laterale a unei cldiri impuntoare. Nu cobor din masin, ns deschise servieta de
unde scoase agenda sa uzat. Deschise la o pagin pe care se aflau trei nume crora le mai
adug un al patrulea.
Raymond LeBaron..domiciliu actual necunoscut, Leonard Hudson idem, Gunnar
Eriksen idem, General Clark Fischer, Colorado Springs. Telefonul pe care Hagen l dduse
de la Pattenden la hotelul Drake l alertase pe un vechi amic de la FBI care descoperise c
numrul de telefon al lui Anson Jones era linia secret a resedintei unui ofiter de la Baza
Peterson a Aviatiei, lng Colorado Springs. Casa era ocupat de generalul cu patru stele
Clark Fischer, seful Comandamentului Fortelor Spatiale reunite.
Dndu-se drept inspector sanitar, Hagen obtinuse de la sotia generalului
permisiunea de a intra n cas. Din fericire, sosirea lui neasteptat fu ntmpinat de
aceasta ca o adevrat mn cereasc si ea i se planse c o ntreag armat de pianjeni i
invadase dependntele. O ascult atent si i promise s atace insectele cu toate armele din
arsenalul lui. Apoi, n timp ce ea se agita prin buctrie pe lng buctarul angajat,
ncercnd o nou retet de sote de creveti cu caise, Hagen perchezition biroul generalului.
Nu descoperi dect c Fischer era un adept fervent al securittii absolute. Hagen nu
gsi n sertarele biroului, n dosare sau n agende nimic care i-ar fi putut fi de folos unui
agent sovietic sau lui nsusi. Se hotr s astepte afar plecarea generalului spre cas si
apoi s caute si-n biroul lui de la Centrul spatial. Pe cnd Hagen iesea pe usa din spate,
doamna Fischer vorbea la telefon si se multumi s-i fac cu mana n semn de bun-rmas.
Hagen se opri n prag, trase cu urechea si o surprinse spunndu-i generalului s se
opreasc n drum spre cas s cumpere o sticl cu vin de Xeres.
Hagen si puse la loc agenda n serviet si scoase o cutie de Coca dietetic si un
sandvis gros cu salam si sos de mustar cu mrar nfsurt ntr-o hrtie cerat pe care era
tiprit o reclam de delicatese. Vremea se rcise serios de cnd soarele se ascunsese n
spatele Muntilor Stancosi. Umbra vrfului Pike se ntindea peste cmpie, aruncnd un vl
ntunecat peste peisajul arid.
Hagen nu avusese timp s remarce frumusetea peisajului din masin. Ce-l deranja
era c nu reusise nc s pun mana pe nici unul dintre membrii creierului. Trei dintre cei
de pe list erau ascunsi, Dumnezeu stie pe unde, iar al patrulea era socotit nevinovat pn
avea s-i fie dovedit vinovtia. Nici o prob zdrobitoare, doar un numr de telefon si
bnuiala c Fischer fcea parte din conspiratia Colonia Jersey. Trebuia s fie absolut sigur
si mai cu seam s pun mana pe un fir care s-l conduc la urmtorul membru.
Hagen opri sirul speculatiilor si se uit cu ochii atintiti pe oglinda retrovizoare. Un
brbat n uniform bleumarin tocmai iesea pe usa lateral pe care i-o tinea deschis un
sergent cu cinci trese, n orice caz un specialist gradat de la Aviatie, sau ce-o fi fost el.
Ofiterul era nalt, atletic, avea patru stele pe umeri si era un brbat aproape frumos, n
genul lui Gregory Peck. Sergentul l nsoti pe o alee pn la un Sedan albastru cu
nsemnele Fortelor Aeriene, care-i astepta acolo, si deschise, cu ndemnarea obisnuintei,
portiera din spate.
Ceva n toat scena asta fcu s sune un clopotel n mintea lui Hagen. Se ridic n
scaun, se-ntoarse si privi fr nici o retinere pe fereastr.
Fischer tocmai se apleca s urce n masin si Hagen vzu c tinea o serviet n
mn. Asta era! Nu tinea servieta de maner, cum se obisnuieste, o strngea la piept cu o
mn ca pe o minge de fotbal.
Fr nici cea mai mic ezitare ls balt planul pe care si-l construise cu atta grij.
Improviz pe loc, uitnd complet c-si propusese s perchezitioneze biroul comandantului
Fischer. Dac scnteia de inspiratie pe care o avusese nu ddea roade putea s revin
oricnd la planul initial. Porni motorul si trase masina n parcare, chiar n spatele
generalului.
Soferul lui Fischer travers intersectia, si trecu pe galben inscriindu-se pe autostrada
94. Hagen trebui s opreasc la semafor si, cnd circulatia se rri, trecu pe rosu si acceler
pn ce ajunse din urm masina aviatiei. Se asez chiar n spatele ei, att de aproape nct
putea s-i vad soferului ochii prin oglinda retrovizoare. si pstr pozitia ncercnd s-i
prind privirea. Nu era cazul. Sergentul nu era tipul acela de sofer bnuitor si nu verific
nici o clip dac este urmrit. Deci Hagen fcuse o presupunere corect: nu era antrenat
mpotriva unor posibile atacuri teroriste si nu cunostea manevre de aprare din masin.
Dup o curb blnd a autostrzii, se ivir luminile unui complex comercial. Hagen
arunc o privire pe vitezometru. Sergentul rula cu cinci mile sub limita permis de vitez.
Hagen se nscrise pe banda din stnga si-l depsi. Acceler usor, apoi ncetini si intr pe
aleea din fata complexului, presupunnd c unul dintre magazine vindea buturi si c
generalul Fischer nu uitase rugmintea sotiei sale de a cumpra o sticl de vin.
Masina Fortelor Aeriene trecu pe lng el.
La naiba! mri Hagen suprat pe sine. Abia acum i trecu prin minte c orice
angajat al Centrului ar fi cumprat butur de la Magazinele Bazei la care lucra unde totul
era pe cartel, mai ieftin dect n orice alt magazin de vanzare cu amnuntul.
Cteva secunde i tie calea, blocndu-l, o femeie care ncerca s-si scoat masina
din parcare.
Cnd, n sfrsit, drumul se eliber, plec n tromb, cu un puternic scrsnet de roti
nsotit de mirosul de cauciuc ars. Se nscrise pe autostrad. Din fericire, soferul lui Fischer
trebui s opreasc la semafor la urmtoarea intersectie, astfel nct Hagen i putu ajunge
din urm si-i depsi.
Aps pedala acceleratiei pn la fund ncercnd s se distanteze ct mai mult de ei.
Dup dou mile, vir pe drumul ngust care ducea la poarta principal a Bazei Peterson a
Fortelor Aeriene. i art permisul de liber trecere politistului de la aviatie care sttea
teapn - pe cap cu o beret albastr, la gt cu o esarf asortat; la sold i atrna un toc de
arm din piele neagr n care se afla un revolver cu maner de sidef.
Unde se afl punctul de schimb si de cumprare al Bazei? ntreb Hagen.
Politistul art pe drum n sus:
Drept nainte, dup al doilea panou cedeaz trecerea. Apoi faceti la stnga spre
turnul de ap si dati de o cldire cenusie. Imposibil s v scape.
Hagen multumi si demar chiar n momentul n care masina lui Fischer l ajungea
din urm si trecea pe poart la un semn al politistului care-i recunoscuse. Nu se grbea.
Mentinu viteza la limita impus pe perimetrul Bazei si intr ncet n parcarea din fata
punctului de schimb, la numai un metru si jumtate n fata lui Fischer. Trase ntre un
jeep-vagon si o camionet cu rulot care practic i ascundeau masina. Cobor de la volan,
stinse luminile, ns ls motorul s mearg.
Masina generalului tocmai oprise, iar Hagen se apropie de ea n linie dreapt,
ntrebandu-se dac Fischer va fi cel care va cobor sau l va trimite pe sergent dup vin.
Hagen si adres un zmbet n gnd. Trebuia s-si fi imaginat c totul era dinainte
aranjat, dup tipicul obisnuit. Sigur c generalul l trimisese pe sergent.
Hagen ajunse la masin cam n acelasi moment n care sergentul intra pe usa
cldirii. Arunc o privire rapid injur s vad dac nu era vreun suflet n vreo masin
parcat prin preajm, care s se uite plictisit n directia lui sau vreun cumprtor
mpingndu-si cruciorul cu cumprturi. Vechiul cliseu cale liber i fulger prin minte.
Fr nici cea mai mic ezitare, fr risip de miscri, Hagen scoase dintr-un buzunar
ascuns al hanoracului un fel de cazma grea din cauciuc, deschise cu o smucitur portiera
din spate si-si roti bratul descriind un arc scurt. Fr vreo vorb de prisos, cazmaua l lovi
pe general drept n falc.
Hagen nsfac servieta din bratele generalului si se-ndrept mergnd firesc napoi
spre masin. De la nceput si pn la sfrsit actiunea nu durase mai mult de patru
secunde.
n timp ce se ndeprta de magazin, mergnd spre poarta principal, Hagen fcu iute
un calcul mental. Fischer si pierduse cunostinta si avea s rmn n starea asta douzeci
de minute, poate chiar o or. i ddu sergentului patru-sase minute s gseasc raftul cu
vin, s plteasc si s se ntoarc la masin; nc cinci minute pn s dea alarma, asta n
cazul n care soferul si-ar fi dat seama c generalul fusese atacat.
Hagen se simti ncntat de propria-i persoan.
Avea s treac pe poarta principal si va fi fost la jumtatea drumului spre
aeroportul din Colorado Springs cu mult timp nainte ca politistii Aviatiei s-si fi dat seama
ce se-ntmplase.

***
n interiorul unui mic avion Lear fr nsemne, tras tocmai la captul pistei de lng
punctul terminus, Hagen era asezat la o msut si studia continutul servietei generalului
Fischer. Mare parte din material era strict secret si continea date despre operatiunile
curente ale Centrului spatial. Unul dintre dosare se referea la zborul navetei spatiale
Gettysburg care fusese lansat de la Baza Vandenberg a aviatiei din California, n urm cu
doar dou zile. l amuz s gseasc ntr-un compartiment al servietei o revist
pornografic. Fu rspltit ns cu o agend legat n piele care continea treizeci si nou de
nume si numere de telefon n dreptul fiecruia. Nu erau alte nsemnri, doar nume si
telefoane imprtite n trei sectiuni. n prima sectiune se gseau paisprezece, n a doua
saptesprezece si-n cea de-a treia opt nume.
Nici unul nu-i atrase atentia n mod deosebit.
Puteau fi pur si simplu prieteni sau asociati de-ai lui Fischer. Se uit gnditor la cea
de-a treia list, iar literele ncepur s-i joace n fata ochilor din cauza oboselii.
Apoi, brusc, numele din capul listei i sri n ochi. Nu numele de familie, ci
prenumele.
Uimit, aproape socat c nu-i venise n minte ceva att de simplu - codul era att de
evident nct nimeni nu s-ar fi gndit la asta - copie lista n agenda lui de lucru si descoperi
identitatea a trei dintre persoane adugnd n dreptul fiecreia numele corect.
La scurt timp dup miezul noptii ncepu s ning peste sudul tinutului Colorado. La
nceput, zpada se topi la atingerea cu pmntul, dar repede se form o pojghit de gheat
si peste sol se asternu un strat alb de nea. Mai la est, vntul se nteti, iar patrula politiei
trebuia s opreasc circulatia pe drumurile mici ale tinutului din cauza viscolului care se
anunta.
Gunnar Monroe, Eriksen Irwin, Dupuy Leonard, Murphy Hudson, Daniel Klein, Steve
Larson Ray, Sampson LeBaron, Dean Beagle, Clyde Ward. Opt nume n loc de nou. Apoi
Hagen cltin din cap, nemultumit de ncetineala cu care si ddea seama de un lucru
evident - generalul Fischer n-ar fi avut de ce s-si treac propriul nume pe o list cu
numere de telefon.
Acum venea de-acas, ns entuziasmul su era umbrit de oboseal. Nu dormise
deloc n ultimele douzeci si patru de ore. Riscase mult cnd i suflase generalului servieta,
ns efortul i fusese rspltit cu o pleasc neasteptat. n locul unui singur fir, tinea n
mn cinci, deci cinci membri necunoscuti ai creierului. Acum tot ce-i mai rmsese de
fcut era s gseasc si s potriveasc numele cu numrul de telefon si, n sfrsit, avea s
aib un pluton corect si ordonat.
Cel putin, asta era tot ce-si dorea. Comisese o greseal de amator cnd vorbise de la
Laboratorul Pattenden cu generalul Clark Fischer, alias Anson Jones. ncercase s se mint
c fcuse o mutare abil menit s-i mping pe conspiratori la o miscare gresit, care lui
ar fi trebuit s-i deschid o us. Acum si ddea seama ns c de fapt dduse dovad de
ingamfare si de foarte mult prostie.
Fischer avea, cu sigurant, s-i alerteze pe cei din creier, dac n-o si fcuse pn
acum. Dar Hagen nu mai putea schimba nimic. Fcuse prostia... Nu mai avea de ales,
trebuia s se arunce cu capul nainte.
Privea n gol, cnd pilotul intr n compartimentul principal al carlingii.
Scuzati-m c v ntrerup din gnduri, domnule Hagen, dar se asteapt ca furtuna
de zpad s se inteteasc. Turnul de control tocmai m-a anuntat c vor s nchid
aeroportul. Dac nu decolm acum, s-ar putea s nu ne dea voie pn mine dup-mas.
Hagen ddu din cap:
N-are rost s ne pierdem vremea pe-aici.
mi spuneti care-i destinatia? Se ls tcere; n timpul sta Hagen studie notitele
scrise de mn n agenda sa. Se hotr s-l lase pe Hudson la urm. Oricum Hudson,
Eriksen si Daniel Klein, oricine o mai fi fost si sta, aveau acelasi prefix de regiune. si
aminti crei zone i apartinea prefixul din dreptul numelui Clyde Ward si se opri asupra lui
pentru c locul era la numai cteva sute de mile la sud de Colorado Springs.
Albuquerque, rosti el n cele din urm.
Da, domnule, i rspunse pilotul. V rog s v puneti centura de sigurant. Vom
decola n cinci minute.
De ndat ce pilotul dispru n cabina sa, Hagen si puse centura si se ls moale n
fotoliu.
Dormea bustean cnd rotile avionului s-au desprins de pista acoperit de zpad.





26.
Teama pe care o inspira la Casa Alb seful personalului presedintelui - Dan Fawcett -
era imens. Detinea una din cele mai nsemnate pozitii ale puterii la Washington. El era
pstrtorul celor mai mari secrete. Practic, orice document sau raport care i era adresat
presedintelui trebuia s treac pe la el. Si nimeni, nici mcar membrii Cabinetului sau
lideri din Congres, nu obtineau intrarea n Biroul Oval fr aprobarea lui Fawcett.
Niciodat pn atunci nu i se ntmplase ca cineva, persoan important sau
nensemnat, s nu ia de bun refuzul lui. Asa c nu stia cum s reactioneze n fata
amiralului Sandecker pe care-l privea n ochii mocnind de mnie. Fawcett nu-si amintea s
fi vzut pe cineva clocotind de atta furie si simtea c amiralul fcea un mare efort de
voint s se stpneasc.
Regret, domnule amiral, ns agenda presedintelui este foarte ncrcat. Nu am
unde s v mai strecor n ea.
Anuntati-m, i ceru Sandecker pe un ton poruncitor, rostind cuvintele printre
buzele nclestate.
Imposibil, i rspunse Fawcett ferm.
Sandecker si asez minile aproape cu evlavie peste hrtiile care acopereau biroul
din fata lui si se plec mult peste el pn cnd aproape atinse nasul lui Fawcett.
S-i spui ticlosului, suier el printre dinti artndu-si coltii, c tocmai mi-a
omort trei dintre cei mai dragi prieteni. Si dac nu-mi d o explicatie afurisit de clar,
cnd ies de-aici am s tin o conferint de pres si-am s dau n vileag atatea secrete
murdare ct s-l pteze pe el si pe toat administratia lui pn la sfrsitul mandatului. M-
am exprimat clar, Dan? Seznd acolo, Fawcett simti c, desi ar fi trebuit s se nfurie, nu
era dect socat.
Nu o s faceti altceva dect s v distrugeti cariera. Ce rost ar avea?
Nu m-ai ascultat atent. S-ti mai spun o dat. Presedintele este rspunztor de
moartea a trei dintre cei mai scumpi prieteni ai mei. Pe unul din ei l-ai cunoscut. l cheam
Dirk Pitt. Dac nu era Pitt, presedintele ar fi zcut acum pe fundul mrii n loc s stea n
fund aici la Casa Alb. Vreau s stiu de ce a trebuit s moar Pitt. Chiar dac m cost
cariera si sefia mea la NUMA, tot vreau s stiu.
Fata lui Sandecker era att de aproape de a lui Fawcett nct acesta putea s jure c
o vedea palpitnd de o viat proprie.
Pitt e mort? ntreb el prostit. N-am auzit...
Tu spune-i presedintelui c sunt aici, i-o tie Sandecker. O s m primeasc.
Vestea venise att de brusc si pe nepregtite nct Fawcett era descumpnit.
O s-i spun presedintelui despre Pitt, rosti el rar.
Nu te obosi. Dac stiu eu, stie si el. Avem aceleasi surse de informare.
Am nevoie de timp, s vd despre ce e vorba, spuse Fawcett.
Nu mai ai timp, i spuse neclintit. Legea energiei nucleare propus de presedinte va
fi supus la vot mine n Senat. Gndeste-te ce s-ar ntmpla dac i se va spune
senatorului George Pitt c presedintele este amestecat n moartea fiului su.
Nici nu ncerc s-ti descriu ce se va ntmpla cnd senatorul si va retrage tot
sprijinul pe care-l acord politicii presedintelui si va trece, cu arme si bagaje, n tabra
advers.
Fawcett era suficient de inteligent s-si dea seama ce ncurctur se profila la
orizont. Se ls pe spate, si mpreun minile si le privi ndelung cteva clipe. Apoi se
ridic si se-ndrept spre coridor.
Veniti cu mine, domnule amiral. Presedintele are o ntrevedere cu secretarul
pentru aprare Jess Simmons. Cred c e pe sfrsite.
Sandecker astept afar n timp ce Fawcett intr n Biroul Oval, se scuz si-i sopti
ceva la ureche presedintelui. Dou minute mai trziu, Jess Simmons iesi din cabinet,
schimb un salut prietenos cu amiralul, urmat de Fawcett care-l pofti pe Sandecker s
intre.
Presedintele se ridic de la birou si veni spre Sandecker s-i strng mana. Fata lui
era lipsit de orice expresie, corpul relaxat si drept, iar ochii inteligenti sustinur privirea
ncrcat, care te ardea, a oaspetelui.
Se ntoarse spre Fawcett.
Esti bun s ne scuzi, Dan? As dori s vorbesc cu amiralul ntre patru ochi.
Fr a scoate un cuvnt, Fawcett iesi si nchise usa dup el.
Presedintele i art un fotoliu si-i zmbi.
Haideti s ne asezm si s ne relaxm.
As prefera s stau n picioare, rspunse Sandecker sec.
Cum doriti. Presedintele se ls ntr-un fotoliu adnc, instalandu-se picior peste
picior. mi pare ru pentru Pitt si ceilalti, spuse el fr alt introducere. Nimeni nu si-a
dorit s se ntmple acest lucru
Pot s v ntreb, cu tot respectul, ce dracu se petrece?
Spuneti-mi, domnule amiral, m credeti cnd spun c atunci cnd v-am rugat s
m ajutati si s trimiteti o echip pe dirijabil, de fapt nu era vorba doar despre cutarea
unei persoane disprute.
V cred doar dac aveti o explicatie solid care s sustin spusele dumneavoastr.
M credeti c, n afar de a-si cuta sotul disprut, doamna LeBaron particip la
un plan secret bine pus la punct de a deschide o linie de comunicare direct ntre mine si
Fidel Castro? Sandecker privi cu ochii mriti la presedinte, uitnd pentru moment de furia
sa. Amiralul nu era nici impresionat, nici nspimntat la vederea unui presedinte. Vzuse
prea multi perindndu-se la putere si vzuse prea multe din slbiciunile lor omenesti. Nu-i
venea n minte unul pe care s-l aseze pe piedestal.
Nu, domnule presedinte, nu m puteti face s nghit gogoasa asta, spuse el pe un
ton caustic.
Dac m ajut nc memoria, aveti un secretar de stat foarte capabil n Douglas
Oates, care are n spatele lui un Departament de stat foarte eficient.
mi permit s spun c sunt mai bine dotati s comunice cu Castro prin canalele
diplomatice obisnuite.
Presedintele zmbi cu subnteles.
Sunt momente cnd tratativele dintre trile cu relatii mai ncordate trebuie s se
abat de la cursul obisnuit, la nivel de stat. Sigur, asta trebuie s credeti.
Da.
Dumneavoastr nu v-ati implicat n politic, n afaceri de stat, nici n clasele
sociale de la Washington, n amicitii sau clici, nu-i asa, domnule amiral? Asa este.
Dar dac v-as da un ordin, l-ati asculta?
Da, domnule, rspunse Sandecker fr s ezite. Sigur, doar dac nu e imoral,
ilegal sau neconstitutional.
Presedintele czu o clip pe gnduri. Apoi ddu din cap si, cu un semn, l pofti pe
Sandecker s ia loc.
V rog, domnule amiral. Timpul meu este limitat, ns voi ncerca s v explic pe
scurt despre ce este vorba.
Fcu o pauz, asteptnd ca Sandecker s se aseze.
Asa. Acum cinci zile, a plecat clandestin din Havana un document strict secret
scris de mana lui Fidel Castro care a ajuns la Departamentul nostru de stat. n principiu,
era o propunere de a deschide calea unor solutii pozitive si constructive ntre Cuba si
America.
Nu-i nimic de mirare n asta, spuse Sandecker. A-ncercat s strng legturile cu
noi de cnd presedintele Reagan l-a alungat cu un picior n fund din Grenada.
Asa e, l aprob presedintele. Pn n prezent, singura ntelegere la care am ajuns
la masa tratativelor a fost c au acceptat s sporim rata emigrrii pentru dizidentii
cubanezi care cer azil n America. Aceast nou cerere le ntrece ns pe toate. Castro cere,
nici mai mult nici mai putin, dect ajutorul nostru n a se debarasa de jugul sovietic.
Sandecker l privi sceptic:
Ura pe care o nutreste Castro la adresa Statelor Unite a devenit deja o obsesie
pentru el. Ce Dumnezeu, nc mai face repetitii pentru invadarea trii noastre! Rusii nu se
las dati la o parte cu una cu dou. Cuba reprezint singurul lor cap de pod n emisfera
vestic. Chiar dac s-ar lsa furati de-o clip de nebunie si ar accepta grbit ajutorul,
insula se va prbusi ntr-un colaps economic. Cuba nu se poate tine singur pe picioare,
nu are resurse pentru asa ceva. Eu n-as da crezare actiunii lui Fidel nici dac l-as auzi pe
Isus ludand-o.
Tipul este inconsecvent, sigur, nu te poti bizui pe el, admise presedintele. Dar nu-i
subestima intentiile. Sovieticii sunt prea ocupati cu propriul marasm economic. Teama
paranoid a Kremlinului (fat de lumea din exterior i-a mpins la cheltuieli militare
astronomice pe care nu si le mai pot permite. Stndardul de viat al cetteanului sovietic
este mai prost dect al ultimului om dintr-o tar industrializat. Recoltele lor, obiectivele
industriale, exportul de petrol, cu toate au ajuns la fundul sacului. Nu mai au nici
mijloace, nici resurse s pompeze ajutoare masive n trile blocului estic. Iar n cazul
Cubei, rusii au ajuns ntr-un punct n care cer mai mult dect pot s dea. S-a dus de mult
vremea n care acordau garantii de ajutoare, mprumuturi cu doband mic si furnituri
ieftine de arme. S-a sfrsit cu prietenia pe degeaba.
Sandecker cltin din cap:
Si totusi, dac as fi n pielea lui Castro, as considera un astfel de pas drept un targ
prost. n niici un caz Congresul nu o s voteze acordarea de miliarde pentru
subventionarea Cubei, iar cele dousprezece milioane de cubanezi de pe insul cu greu se
pot descurca fr bunuri importate.
Presedintele arunc o privire ceasului de pe consola semineului:
Mi-au mai rmas doar zece minute. Oricum, teama cea mai mare a lui Castro nu
este haosul economic sau contrarevolutia. El se teme de infiltrarea constant a influentei
sovietice pn n colturile cele mai ascunse ale guvernului. Oamenii Moscovei mai dau un
bacsis n dreapta, mai pclesc si fur n stnga, asteptnd rbdtori s poat face
mutarea corect ca s domine guvernul si s controleze resursele trii. De-abia acum s-a
trezit Castro la realitate si si-a dat seama c prietenii lui de la Kremlin incearc s-i sufle
tara de sub nas.
Fratele lui, Raul, s-a speriat ru cnd a fost prevenit c n corpurile lui de armat s-
au infiltrat puternic ofiteri cubanezi care au jurat credint Uniunii Sovietice.
M surprinde. Cubanezii i detest pe rusi.
Felul n care vd ei viata difer total.
Sigur, Cuba nu a intentionat niciodat s devin un pion al Moscovei, dar de la
revolutie ncoace ; mii de studenti cubanezi nvat n universitti din Rusia. Multi dintre ei,
n loc s se ntoarc acas la o slujb de stat pe care ar fi ajuns s-o urasc sau care nu i-ar
fi dus nicieri, s-au lsat convinsi de ofertele de bani si prestigiu ale rusilor.
Duplicitarii, care dau mai mare important propriului viitor dect sentimentelor
patriotice, l-au trdat pe Castro si au jurat n secret ascultare Uniunii Sovietice. Trebuie s
admiri c rusii sunt tari. Ei s-au tinut ntotdeauna de cuvnt.
Folosindu-se de influenta pe care o au pe lng guvernul cubanez ei si-au impus noii
protejati si supusi n pozitii cheie ale puterii.
Castro e nc iubit de poporul cubanez, spuse Sandecker. Nu cred c va suporta s
stea cu bratele ncrucisate, uitndu-se cum e subjugat total Moscovei.
Expresia presedintelui deveni grav:
Adevratul pericol este ca rusii s-i asasineze pe fratii Castro si s dea vina pe CIA.
Treaba e usor de fcut, cnd se stie c agentia e rspunztoare pentru cteva atentate la
viata lui Castro, de prin anii 60.
Iar Kremlinul intr pe usa din fat si instaleaz un guvern-marionet.
Presedintele ddu din cap:
Asa ajungem la propunerea lui de a pactiza cu Statele Unite. Castro nu vrea s-i
sperie pe rusi s-i mping el s fac miscarea pn ce nu vom fii de acord s-l sustinem si
s-i alungm pe sovietici din Caraibe. Din nefericire, dup mutarea de nceput a partidei, a
ridicat un zid de tcere la toate rspunsurile venite din partea mea si a lui Doug
Figura e veche. ncearc s ne deschid apetitul.
Asa nteleg si eu lucrurile.
Si care e locul celor doi LeBaron n toat treaba asta?
Au czut n ea, spuse presedintele cu o und De ironie. Cunosti povestea. LeBaron
a plecat cu dirijabilul lui antic n cutarea unui vapor cu o comoar la bordul su. n
realitate, scopul era altul, ns asta e o alt poveste care nu priveste nici NUMA nici pe
dumneavoastr personal. Asa a vrut hazardul, ca Raul Castro s fie pe teren ntr-un tur de
inspectie la punctele comandamentului de aprare a insulei, cnd LeBaron a fost
interceptat de sistemele lor de detectare n larg. S-a gndit c s-ar putea ca din acest
contact s ias ceva folositor. Asa a ordonat fortelor sale de coast s opreasc dirijabilul si
s-l conduc sub escort pn la un aeroport de lng orasul Cardenas.
mi nchipui ce s-a ntmplat dup aceea, spuse Sandecker. Cubanezii au
alimentat din nou dirijabilul, au trimis un curier la bord care se afla n posesia
documentului de pact Statele Unite-Cuba si l-au trimis n aer, imaginndu-si c vntul l
va mpinge din spate napoi n Statele Unite.
V apropiati, ncuviint presedintele cu un zmbet. Numai c nu s-au lsat n voia
vntului. Un prrieten apropiat al lui Fidel si un pilot s-au furisat la bordul dirijabilului cu
documentul. Au dus dirijabilul pn la Miami si, la cteva mile de coast, au srit n mare
de unde au fost recuperati de un iaht care-i astepta.
As fi curios s stiu de unde au aprut cele trei cadavre din cabin? arunc
Sandecker.
O idee melodramatic pus n scen de Castro pentru a-si dovedi bunele intentii.
Nu am timp acum s intru n detalii si s v povestesc.
Rusii n-au devenit bnuitori?
nc nu. Atitudinea lor de superioritate fat de cubanezi i mpiedic pentru
moment s nteleag ceva ce aduce att de bine cu ingeniozitatea latin.
Deci Raymond LeBaron trieste si se afl pe undeva prin Cuba.
Presedintele desfcu larg bratele.
Nu pot dect s sper c asta e situatia. Surse din CIA sustin c serviciile de
informatii sovietice le-au cerut cubanezilor s-l predea pe Raymond LeBaron pentru
anchet. Cubanezii au fost amabili fat de rusi si de-atunci nimeni nu l-a mai vzut pe
LeBaron.
Nu vreti mcar s ncercati s negociati eliberarea lui LeBaron? ntreb Sandecker.
Situatia e si-asa destul de delicat fr a mai fi nevoie s-l aruncm si pe el pe
masa tratativelor.
Cnd problema o s fie btut-n cuie si noi vom fi semnat pactul Statele Unite-Cuba,
nu am nici cea mai mic ndoial c Fidel Castro l va cere pe LeBaron rusilor si ni-l va da
napoi.
Presedintele fcu o pauz si se uit din nou la ceasul de pe semineu.
Am ntrziat deja la ntlnirea cu cei de la buget. Se ridic si se-ndrept spre us.
Apoi se ntoarse spre Sandecker. V voi spune rapid Ce s-a ntmplat. Jessie LeBaron a fost
instruit asupra situatiei si pus s invete pe de rost rspunsul nostru ctre Castro. Planul
era s se ntoarc cu dirijabilul aducndu-l si pe LeBaron la bord. I s-a transmis lui Castro
un semnal de rspuns din partea mea n acelasi fel n care mi-a fcut el propunerea. Ceva
n-a mers cum trebuie. Ati trecut pe lng Jess Simmons cnd ati intrat. M-a informat
asupra fotografiilor fcute de aparatele noastre de recunoastere n aer. n loc de a opri
dirijabilul si de a-l conduce sub escort la Cardenas, elicopterul de patrulare cubanez a
deschis focul asupra lor. Apoi, dintr-un motiv inexplicabil, elicopterul a explodat si cu totii
s-au prbusit n mare. Trebuie s ntelegeti, domnule amiral, c nu am putut s trimit
echipe de salvare din cauz c misiunea este foarte delicat.
mi pare sincer ru pentru Pitt. i datoram att de mult si-acum n-o s m pot
revansa fat de el niciodat. Nu ne rmne dect s ne rugm ca Pitt, Jessie LeBaron si
ceilalti prieteni ai dumneavoastr s fi supravietuit printr-o minune.
Nimeni n-ar fi avut cum s supravietuiasc dup o asemenea prbusire n mare,
chiar n calea uraganului, spuse Sandecker caustic. S-mi fie iertat, domnule presedinte,
dar pn si Mickey Mouse ar fi fost n stare s pun la cale o combinatie mai reusit.
O expresie de durere se citi pe chipul presedintelui. Ddu s spun ceva, se gndi
mai bine si deschise usa.
Regret, domnule amiral, ns am ntrziat la conferint.
Presedintele nu mai spuse nimic. Iesi din Biroul Oval unde-l ls pe Sandecker
singur si ncurcat.



27.
Uraganul Micuta Eva trecu cu toat forta pe lng insul si apoi se rsuci spre nord-
est abtndu-se asupra Golfului Mexic. Vijelia se mai domoli, iar vntul sczu la o vitez de
patruzeci de mile la or, ns mai aveau s treac nc dou zile pn s fie nlocuit de
vntul mai blnd din sud al refluxului.
Cayo Santa Maria prea pustie, nelocuit nici de oameni, nici de animale. Cu zece
ani n urm, ntr-un moment de generozitate camaradereasc, Fidel Castro oferise insula
aliatilor si comunisti ca semn al credintei sale. Apoi dduse o palm Casei Albe
proclamand insula teritoriu al Rusiei.
Locuitorii au fost mutati fortat pe insula mare a Cubei, iar aici au sosit unitti de
constructori ai G.R.U., bratul narmat al K.G.B-ului, care au nceput construirea n mare
tain a unei instalatii subterane strict secrete. S-a lucrat n etape si numai la adpostul
ntunericului. Si ncet complexul a nceput s capete form sub stratul de nisip si plcurile
de palmieri. Avioanele de spionaj ale CIA au supravegheat insula, ns analizarea
informatiilor Culese nu a scos la iveal existenta unor instalatii de aprare si nici
transporturi importante de armament pe mare sau pe calea aerului. La examinarea
fotografiilor mrite nu s-au putut distinge dect [cteva drumuri erodate care aveau aerul
c nu duc nicieri. Insula a fost atent studiat din rutin, ns nu a aprut niciodat nimic
din care s reias c securitatea Statelor Unite ar fi fost amenintat.
Undeva n mruntaiele insulei btute de vnturi, Pitt se trezi ntr-o cmrut steril,
pe un pat cu saltea din puf de gasc, n lumina unui neon care palpaia intermitent. Nu-si
aducea aminte s fi dormit vreodat ntr-un pat de puf, dar gsi c e foarte comod si plcut
si-si promise s caute asa ceva la Washington, dac avea s se mai ntoarc vreodat acolo.
n afara vntilor, a durerii din ncheieturi si vjielii din cap, se simtea destul de
ntreg dup toate cte i se ntmplaser. Rmase ntins pe spate cu ochii atintiti pe tavanul
zugrvit n gri si-si aduse aminte ce se ntmplase cu o sear nainte: cum l descoperise
Jessie pe sotul ei; gorilele care-i conduseser sub escort pe Pitt, Giordino si Gunn la o
infirmerie unde un medic, o rusoaic cldit ca o bil de popice, le ngrijise rnile; o mas
cu un fel de ghiveci cu carne de miel servit ntr-o sal murdar creia Pitt i ddu cu sase
puncte mai putin dect oricrei crsme texane pentru camionagii de pe margine; si, n
sfrsit, cum fusese nchis ntr-o camer cu o toalet, o chiuvet, un pat si un dulap ngust
de lemn.
si vr mana sub cearsaf si si-o trecu peste corp. n afara catorva metri de leucoplast
si de tifon, trupul lui era complet gol. Se minun ct de mult i plceau bandajele medicului
casei. si asez picioarele goale pe podeaua de beton si rmase asa, cntrind n minte cum
s fac urmtoarea miscare.
O pulsatie n bsica udului i aminti c era n viat, asa c se-ndrept spre scaunul
toaletei, gndindu-se ct de mult si dorea n acel moment s bea o cafea.
Ei, oricine ar fi fost ei, i lsaser totusi ceasul Doxa.
Pe cadran aprea ora unsprezece si cincizeci si cinci.
Cum niciodat n viata lui nu dormise mai mult de nou ore, presupuse c era a
doua zi de dimineat si nu se nsela.
Un minut mai trziu se aplec deasupra chiuvetei si-si stropi fata cu ap rece. Unicul
prosop din ncpere era aspru si absorbea cu greu umezeala. Se ndrept spre dulap,
deschise larg usile si gsi nuntru o cmas si niste pantaloni kaki asezate pe un umeras,
iar alturi era si o pereche de sandale. nainte de a se mbrca, scoase cteva bandaje de pe
rnile care ncepuser s se nchid si putu s se bucure de libertatea de miscare regsit.
Dup ce se mbrc, ncerc usa masiv de fier. Zvorul era pus, asa c se arunc n
panoul gros de metal provocnd un zgomot care fcu s rezoneze peretii de beton.
Un flcu ce nu prea s aib mai mult de nousprezece ani, mbrcat n uniform
sovietic deschise usa si se trase napoi ndreptnd spre stomacul lui Pitt un pistol
automat ct un ciocan obisnuit de gospodrie. i fcu semn s-o ia n stnga pe culoar, iar
Pitt nu avu ncotro si se supuse.
Trecur pe lng alte usi din fier, iar Pitt se ntreb dac Gunn si Giordino nu erau
cumva n spatele vreuneia dintre ele.
Se opri n fata unui lift ale crui usi erau tinute de un alt soldat. Urcar si Pitt simti o
usoar presiune n tlpi cnd liftul porni n sus. Arunc o privire deasupra usii si vzu c
indica doar cinci niveluri. Un amplasament serios, si spuse el. Liftul se opri, iar usile
glisante se deschiser n mod automat.
Pitt si gardianul su psir ntr-o ncpere mochetat cu plafon boltit. Cei doi pereti
din dreapta si din stnga erau tapetati cu sute de crti.
Majoritatea erau n englez si multe dintre ele erau scrise de autori americani
contemporani de succes.
Peretele din fat era acoperit de o hart imens a Americii de Nord. ncperea prea
s serveasc drept cabinet de lucru particular. Se mai afla un birou imens cu lucrtur stil,
acoperit cu marmur pe care erau mprstiate ultimele numere ale ziarelor Washington
Post, New York Times, Wall Street Journal si USA Today. De fiecare parte a usii se mai
gseau dou msute ticsite cu mormane de reviste tehnice, inclusiv Computer Technology,
Science Digest si Air Force Journal. Covorul era rosu ca vinul de Burgundia, gros, si pe el
erau asezate armonios sase scaune verzi din piele.
La fel de tcut, gardianul se retrase n lift si-l ls pe Pitt singur n ncperea pustie.
Probabil c a venit vremea s studiem maimuta, cuget el. Pitt nu-si ddu osteneala
s cerceteze peretii n cutarea de camere de luat vederi. N-avea nici o ndoial c erau pe
undeva ascunse prin ncpere, supraveghindu-i fiecare miscare. Se hotr s le forteze
mana si s le provoace o reactie. Se cltin ametit o clip, si ddu ochii peste cap si apoi se
prbusi pe covor.
La nici cincisprezece secunde dup aceea, se deschise o us ascuns al crei cadru
se potrivea perfect pe liniile de latitudine si longitudine ale hrtii imense de pe perete si n
ncpere intr un omulet cu o tinut ngrijit, mbrcat ntr-o uniform militar sovietic
cu croial elegant. ngenunche lng el si-l privi n ochii pe care Pitt i tinea pe jumtate
deschisi.
M auziti? ntreb el n englez.
Da, murmur cu greutate Pitt.
Rusul se ndrept spre o msut, ridic o caraf de cristal si turn ntr-un pahar din
acelasi serviciu. Se ntoarse la Pitt si-i ridic capul.
Beti asta, spuse el poruncitor.
Ce este?
Coniac Courvoisier tare si nteptor, spuse ntr-o american cu accent impecabil.
E numai bun s v dea aripi.
Prefer un Remy Martin mai plin si mai slab, spuse Pitt ridicnd paharul. Noroc.
Sorbi din coniac pn-l termin, apoi se ridic lesne, fr efort, gsi un scaun si se
asez.
Ofiterul zmbi amuzat.
V-ati nsntosit foarte rapid, domnule...
Snodgrass, Eimer Snodgrass din Moline, Illinois.
Are o plcut rezonant de Vest Mijlociu, spuse rusul ducndu-se la birou si
asezndu-se n spatele lui. Eu sunt Peter Velikov.
Generalul Velikov, dac m mai ajut nc memoria s-mi amintesc gradele
militare rusesti.
Corect, aprob Velikov. Mai doriti un coniac? Pitt cltin din cap si-l studie pe
brbatul asezat la birou. Aprecie din ochi c tipul nu avea mai mult de un metru cincizeci
si trei, o greutate de cincizeci si opt de kilograme si c se apropia de cincizeci de ani.
Avea ceva prietenos care linistea si totusi Pitt simti rceala care se ascundea sub
masca asta.
Prul negru tuns scurt avea cteva fire albe pe la tample si se ridica ntr-o coam
deasupra fruntii.
Ochii i erau albastri, ca un lac de munte, iar pielea alb vorbea mai mult de o
descendent romn clasic dect de una slav. Dac-l mbrcai n tog si-i puneai o
cunun pe cap, si imagin Pitt, Velikov ar fi putut poza pentru un bust n marmur al lui
Iulius Cezar.
Sper c nu v deranjez dac v pun cteva ntrebri, spuse Velikov politicos.
Deloc. N-am nici o ntlnire care s nu sufere amanare pentru tot restul zilei.
Timpul meu v apartine.
O sclipire tioas, ca de gheat, trecu ca un fulger prin privirea lui Velikov si dispru
imediat.
S zicem c-as vrea s-mi spuneti cum ati ajuns pe Canyo Santa Maria.
Pitt si desfcu bratele ntr-un gest de neajutorare:
N-are rost s v pierdeti vremea. Ar fi mai bine s recunosc deschis. Sunt
presedintele Agentiei Centrale de Informatii. Consiliul meu de administratie si cu mine ne-
am gndit c ar fi o idee publicitar excelent s inchiriem un dirijabil si s aruncm
deasupra Cubei resturi de documente spre a fi folosite drept hrtie igienic. Am aflat c e
mare criz pe aici. Din pcate, cubanezii n-au fost de acord cu strategia noastr de
marketing si ne-au doborat.
Generalul Velikov i arunc lui Pitt o privire tolerant ns iritat. si asez pe nas o
pereche de ochelari de citit si deschise un dosar.
Citesc n dosarul dumneavoastr, domnule Pitt, Dirk Pitt dac pronunt corect, la
profilul personalittii, c aveti o minte rece si calculat.
Scrie acolo c sunt si-un mincinos incurabil?
Nu, dar se pare c povestea vietii dumneavoastr este fascinant. Ce pcat c nu
sunteti de partea noastr.
Haide, generale, ce viitor ar putea s aib un nonconformist ca mine la Moscova?
Mi-e team c nici unul.
V felicit pentru sinceritatea dumneavoastr.
De ce nu mi-ati spune adevrul?
Doar dac sunteti dispus s-l credeti.
Credeti c nu sunt n stare?
Nu, dac sunteti atins de mania comunist de a vedea un complot al CIA sub
fiecare piatr.
Se pare c dispretuiti Uniunea Sovietic.
Numiti un singur lucru pe care l-ati fcut n ultimii saptezeci de ani ca s cstigati
un premiu pentru umanitarism. Ce m zpceste complet este cum de nu si-au dat
niciodat seama rusii c au ajuns de rsul lumii. Imperiul vostru este farsa cea mai
patetic a istoriei. Secolul XXI bate la us, iar guvernul vostru se poart de parc n-ar fi
trecut niciodat de 1930.
Velikov nu clipi, ns Pitt remarc o usoar roseat pe fata lui. Era clar c generalul
nu era obisnuit s primeasc lectii de la o persoan pe care-o dispretuia considernd-o un
dusman al statului. Ochii lui l examinau pe Pitt cu privirea de neconfundat pe care o are
un judector care cntreste dac s-l condamne sau nu la moarte pe un criminal nrit.
Apoi privirea lui deveni meditativ.
Am s m ngrijesc ca afirmatiile dumneavoastr s parvin la Politburo, spuse el
sec.
Acum, dac v-ati terminat discursul, domnule Pitt, m-ar interesa s aflu cum ati
ajuns aici, Pitt art spre masa cu carafa:
Cred c as mai bea un coniac.
Serviti-v.
Pitt si umplu paharul pe jumtate si se ntoarse la scaunul su.
Ce v voi spune imediat este adevrul gol-golut. As vrea s ntelegeti c nu am nici
un motiv s v mint. Din cte stiu eu nu m aflu n nici un fel de misiune trimis de
guvernul meu. M-ati nteles acum, generale?
Da.
Aparatul de nregistrare ascuns pe undeva pe-aici este pus n functiune? Velikov
avu amabilitatea de a recunoaste:
Da.
Pitt relat apoi cu lux de amnunte cum descoperise dirijabilul fugar, ntlnirea cu
Jessie LeBaron din biroul amiralului Sandecker, ultimul zbor pe Prospero si, n final, cum
reusise s scape ca prin minune din ghearele uraganului; omise s fac vreo mentiune
asupra felului n care doborase Giordino elicopterul de patrulare sau despre scufundarea
lor pe Cyclops.
Velikov nu-si ridic privirea imediat ce Pitt termin ce avusese de spus. Rsfoi
dosarul fr s-si fi schimbat o clip expresia. Generalul se purta de parc era cu mintea la
ani-lumin deprtare si nu auzise un cuvnt.
Si Pitt stia s fac jocul sta. si lu paharul de coniac si se ridic de pe scaun.
Culese un exemplar din Washington Post si nu mic i fu mirarea s vad c manseta
ziarului oferea stirea zilei.
Se vede treaba c aveti un curier foarte eficient, spuse el.
Poftim?
Ziarele sunt de acum cteva ore.
Cinci ore, ca s fim mai exacti.
Coniacul aproape arse stomacul gol al lui Pitt.
Dup al treilea pahar se inmuie, gndindu-se la consecintele funeste ale situatiei
primejdioase n care se afla. Se hotr s atace.
De ce-l retineti pe Raymond LeBaron? ntreb el.
Pentru moment este oaspetele nostru.
Asta nu explic de ce, dou sptmni, ati pstrat secret faptul c trieste.
Nu sunt obligat s v dau nici o explicatie, domnule Pitt.
Cum se face c LeBaron particip la banchete mbrcat n haine de sear, n timp
ce prietenii mei si cu mine trebuie s mncm si s ne mbrcm ca niste puscriasi de
drept comun?
Pentru c asta sunteti cu totii, domnule Pitt.
Puscriasi de drept comun. Domnul LeBaron este un brbat foarte bogat si foarte
puternic a crui conversatie este foarte instructiv. Voi, pe de alt parte, ne incomodati. V-
am satisfcut curiozitatea?
N-ati satisfcut nimic, spuse Pitt cscnd.
Cum ati distrus elicopterul patrulei? ntreb brusc Velikov.
Am aruncat cu pantofii n el, i-o ntoarse Pitt cu indrtnicie. La ce altceva v-ati
putea astepta de la patru civili, dintre care unul e femeie, care zboar ntr-un balon umflat
cu gaze vechi de patruzeci de ani?
Elicopterele nu explodeaz n aer din senin.
Poate c a fost trznit.
Bine, domnule Pitt. Dac erati ntr-o simpl misiune de cercetare n cutarea
vreunui indiciu al disparitiei domnului LeBaron si a existentei unei comori, atunci cum v
explicati raportul cpitanului salupei de patrulare care afirm c dirijabilul avea cabina de
comand att de distrus de focul de arm nct nimeni n-ar fi putut s rmn n viat;
c a vzut un fascicul luminos tsnind din dirijabil cu o clip nainte de a exploda
elicopterul; si c, desi a trecut la o cercetare amnuntit la locul accidentului, nu a gsit
nici o urm de supravietuitori? Si totusi apreti ca prin minune pe o insul aflat n
clestele uraganului, cnd patrulele de paz se adposteau n port din calea furtunii. Exact
la tanc, ce ziceti?
Dumneavoastr ce ntelegeti din toat istoria asta?
Fie balonul era dirijat de la distant, fie la bordul lui se afla un echipaj care a fost
omort de trgtorii din elicopter. Dumneavoastr si doamna LeBaron ati fost adusi pn
aproape de mal de un submarin, numai c n timpul debarcrii toti ati fost aruncati la trm
si rniti.
Din partea mea ati trecut examenul de ingeniozitate, numai c v lipseste precizia.
Doar partea cu debarcarea este corect. Uitati ns ceea ce este important - motivul. De ce
ar ataca patru naufragiati nenarmati ce-oti avea voi pe aici?
nc nu am gsit rspunsul, spuse Velikov cu un zmbet dezarmant.
Dar aveti de gnd s-l obtineti.
Eu nu sunt omul care s piard, domnule Pitt. Povestea dumneavoastr, desi plin
de imaginatie, nu st n picioare. Aps pe un buton al interfonului de pe un birou. O s
mai vorbim despre asta foarte curnd.
Cnd trebuie s ne asteptm c veti lua legtura cu guvernul american ca s
ncepeti tratativele pentru eliberarea noastr? Velikov l privi pe Pitt de sus:
Scuzele mele. Am uitat s v spun c guvernul dumneavoastr a fost
incunostiintat n urm cu o or.
Despre faptul c am scpat?
Nu, c ati murit.
Pentru o secund Pitt nu ntelese. Apoi ncet l cuprinse bnuiala.
Spune despre ce e vorba, generale.
Nimic mai simplu, rosti Velikov prietenos, de parc si petrecea vremea la un taifas
cu postasul.
Fie printr-un accident, fie conform unui plan ati dat peste cea mai important baz
militar pe care o avem n afara granitelor Uniunii Sovietice. Nu v putem lsa s plecati.
Dup ce aflu adevrul, va trebui s muriti cu totii.



28.
Cea mai mare plcere a lui Hagen era s mnance, asa c-si ngdui s petreac o
or la mas, luptndu-se cu un prnz mexican compus din chiftele condimentate n sos
picant cu un ou pregtit ca ochi deasupra, toate astea stropite cu tequilla iute. Achit nota,
prsi restaurantul si merse cu masina la adresa presupus a fi a lui Clyde Ward.
Sursa lui de la compania de telefoane dduse de urma numrului din agenda neagr
a generalului Fischer care corespundea unui telefon public de la o benzinrie. Calcul
timpul. Peste sase minute, pilotul avionului cu care venise avea s sune de la aeroport la
acest numr.
Gsi statia de benzin pe o platform industrial chiar lng un depou al cilor
ferate. Era o statie cu autoservire care punea n vanzare o marc necunoscut de benzin a
unui productor independent. Trase la o pomp a crei vopsea era ascuns sub un strat
gros de funingine, bg furtunul de alimentare n orificiul rezervorului de benzin al
masinii sale, ncercnd s se abtin dela a se uita spre telefonul public care se afla n
interiorul statiei. La scurt timp dup aterizarea pe aeroportul din Albuquerque, Hagen
irichiriase o masin si scosese treizeci de litri de benzin din rezervor ca s par ct mai
veridic oprirea sa la pomp. Bulele de aer rmase n rezervor bolborosir, asa c strnse
busonul si puse la loc furtunul de alimentare. Intr n benzinrie si tocmai se scotocea n
portofel cnd telefonul public din perete ncepu s sune.
Unicul lucrtor aflat n benzinrie, care tocmai repara un cauciuc spart, si sterse
minile pe o carp si ridic receptorul. Hagen ciuli urechile la conversatia de la telefon.
Meis Service... Cine?... N-avem nici un Clyde pe-acilea... h, mi-s sigur. Numrul i
gresit... Da, sta i numrul, da lucrai pacilea de sase ani si nu auzii de nici un Clyde.
nchise si se-ndrept spre cas zmbindu-i lui Hagen:
Ct s fie?
Patruzeci de litri. Treisprezece dolari si cincizeci si sapte de centi. n timp ce
vnztorul i ddu restul la o bancnot de douzeci de dolari, Hagen arunc o privire
iscoditoare n jur. Nu se putu mpiedica s nu admire profesionalismul cu care era pus
totul n scen, pentru c asta era benzinria - o fatad. Biroul si rampele pentru schimbul
de ulei nu mai vzuser o mtur de ani de zile. Din tavan atrnau pnze de pianjen,
sculele erau ptate mai mult de rugin dect de ulei, iar palmele si unghiile vnztorului
aveau aerul c nu atinseser ulei n viata lor. Rmase nmrmurit de sistemul lor de
supraveghere. Ochii lui antrenati descoperir fire electrice bine ascunse care nu aveau ce
cuta la o statie de benzin obisnuit. Mai mult simti dect vzu microfoanele si camerele
de luat vederi.
Esti asa bun s m ajuti? l rug Hagen pe vnztor ct acesta i ddea restul.
Ce-ati dori?
Am un zgomot ciudat la motor. Vrei s ridici capota si s vezi ce nu e-n regul?
Sigur, de ce nu. Si-asa n-am mare brnz de fcut.
Hagen remarc tunsoarea modern, pricopsit a vnztorului si se ndoi c si-o
fcuse la frizerul din colt. Mai vzu si o usoar umfltur sub pantaloni, de pe piciorul
drept n afar, n jos spre glezn.
Hagen si parcase masina pe o parte dinspre sosea, n fata celei de-a doua pompe,
mai departe deci de cldirea benzinriei. Porni motorul si slt capota. vnztorul si puse
piciorul pe bara din fat si se uit la radiator.
N-auz nimic.
Vino pe partea asta, i spuse Hagen. Se aude mai tare aici. Sttea cu spatele la
strad si era acoperit de pompe, de masin si de capota ridicat asa nct nu putea fi vzut
din interior.
Cu vnztorul aplecat peste arip si cu capul bgat n motor, Hagen scoase un pistol
dintr-un toc pe care-l avea prins la spate n curele si-i nfipse teava ntre fese.
E-un Magnum de lupt calibrul 357 cu butoias de 2,5 toli si gloante dum-dum
care abia asteapt s te fac afis. Ai nteles?
Da, te-am citit, amice.
Si stii ce poate s fac un dum-dum de la asemenea distant.
Stiu ce e un dum-dum.
Bun... Atunci stii la fel de bine c-o s-ti fac un tunel de la fundul tu nenorocit si
pn la creier, dac-mi vine mie s aps pe trgaci.
Ce vrei s stii, amice?
Da, ce i s-a-ntmplat accentului tu de sobolan?
Apare si dispare.
Hagen se aplec si cu mana liber trase de pe piciorul vnztorului un automat
Beretta de calibrul 38.
OK amice, unde l gsesc pe Clyde?
N-am auzit n viata mea de el.
Hagen nfipse teava magnumului, pn i atinse sira spinrii si cu o asemenea fort
nct testura pantalonilor pocni, iar vnztorul scoase un geamt de durere.
Pentru cine lucrezi? ntreb el gfind.
Pentru creier, rspunse Hagen.
N-ai cum.
Hagen vr si mai adnc teava. Fata amicului se schimonosi, gemu si scrsni de
durere.
Cine-i Clyde? ntreb Hagen poruncitor.
Clyde Booth, baigui vnztorul cu dintii strnsi.
Nu te-am auzit, amice.
l cheam Clyde Booth.
Povesteste-mi cine e.
Se pare c e un fel de geniu. Inventeaz si face tot felul de mecanisme folosite n
cosmos. Sisteme secrete pentru guvern. Nu stiu precis, eu sunt cu paza.
Amplasamentul?
Fabrica e la zece mile la vest de Santa Fe. Se numeste FD-Tech.
De la ce vine FD?
Fundas, rspunse vnztorul. Booth a jucat pentru echipa statului Arizona n
cmpionatul american de fotbal.
Stiai c-am s apar?
Ni s-a spus s fim atenti la un brbat gras.
Cti oameni de-ai vostri mai sunt plantati n jurul benzinriei? ntreb Hagen.
Trei. Unul n josul strzii n camionul cu remorc, unul pe acoperisul depozitului
din spatele benzinriei si unul n camioneta din spatele barului de lng noi.
De ce nu s-au miscat?
Am primit ordin s te urmrim.
Hagen slbi apsarea si bg pistolul la loc n toc. Apoi scoase cartusele din
automatul vnztorului arunca arma jos si o mpinse cu piciorul sub masin.
n regul, spuse Hagen. Acum mergi ncet spre benzinrie, dar nu n fug.
nainte ca vnztorul s fi parcurs jumtatea distantei dintre pomp si cldirea
benzinriei, Hagen dduse coltul, un bloc mai ncolo. Mai lu cteva viraje scurte ca s
scape de camion si furgonet si goni cu toat viteza spre aeroport.



29.
Leonard Hudson cobor din liftul care-l adusese jos, n inima cartierului general al
Coloniei Jersey.
Ducea cu sine o umbrel din care siroiau stropi de ploaie si o serviet de lux din
lemn de nuc.
Nu se uit nici n dreapta nici n stnga si rspunse cu un gest scurt la saluturile
adresate de angajati. Hudson nu era de felul lui un tip care s-si fac probleme din nimic si
nici un lupttor, dar de data asta era serios ngrijorat. Rapoartele care-i fuseser adresate
de ceilalti membri ai creierului vorbeau despre un pericol real. Cineva i cuta metodic si le
dduse de urm. Intrusul fcuse o bres n planul lor secret att de bine ticluit.
Si acum, toate eforturile pe care le depuseser pentru realizarea bazei de pe Lun -
ingeniozitatea, planurile, vietile omenesti, banii si cunostntele investite n Colonia Jersey -
totul era pe punctul de a fi compromis de un necunoscut.
Intr n biroul su spatios si auster unde l gsi pe Gunnar Eriksen.
Eriksen era asezat pe canapea, sorbea dintr-o ceasc de cafea fierbinte si trgea din
pip, Fata rotund, fr un rid, era preocupat, iar ochii exprimau buntate. Era n tinut
neconventional, ns hainele i erau ngrijite. Purta o jachet sport din casmir si un
pulover glbui rscroit la gt si tras peste niste pantaloni largi din lan asortati. N-ar fi fost
deloc deplasat ntr-un salon automobilistic ca vnztor de Jaguar sau Ferrari.
Ai vorbit cu Fischer si Booth? ntreb Hudson agtandu-si umbrela si aseznd
servieta jos, lng birou.
Am vorbit.
Ai idee cine ar putea fi?
Nici una.
Ciudat e c niciodat nu las amprente, spuse Hudson lund loc pe canapea lng
Eriksen si turnndu-si o ceasc de cafea dintr-o cafetier.
Eriksen sufl un nor de fum spre tavan.
Ce-i si mai ciudat e c imaginea lui nregistrat pe caset este bruiat.
Trebuie c poart n permanent vreun aparat electronic de stergere a imaginii.
E clar c nu-i vorba de un detectiv particular obisnuit, cuget Eriksen. E un
profesionist de mna-nti sustinut de sus.
Stie pe unde s-o apuce, prezint acte de identitate si permise de liber trecere
corect ntocmite. Povestea pe care i-a servit-o lui Mooney cum c-ar fi fost cenzor pe lng
Biroul General de Contabilitate e de prim mn. Eu nsumi as fi nghitit-o.
Ce ai aflat despre el?
Doar o grmad de informatii care se bat cap n cap. Concord doar n privinta
gabaritului su.
Toti sunt de acord c este un tip gras.
Crezi c s-ar putea s fie presedintele cel care a pus pe urma noastr o agentie de
informatii?
Dac lucrurile ar sta asa, spuse Hudson cu ndoial, n momentul sta am fii
asaltati de o armat de agenti secreti. Tipul sta pare s lucreze singur.
Te-ai gndit la posibilitatea ca presedintele s fi angajat n tain un agent care nu
lucreaz pentru guvern? ntreb Eriksen.
Mi-a trecut prin minte, dar nu sunt nc sigur. Prietenul nostru de la Casa Alb
poate s asculte ce se ntmpl n Biroul Oval. Oricine sun, intr sau iese din aripa aceea
a cldirii trebuie s se prezinte. Sigur, mai e si linia personal a presedintelui, ns nu cred
c asta e genul de misiune pe care s~o conduc prin telefon.
Interesant, spuse Eriksen. Grasul si-a nceput cercetrile chiar n locul unde s-a
nscut ideea Coloniei Jersey.
Chiar asa, aprob Hudson. A scotocit biroul lui Earl Mooney de la Laboratorul
Pattenden si-a dat de numrul de telefon al generalului Fischer; chiar a fcut o remarc
cum c tu ai vrea s-mi pltesti pentru avion.
A fost o referire clar la moartea noastr si la publicitatea care i s-a fcut, spuse
Eriksen-dus pe gnduri. nseamn c a fcut legtura.
Apoi a aprut n Colorado, l-a atacat pe Fischer si i-a furat agenda cu numele si
telefoanele principalilor responsabili ai proiectului Colonia Jersey, inclusiv cele ale
creierului. Dup aceea, parc-ar fi mirosit capcana pe care i-am ntins-o n New Mexico si
ne-a scpat. Totusi am aflat ceva de la unul din oamenii nostri de la securitate care
supravegheaz aeroportul din Albuquerque. El spune c l-a vzut sosind pe gras si
decoland la numai dou ore dup aceea ntr-un avion particular fr nsemne.
Trebuie s fi nchiriat o masin, deci a folosit un act de identitate.
Hudson cltin din cap.
Nimic care s ne ajute. A prezentat un permis de conducere si o carte de credit pe
numele unui oarecare George Goodfly din New Orleans care nici mcar nu exist.
Eriksen scutur scrumul pipei ntr-o scrumier de sticl.
E ciudat c nu s-a dus cu masina pn la Santa Fe s se lmureasc ce-i cu
operatiunea lui Clyde Booth.
Prerea mea e c-l intereseaz numai s culeag date.
Bine, dar de cine e pltit? De rusi?
Cu sigurant nu de K.G.B., spuse Hudson. Nu transmit ei prin telefon mesaje cu
dublu nteles si nici nu bat n lung si-n lat tara ntr-un avion particular. Nu, tipul sta se
misc iute. As spune c e n criz de timp.
Eriksen privi gnditor ceasca de cafea.
Misiunea sovietic pe Lun e programat s aselenizeze peste cinci zile. S-ar putea
ca asta s fie scadenta.
Cred c ai dreptate.
Eriksen l privi cu ochii mari.
Atunci ti dai seama c puterea care-l sustine pe intrus nu poate fi dect
presedintele, spuse el calm.
Hudson ncuviint usor din cap.
Am ncercat s m mint c nu asta este explicatia, spuse el cu o voce rece, care
prea s vin de departe. Mi-ar fi plcut s cred c presedintele va apra Colonia Jersey de
orice intruziune ruseasc.
Din cte mi-ai relatat despre ntlnirea voastr, prea c n-o s tolereze o lupt pe
Lun ntre oamenii nostri si cosmonautii sovietici. Si cred c n-ar muri de plcere s afle c
Steinmetz a doborat trei rachete sovietice.
Ce m intrig pe mine, spuse Hudson, este c, dac suntem de acord c aici e
mana presedintelui, de ce, din toate resursele de care dispune, a trimis dup noi doar un
singur om?
Pentru c, o dat ce a acceptat existenta Coloniei Jersey, si-a dat seama c
sustintorii nostri or s-i urmreasc fiecare miscare si a presupus corect c o s facem o
diversiune s-l punem pe o cale gresit. E un tip destept, presedintele. A scos n teren o
rezerv care a spart zidul nostru de aprare nainte s ne dumirim ce se ntmpl.
Poate mai e nc timp s-l punem pe o pist gresit.
Prea trziu. Grasul are agenda lui Fischer, spuse Eriksen. Stie cine suntem si unde
ne gseste. E o amenintare serioas la adresa noastr. A-nceput de la capt si-acum a luat-
o nspre vrf. Cnd grasul o s ntre pe usa asta, Leo, fii sigur c presedintele va fi fcut
miscarea de a mpiedica confruntarea dintre cosmonautii sovietici si oamenii nostri din
Colonia Jersey.
Sugerezi s-l eliminm pe gras? ntreb Hudson.
Nu, rspunse Eriksen. Ar fi mai bine s nu ne facem un dusman din presedinte.
Mai bine-l punem la pstrare cteva zile.
M ntreb unde o s apar acum? cumpni Hudson.
Eriksen si umplu pipa metodic.
A pornit vantoarea de vrjitoare n Oregon, apoi a continuat n Colorado si New
Mexico. Cred c urmtoarea lui escal va fi n Texas, la biroul omului nostru de la NASA
din Houston.
Hudson form un numr de la telefonul su de pe birou.
Ce pcat c n-o s fiu acolo cnd o s-l prindem n lat pe ticlos.



30.
Pitt si petrecu urmtoarele dou ore ntins pe spate n pat, ascultnd zgomotul
fcut de usile metalice nchise si deschise si ciulind urechea la pasii care se auzeau pe
culoar. Tnrul gardian i aduse prnzul si astept pn ce Pitt termin de mncat,
asigurndu-se nainte de a iesi din celul c luase toate tacmurile. De data asta gardianul
prea s fie ntr-o dispozitie mai bun si era nenarmat.
Ls chiar si usa deschis ct dur masa, dndu-i astfel lui Pitt ocazia de a examina
zvorul.
Fu surprins s constate c era o broasc obisnuit si nu un zvor special bine
asigurat sau unul dublu cu sigurant, care se imbuc. Celula lui nu fusese construit s
serveasc drept nchisoare, mai degrab era destinat a fi depozit.
Pitt vr lingura ntr-un bol cu o fiertur de peste puturoas si ddu napoi farfuria,
interesat mai degrab s vad cum se nchide usa dect s mnance zoaiele alea care erau
un prim pas al rzboiului psihologic menit s-i amorteasc mecanismele de aprare
mental. Gardianul fcu un pas napoi si nchise grbit usa de fier. Pitt si ciuli urechile si
auzi un singur tcnit dup ce se nchisese usa.
ngenunche si examin atent fanta dintre us si zvor. Distanta era de numai o
sesime de tol. Fcu turul celulei n cutarea unui obiect subtire pe care s-l poat strecura
sub limb ca pe o rang si s poat deschide astfel zvorul.
Patul de cazarm pe care era asezat salteaua era din lemn, iar prtile sale
componente erau crestate la margine si se imbucau ntre ele. Nu avea nimic metalic sau
din material mai rezistent.
Robinetul si bazinul chiuvetei erau din faiant iar tevile de sub rezervorul W.C.-ului
nu ofereau nimic ce-ar fi putut fi ndoit cu mna. Fu mai norocos cu dulapul de haine.
Oricare dintre balamale putea s mearg perfect, atta doar c n-avea cum s scoat
suruburile dect cu unghiile.
Tocmai ntorcea problema pe toate fetele, cnd gardianul deschise usa si apru n
prag. Cercet cu atentie din priviri celula. Apoi, brusc fcu semn lui Pitt s ias, l conduse
printr-un labirint de coridoare ntunecate din beton si, n sfrsit, se opri n fata usii cu
numrul sase.
Pitt fu mbrncit brutal ntr-o cmrut ct o cutie de chibrituri care duhnea s-ti
ntoarc stomacul pe dos. Podeaua din ciment avea un canal de scurgere chiar n mijloc.
Peretii erau vopsiti ntr-un ton lugubru de rosu ca s ascund petele mproscate pe zid; nu
prevesteau nimic bun. Singura surs de lumin era un bec murdar care atrna de un fir
direct din tavan. Era cea mai deprimant ncpere n care intrase vreodat Pitt.
Singura pies de mobilier era un scaun ieftin din lemn, plin de crestturi. Pitt si
ndrept ns atentia asupra brbatului asezat pe el. Ochii care-i ntoarser privirea erau
tot att de lipsiti de expresie ca si un cub de gheat. Pitt nu-si ddu seama ce nltime
putea s aib necunoscutul, ns pieptul si umerii erau att de impresionante nct preau
deformate, genul de tip care-si petrece mii de ore asudand si fcnd exercitii fizice ca s-si
dezvolte muschii.
Avea scfrlia ras complet, iar dup trsturi ai fi zis c-i chiar un tip frumos dac
n-ar fi avut nfipt n mijlocul fetei un nas borcnat ce nu se potrivea deloc cu restul. Nu
purta dect o pereche de cizme de cauciuc si un sort de plaj. Dac nu era mustata a la
Bismarck, Pitt ar fi putut jura c-l stie de undeva.
Fr s ridice ochii, ddu citire unui sir ntreg de frdelegi de care era acuzat Pitt.
ncepea cu violarea spatiului aerian cubanez, doborarea unui elicopter, uciderea
echipajului su, faptul c lucra ca agent pentru Agentia Central de Informatii si c intrase
ilegal n Cuba. Acuzatiile curser tot asa si se ncheiar cu ptrunderea ilegal ntr-o zon
militar interzis. Tipul vorbea ntr-o american get-beget, cu un usor accent vestic.
Ce prere ai?
Sunt vinovat de toate pcatele lumii.
O mn urias i ntinse o bucat de hrtie si un stilou.
Te rog s semnezi c recunosti.
Pitt lua stiloul, asez hrtia pe perete si o semn fr s citeasc ce scria.
Anchetatorul privi semntura atent.
Cred c ai fcut o greseal.
Cum asa?
Nu te cheam Benedict Arnold.
Pitt pocni din degete:
Dumnezeule, ai dreptate. Asa m chema sptmna trecut. Sptmna asta sunt
Miliard Fillmore.
Foarte amuzant.
De vreme ce generalul Velikov i-a informat deja pe americani c am murit, spuse
Pitt serios, nu vd la ce-ar mai folosi s v spun ceva. E ca si cnd ai face o injectie cu
penicilin unui schelet. La ce-ar mai fi bun o mrturisire?
Asigurare mpotriva unor incidente nedorite, propagand, chiar si un schimb,
rspunse anchetatorul cu amabilitate. Ti-as mai putea da nc o multime de motive. Se
ntrerupse si se uit ntr-un dosar aflat pe mas. Citesc n dosarul dat de generalul Velikov
c ai condus operatiunea de aducere la suprafat a vasului imprteasa Irlandei naufragiat
pe raul Saint Lawrence.
Corect.
Mi se pare c am fost si eu pe-acolo.
Pitt l privi atent. Avea ceva cunoscut, dar nu-si ddea seama ce. Cltin din cap:
Nu-mi aduc aminte s fi lucrat n echipa mea.
Cum te cheam?
Foss Gly, rosti el rar. Am lucrat pentru canadieni s sabotez operatiunea voastr.
n mintea lui Pitt tsni imaginea unui remorcher ancorat n portul Rimouski din
Quebec. i salvase viata unui agent secret britanic pocnindu-l n cap pe Gly cu o cheie
francez. si mai aminti, usurat, c Gly era cu spatele si c nu-l vzuse apropiindu-se.
Deci nu ne-am ntlnit niciodat fat-n fat, spuse Pitt calm.
Studie chipul lui Gly, dar tipul nu ddu nici un semn c l-ar fi recunoscut.
Probabil c nu.
Esti cam departe de cas.
Gly ridic din umeri:
Lucrez pentru cine plteste gras pentru serviciile mele speciale.
n cazul de fat, masina de bani scuip ruble.
Transformate n aur, adug Gly.
Oft, se ridic n picioare si se ntinse. Pielea era asa de ntins, venele att de
pronuntate nct artau grotesc. Ridicndu-se de pe scaun se uit n sus pentru c
scfarlia goal ajungea numai pn la brbia lui Pitt.
Mi-ar plcea s continum discutia despre ntmplrile din trecut, domnule Pitt,
dar trebuie s capt rspuns la cteva ntrebri si s-mi dai semntura c recunosti.
Discut orice subiect vrei dac m asiguri c nu v veti atinge de cuplul LeBaron si
de prietenii mei.
Gly nu rspunse dar l fix cu o privire care friza indiferenta.
Pitt simti c avea s urmeze o lovitur si se ncorda s o primeasc. ns Gly nu
coopera. n schimb ridic mna si o nclest de gatul lui Pitt, chiar la baz, acolo unde
ncep umerii. La-nceput apsarea a fost slab, apoi treptat s-a transformat ntr-o strngere
de cleste sub care tsni durerea.
Pitt prinse ncheietura lui Gly cu ambele mini si ncerc s scape de clestii aceia de
fier, dar era ca si cnd s-ar fi strduit s smulg din rdcin un stejar de sase metri. si
strnse dintii pn simti c-i crap. Prin durerea care-i incendia creierul auzi vocea lui Gly
care prea s vin de departe:
OK, Pitt, nu e nevoie s treci prin toate astea.
Spune-mi doar cine-a avut ideea s tulburati linistea acestei insule si de ce. Nu-i
nevoie s suferi, sau poate-i fi vreun masochist. Crede-m pe cuvnt, experienta n-o s ti
se par amuzant. Spune-i generalului ce vrea s stie. Ce vrei s ascunzi n-o s schimbe
cursul istoriei. Nici nu conteaz cteva mii de vieti omenesti. De ce s fii btut ca un sac de
carton pn-ti crap oasele si ncheieturile si pn cnd tendoanele or s arate ca o
gelatin? Pentru c asta e exact ce ti se va ntmpla dac nu vorbesti.
M-ai nteles? Agonia se domoli cnd Gly l eliber din strnsoare. Pitt se cltin pe
picioare si-l privi cu ochii pe jumtate nchisi pe tortionarul su, n timp ce cu o mn si
masa vantaia urt care-i apruse pe un umr. si ddu seama c n-ar fi fost crezut chiar
dac ar fi spus, adevrul sau o poveste inventat.
nghet la gndul c tortura avea s continue pn la epuizarea tuturor resurselor
sale fizice.
ntreb politicos:
Primesti o prim pentru fiecare mrturisire?
Nu lucrez cu comision, i rspunse Gly bine dispus.
Ai cstigat, spuse Pitt ncet. Nu sunt o persoan rezistent la durere. Ce vrei s
mrturisesc, c am ncercat s-l asasinez pe Castro sau c plnuiesc s scot din consilierii
sovietici niste adevrati democrati?
Purul adevr, domnule Pitt.
I l-am spus deja generalului Velikov.
Da, am ascultat nregistrarea.
Atunci stii deja c doamna LeBaron, Al Giordino, Rudi Gunn si cu mine ncercm
s gsim un indiciu al disparitiei lui Raymond LeBaron, si n acelasi timp, cutm o epav
pe care se crede c s-ar gsi o comoar. Ce gsesti c e att de grav n asta?
Generalul Velikov crede c e o fatad pentru o misiune secret.
Ca de exemplu?
O ncercare de a lua legtura cu fratii Castro.
Ridicol! - este primul cuvnt care-mi vine n minte. Exist ci mai simple pentru ca
guvernele noastre s duc tratative.
Gunn a recunoscut totul, spuse Gly. Tu trebuia s conduci operatia de ptrundere
n apele cubaneze de unde urma s fiti capturati si dusi sub paz pn n Cuba. Odat
ajunsi acolo trebuia s prezentati niste informatii vitale pentru relatiile secrete dintre SUA
si Cuba.
Pitt chiar nu mai ntelegea nimic. Parc i se vorbea n chinez.
Asta-i cea mai stupid poveste de adormit copiii pe care am auzit-o n viata mea.
Atunci de ce erati narmati si-ati reusit s doborati elicopterul de patrulare?
Nu am avut arme la noi, minti Pitt. Elicopterul a explodat din senin n fata noastr.
Nu pot s-ti dau nici o explicatie.
Atunci explic-mi de ce nu a gsit paza de coast nici un supravietuitor la locul
accidentului?
Eram n ap. Era ntuneric si marea era agitat. Nu ne-au vzut.
Si totusi, ati reusit s notati sase mile n marea prins de furtun, toti patru
stransi n grup si s ajungeti ntregi pe Cayo Santa Maria. Cum ati fcut?
Presupun c-am avut noroc.
Acum cine spune un basm de adormit copiii? Pitt nu mai avu cum s rspund.
nainte s fie prevenit prin vreo miscare a lui Gly, acesta se rotise si-si repezise pumnul n
corpul lui Pitt, chiar lng rinichiul stng.
Durerea si ntelegerea brusc a ceea ce se ntmplase tsnir n el n acelasi timp. Si
cum zcea czut n stare de lesin o vzu pe Jessie, ntinse mna s-o prind, dar ea rse si
nu fcu nici un gest spre el.



31.
i rsun n urechi o voce profund care ncerca s-i spun ceva. Vorbele erau
nedeslusite si veneau de departe. O cohort de scorpioni se tra pe podea ndreptndu-si
cozile nveninate nspre el.
Deschise ochii. Neonul puternic de deasupra capului l orbi, asa c nchise ochii la
loc. si simtea corpul umed si-si spuse c probabil nota, asa c ntinse minile. Apoi vocea
de lng el rosti deslusit.
Stai linistit, amice. Doar ti sterg fata.
Pitt deschise ochii si-i atinti pe fata unui brbat mai n vrst, crunt, cu ochi calzi,
ns ngrijorati si cu expresia blajin a unui savnt.
Te doare ru?
M ustur putin.
Vrei ap?
Da, te rog.
Cnd brbatul se ridic, prul de pe crestet aproape atinse tavanul. Scoase dintr-o
geant mic de pnz o ceasc pe care o umplu la chiuvet.
Tinndu-se de partea rnit, Pitt se ridic ncetisor n sezut. Se simtea lamentabil si-
si ddu seama c avea o foame de lup. Cnd mncase ultima dat? Mintea lui amortit nu-
l ajut s-si aminteasc. Accept cu recunostint apa si bu toat ceasca pn la fund.
Apoi, se uit la binefctorul su.
Presupun c esti Raymond, btrnul bogtas nesocotit.
LeBaron abia schit un zmbet.
Nu e un titlu care s-mi plac.
Esti greu de gsit.
Sotia mea mi-a spus cum i-ai salvat viata.
Vreau s-ti multumesc.
Dup spusele generalului Velikov, nu-i dect o situatie temporar.
LeBaron zmbi pierdut.
Ce ti-a spus?
A spus, aici l citez: Veti muri cu totii.
Va explicat de ce?
Povestea pe care mi-a servit-o e c am dat peste o unitate militar sovietic foarte
special.
Pe fata lui LeBaron se asternu o expresie gnditoare. Apoi spuse:
Minte. Planul initial era ca aici s se construiasc o baz de interceptare a
transmisiunilor de date prin microunde provenind din SUA, ns dezvoltarea rapid a
satelitilor de interceptare a fcut ca proiectul s fie depsit.
Cum se face c stii toate astea?
Mi-au permis s m plimb pe insul. Lucru imposibil dac zona era strict secret.
N-am vzut echipamente sofisticate de comunicare si nici antene pe nicieri. M-am
mprietenit cu o seam de cubanezi care vin pe insul si care-mi mai scap frnturi de
informatii. Ce-mi imaginez eu este c locul sta e un fel de coltisor pentru oamenii de
afaceri, o ascunztoare unde vin s discute directorii de corporatii si s stabileasc
strategia firmei pentru anul urmtor. Probabil c aici se ntlnesc oficialitti sovietice si
cubaneze de prim rang s stabileasc strategia politic si militar.
Lui Pitt i venea greu s se adune. l durea ngrozitor rinichiul stng si se simtea
amortit. Se clatin pn la toalet. Urina i era nrosit de snge, nu prea mult ns, semn
c rana nu era grav.
Poate ar fi mai bine s nu continum discutia. S-ar putea ca celula mea s fie
ntesat de plosnite.
LeBaron cltin din cap:
Nu cred. Nivelul sta n-a fost construit pentru detentie n conditii de maxim
securitate, pentru c n-ai cum s iesi de aici. ntocmai ca la vechiul penitenciar francez de
pe insula Diavolului: e imposibil s fugi. Insula mare a Cubei se afl la douzeci de mile.
Apa e ntesat de rechini, iar curentii te mping n larg. n sens invers, cea mai apropiat
fsie de uscat sunt insulele Bahama, la o sut zece mile spre nord-est. Dac ti-a trecut prin
minte s fugi, sfatul meu este s-o lasi balt.
Pitt se asez usurel pe spate.
I-ai vzut pe ceilalti?
Da.
n ce stare sunt?
Giordino si cu Gunn sunt m aceeasi camer la nou metri mai ncolo pe coridor.
Din cauza rnilor, au fost scutiti de vizita la camera sase. pn n prezent au fost tratati
destul de bine.
Jessie? Fata lui LeBaron se ncord usor.
Generalul Velikov a avut amabilitatea s ne ofere o camer de oaspeti. Ni s-a
permis chiar s mncm cu ofiterii.
M bucur s aflu c ati fost crutati de un drum la camera sase.
Da, Jessie si cu mine am avut noroc s fim tratati ct de ct decent.
Vorbele lui LeBaron erau neconvingtoare, mai cu seam c rostea cuvintele sec si
monoton. n ochi nu mai avea pic de lumin. Cel din fata lui nu mai era brbatul indrznet,
renumit pentru aventurile sale cuteztoare si succesele rsuntoare din lumea finantelor
sau din afara ei. Acest personaj nu mai aducea deloc cu extraordinarul brbat energic al
crui sfat era dorit de oamenii de finante si de conductorii lumii ntregi. I se pru lui Pitt
c arta ca un fermier alungat de pe pmntul lui de un bancher lipsit de scrupule.
Ce se aude cu Buck Caesar si Joe Cavilla? ntreb Pitt.
LeBaron ridic trist din umeri:
Buck a scpat de gardieni n timpul unor exercitii n afara bazei si a ncercat s
fug not pn la trunchiul unui palmier czut. Corpul lui, sau ce a mai rmas din el dup
ce l-au terminat rechinii, a fost aruncat la mal trei zile mai trziu. Ct despre Joe, dup
cteva sedinte la camera sase, a intrat n com si a murit. Mare pcat. El nu avea de ce s
nu coopereze cu generalul Velikov.
Nu i-ai fcut niciodat o vizit lui Foss Gly?
Nu, am fost scutit de experienta asta. De ce, nu stiu. Poate c generalul Velikov
crede c sunt prea pretios drept moned de schimb.
Ei bine, pe mine m-au ales, spuse Pitt crunt.
As dori att de mult s te scap de asta, ns generalul Velikov nu mi-a ascultat
rugmintile de a-l lsa n pace pe Joe. E la fel de neclintit si-n cazul tu.
Pitt se ntreb de ce, cnd LeBaron vorbea despre Velikov, i amintea aproape
respectuos si gradul.
Nu-nteleg de ce se preteaz la un interogatoriu att de brutal. Ce-au cstigat
omorndu-l pe Cavilla? Ce sper s scoat de la mine?
Adevrul, spuse LeBaron simplu.
Pitt i arunc o privire tioas.
Adevrul, din ct l cunosc eu, este c tu si echipajul tu ati plecat n cutarea
vasului Cyclops si c ati disprut. Sotia ta cu noi ceilalti am pornit n cutarea epavei, n
speranta c vom afla ceva din ce ti s-a-ntmplat. Spune-mi, ce sun fals n toate astea? Cu
mneca hainei, LeBaron si sterse broboanele de sudoare care i se formaser pe frunte.
N-are rost s te certi cu mine, Dirk. Nu eu sunt cel care nu te crede. Asta-i
mentalitatea rusilor, s cread c n spatele fiecrui adevr e o minciun.
Doar ai vorbit cu Jessie. Sigur ea ti-a explicat cum s-a ntmplat s dm peste
Cyclops si cum am ajuns pe insul.
LeBaron tresri vizibil cnd Pitt pronunt numele Cyclops. Brusc, pru s nu-l mai
intereseze Pitt. si lu geanta de pnz si se ndrept grbit spre us care- se deschisese
aproape imediat si dispru.
Foss Gly prea c-l asteapt cnd LeBaron intr n camera sase. Sttea acolo, rul
personificat, o adevrat masin de tocat oameni, imun la suferint sau la vederea mortii.
Tipul putea a carne intrat n putrefactie.
LeBaron se apropie tremurnd si-i ntinse geanta din pnz. Gly scotoci n ea, scoase
dinuntru un casetofon mic si derula banda. Ascult cteva secunde s se asigure c vocile
se auzeau clar.
Are ncredere n tine? ntreb Gly.
Da. Nu a ncercat nici o clip s ascund ceva.
Lucreaz pentru CIA?
Nu cred. Felul n care a ajuns pe insul e un simplu accident.
Gly se ridic din spatele mesei si nsfac pielea care-i atrna lui LeBaron la talie.
Trase de ea si-o rsuci. Magnatului i iesir ochii din cap, nemaiputnd s respire din
pricina durerii care-i sgeta tot corpul.
Usor, se prvli n genunchi pe pardoseal.
Gly se aplec la ctiva centimetri de ochii lui LeBaron si-i arunc o privire crunt.
Nu-ncerca s m tragi pe sfoar, trtur, spuse el ameninttor, c altfel iubita ta
sotie o s fie prima care plteste pentru asta cu un corp mutilat.






32.
Daniel Klein, Leonard Hudson, Gunnar Eriksen, Raymond LeBaron, General Clark
Fischer, Clyde Booth, Irwin Mitchell, Steve Busche, Dean Beagle. Ultima prezent
semnalat n Cuba, Colorado Springs, Albuquerque, Houston, California, Philadelphia
(identitatea si adresa nc nu sunt sigure). Termenul limit se apropia. Mai rmseser
doar saizeci si sase de ore. l tinuse la curent pe presedinte cu tot ce aflase si l prevenise c
latul se strngea. Deja presedintele adunase ctiva oameni de ncredere care aveau s-i
ridice pe membrii creierului si s-i transporte ntr-un punct pe care presedintele nc nul
precizase. Asul lui Hagen era alturarea ultimelor trei nume de pe list si faptul c se aflau
la distant mic unii de altii. Putea paria c erau n aceeasi barc.
Hagen si modific miscrile si nu mai pierdu timp s nchirieze o masin cnd
avionul su ateriza pe Aeroportul International din Philadelphia. Pilotul telefonase nainte
de sosirea lor iar acum i astepta la scara avionului o limuzin Lincoln. Ct tinu drumul cu
masina de la raul Schyulkill la parcul de stat Valley Forge, adic douzeci si patru de mile,
lucr febril la raportul ctre presedinte si elabora un plan fulger pentru a-i descoperi pe
Hudson si pe Eriksen al cror numr comun de telefon se dovedi a fi un post suspendat
dintr-o cas goal de lng Washington.
Cnd si nchise servieta, masina rula pe lng parcul unde, n iarna anului 1777-
1778, stationaser armatele lui George Washington. Pomii mai pstrau nc frunze
brumrii, iar colinele unduitoare nu rmseser de tot plesuve. Soferul vir pe drumul care
ocolea un deal ce ddea spre parc, strjuit de ambele prti de ziduri vechi de piatr.
Istoricul han, Horse and Artillery fusese ridicat n 1790 ca statie de postalion si
tavern pentru colonistii rtcitori ntre psuni ntinse si dumbrav de copaci umbrosi. Era
o cldire pitoreasc de trei etaje cu obloane albastre si o verand impuntoare la intrare.
Hanul era un exemplu al arhitecturii originale rurale de nceput si purta o plac care atesta
c fusese nscris n Registrul national de situri istorice.
Hagen cobor din limuzin, urc treptele care duceau la vernda cu balansoare de
mod veche si intr n holul mobilat cu piese vechi strnse ciorchine n jurul unui foc de
busteni. Fu condus n restaurant si invitat s ia loc la o mas de o tnr mbrcat n
costum colonial.
Dean e pe-aici? ntreb el direct.
Da, domnule, rspunse fata cristalin. Domnul senator este n buctrie. Doriti s
vorbiti cu dansul?
I-as fi recunosctor dac mi-ar acorda cteva minute.
ntre timp, doriti s vedeti meniul?
Da, te rog.
Hagen arunc o privire pe meniu si fu tentat de felurile de mncare americane
traditionale. Numai c mintea nu-i sttea la mncare. Oare era posibil, gndi el, ca Dean
Beagle s fie senatorul Dean Porter, cel care odinioar fusese presedintele puternicei
comisii de relatii externe si care pierduse la cteva puncte n cursa pentru presedintie n
fata lui George McGovern? Membru al Senatului american timp de aproape treizeci de ani,
Porter si lsase amprenta personal de neuitat asupra vietii politice americane pn s se
retrag n urm cu doi ani.
Pe usa batant care ddea spre buctrie iesi un brbat plesuv, care se apropia de
optzeci de ani, stergndu-si minile de partea de jos a unui sort. O figur care nu te
impresiona prin ceva anume, mai degrab aducea cu cea a unui bunic. Se opri la masa lui
Hagen si se uit la el de sus fr nici o expresie.
Vreti s-mi vorbiti? Hagen se ridic n picioare.
Domnule senator Porter.
Da.
M numesc Ira Hagen. Sunt si eu proprietarul unui restaurant specializat n
mncruri americane, dar nu att de inspirate ca retetele dumneavoastr.
Leo m-a prevenit c s-ar putea s apari la usa mea, spuse el scurt.
Nu vreti s luati loc?
Rmi la cin, domnule Hagen?
Asa intentionam.
Atunci permite-mi s-ti ofer o sticl de vin de regiune. Fac eu cinste.
Multumesc.
Porter o strig pe chelnerit si-i ddu comanda.
Apoi se ntoarse spre Hagen si-i arunc o privire ptrunztoare.
De cti dintre noi ai dat?
Cu dumneavoastr, sase.
Esti norocos c nu te-ai dus la Houston. Leo pregtise un comitet de ntmpinare
pentru dumneata.
Ati fost membru al creierului de la bun nceput, domnule senator?
Am ajuns n consiliul de conducere n 1964 si am pus la punct finantarea secret.
V felicit pentru o treab excelent fcut.
Aud c lucrezi pentru presedinte.
Corect.
Care-i sunt intentiile n ceea ce ne priveste?
n cele din urm v va acorda distinctiile pe care le meritati cu prisosint. ns
principala lui preocupare n acest moment este s-i mpiedice pe oamenii dumneavoastr
de pe Lun s declanseze rzboiul.
Porter fcu o pauz cnd chelnerit aduse sticla de vin alb pstrat la rece. Cu miscri
de cunosctor scoase dopul si turn ntr-un singur pahar. Lu o nghititur zdravn,
plimb licoarea prin gur si ncuviint.
Foarte bun.
Apoi i umplu paharul lui Hagen.
Domnule Hagen, n urm cu cincisprezece ani, guvernul nostru a fcut o greseal
prosteasc si a oferit pe tav ntreaga noastr tehnologie spatial.
Momentul a fost numit emblematic O mn ntins n cosmos, dar n-a fost dect un
gest infantil.
Dac-ti amintesti, s-a fcut mare valv n jurul asocierii dintre programele spatiale
americane si ruse care cerea cosmonautilor de pe Apollo s se-ntalneasc si s lucreze n
echip cu astronautii de pe Soiuz pe orbita Pmntului. Eu am fost mpotriva acestei idei
nc de la nceput, ns evenimentul a survenit n perioada de destindere, iar vocea mea n-a
fost dect un strigt n desert. N-am avut ncredere n rusi atunci - cum nu am ncredere n
ei nici acum. ntregul lor program spatial se bizuia pe propagand politic si pe mult prea
putine realizri stiintifice. Le-am deschis rusilor ochii asupra tehnologiei americane - si noi
eram cu douzeci de ani naintea lor. Dup toti acesti ani, rachetele sovietice, adic tblria
lor, e un gunoi pe lng tot ce-am creat noi. Am aruncat patru sute de milioane de dolari ca
s le dm lor de pomn realizrile noastre stiintifice. Faptul c noi i-am pupat pe rusi n
fund n timp ce ei l stergeau pe al nostru nu face dect s confirme nc o dat morala lui
Barnum n fiecare clip se naste un idiot. Atunci m-am hotrt s nu mai permit niciodat
ca asa ceva s se ntmple. D-aia n-am s stau cu minile-n san s-i las pe rusi s fure
roadele Coloniei Jersey. Dac ar fi avut o tehnic superioar celei de care dispunem noi
sunt convins c ar fi pus gratii pe Lun s nu ne lase s punem piciorul acolo.
Deci sunteti de acord cu Leo cnd spune c primii rusi care vor aseleniza trebuie
exterminati.
Or s fac tot ce le st n putere s pun mana pe fiecare dintre cuceririle noastre
stiintifice de pe baza noastr selenar. Acceptati evidenta, domnule Hagen. i vedeti pe
agentii nostri secreti furnd tehnologie de vrf ruseasc si aducnd-o prin contraband n
Vest? Sovieticii depind de tehnologia noastr fiindc sunt prea prosti si miopi pentru a crea
ei nsisi una proprie.
Nu aveti o prere prea bun despre rusi, spuse Hagen.
Atunci cnd Kremlinul se va hotr s construiasc o lume mai bun n loc s-o
dezbine si s-o conduc pe asta, poate am s-mi schimb prerea.
M ajuti s-l gsesc pe Leo?
Nu, spuse simplu senatorul.
Creierul ar putea cel putin s-l asculte pe presedinte pledndu-si cauza.
De-asta te-a trimis?
Sper s v gsesc pe toti ct mai e nc timp.
Timp pentru ce?
n mai putin de patru zile primii cosmonauti sovietici vor pune piciorul pe Lun.
Dac oamenii dumneavoastr din Colonia Jersey i omoar, atunci guvernul lor s-ar putea
simti ndrepttit s doboare o navet spatial sau laboratorul spatial.
Senatorul l privi pe Hagen cu ochi de gheat.
O conjunctur foarte interesant. Cred c n-avem altceva mai bun de fcut dect
s asteptm s vedem ce se-ntmpl, ce zici?



33.
Pitt se folosi de ncuietoarea brtrii sale de ceas ca de o surubelnit si scoase
bolturile care sustineau balamala dulapului. Apoi vr partea plat a balamalei ntre yala
usii si limba zvorului. Intr perfect. Acum tot ce-i mai rmnea de fcut era s astepte
pn cnd gardianul avea s apar cu cina lui.
Csc si se ntinse n pat gndindu-se la Raymond LeBaron. Imaginea lui de celebru
magnat al finantelor se cam stricase si i se vedeau fisurile.
LeBaron nu se ridica la nltimea reputatiei sale.
Avea aerul unui brbat nspimntat. Nici mcar o dat, nu pomenise de Jessie, Al
sau Rudi. Cu sigurant c ei i-ar fi transmis un mesaj de ncurajare. Era ceva foarte
alunecos n atitudinea lui LeBaron.
Se ridic la sunetul zvorului deschis.
Gardianul intr ducnd o tav n mn. I-o ntinse lui Pitt care si-o asez n poal.
Ce mncare care s-mi gdile papilele mi-ai adus ast-sear? ntreb Pitt vesel.
Gardianul strmb buzele dezgustat si ridic dinumeri cu indiferent. Pitt nu-l putea
acuza. Pe tav se afla o bucat de pine necoapt, fr gust si o fiertur ngrozitoare de pui.
Lui Pitt i era foame, ns mai presus de toate trebuia s mnance s capete puteri.
nghiti cu greu lturile care i se aduseser fortandu-se s nu le scuipe. n cele din urm i
ddu napoi tava gardianului care o lu tcut si, psind afar n coridor, trase usa dup el.
Pitt sri din pat, se ls n genunchi si vr una din balamalele dulapului ntre toc si
zvor, n asa fel nct limba s nu se ntepeneasc. n acelasi timp, mpinse umrul n us
si vr si-a doua balama ca aceasta s imite pocnetul zvorului.
De ndat ce auzi pasii gardianului indeprtnduse pe coridor, deschise usa doar
putin, trase o bucat de leucoplast de pe bandajul care-i acoperea o tietur de pe brat si l
lipi pe butoiasul zvorului ca usa s nu se ncuie.
Dup ce-si scoase sandalele si le vr la cingtoare, nchise usa usurel n urma lui,
bg un fir de pr n fant si o lu n vrful picioarelor pe coridorul pustiu, lipindu-se de
perete. Nu era nici urm de gardieni sau de echipament de sigurant.
Intentia lui Pitt era ca mai nti s-si gseasc prietenii si apoi s pun la cale un
plan de evadare, ns douzeci de metri mai ncolo descoperi pe coridor un put ngust de
evacuare n caz de pericol cu o scar care ducea sus, spre ntuneric. Se hotr s vad
unde ajunge. Urcarea prea fr sfrsit, iar el si ddu seama c trecea de nivelurile
superioare ale constructiei subterane. n sfrsit, minile sale dibuir un capac din lemn
chiar deasupra capului su. si propti spatele de el si-l mpinse usor n sus.
Capacul scrti ngrozitor de tare.
Pitt si tinu respiratia si nghet. Trecur cinci minute si nu se-ntmpl nimic,
nimeni nu apru, nimeni nu tip si cnd reusi s ridice capacul vzu podeaua de beton a
unui garaj n care se aflau cteva camioane militare si cteva basculante.
ncperea era mare, douzeci si patru de metri pe treizeci, si foarte nalt, cam patru
metri din podea pn-n tavanul sustinut de siruri de grinzi de otel.
Parcarea era ntunecat, ns o lumin puternic venea de la biroul din cellalt capt
n care erau asezati la o mas, jucnd sah, doi rusi mbrcati n uniform militar.
Pitt se tr afar din gura de evacuare si se furis prin spatele vehiculelor parcate, se
strecur pe sub ferestrele biroului pn ajunse la usa principal. Pn acum, drumul din
celul fusese surprinztor de usor, dar acum marc un esec de unde se astepta mai putin.
Usa era electrificat. Nu avea cum s-o clinteasc fr s-i alerteze pe juctorii de sah.
La adpostul ntunericului, se furis pe lng ziduri n cutarea unei alte intrri. Stia
c lupt pentru o cauz pierdut. Dac aceast cldire se afla la suprafat, probabil c era
un alt damb cu o singur cale de acces - intrarea vehiculelor.
nconjur garajul de la un capt la cellalt, furisandu-se pe lng ziduri si se ntoarse
n locul din care pornise. Descurajat, aproape pe punctul de a renunta, ridic ntr-o doar
privirea si zri o gur de aerisire pe acoperis. Prea suficient de larg s se poat strecura
prin ea.
Fr a face cel mai mic zgomot Pitt se catr pe acoperisul unui camion, ntinse
minile deasupra capului si, fcnd un salt, se prinse de o grind. Se catr pe ea, se
strecur ca un sarpe prin gura de aerisire si-si croi drum afar. Valul de aer proaspt,
umed, l invior. Presupuse c vntul de furtun si domolise suflul si btea acum doar cu
douzeci de mile la or. Cerul era doar partial acoperit si, fiind ptrar de lun, putea
distinge cu usurint lucruri aflate la treizeci de metri de el.
Mai trebuia n continuare s sar peste zidul care imprejmuia baza. n ghereta de la
poart, acum se afla cineva, deci nu avea cum s repete intrarea de acum dou nopti.
n cele din urm, tot norocul i sri n ajutor.
Merse pe lng o galerie de drenare a apei, mic, ce trecea chiar pe sub zid. Se ls
sub ea, ns ddu peste un grilaj de fier. Din fericire, barele erau att de ruginite de aerul
de la Tropice, nct nu fu mare lucru s le ndoaie.
Trei minute mai trziu, Pitt reusise s ias din baz si alerga n pas usor pe sub
palmierii care se-nsirau pe marginea drumului desfundat. Nu se vedea nici un gardian prin
preajm si nu preau s existe camere de luat vederi, iar arbustii pitici i ascundeau silueta
profilat pe nisipul deschis la culoare. Alerg furisat nspre plaj, pn ce ajunse la gardul
electrificat.
Atinse n cele din urm portiunea de gard rupt de furtun. Fusese reparat, ns
stia c acesta este locul pentru c palmierul zcea rsturnat putin mai ncolo. Se ls n
genunchi si ncepu s sape n nisip, ncercnd s treac pe sub gard. nainta neobosit, dar
pe msur ce spa, peretii tunelului se surpau umplnd cu nisip fundul gropii. Dup
aproape o or, reusise s fac un crater suficient de adnc s se poat tr dincolo, pe
spate.
l dureau umrul si rinichiul, iar apa curgea de pe el ca dintr-un burete stors.
ncerc s refac drumul pn la locul de pe plaj, ntre stnci, unde debarcaser. Peisajul
prea parc altul sub lumina slab a lunii, desi nu-si aducea prea clar aminte cum arta n
noaptea n care fusese doborat de furtun, cu ochii atunci mai mult nchisi din cauza
vntului, Pitt rtci ncoace si-ncolo pe plaj cutnd locul dintre stnci. Era pe punctul
s se dea btut si s renunte, cnd o raz de lun dezvlui privirii sale un obiect strlucind
n nisip. ntinse minile spre el si atinse rezervorul de combustibil al motorului brcii
pneumatice. Elicea si arborele erau ngropate n nisip la nou metri de limita fluxului.
Sp n nisipul.Ud pn ce reusi s scoat motorul.
Apoi ridic greutatea pe umeri si o porni pe plaj indeprtndu-se de baza rusilor.
Pitt n-ar fi putut spune spre ce se-ndrepta si nici unde avea s ascund motorul.
Picioarele i se afundau n nisip pentru c povara de trei kilograme i ngreuna mersul.
Trebuia s se opreasc si s-si trag sufletul din timp n timp.
Strbtuse deja dou mile cnd ddu peste un drum npdit de buruieni ce trecea
printre niste csute jalnice si prsite. Mare parte din ele erau mici, ca niste bojdeuci, si
erau adunate n jurul unei lagune. Pesemne c aici fusese odat un sat de pescari, gndi
Pitt. Nu avea de unde s stie c era una dintre acele asezri ai crei locuitori fuseser
smulsi cu forta de la casele lor si strmutati pe insula mare a Cubei cnd aceasta fusese
trecut n stpnirea Rusiei.
Usurat, ls motorul jos si ncepu s scotoceasc prin csute. Peretii -erau
confectionati din tabl ondulat iar acoperisul din rumegus presat. Din mobilier nu
rmsese mare lucru. Gsi o barc tras pe plaj, dar orice sperant de a o folosi se nrui
cnd i vzu fundul distrus.
Pitt se gndi s construiasc o plut, dar efortul i-ar fi luat prea mult timp, si-apoi
nu putea risca s fac ceva pe ntuneric si fr nici o scul.
Ce-ar fi iesit n-avea darul s-l linisteasc dac se gndea la eventualitatea c-ar fi
strbtut poate o mare agitat.
Ceasul fosforescent arta c e ora unu si treizeci. Dac voia s-i gseasc pe Giordino
si pe Gunn trebuia s se pun degrab n miscare. Se ntreb de unde ar fi putut s fac
rost de combustibil pentru motorul brcii, dar alung gndul pentru moment - acum nu
avea timp s caute. Calcul c-i trebuia o or s ajung napoi la celula sa.
Gsi o cad veche din fier sub peretii prbusiti ai unei magazii. Asez motorul pe
pmnt si cada rsturnat cu fundul n sus peste el. Arunc niste anvelope si-o saltea
veche peste toate, apoi, mergnd cu spatele, sterse urmele lsate de pasii si pe nisip cu o
foaie de palmier pe o portiune cam de douzeci si unu de metri.
Se furis n cazarm mai usor dect iesise. Nu trebuia s uite s ndoaie la loc barele
galeriei de drenare. Cu ntrziere se minun c baza nu era impnzit de trupe de paz si
de gardieni, ns-si ddu seama c zona era n permanent survolat de avioane americane
de supraveghere dotate cu aparate foarte avansate care puteau s fotografieze totul cu o
asemenea acuratete nct, de la douzeci si sapte de kilometri altitudine se putea citi cu
usurint, marca nscris pe o minge de golf.
Sovieticii stiau acest lucru si preferaser s renunte la o paz strasnic pentru a da
impresia c insula era prsit si c nu era nici tipenie de om pe ea. Disidentii cubanezi
care fugeau din tar din cauza regimului lui Castro i ignorau existenta, iar trupele de
comando cubaneze care supravegheau trmul o luau cu usurint drept insula mare a
Cubei. Atta timp ct nimeni nu putea s scape de aici si nimeni nu avea cum s debarce
pe insul, nici rusii nu aveau de ce s o pzeasc.
Pitt se ls prin gura de aerisire si, tiptil, travers garajul pn la putul de evacuare;
cobori.
Pe coridor era liniste. Verific usa propriei celule si constat c firul de pr era acolo
unde-l lsase.
Planul lui era s-i gseasc pe Gunn si pe Giordino, ns parc nici nu voia s-si
forteze norocul. Desi nu erau pziti cu strictete, Pitt si ddea seama c nu-i putea gsi
dect cu mult noroc.
Iar dac Pitt era descoperit n afara celulei sale, atunci toate strdaniile sale ar fi fost
compromise.
Velikov si Gly l-ar fi tinut cu sigurant sub strict supraveghere, dac nu cumva ar fi
hotrt s-l execute pe loc.
ns el simtea c trebuia s riste. Poate c asta era singura ocazie care i se oferea.
Orice sunet rezona pe coridorul de beton. Asa c avea timp, asta dac nu ajungea prea
departe, s se ntoarc la celula sa n cazul c ar fi auzit, la rndul su, pasi.
ncperea care se afla lng celula lui avea peretii cptusiti cu dulapuri n care se
aflau vopsele.
O cercet cteva minute, ns nu gsi nimic care s-i fie de folos. Alte dou ncperi
de vis-a-vis erau goale. A treia adpostea tot felul de tevi de instalatii.
Apoi deschise o alt us si se pomeni privindu-i drept n fat pe Giordino si pe Gunn
care-l privir la rndul lor surprinsi. Se strecur rapid n ncpere avnd grij s nu
blocheze usa care se ncuia pe dinafar.
Dirk! strig Giordino.
Mai ncet, spuse Pitt n soapt.
Ce bine-mi pare s te vd, amice.
Ati verificat dac peretii n-au urechi? ntreb Pitt.
Am fcut-o n urmtoarele treizeci de secunde dup ce ne-au azvarlit aici,
rspunse Gunn. Camera e curat.
De-abia acum remarc Pitt umbrele ntunecate din jurul ochilor lui Giordino.
Vd c te-ai ntlnit cu Foss Gly la camera sase.
Amndoi am avut niste discutii interesante, desi unilaterale.
Pitt l privi pe Gunn dar nu vzu urme pe fata lui.
Si tu?
E prea destept s nu-si dea seama c n-are rost s m bat-n cap, spuse Gunn cu
un zmbet fortat. Art spre glezna lui rupt. Ghipsul dispruse. Cu mine si face treaba
rsucindu-mi piciorul.
Jessie? Gunn si Giordino schimbar priviri ntunecate.
Ne temem de ce e mai ru, spuse Gunn. Al si cu mine am auzit tipete de femeie n
dup-amiaza asta cnd coboram din lift.
Ne ntorceam de la interogatoriul pe care ni l-a luat ticlosul la de sarpe alunecos,
Velikov.
#sta-i sistemul lor, le explic Pitt msurnd furios ncperea cu pasi mrunti.
Generalul si pune mnusile de catifea si-apoi v d pe mna lui Gly pentru tratamentul
pumnilor de fier. Trebuie s-o gsim pe Jessie si s scpm naibii de-aici.
Cum? ntreb Giordino. Ne-a vizitat LeBaron si ne-a explicat c n-avem nici o
sans s fugim de-aici.
Am tot atta ncredere n btrnul sta neinsprvit de LeBaron pe ct cred c pot
s-arunc n aer hardughia asta, spuse Pitt acru. Cred c Gly l-a btut pn l-a fcut piftie.
De-acord.
Gunn se rsuci pe-o parte n patul lui de campanie ca s nu-si ating piciorul rupt.
Si cum vezi tu plecarea noastr de pe insul?
Am gsit motorul brcii si l-am ascuns, asta n cazul n care nu putem fura o
barc.
Ce? ntreb Giordino uitndu-se nencreztor la Pitt. Ai iesit de-aici?
N-a fost chiar o plimbare sub clar de lun rspunse Pitt, dar am cercetat terenul
si-am gsit o cale de evadare spre plaj.
E imposibil s furi o barc, spuse Gunn sec.
Tu stii ceva ce mie mi scap.
Slabele mele cunostinte de rus s-au dovedit utile. Am nceput s trag cu urechea
la ce spun gardienii. Chiar am aflat cteva detalii uitndu-m pe hrtiile lui Velikov, din
biroul su. O informatie foarte interesant este aceea c insula este aprovizionat noaptea
de un submarin.
De ce trebuie s fie att de complicat? murmur Giordino. Mie mi se pare c
transportul la suprafat ar fi mult mai eficient.
Asta presupune amenajarea unui port care poate fi vzut din aer, explic Gunn. Ei
vor ca, indiferent ce-or fi ascunznd aici, s rmn ct se poate de secret.
Continui eu, spuse Pitt. Rusii si-au dat toat silinta, au muncit din greu ca insula
s par pustie, nelocuit.
Nu-i de mirare c i-a socat aparitia noastr pe usa din fat, spuse Giordino dus pe
gnduri. Asta ar explica interogatoriile si tortura.
E un motiv n plus s fugim si s ne salvm pielea.
Si s alertm serviciile noastre de informatii, adug Gunn.
Cnd te-ai gndit s o iei din loc? ntreb Giordino.
Mine sear, imediat dup ce vine gardianul cu cina.
Gunn l privi lung pe Pitt, cu o expresie foarte hotrt.
Va trebui s pleci singur, Dirk.
Am venit mpreun, vom pleca mpreun.
Giordino cltin din cap.
Dar nu poti s ne cari pe Jessie si pe noi doi n spate.
Are dreptate, spuse Gunn. Al si cu mine suntem n asa un hal nct nu putem face
nici cincizeci de pasi. Mai bine rmnem dect s-ti compromitem sansa. Ia-i pe cei doi
LeBaron si inoat ca turbatul pn n State.
Nu vreau s risc dezvlundu-i lui Raymond LeBaron ceva. Sunt sigur c o s ne
toarne. Mi-a servit o groaz de minciuni pretinznd c insula nu-i altceva dect un loc
linistit unde se retrag oamenii de afaceri.
Gunn cltin din cap, la rndul lui nencreztor:
Chiar asa, cine a mai auzit de un refugiu pzit de militari si ai crui oaspeti sunt
torturati?
Las-l pe LeBaron. Ochii lui Giordino se ntunecar de furie. Dar pentru numele lui
Dumnezeu, salveaz-o pe Jessie nainte ca nenorocitul la de Gly s-o omoare.
Pitt sedea acolo, nestiind ce s fac.
Dar nu pot s plec pur si simplu si s v las pe voi doi n urm s muriti.
Dac n-o faci, ai s mori si tu, spuse Gunn grav, si nimeni n-o s mai rmn n
viat s povesteasc ce se ntmpl aici.



34.
Cerul era acoperit, ns atmosfera era linistit.
Nu se strnseser dect o sut de persoane ca s asiste la ceremonia ce avea loc n
acea zi, dis-de-dimineat. n ciuda prezentei presedintelui, doar o retea de televiziune se
ostenise s trimit o echip la fata locului. Multimea, modest ca numr, sttea tcut
ntr-un colt retras al parcului Rock Creek si asculta cuvntul de ncheiere al presedintelui.
... de aceea ne-am adunat n aceast dimineat s ne exprimm recunostinta tardiv
fat de opt sute de americani care au pierit la bordul vasului de lupt Leopoldville torpilat din
largul portului Cherbourg, Franta, n Ajunul de Crciun al anului 1944.
Niciodat n-a fost o tragedie de rzboi mai lipsit de cinstirea pe care o merit.
Niciodat o asemenea tragedie n-a fost dat uitrii ca aceasta.
Fcu o pauz si art spre o statuie acoperit de o pnz. Vlul fu tras de pe ea si
descoperi privirilor silueta solitar a unui soldat, stnd neclintit n picioare, cu o expresie
de hotrre nenfricat n ochi, mbrcat ntr-o manta cazon si purtnd echipament
militar complet, cu o carabin . Lupttorul de bronz sculptat n mrime natural purta
pecetea unei demnitti ndurerate, pus n relief parc si mai mult de apa care i imbrtisa
gleznele.
Dup un minut de aplauze, presedintele, care luptase ca locotenent n Coreea ntr-o
companie de artilerie a Corpului de marin, ncepu s strng minile supravietuitorilor de
pe Leopoldville si altor veterani din divizia Panther. Pe cnd si croia drum spre limuzina
Casei Albe, brusc ntepeni cnd strnse mana celui de-al zecelea brbat din sir.
A fost un discurs emotionant, domnule presedinte, rosti o voce pe care o recunoscu
imediat. Am putea vorbi ntre patru ochi? Leonard Hudson zmbea ironic cu buzele
strnse. Nimic n tinuta lui nu amintea de vreo asemnare cu Reggie Salazar, scutierul de
golf. Prul era des, grizonat, ca si ciocul pe care-l purta acum.
Pe sub sacoul de tweed purta un pulover din ln cu col roule. Pantalonii de flanel
erau cafeniu nchis, iar pantofii englezesti de piele erau impecabil lustruiti.
Arta de parc atunci descinsese dintr-o reclam pentru coniac a revistei Town and
Country.
Presedintele se ntoarse si se adres unui agent secret care l urma la nici un
centimetru de el:
Brbatul acesta m va nsoti pn la Casa Alb.
E-o mare cinste pentru mine, domnule, spuse Hudson.
Presedintele l fix pentru o clip si se hotr s continue jocul. Fata i se destinse
ntr-un zmbet prietenos.
Nu pot s scap ocazia de a depna povesti din timpul rzboiului cu un vechi
tovars de arme, nu-i asa Joe? Coloana prezidential o lu pe Massachusets Avenue cu
luminile si sirenele n functiune, acoperind zgomotul circulatiei intense. Nici unul din
brbati nu scoase un cuvnt timp de aproape dou minute. n cele din urm, Hudson
deschise discutia.
V-ati amintit unde ne-am ntlnit pentru prima oar?
Nu, minti presedintele. Nimic din persoana dumitale nu-mi aminteste de cineva
cunoscut.
Presupun c ntlniti atta lume...
Cinstit vorbind, am lucruri mult mai importante pe cap.
Hudson trecu peste umbra de ostilitate din glasul presedintelui.
Ca de exemplu, s m aruncati n puscrie?
Nu-mi st mintea acum la asta - s urzesc planuri n jurul dumitale.
Dar dumneavoastr nu sunteti pianjenul, domnule presedinte, iar eu nu sunt
musca prins n plas. S-ar putea crede c am intrat ntr-o capcan, n cazul de fat o
masin nconjurat deo armat de gorile - agenti secreti, ns iesirea mea, linistit, din
aceast situatie este asigurat.
Din nou vechiul truc cu bomba care nu exist?
De data asta lucrurile au luat o alt ntorstur. O bomb de plastic a fost fixat
pe fundul unei mese ntr-unul din restaurantele de patru stele ale orasului. n urm cu
exact opt minute, senatorul Adrian Gorman si secretarul de stat Douglas Oates s-au asezat
la acea mas pentru o ntlnire la dejun.
Vrei s m intimidezi.
Poate, dar dac este adevrat ce spun, prinderea mea nu va justifica mcelul din
interiorul unui restaurant plin.
De data asta ce mai vrei?
Chemati-v napoi copoiul care ne adulmec urmele.
Explic-te, pentru Dumnezeu.
Luati-l pe Ira Hagen de pe mine ct mai are nc timp s respire.
Pe cine?
Pe Ira Hagen, vechiul dumneavoastr coleg de scoal care a lucrat la
Departamentul de Justitie.
Presedintele se uit vistor pe geam, de parc si aducea aminte.
Parc-a trecut o vesnicie de cnd n-am mai vorbit cu Ira.
Nu e nevoie s mintiti, domnule presedinte.
L-ati angajat s dea de urma creierului.
Ce-am fcut? mim surpriza presedintele, convingtor. Apoi rse. Uiti cine sunt.
Cu un simplu telefon, as fi putut pune pe urmele voastre toate fortele FBI, CIA si a cel
putin nc cinci alte servicii de informatii.
Si de ce n-ati fcut-o?
Fiindc m-am consultat cu consilierii mei stiintifici si cu cteva persoane
respectabile care lucreaz la programele noastre spatiale. n unanimitate mi-au confirmat
c proiectul Colonia Jersey este un vis care nu se poate realiza. Vorbesti bine, Joe, dar nu
esti altceva dect un sarlatan care vinde himere.
Hudson fu luat prin surprindere.
Jur n fata lui Dumnezeu, Colonia Jersey este o realitate - ea exist cu adevrat.
Asa e, pe undeva pe la jumtatea drumului ntre tara lui Oz si Shangri-la.
Crede-m, Vince, cnd primii nostri colonisti se vor fi ntors de pe Lun si tu vei fi
anuntat evenimentul, stirea va nflcra imaginatia ntregii lumi.
Presedintele ignor indrzneala cu care Hudson i se adresase.
Ce-ai vrea s anunt cu adevrat lumii ntregi este o presupus lupt cu rusii
pentru cucerirea Lunii. De fapt, din ce unghi privesti lucrurile? Ce esti, un exaltat care face
publicitate la Hollywood pentru o superproductie spatial sau un pacient care a scpat de
la casa de nebuni? Hudson nu-si putu stpni valul de furie oarb.
Tmpitule! trnti el. Nu poti ntoarce spatele celei mai mrete realizri stiintifice a
tuturor timpurilor.
Nu? Atunci uit-te bine la mine.
Presedintele lu telefonul din masin.
Roger, opreste. Oaspetele meu coboar.
De partea cealalt a peretelui desprtitor din sticl, soferul, si el agent secret, ridic o
mn de pe volan si ddu din cap semn c a nteles. Apoi transmise ordinul presedintelui
si celorlalte vehicule.
Un minut mai trziu, coloana vir pe o strad lateral linistit dintr-un cartier cu
locuinte si trase lng trotuar.
Presedintele se ntinse spre us si o deschise.
Captul, Joe. Nu stiu ce-i toat bazaconia asta despre Ira Hagen, dar dac aud
ceva despre moartea sa, voi fi primul care depune mrturie la proces c l-ai amenintat cu
moartea. Asta, fireste, dac pn atunci nu s-a dat o sentint mpotriva ta pentru
comiterea unei vrsri de snge n mas ntr-un restaurant.
Aproape ametit de furie, Hudson cobor din limuzin. Ezit si, aplecat pe jumtate
nuntru, pe jumtate afar, spuse acuzator:
Comiti o grav eroare.
Asta n-ar fi o experient nou, spuse presedintele concediindu-l.
Presedintele se ls pe banchet, zmbind multumit de sine.
O reprezentatie de maestru, si spuse el.
Hudson fusese cltinat din convingerile sale, iar acum urma s-si ridice baricade pe o
alt strad.
Devansase cu o sptmn dezvelirea monumentului ridicat n memoria celor de pe
Leopoldville si asta fusese o miscare inspirat si abil.
Poate i incomodase pe veteranii care asistaser la ceremonie, ns btrnei fantome
de Hagen i oferise un avantaj clar.
Hudson rmsese pe gazonul din parcare si urmri dezorientat coloana prezidential
micsorndu-se n zare pn ce dispru la intersectie.
Dracu s te ia de birocrat cu trte n loc de creier, strig el vznd c planurile i
fuseser zdrnicite.
O femeie care si plimba cinele pe alee i arunc o privire dezgustat.
O furgonet Ford fr nici un fel de nsemne ncetini si opri lng el, iar Hudson urc
n ea. Era capitonat cu plus, iar scaunele cu sptar nalt erau asezate n jurul unei mese
din lemn de Sequoia, furniruit. Doi brbati, impecabil mbrcati n costume de oameni de
afaceri, l privir n tcere asteptnd s vorbeasc, pe cnd el se ls obosit s alunece pe
un scaun.
Cum a mers? ntreb unul dintre acestia.
Tmpitul la nenorocit m-a dat afar din masin, spuse el exasperat. Sustine c
nu l-a vzut pe Ira Hagen de ani de zile si c-i pas tot att de putin dac-l omoram pe el
sau aruncm restaurantul n aer.
Nu m mir, spuse cellalt brbat, cu o privire ptrunztoare, o fat rosie, ptrat,
si nas acvilin. Tipul este al naibii de pragmatic.
Gunnar Eriksen sedea la mas cu pipa stns nfipt ntre buze.
Altceva? ntreb el.
Zicea c proiectul Colonia Jersey, dup ct crede el, e o fars.
Te-a recunoscut?
Nu cred. Mi-a spus tot Joe.
S-ar putea tot att de bine s se fi prefcut.
Atunci a fost foarte convingtor.
Eriksen se ntoarse spre cellalt brbat.
Tu ce prere ai?
Nu stiu ce s cred despre Hagen. L-am urmrit ndeaproape pe presedinte si nu
mi-am dat seama s fi stabilit vreun contact cu el.
Nu crezi c Hagen ar fi putut s fi fost adus de unul dintre directorii agentiilor de
informatii? ntreb Eriksen.
Cu sigurant nu, n orice caz, nu pe filiera obisnuit. Singura ntrevedere pe care a
avut-o presedintele cu cineva de la informatii a fost un scurt raport sustinut de Sam
Emmett de la FBI. Eu n-am putut pune mana pe raportul scris, dar probabil c s-a referit
la cei trei gsiti n dirijabilul lui LeBaron. n afar de asta, nu a intreprins nimic.
Nu, cu sigurant trebuie s fi fcut ceva, spuse Hudson calm si hotrt. Mi-e
team c i-am subestimat ascutimea mintii.
Cum adic?
Stia c am s-l contactez din nou, s-i cer s ntrerup investigatiile lui Hagen.
Ce te-a fcut s tragi concluzia asta? ntreb nasul de acvil.
Hagen, rspunse Hudson. Niciodat un bun agent secret operativ nu atrage atentia
asupra sa. Iar Hagen a fost unul dintre cei mai buni. Trebuie c a avut el un motiv
intemeiat cnd si-a anuntat prezenta prin telefonul dat generalului Fischer si cnd a avut
discutia ntre patru ochi cu senatorul Porter.
Si care-ar putea fi motivul pentru care presedintele ar dori s ne forteze mana,
pentru c de fapt el nu ne-a cerut nimic? ntreb Eriksen.
Hudson cltin din cap:
Tocmai asta m sperie, Gunnar. S m tai bucti, tot nu vd ce-ar avea de
cstigat.

***
Ira Hagen era asezat n spate la o msut, cu cstile nfundate pe urechi si
microfonul atasat la ele si tocmai scotea dopul unei sticle de Martin Ray Cabernet
Sauvignon. Ls sticla deschis pe mas n timp ce umbl la un buton de reglare a
sunetului al unui aparat de receptie pe unde scurte, montat pe un panou de ascultare-
nregistrare pe band.
Apoi si ridic de pe o ureche casca si spuse:
i pierdem. Apropie-te nc putin.
Soferul, purtnd o barb fals jigrit, cu o sapc de juctor de basseball din echipa
Atlanta Braves pe cap, rspunse fr s miste capul:
A trebuit s ncetinesc cnd mi-a tiat calea un taxi. Recuperez distanta la
urmtorul bloc.
Nu-i scpa din ochi pn nu parcheaz.
Da ce urmrim, o gasc de traficanti?
Nu-i chiar att de exotic, rspunse Hagen.
Sunt bnuiti c-au pus pe picioare o retea de jocuri de poker itinerant.
Mare chestie, mormi soferul fr s-si dea seama c fusese un joc de cuvinte.
Jocurile de noroc sunt n continuare o afacere n afara legii.
Asa-i si prostitutia, da, al naibii s fiu, dac nu e mult mai distractiv.
Mai bine ai sta cu ochii lipiti pe furgonet, spuse Hagen pe un ton oficial. Si ai grij
s nu se-ndeprteze la mai mult de un bloc distant.
Transmittorul parai.
Iades, aici Casa Porter.
Te aud, Casa Porter.
l vedem pe Sirloin dar am prefera s zburm mai jos. Dac l schimb un alt
vehicul asemntor colorat pe sub pomi sau n spatele unei cldiri s-ar putea s-l pierdem.
Hagen se ntoarse si privi pe geamul din spate al rulotei la elicopterul de deasupra.
La ce altitudine esti? Hagen avu o convorbire scurt pe un telefon cu Celul si
reveni la pilotul elicopterului.
Aici e Iades, m auzi Casa Porter? Ai permisiunea s zbori la orice nltime
deasupra orasului atta timp ct nu pui n pericol vieti omenesti. Ai auzit?
Brbate, se vede treaba c esti blindat.
Seful meu cunoaste pe cine trebuie. S nu-ti iei ochii de pe Sirloin.
Hagen lu capacul unui cos de picnic foarte scump cumprat de la Abercrombie
Fitch si deschise o cutie de pate de ficat de gasc. si turn niste vin si continu acum s
asculte conversatia.
Nu avea nici o ndoial c unul din brbatii din furgonet era Leonard Hudson. Lui
Gunnar Eriksen i se adresase pe numele mic. Rmnea necunoscut identitatea celui de-al
treilea brbat nvluit n mister.
Hagen era pe urmele lui. Opt brbati care apartineau creierului fuseser descoperiti,
ns mai rmnea al noulea care se pstra n umbr. ncotro se ndreptau cei din
furgonet? Ce fel de constructie adpostea cartierul general al proiectului Colonia Jersey?
O denumire stupid, Colonia Jersey. Ce semnificatie avea? Putea s aib vreo legtur cu
statul New Jersey? Trebuia s fie ceva aici, un nteles ascuns, o explicatie a faptului c nici
o informatie referitoare la nfiintarea bazei de pe Lun nu atrsese atentia vreunei
oficialitti importante din guvern. Cineva cu mult mai mult putere dect Hudson sau
Eriksen trebuie c era cheia misterului.
Poate ultimul nume de pe lista membrilor creierului.
Aici Casa Porter. Sirloin a luat-o spre nord-est pe Rhode Island Avenue.
Receptie.
Hagen ntinse pe mas o hart a Districtului Columbia si despturi o alta a statului
Maryland.
Trase o linie cu un creion rosu gros, care se lungea pe msur ce traversau Districtul
si intrau n comitatul Prince Georges. De pe Rhode Island Avenue intrar pe autostrada 1 a
Statelor Unite si pornir spre nord nspre Baltimore.
Ai vreo idee ncotro se-ndreapt? ntreb soferul.
Nici cea mai vag idee, rspunse Hagen si murmur pentru sine cu respiratia
tiat: Doar dac...
Universitatea Maryland. La nici douzeci de mile de centrul Washingtonului. Hudson
si Eriksen probabil s-au asezat n preajma unui institut academic ca s profite de toat
aparatura de cercetare.
Hagen vorbi n microfon:
Casa Porter, fii cu ochii n patru. S-ar putea ca Sirloin s se ndrepte spre
Universitate.
nteles, Iades.
Cinci minute mai trziu, furgoneta iesi de pe autostrad si trecu prin orselul College
Park. Apoi, dup nici o mil, opri n fata unui centru comercial imens, flancat la ambele
capete de magazine universale bine, cunoscute. Cei ctiva acri pe care se-ntindea parcarea
erau impnziti de masinile cumprtorilor. n interiorul furgonetei ncet brusc orice
discutie, ceea ce-l lu pe Hagen prin surprindere.
La naiba! njur el.
Casa Porter, se auzi vocea pilotului.
Te ascult.
Sirloin tocmai s-a oprit la intrarea principal.
Numai c e acoperit de o copertin si nu-l pot vedea.
Asteapt pn apare din nou si-apoi tine-te n urma lui, i ordon Hagen
ridicndu-se de la mas si venind n spatele soferului. Opreste-te chiar n spatele lui.
N-am cum. Sunt cel putin sase masini ntre mine si el.
A coborat si-a intrat n magazin vreunul dintre ei?
E greu de spus n aglomeratia asta. Dar, parc dou, poate trei capete s fi iesit
din masin.
Te-ai uitat bine la tipul pe care l-am luat n urmrire din oras? ntreb Hagen.
Pr crunt si barb. Subtire, cam 1,76 metri. Pulover pe gat, sacou din tweed,
pantalon maro. Da, cred c l-as recunoaste.
F tu un tur al parcrii si vezi dac nu-l zresti. El si cu amicii lui s-ar putea s
schimbe masina. Eu intru n complex.
Sirloin s-a pus n miscare, anunt pilotul elicopterului.
Nu te dezlipi de el, Casa Porter, spuse Hagen. Eu m duc s iau aer.
Receptie.
Hagen sri din masina-caravan si se amestec grbit printre cumprtorii din
interiorul centrului comercial. Era ca si cnd ar fi pornit n cutarea a trei ace ascunse
ntr-un car cu fan. Stia cum arat Hudson, obtinuse cteva instantanee ale lui Gunnar
Eriksen, numai c oricare dintre ei, dac nu chiar amndoi, puteau fi nc n furgonet.
Trecu n grab de la un raion la altul, cercetnd fetele celor din jur, uitndu-se atent,
la fiecare cap de brbat care se ridica deasupra multimii de femei. De ce trebuie s fie
week-end, se gndi el. Puteai s tragi cu tunul prin magazine n orice zi lucrtoare si n-ai fi
lovit pe nimeni. Dup aproape o or de cutri zadarnice, iesi si se opri lng masin.
I-ai zrit? l ntreb pe sofer, stiind dinainte care avea s fie rspunsul.
Acesta cltin din cap.
Mi-ar trebui zece minute s fac nconjurul parcrii. Traficul e prea dens si oricum
conduc ca niste zombi n cutarea unui spatiu de parcare.
Suspectii ti ar putea oricnd s ias prin alt parte si s plece linistiti cnd eu sunt
n partea cealalt a cldirii.
Hagen ddu un pumn, de necaz, n masin.
Era att de aproape, al naibii de aproape, si-acum esuase ca necatul la mal.



35.
Pitt se urc pe dulap si decupl tuburile de neon, rezolvnd astfel problema
somnului fr chinul constant al luminii care i btea n ochi. Nu se trezi dect atunci cnd
gardianul intr cu micul dejun. Se simtea refcut si se arunc asupra fierturii groase de
ovz de parc ar fi fost mncarea lui preferat. Gardianul pru mirat s gseasc camera n
ntuneric, ns Pitt se multumi s ridice neputincios din umeri, ca si cnd n-ar fi stiut
despre ce era vorba, si s-si termine fiertura.
Dou ore mai trziu era condus sub paz la biroul generalului Velikov. Urm
obisnuita asteptare nesfrsit care ar fi trebuit s-i nving rezistenta psihic. Numai c
jocul rusilor era transparent. Intr n joc si btu camera n lung si-n lat, prefcndu-se c e
nervos.
Urmtoarele douzeci si patru de ore aveau s fie critice, ca s folosim o exprimare
blnd. Era sigur c putea din nou s ias din perimetrul inprejmuit, ns nu avea cum s
stie ce noi obstacole i se puteau ivi n cale, sau dac ar mai fi reusit s miste un deget dup
un alt interviu cu Foss Gly.
Nu trebuia s mai amane nici o clip si nici s mai stea pe gnduri, ezitnd. ntr-un
fel sau altul, trebuia s fug de pe insul n noaptea asta.
n cele din urm, Velikov intr n ncpere si-l studie lung pe Pitt nainte de a i se
adresa. Se putea remarca n atitudinea generalului o anumit rceal si-o duritate de
neconfundat i se citea n priviri. i fcu semn lui Pitt s se aseze pe un scaun tare, care nu
fusese n ncpere n cursul ntlnirii anterioare.
Cnd vorbi, tonul lui era ameninttor.
Semnezi hrtia prin care recunosti c esti spion?
Dac asta te face fericit.
N-ai nimic de cstigat fcnd pe desteptul cu mine, domnule Pitt.
Pitt nu-si putu nfrna mania care-l fcu s uite de orice judect sntoas:
N-am cum s fiu amabil cu o lepdtur care maltrateaz femei.
Sprncenele lui Velikov se ridicar:
Explic-te.
Pitt repet vorbele lui Gunn si ale lui Giordino de parc erau ale lui:
Sunetele sunt amplificate de zidurile de beton. Am auzit tipetele lui Jessie
LeBaron.
Chiar le-ai auzit? Velikov si trecu degetele prin pr ntr-un gest de obisnuint. Mie
mi se pare c-ar trebui s-ti dai seama ce avantaje se ivesc dac accepti s colaborezi cu noi.
Dac-mi spui adevrul, s-ar putea s reusesc s mai reduc putin din necazurile prietenilor
ti.
Stii care-i adevrul. De-aia nici nu mai ai cum s-o-ntorci. Patru persoane ti-au
oferit o istorie identic. Nu ti se pare ciudat ca anchetator profesionist ce esti? Patru
persoane care au fost torturate fizic separat n sedinte diferite si care, cu toate acestea, dau
aceleasi rspunsuri la ntrebrile voastre. Lipsa total de profunzime a mentalittii rusesti
nu este egalat dect de dorinta voastr nemsurat de a obtine mrturisiri. Dac as
semna o declaratie prin care recunosc c sunt spion, mi-ati cere nc una pentru crime
mpotriva iubitului vostru stat, urmat de o alta n care mrturisesc c am scuipat pe
strad. Tactica voastr e la fel de rudimentar pe ct v sunt si arhitectura si mncrurile.
Cereti un lucru si apoi nu v mai opriti. Adevrul?! N-ati accepta adevrul nici dac-ar
rsri din pmnt n fata ochilor vostri si v-ar strnge de nas.
Velikov l ascult tcut pe Pitt, uitndu-se la el cu tot dispretul pe care un slav l
poate arta unui mongol.
ti cer nc o dat s colaborezi cu noi.
Nu sunt dect inginer de marin. Nu cunosc nici un fel de secrete militare.
Singurul lucru care m intereseaz este ce ti-au spus superiorii ti despre aceast
insul si cum de-ai ajuns s te afli aici.
Acum ce comision mi oferi? Doar te-ai exprimat destul de clar cnd ai spus c
prietenii mei si cu mine vom muri.
Cine stie, poate ti prelungesti viata.
Velikov btu cu degetele n birou ca ntr-o tob.
Continui s sustii c ati ajuns pe insula Cayo Santa Maria printr-o simpl
ntmplare?
Da.
Si te astepti ca eu s cred c din toate insulele si plajele din Cuba, doamna
LeBaron a ajuns chiar n locul unde se afla sotul ei - si asta fr s fi stiut nimic dinainte,
mi permit s adaug?
S fiu cinstit, nici mie nu mi-a venit s cred, dar exact asa stau lucrurile.
Velikov l privi intens pe Pitt si pru s intrevad la el o hotrre pe care nu se putea
abtine s n-o admire.
Eu am timp, domnule Pitt, am tot timpul de pe lume. Sunt convins c-mi ascunzi
informatii de important vital. O s mai vorbim noi, cnd o s-ti pierzi din arogant.
Aps pe un buton aflat pe birou, care chema gardianul. Un zmbet i apruse pe
fat ns nu se citea nici urm de satisfactie sau de plcere. Prea s fie mai degrab un
zmbet trist.
S m scuzi c sunt asa de direct, spuse Foss Gly. Experienta mea mi spune c
actiunile neprevzute dau nastere unor rezultate mai bune dect asteptarea.
Cnd Pitt intrase n ncpere, nici un cuvnt nu fusese rostit. Nu fcuse dect un pas
peste pragul camerei cnd Gly, care sttea n dosul usii intredeschise, l pocni n spate,
chiar deasupra rinichiului. Se sufoc de durere si aproape c-si pierdu cunostinta, ns,
printr-o minune, rmase n picioare.
Asadar, domnule Pitt, acum c m asculti, poate c e ceva ce-ai vrea s-mi spui.
Ti-a spus cineva vreodat c esti nebun incurabil? mormi Pitt printre dinti.
Vzu pumnul venind spre el, l astept si prelua lovitura rostogolindu-se pregtit; se
ddu de-a dura pn la peretele din spate si se prbusi pe podea, prefcndu-se c si-a
pierdut cunostinta.
Simti gustul de snge n gur si amorteala cum i cuprinde partea stng a fetei. Tinu
ochii nchisi si rmase ntins moale acolo. Trebuia s se adapteze tratamentului acestei
matahale sadice, s vad care e reactia acestei lepdturi la rspunsurile si atitudinea sa,
s prevad momentul si locul n care avea s-l ating urmtoarea lovitur. Pentru c
oricum nu avea cum s stvileasc brutalitatea lui dezlntuit. Singura lui preocupare era
s supravietuiasc anchetei si s ias, chiar dac rnit, pe picioare.
Gly merse la o chiuvet murdar, umplu o gleat cu ap si i-o trnti lui Pitt n cap.
Ei hai, domnule Pitt, dac m mai pricep nc la oameni, pot spune c esti n stare
s ncasezi lovituri mai zdravene dect asta.
Pitt se ridic cu greu pe mini n genunchi, scuip snge pe podeaua de ciment si
gemu convingtor, vrednic de mil.
N-am ce s-ti spun mai mult dect ti-am spus deja, rosti el cu greutate.
Gly l ridic ca pe un copil si-l trnti ntr-un scaun. Cu coltul ochiului, Pitt nregistra
rotirea periculoas a pumnului drept al lui Gly venind spre el. Primi lovitura ct de bine
putu, incasand-o chiar deasupra obrazului, sub tampl. Pret de cteva secunde, ncerc
s-si potoleasc durerea ucigtoare si se prefcu din nou c se prbuseste lesinat.
nc o gleat de ap si Pitt refcu din nou scena cu gemetele. Gly se aplec pn ce
i atinse fata.
Pentru cine lucrezi? Pitt si ridic minile si-si prinse capul care-i vibra de durere.
Am fost angajat de Jessie LeBaron s aflu ce a ptit sotul ei.
Ati debarcat la bordul unui submarin.
Am plecat din Florida Keys pe un dirijabil.
Scopul venirii voastre aici era s strngeti informatii despre preluarea puterii n
Cuba.
Pitt ridic sprncenele, nentelegnd nimic:
Preluarea de putere? Nu-nteleg ce vrei s spui.
De data asta Gly l lovi drept n stomac, fcndu-l s-si piard si ultima frm de
suflu, apoi se asez calm si-i urmri reactia.
Pitt ntepeni, luptndu-se s respire. Simtea c parc inima ncetase s-i bat.
Simtea gust de bil n gat. Peretii ncperii ncepur s-i joace dinaintea ochilor. Gly aprea
la captul unui tunel de unde-i zmbea rutcios.
Ce ordine ati primit si ce trebuia s faceti odat ajunsi pe Cayo Santa Maria?
Nici un ordin, spuse Pitt si vocea i sun nfundat.
Gly se ridic si se pregti s loveasc din nou.
Ametit, Pitt se ridic n picioare, se cltin o clip, cu capul atrnndu-i moale ntr-o
parte. Acum stia ce-i poate pielea lui Gly. i gsise punctul slab. Ca majoritatea sadicilor,
Gly era structural un las. Ar fi btut n retragere si-ar fi fost scos din curs dac i te-ai fi
opus n acelasi fel.
Gly se pregti s-si rsuceasc corpul, dar mpietri de mirare. Ridicnd pumnul de la
podea si rsucindu-si umrul drept Pitt i trnti un croseu de dreapta cu toat forta pe care
reusise s-o adune.
Pumnul se izbi de nasul lui Gly, zdrobind cartilajul si rupandu-i osul. Apoi, i nfipse
dou lovituri scurte si-o lovitur lateral cu bratul ndoit, drept n triunghi. Ar fi putut la fel
de bine s atace piatra de colt a lui Empire State Building si efectul ar fi fost acelasi.
Oricine altcineva ar fi czut pe spate. Gly se mpletici ctiva pasi si rmase n
picioare, cu fata nrosit de furie. Sngele i siroia din nas, ns nici nu-l bg n seam.
Ridic pumnul si-l agit spre Pitt:
Pentru asta, am s te omor, spuse el.
Bag-ti pumnul n fund, spuse Pitt scrbit.
nsfac scaunul si-l arunc pn la Gly. Acesta l ddu la o parte, zdrobindu-l, cu
bratul. Pitt prinse sclipirea de rutate din ochii lui Gly si-si ddu seama c acesta nu mai
avea s loveasc cu iuteala unui bici ci cu forta unei brute dezlntuite.
Gly smulse chiuveta din perete, rupand pur si simplu tevile de care era prins, si-o
ridic deasupra capului. Fcu trei pasi si-o arunc nspre Pitt Pitt sri n lturi si se feri de
lovitur cu o eschiv. n timp ce chiuveta zbura spre el ca un safe prbusindu-se dintr-o
cldire nalt, stiu c reactionase cu o secund mai trziu. si ridic minile instinctiv ntr-
un gest disperat s pareze lovitura masei de fier si faiant.
Salvarea lui Pitt fu usa. Zvorul prelua forta cu care venise spre el chiuveta si care-l
agtase cu un colt al su, iar usa fu smuls din inchiztoare si se deschise violent. Pitt fu
proiectat napoi pe coridor unde se prbusi grmad la picioarele gardianului speriat.
Durerea l sgeta n vintre si n bratul drept, alturndu-se suferintei cumplite provocate de
loviturile n stomac si n cap. Palid, valuri de great asaltndu-l, se scutur de ameteala
care ameninta s se transforme n lesin si reusi s se ridice n picioare, sprijinindu-se cu
minile de zid.
Gly smulse chiuveta din us, unde se ntepenise, si-l fulger pe Pitt cu o privire
criminal:
Esti un om mort, Pitt. Ai s mori ncet, milimetru cu milimetru, si-ai s ajungi s
cersesti s pun capt agoniei tale. Data viitoare cnd ne vedem, te zdrobesc os cu os si-ti
smulg inima din piept.
n ochii lui Pitt nu se citea ns nici un pic de team. Durerea ncepuse s-l lase, si
era acum nlocuit de exaltare. Reusise s scape ntreg. Era rnit, dar drumul era liber.
Data viitoare cnd ne-ntlnim, am s vin cu o bt groas.



36.
Pitt reusi s doarm dup ce gardianul l ajut s ajung la celula sa. Se trezi trei
ore mai trziu.
Zcu ntins, pn ce mintea ncepu s-i lucreze din nou. Corpul si fata i erau
acoperite de o multime de vnti, ns nu avea nici un os rupt. Supravietuise.
Se asez n sezut si-si ls picioarele pe pardoseal, asteptnd cteva clipe, s-i
treac ameteala. Se slt pe picioare si ncepu s fac exercitii s se dezmorteasc: Un val
de slbiciune l npdi, ns, cu un efort de voint, l alung si continu s fac gimnastic
pn-si simti din nou muschii si ncheieturile suple.
Sosi si gardianul aducndu-i cina, iar Pitt ntepeni din nou cu ndemnare zvorul, o
manevr pe care o exersase n asa fel nct s nu lase pe ultima clip nici o posibil
greseal. Se opri, ascult si, neauzind pasi si nici voci pe coridor, iesi din celul.
Timpul era extrem de pretios. Avea prea multe de fcut si nu erau dect cteva ore de
ntuneric la adpostul cruia putea s reuseasc. Cu prere de ru se gndi c ar fi vrut
s-si ia rmas bun de la Giordino si de la Gunn, ns orice clip n plus, petrecut n baz,
i micsora serios sansele de reusit. Primul lucru pe care-l avea de fcut era s-o gseasc
pe Jessie si s-o ia cu el.
O gsi n spatele celei de-a sasea usi pe care o ncerc, zcnd direct pe ciment doar
cu o ptur murdar sub ea. Nu purta pe trupul dezgolit nici urm de violent, ns fata
sa, odinioar frumoas, era grotesc acoperit de contuzii vinete. Gly lucrase cu pricepere,
umilindu-i pudoarea si brutaliznd ceea ce o femeie are mai de pret-chipul su.
Pitt se aplec deasupra ei si-i lu capul n mini, privind-o cu o expresie plin de
tndrete, ns cu ochii ncrcati de o furie nebuneasc. Simtea urcnd n el dorinta de
rzbunare. l strbtu un fior de ur slbatic care depsea ca intensitate orice simtise
pn atunci.
Jessie, Jessie, m auzi? Gura ei se deschise tremurnd, iar ochii l privir tint:
Dirk, murmur ea, tu esti?
Da, te scot de-aici.
M scoti... Cum?
Am gsit o modalitate de a evada din baza asta imprejmuit.
Dar insula? Raymond spunea c este imposibil s evadezi de pe insul.
Am ascuns motorul brcii pneumatice. Dac am putea construi o plut mic.
Nu! suspin ea hotrt.
Se czni s se ridice, cu o expresie de concentrare trecndu-i peste chipul care era
acum o masc. El o prinse delicat de umeri si o sustinu.
Nu te misca, spuse el.
Trebuie s pleci singur.
Nu te las n starea asta.
Ea scutur slab din cap.
Nu. N-as face dect s sporesc sansele ca tu s fii prins.
mi pare ru, spuse Pitt sec.
ti place sau nu, vii cu mine.
Nu-ntelegi, pleda ea. Esti singura noastr sans de a ne salva pe toti. Dac
reusesti s te ntorci n Statele Unite si-i spui presedintelui ce se petrece aici, Velikov nu va
avea ncotro si ne va tine-n viat.
Ce legtur are presedintele cu toate astea?
Mai mult dect crezi tu.
Deci Velikov a avut dreptate. La mijloc e o conspiratie.
Nu-ti pierde vremea cu speculatii. Du-te, te rog, pleac. Dac scapi tu, ne salvezi si
pe noi.
Pitt simti un val coplesitor de admiratie pentru Jessie. Arta ca o ppus
dezmembrat, btut si lipsit de aprare, ns si ddu seama c frumusetea ei fizic era
pe msura unei frumuseti interioare - curajul si hotrrea sa. Se aplec si-o srut usor
pe buzele zdrobite.
Voi reusi, spuse el plin de ncredere. Promite-mi c-ai s rezisti pn m-ntorc.
ncerc s-i zmbeasc, ns buzele n-o ascultar.
Clown nebun ce esti. N-ai cum s te-ntorci n Cuba.
Uit-te la mine.
Noroc, murmur ea sfrsit. Si iart-m c ti-am ncurcat viata.
Pitt zmbea, ns simtea c avea lacrimi n ochi.
Asta le si place brbatilor la femei. Nu ne lsati niciodat s ne plictisim.
O srut din nou pe frunte.
Escaladarea putului de evacuare strni n Pitt nenumrate dureri, n special n brate,
iar cnd ajunse sus trebui s se opreasc s-si trag sufletul cteva minute nainte de a
deschide capacul si de a se tari afar, n ntunericul din garaj. Cei doi soldati erau n
continuare prinsi ntr-un joc de sah. Prea s fie un lucru obisnuit pentru a omori
plictiseala rondului de noapte. De-abia dac se osteneau din cnd n cnd s arunce o
privire spre vehiculele parcate n afara biroului n care se aflau. N-aveau nici un motiv s se
gndeasc c se putea ntmpla ceva neprevzut. Probabil c erau mecanici, nu soldati de
paz, se gndi Pitt.
Fcu o scurt recunoastere a garajului: bancuri cu scule, rampe de schimbare a
uleiului, depozitul de piese de schimb si de uleiuri, camioane si echipament de constructie.
Camioanele aveau prinse pe cadru canistre de benzin de douzeci de litri fiecare. Pitt
scutur usurel canistrele pn ce gsi una plin. Restul erau pe jumtate sau aproape
goale. Bjbi prin ntuneric pe lng o trus cu scule si-n cele din urm gsi un furtun pe
care-l folosi s trag benzin din rezervorul unui camion. Dou canistre cu patruzeci de
litri era tot ce putea s care cu sine. Problema pe care o avea acum era s le treac prin
gura de aerisire de pe acoperis.
Pitt lu un cablu de remorc agtat si-i leg capetele de manerele canistrelor. si
trecu pe umr cablul, ca pe o cobilit, se catr pe grinzile de sustinere. Usurel, uitndu-se
spre mecanici s. vad dac mai erau captivati de partida de sah, mpinse canistrele pe
acoperis, una cte una, prin gura de aerisire.
Dup alte dou minute, le crase pn la galeria care trecea pe sub zid. Desfcu
barele si iesi zorit.
Era senin, iar luna n ptrar plutea pe un cer spuzit de stele. Nu se simtea dect o
boare de vnt, iar aerul noptii era rcoros.
Fr vreun motiv anume, de data asta merse pe partea cealalt a drumului. nainta
cu dificultate.
Sub greutatea canistrelor, si simti curnd minile atrnndu-i din ncheieturi.
Picioarele se afundau n nisipul afanat si trebuia s scape de durerea tot mai pregnant din
brate si din mini.
Pitt se-mpiedic si fu pe punctul s cad la marginea unei dumbrvi dese de palmieri
cu trunchiurile att de groase nct aproape c se atingeau. ntinse minile si bjbi n
jurul lui. Atinse un obiect de metal afundat n nisip, aproape acoperit de acesta.
Curios, ls jos canistrele de benzin si se tari prudent pe marginea luminisului. O
gril de metal se ridica la saizeci de centimetri de pmnt si se ntindea pe toat suprafata
poienitei. Centrul ei cobora, pn devenea concav ca un bol. si trecu degetele peste
palmierii care nconjurau luminisul.
Erau falsi. Trunchiurile si frunzele erau fcute din tuburi de aluminiu nvelite ntr-o
membran sablat din plastic care le imita perfect pe cele adevrate. Erau peste cincizeci
de astfel de palmieri, bine camuflati si vopsiti n culori naturale ca s pcleasc avioanele
trimise de americani n urmrire si aparatele lor foto att de sofisticate.
Bolul nu era altceva dect o imens anten radio-TV de forma unei farfurii, iar falsii
palmieri, niste brate hidraulice care o ridicau si-o lsau. Pitt mpietri dndu-si seama de
importanta descoperirii sale accidentale. Acum stia c, ngropat sub nisipul insulei, se afla
un vast centru de comunicatii.
Dar, n ce scop? Pitt nu avea timp s se gndeasc, ns era mai hotrt ca oricnd
s fug. Continu s nainteze n ntuneric. Satul era mai aproape dect tinea el minte. Era
lac de sudoare si abia se mai mpleticea de epuizare, cnd, n sfrsit, ajunse n curtea casei
unde ascunsese, sub cad, motorul brcii. Usurat, ls canistrele pe pmnt, se ntinse pe
salteaua veche si atipi o or.
Desi era n criz de timp, somnul scurt se dovedi a-l inviora considerabil. i lsase
mintea s lucreze. n vremea asta, prinsese contur o idee care era att de simpl nct nu-i
veni s cread c nu se gndise la ea dinainte.
Cr canistrele pn la lagun. Apoi se-ntoarse s ia motorul. Cutnd prin
mormanele de gunoaie, descoperi o scndur care nu prea a fi putred.
Ultimul lucru pe care-l avea de fcut era si cel mai greu. ns nevoia te nvat, si
repeta Pitt neobosit.
Folosind scndura ca pe un cadru al pupei, Pitt nfund motorul n partea din spate
a czii.
Urmtorul lucru fu s curete filtrul de benzin si s sufle nisipul de pe frnghii. O
conserv pe care o ndoi n form conic avea s fie folosit drept palnie de scurgere a
benzinei n rezervorul motorului. n final, nainte de a astupa cu un dop incropit gura de
scurgere a czii rupse cele patru picioare ale ei, ca niste labe, cu ajutorul unui drug de fier.
Trase de frnghia starterului de dousprezece ori nainte ca motorul s scuipe, s
porneasc si, n sfrsit, s toarc linistit. mpinse cada spre ap mai adnc pn ce pluti la
suprafata ei. Apoi se catr n ea. Greutatea propriului su corp si a celor dou canistre
pline cu benzin o fceau s se mentin pe ap surprinztor de bine. Ls bratul elicei n
ap si mpinse levierul vitezei la nainte.
Strania ambarcatiune de forma unei mingi iesi n lagun spre larg si se ndrept spre
cursul principal. Sub lumina lunii, marea prea calm, iar valurile mai mici de un metru.
Trebuia s-si croiasc drum prin valurile care se sprgeau la mal si s se indeprteze ct
mai mult de insul pn la rsritul soarelui.
ncetini si numr valurile, calculnd frecventa cu care se sprgeau de trm. Nou
valuri mai puternice se prvlir unul dup cellalt lsnd un gol lung ntre ele si
urmtorul. Pitt mpinse frana pn la fund si stabiliz pupa czii. Urmtorul val fu mic si
se zdrobi chiar n fata lui. Prelua izbitura valului inspumat chiar n prova dar reusi s
nainteze. Cada se cltin, elicea btu apa si o mpinse peste creasta urmtorului val
nainte ca acesta s se sparg.
Pitt trase un chiot de fericire c se vedea n sfrsit liber. Ce era mai greu, trecuse.
Stia c nu putea s fie gsit dect printr-o ntmplare. Cada era prea mic s poat fi
detectat pe radar. ncetini putin, pentru a cruta motorul si a economisi benzin. si ls
mana n ap si aprecie c nainta cu patru noduri. pn a doua zi de dimineat avea s
ias din apele cubaneze.
nlt privirea spre cer, si alese cteva repere si o stea care s-l cluzeasc si se
nscrise pe cursul care-l ducea spre Canalul Bahama.
Sfrsit volumul 1.









































Volumul 2.

Partea a treia
SELENOS 8

37.
30 octombrie 1989
Kazahstan, URSS

Cu mingea de foc strlucind n coada sa mai luminoas dect noptile albe, Selenos 8
se ridic spre cerul albastru n aerul rcoros ducnd cu sine statia lunar de o sut zece
tone cu oameni la bord.
Superracheta, prevzut cu patru servomotoare cu o fort de sase sute treizeci de mii
de kilograme, ls n urma sa o coad ca de comet cu o lungime de trei sute de metri si o
ltime de nouzeci de metri.
Un fum alb tsni si nvlui rampa de lansare, iar huruitul motoarelor fcu s se
zgltie ferestrele pe o distant de doisprezece mile njur. La nceput se ridic att de lin
nct prea c mici nu se-nltase.
Apoi lu vitez si dispru ca fulgerul nspre nalturi.
Presedintele sovietic Antonov urmrea lansarea rachetei de la fereastra unui buncr
blindat printr-un binoclu montat pe un trepied. Serghei Comilov si generalul Iasenin se
tineau n picioare lng el, urmrind cu atentie comunicarea verbal dintre cosmonauti si
cei de la centrul de control al zborurilor.
O priveliste impresionant, rosti Antonov aproape cu veneratie.
Si o lansare ca la carte, spuse Cornilov. Vor atinge viteza de nscriere pe orbit n
numai patru minute.
Totul functioneaz perfect?
Da, tovarse presedinte. Toate sistemele functioneaz normal. Si s-au nscris pe
ruta corect.
Antonov urmri limba lung de foc pn ce se pierdu n cosmos. Doar atunci suspin
si se ndeprt de telescop.
Ei bine, tovarsi, acest adevrat spectacol spatial ar trebui s abat atentia lumii
de la urmtorul zbor al navetei americane pe care ei vor s-o plaseze pe noua statie orbital.
Iasenin ncuviint si-l strnse de umr pe Cornilov.
Felicitri, Serghei. Ai suflat yankeilor o nou victorie, n favoarea Uniunii Sovietice.
Nu-i meritul meu, spuse Cornilov. Din cauza mecanicii spatiului cosmic, s-a
ntmplat c fereastra noastr spre Lun s-a deschis cu cteva ore naintea celei
programate de ei pentru lansare.
Antonov privea aerul ca vrjit.
Presupun c serviciile de informatii americane nu sunt la curent cu faptul c
astronautii nostri nu sunt ceea ce par a fi.
Un siretlic desvrsit, spuse Iasenin fr nici o rezerv. Schimbarea a cinci oameni
de stiint specialisti n probleme spatiale cu soldati special antrenati, doar cu cteva clipe
naintea lansrii, a trecut neobservat.
Sper c se poate spune acelasi lucru si despre programul de ultim or prin care
am nlocuit echipamentul de cercetare cu armamentul, spuse Cornilov. Vestea a provocat
aproape o revolt n rndul oamenilor de stiint ale cror experimente au fost anulate. Iar
inginerii crora li s-a cerut s reproiecteze interiorul statiei, s-o adapteze la noii factori de
greutate si s-o compartimenteze pentru pstrarea armelor, s-au nfuriat c nu li s-a
explicat de ce era nevoie s aduc aceste modificri de ultim or. Sigur c ceva din
nemultumirea lor va ajunge la urechile americanilor.
Nu-ti pierde cumptul din pricina asta, spuse Iasenin rznd. Autorittile spatiale
americane nu vor bnui nimic pn nu se-ntrerupe legtura cu pretioasa lor baz selenar.
Cine e comandantul trupei noastre de asalt? ntreb Antonov.
Maiorul Grigori Leucenko, expert n lupta de gheril. Maiorul a repurtat
nenumrate victorii mpotriva rebelilor din Afganistan. Garantez personal pentru calittile
sale de soldat nenfricat si devotat cauzei.
Antonov ncuviint ngndurat:
O alegere bun, generale. Suprafata Lunii nu i se va prea mult diferit de
pmntul din Afganistan.
Nu-ncape ndoial c maiorul Leucenko va conduce aceast operatiune spre o
reusit total.
Uiti de astronautii americani, generale, spuse Cornilov.
Ce-i cu ei?
Fotografiile demonstreaz c si ei sunt narmati. M rog s nu fie att de fanatici
nct s dezlntuie o lupt serioas n aprarea bazei lor de pe Lun.
Iasenin zmbi indulgent:
Te rogi, Serghei? Si la cine te rogi? Precis c nu lui Dumnezeu. N-o s-i ajute pe
americani cnd or porni la atac Leucenko si oamenii si. Concluzia e evident. Oamenii de
stiint nu se pot msura cu soldati profesionisti antrenati s ucid.
Nu-i subestima. Asta a fost tot ce-am avut de spus.
Destul! spuse Antonov aproape tipnd. S nu mai aud c vorbiti ca niste defetisti.
Maiorul Leucenko are dublul avantaj al atacului-surpriz si-al armamentului superior.
Peste mai putin de saizeci de ore din acest moment, va ncepe adevrata btlie n spatiul
cosmic. Iar eu nu m astept ca Uniunea Sovietic s piard.
La Moscova, Vladimir Polevoi era asezat la biroul su din centrala K.G.B-ului aflat
n Piata Dzerjinski si citea un raport primit de la generalul Velikov. Nu ridic privirea cnd
l auzi intrnd cu pasi mari n ncpere pe Lev Maiski si nici nu-l vzu cum ia loc fr a fi
invitat. Maiski avea o fat oarecare, lipsit de expresie si unidimensional, ca si
personalitatea sa. Era adjunctul lui Polevoi n fruntea Directoratului principal, bratul
operatiunilor cu strintatea din cadrul K.G.B-ului. Relatiile dintre Maiski si Polevoi erau
rezervate, ns cei doi se completau unul pe altul.
n cele din urm, Polevoi ridic ochii si privi plictisit la Maiski.
Vreau o explicatie.
Prezenta sotilor LeBaron nu a fost prevzut, spuse Maiski concis.
Poate prezenta doamnei LeBaron si-a echipajului ei de cuttori de comori. Dar cu
LeBaron ce-a fost? De ce a trebuit Velikov s-l preia de la cubanezi?
Generalul s-a gndit c Raymond LeBaron ar putea fi un zlog util pe masa
negocierilor cu Departamentul de Stat al SUA dup ndeprtarea fratilor Castro de la
putere.
Bunele lui intentii ne-au vrt ntr-un joc periculos, spuse Polevoi.
Velikov m-a asigurat c LeBaron este detinut n cel mai strict secret si c i se ofer
numai informatii false.
Si totusi, exist eventualitatea, ct de mic, ca LeBaron s descopere adevrata
destinatie a insulei Cayo Santa Maria.
Atunci va fi ndeprtat.
Si Jessie LeBaron?
Pi cred c ea si prietenii si s-ar putea dovedi utili cnd o s aruncm vina asa-
zisului dezastru la poarta CIA.
Velikov sau unul dintre agentii nostri secreti de la Washington au descoperit vreun
plan al americanilor de infiltrare a insulei?
Nu, rspunse Maiski. A fost verificat echipajul de pe dirijabil si nici unul nu are
legtur cu CIA. Sau cu cercurile militare.
Nu vreau nici un amestec nedorit, rosti Polevoi ferm. Ne-apropiem cu pasi mari de
succes. S-i transmiti ce ti-am spus lui Velikov.
O s primeasc ntocmai instructiunile.
Se auzi o btaie n us, dup care intr secretara lui Polevoi. Fr a scoate un
cuvnt, i ntinse o hrtie si iesi din ncpere.
Brusc, fata lui Polevoi se nrosi de mnie.
La dracu! Vorbesti de un pericol si el devine realitate.
Poftim?
Un semnal urgent de la Velikov. Unul dintre prizonieri a evadat. Maiski fcu o
miscare nervoas cu minile:
Imposibil. Nu exist nici o barc pe Cayo Santa Maria, iar dac e suficient de
nebun s plece not, ori se va ineca, ori va pieri mncat de rechini.
Oricine ar fi, nu ajunge departe.
l cheam Dirk Pitt si, dup prerea lui Velikov, e cel mai periculos din tot grupul.
Periculos sau nu...
Polevoi i fcu semn s tac si ncepu s msoare camera, cu fata reflectnd o mare
agitatie.
Nu ne putem permite s avem surprize. Scadenta aventurii noastre cubaneze
trebuie devansat cu o sptmn.
Maiski cltin capul, dezaprobator:
Vasele nu vor ajunge n Havana la timp. Pe de alt parte, nu putem schimba data
srbtoririi.
Fidel va fi prezent la ceremonie mpreun cu toate oficialittile din guvernul su
pentru a lua cuvntul.
Rotile masinriei au fost puse n miscare. Nimic nu mai poate modifica momentul
stabilit. Rom si Cola trebuie fie rechemati, fie lsati s continue conform planului.
Polevoi si frngea minile, nehotrt nc asupra deciziei.
Rom si Cola, ce nume idiot pentru o operatiune de asemenea anvergur.
Un motiv n plus s continum. Programul nostru de dezinformare s-a pus n
miscare si au nceput deja s fie mprstiate zvonuri despre un plan al CIA de distrugere a
Cubei. Expresia Rom si Cola este tipic american. Nici un guvern strin nu va bnui c
planul a fost elaborat n secret la Moscova.
Polevoi ridic din umeri, semn c este de acord:
Foarte bine, ns nici nu vreau s m gndesc ce urmri ar avea dac acest individ
Pitt scap printr-un miracol si ajunge napoi n Statele Unite.
E deja mort, anunt Maiski sigur pe sine. Sunt sigur de asta.











38.
Presedintele bg capul n biroul lui Daniel Fawcett si schit un gest.
Nu te ridica. Am vrut doar s stii c urc s iau prnzul cu sotia mea.
Nu uitati c avem o ntlnire important cu sefii agentiilor de informatii si cu Doug
Oates peste patruzeci si cinci de minute, i aminti Fawcett.
Promit c m ntorc la timp.
Presedintele se ntoarse si lu liftul pn la locuinta sa personal de la etajul doi al
Casei Albe.
Ira Hagen l astepta n apartamentul Lincoln.
Pari obosit, Ira; Hagen zmbi.
Se apropie scadenta.
Cum stm?
Am descoperit identitatea tuturor celor nou membri ai creierului. Sapte stiu deja
unde pot fi gsiti. Doar Leonard Hudson si Gunnar Eriksen rmn n afara plasei ntinse de
mine.
Nu le-ai luat urma dup episodul de la centrul comercial? Hagen ezit.
Nimic de felul unei reusite totale.
Statia selenar sovietic a fost lansat n urm cu opt ore, spuse presedintele. Nu
mai pot amana lucrurile nici o clip. Dau ordin ca n dup-amiaza asta s fie strnsi
membrii creierului, attia cti vor putea fi gsiti.
Cu armata sau cu FBI?
Nici unii, nici altii. Un vechi tovars de arme din corpul de marin va avea onoarea.
I-am dat deja lista noastr cu numele si locul unde poate s-i gseasc. Presedintele se opri
si-l privi fix pe Hagen.
Spuneai c ai descoperit identitatea tuturor celor nou brbati, Ira, dar n raportul pe
care mi l-ai dat nu apar dect opt nume.
Hagen pru c face asta mpotriva vointei lui, ns bg mna n buzunarul hainei si
scoase o bucat de hrtie mpturit.
N-am dezvluit identitatea celui de-al noulea brbat, pentru c am vrut s fiu
absolut sigur cine este. Un analizor de voce mi-a confirmat bnuielile.
Presedintele lu hrtia din mna lui Hagen, o despturi si citi numele scris pe ea. si
scoase ochelarii si sterse preocupat lentilele, de parc nu-i venea s-si cread ochilor. Apoi,
vr hrtia n buzunar.
Presupun c am stiut de la bun nceput, dar n-am putut s cred n complicitatea
lui. .
Nu-i judeca aspru, Vince. Oamenii stia sunt niste adevrati patrioti, nici vorb s
fie trdtori.
Singurul lucru de care se fac vinovati este tcerea pe care au pstrat-o. n cazul lui
Hudson si al lui Eriksen. S-au prefcut c sunt morti n toti acesti ani. Gndeste-te la
durerea pe care au provocat-o rudelor si prietenilor, lor. Natiunea american nu-i va putea
recompensa pentru sacrificiul lor si nici nu va fi capabil s nteleag deplin binefacerile
realizrilor acestora.
mi dai lectii, Ira?
Da, domnule, ti dau lectii.
Presedintele bg de seam abia acum lupta interioar a lui Hagen. ntelese c n
sufletul prietenului su se ddea o btlie decisiv. Loialitatea lui Hagen era pe muchie de
cutit.
mi ascunzi ceva, Ira.
N-am s te mint, Vince.
Stii unde se ascund Hudson si Eriksen.
S zicem c am o bnuial a naibii de solid.
Pot s m ncred n tine c ai s-i aduci aici?
Da.
Esti un bun cercetas, Ira.
Unde vrei s ti-i livrez si cnd?
Camp David, rspunse presedintele. Ora opt mine dimineat.
Vom fi acolo.
Nu te pot include si pe tine, Ira.
Lucrul pe care trebuie s-l faci tu, Vince, s zicem un fel de rsplat pentru efortul
meu, este c-mi datorezi s fiu prezent n final.
Presedintele se gndi o clip.
Ai dreptate. Mcar att pot s fac.

***
Martin Brogan, director CIA; Sam Emmett de la FBI si secretarul de stat Douglas
Oates se ridicar n picioare la intrarea presedintelui n sala de ntruniri, cu Dan Fawcett
venind n urma lui.
V rog, luati loc, domnilor, spuse presedintele zmbind.
Urmar cteva minute de discutii nensemnate pn ce Alan Mercier, consilierul n
probleme de securitate, si fcu aparitia.
mi cer scuze pentru ntrziere, spuse el, lsndu-se grbit s alunece ntr-un
scaun. N-am avut timp nici s m gndesc la o scuz plauzibil.
Iat un brbat sincer, spuse Brogan rznd. Mi-e sil.
Presedintele asez stiloul pe agend.
Cum stm cu pactul cubanez? ntreb el, privindu-l pe Oates.
Pn nu reusim s ncepem un dialog secret cu Castro, nu putem dect s
asteptm, n priz.
Exist vreo posibilitate, orict de mic, ca Jessie LeBaron s fi ajuns la el cu
ultimul nostru rspuns? Brogan cltin capul.
Cred c e foarte ndoielnic s fi stabilit legtura. Sursele noastre de informare n-au
scos un cuvnt de cnd a fost doborat dirijabilul. Consemnul este c a murit.
Vreo stire de la fratii Castro?
Nici una.
De la Moscova ce vesti ai?
Lupta intern dintre Castro si Antonov amenint ca n curnd s devin ftis,
spuse Mercier. Oamenii nostri de la Ministerul cubanez de Rzboi sustin c Fidel Castro
amenint s-si retrag trupele din Afganistan.
Asa se mai leag lucrurile, spuse Fawcett.
Antonov n-o s stea cu minile n sn, s permit ca asa ceva s se ntmple.
Emmett se aplec nainte peste mas si-si mpreun minile.
Totul a nceput n urm cu patru ani, cnd Castro s-a rugat umilindu-se s fie
scutit de plata simbolic a Celor zece miliarde de dolari pe care le datora Uniunii Sovietice
si care reprezentau mprumuturi ntoarse si rsntoarse nc din anii 60. A vrut s dea
impresia c e un centru economic puternic ntr-un colt de lume si-a trebuit s-i cedeze lui
Antonov cnd i-a cerut s trimit trupe n rzboiul din Afganistan. Nu doar cteva mici
companii, ci aproape douzeci de mii de oameni.
Cte victime a nregistrat CIA n rapoartele sale? ntreb presedintele ntorcndu-
se spre Brogan.
Cifrele pe care le detinem indic aproape o mie sase sute de morti, dou sute de
rniti si peste cinci sute de dispruti.
Doamne Dumnezeule, dar asta nseamn peste douzeci la sut.
nc un motiv pentru cubanezi s-i deteste pe rusi, continu Brogan. Castro e ca
un om care se plimb cu o barc care ia ap.
Iar dac America i arunc frnghia de care s se agate, cei de la Kremlin or s-l
spulbere.
De fapt, oricum vor s-l mture, adug Emmett.
Avem vreo idee cnd si n ce fel va avea loc asasinarea lui? ntreb presedintele.
Brogan se rsuci n scaun nelinistit.
Sursele noastre nu au reusit s descopere si s decodifice nici una din datele
preluate de pe satelitii nostri de ascultare care sunt concentrati asupra operatiunii. Doar
frnturi si fragmente de Informatii care, puse cap la cap, nu ne ajut s ne facem o idee
despre planurile lor.
Stiti cine rspunde de ea? insist presedintele.
Generalul Piotr Velikov, de la G.R.U., considerat a fi un expert n infiltrarea
guvernelor Lumii a treia si manipularea acestora. El a fost artizanul rsturnrii guvernului
din Nicaragua n urm cu doi ani. Din fericire, guvernul marxist pe care l-a instalat nu a
rezistat.
Lucreaz lng Havana?
E mai tcut ca mormntul, rspunse Brogan.
Imaginea perfect a unui tip care se afl nicieri. Velikov nu a fost vzut n public n
ultimii patru ani. Suntem al naibii de siguri c trage sforile dintr-un loc ascuns.
Ochii presedintelui se ntunecar.
Deci, tot ce stim este o teorie extrem de vag cum c Kremlinul ar plnui s-i
asasineze pe Fidel si pe Raul Castro ncercnd s dea vina pe noi, apoi s preia conducerea
folosind niste marionete cubaneze care, de fapt, ar primi ordine de la Moscova. S fim
seriosi, domnilor, nu pot actiona pe baza unui simplu scenariu . Am nevoie de dovezi.
E o poveste care se bazeaz pe fapte reale, explic Brogan. Avem numele
cubanezilor care sunt pltiti de sovietici si care asteapt la rnd s pun mana pe putere.
informatiile noastre sustin clar intentia Kremlinului de a-i asasina pe fratii Castro.
CIA e tapul ispsitor perfect, pentru c poporul cubanez nu a uitat nc ce s-a-
ntmplat la Bay of Pigs si mici uneltirile soldate cu un esec ale agentiei de a-l ucide pe Fidel
cu ajutorul Mafiei, n timpul administratiei Kennedy. V asigur, domnule presedinte, c eu
consider chestiunea aceasta o prioritate. Saizeci de agenti la toate nivelurile fac eforturi de
a strpunge vlul de mister de care s-a nconjurat Velikov.
Si noi nu putem s ajungem pn la Castro pentru un dialog deschis de
intrajutorare...
Nu, domnule, rspund, e Oates. Se opune oricrui contact pe cale oficial.
Nu-si d seama c s-ar putea s nu mai aib timp? ntreb presedintele.
Cred c pluteste n gol, i rspunse Oates.Pe de-o parte, se simte n sigurant,
stiind c marea mas a cubanezilor l idolatrizeaz. De fapt putini conductori de natiune
pot spune c se bucur de teama respectuoas si de afectiunea de care se bucur el.
Totusi, pe de alt parte, nu e capabil s nteleag pe deplin amenintarea grav la adresa
vietii si a guvernului su care vine din partea sovieticilor.
Deci, ce vreti s-mi spuneti, spuse presedintele grav, este c dac agentii nostri nu
reusesc s strpung zidul de securitate sau s strecoare pe cineva n vizuina lui Castro si
s-l fac s nteleag situatia realist, n-avem altceva de fcut dect s stm confortabil n
fotoliu si s urmrim cum se scufund Cuba prins complet sub dominatia sovietic.
Da, domnule presedinte, spuse Brogan. Asta este exact ce ncercam s v spunem.




39.
Hagen hoinrea de parc n-avea nici o treab prin raioanele centrului comercial si se
uita cu coada ochiului la mrfurile de pe rafturi. Mirosul de alune prjite i aminti c-i era
foame. Se opri lng o gheret vopsit n culori vii si cumpr o pung de arahide
rumenite.
Ca s-si odihneasc picioarele, se asez pe canapeaua dintr-un raion de aparatur
electronic si se uit la cele douzeci de televizoare nsirate pe un perete, toate deschise pe
acelasi canal. Imaginile prezentau stirea lansrii, n urm cu o or, din California, a navetei
spatiale Getlysburg. De la primul zbor al rachetei din 1981, peste trei sute de oameni
fuseser lansati n cosmos, iar, n afara mediilor de informare, se prea c nimeni nu mai
acord atentie acestui tip de informatii.
Hagen btu magazinele n sus si-n jos, oprindu-se s priveasc ca un gur-casc
printr-o fereastr ntr-o cabin n care un disc-jokey schimba discurile pentru statia-local
de radio a magazinului.
Trecea pe lng o multime de cumprtoare, ns atentia sa se concentra asupra
putinilor brbati.
Majoritatea preau a fi n pauz de mas, cutnd prin rafturile ngrijit aranjate, de
obicei cumprnd primul lucru care le cdea n mn, spre deosebire de femei, care
scotoceau peste tot, n dorinta nebuneasc de a gsi ceva mai bun la un pret convenabil.
Zri doi brbati care mncau sandvisuri imense la un restaurant cu preparate la
minut. Nu aveau nici o sacos de cumprturi si nici nu erau mbrcati ca niste angajati de
magazin. Purtau acelasi stil de mbrcminte sport ca si doctorul Mooney de la Laboratorul
Pattenden.
Hagen i urmri pn ntr-un magazin universal imens. Luar liftul spre subsol si
intrar ntr-un coridor n captul cruia se afla un indicator pe care scria: Accesul interzis
persoanelor strine.
Un beculet de avertizare se aprinse n mintea lui Hagen. Reveni la o tejghea pe care
se aflau asezate n stiv o multime de cearsafuri, si scoase haina si-si puse un creion dup
ureche. Apoi astept ca vnztorul s fie ocupat cu un client si dup aceea lu o grmad
de cearsafuri si se ndrept spre coridor.
Trei usi ddeau nspre magazii, dou spre camerele de odihn, iar pe una scria
pericol de electrocutare. Ddu de perete ultima us si intr zorit n ncpere. Un paznic
uimit asezat la un birou ridic ochii.
Hei, nu ai voie s...
Asta a fost tot ce-a apucat s spun nainte ca Hagen s-i arunce cearsafurile n cap
si s-i aplice n ceaf o lovitur de judo. Mai erau nc doi paznici de la securitatea cldirii
n spatele unei a doua usi, iar Hagen i dobor pe amndoi n mai putin de patru secunde.
Se ncorda si intr rapid n alt ncpere, n asteptarea unei amenintri.
O sut de perechi de ochi l priveau cu o expresie de uimire ftis.
Hagen se afla ntr-o ncpere care prea c se lungeste la infinit. De la un zid la altul,
era plin de oameni, birouri, computere si echipament de comunicatii. O secund bun
rmase acolo, privind aproape fascinat hala imens. Apoi fcu un pas nainte si apuc de
brat o secretar ngrozit, ridicnd-o din scaun.
Leonard Hudson! trnti el, unde l gsesc? n ochi i lucea teama, ca dou luminite
gemene. Art cu capul spre dreapta:
B-biroul c-cu usa alb-albastr, se blbi ea.
Multumesc foarte mult, spuse el cu un zmbet larg.
Hagen eliber fata si parcurse iute ncperea aglomerat. Fata i era ncruntat de
parc ncerca s previn pe oricine ar fi ncercat s-l opreasc ce-l putea astepta.
Dar nimeni nu fcu nici cel mai mic gest.
Multimea care se adunase se ddea la o parte din calea lui ca Marea Rosie n fata lui
Moise.
Cnd ajunse la usa albastr se opri, se-ntoarse si mbrtisa dintr-o privire acest
adevrat trust de inteligent care era centrul de comunicatii al programului Colonia Jersey.
Nu se putu opri s nu-l admire pe Hudson. Alesese un loc perfect si ingenios. Hala fusese
amenajat n timpul construirii centrului comercial si, probabil, nu atrsese nici o
bnuial. Oamenii de stiint, inginerii si secretarele puteau intra si iesi nestingheriti
pierzndu-se printre cumprtori, iar masinile lor se confundau printre sutele de masini
parcate. Si statia de radio era o idee genial. Cine ar fi bnuit c transmiteau si primeau cu
ajutorul ei mesaje de pe Lun printre discursurile din Topp patruzeci difuzate pentru
Colegiul din apropiere? Hagen mpinse usa si intr n ceea ce prea a fi cabina de comand
a unui studio.
Hudson si Eriksen erau asezati cu spatele la el, privind n sus spre un video monitor
imens pe care aprea imaginea unui brbat cu fata si capul complet rase si care se opri la
jumtatea propozitiei, iar apoi ntreb:
Cine e brbatul din spatele vostru? Hudson arunc o privire peste umr:
Bun, Ira. Vocea sa, ca si ochii, erau de gheat; Hagen avu senzatia ciocnirii unor
cuburi de gheat. Chiar m ntrebam cnd ai s apari.
Intr, spuse Eriksen pe un ton glacial. Ai picat la tanc s vorbesti cu omul nostru
de pe Lun.



40.
Pitt iesise deja din apele cubaneze si se nscrisese pe drumul navigabil principal din
Canalul Bahama. ns norocul ncepea s-l prseasc.
Putinele nave care-i apruser n cmpul vizual nu sesizaser prezenta sa. Un
petrolier imens care arbora steagul panamez trecuse pe lng el la nici o mil deprtare.
Sttea ridicat att ct putea s nu rstoarne cada si flutur cmasa, ns micuta lui
ambarcatiune trecu neobservat de echipaj.
S crezi c un ofiter de cart aflat pe punte si-ar fi putut ndrepta binoclul exact spre
acel loc si exact n momentul n care cada se ridica din golul unui val pe creasta lui, chiar
nainte de a disprea din vedere, era un pariu pe care n-ar fi ndrznit s-l fac nici un
parior care se respect. Iar Pitt se vzu obligat s recunoasc adevrul ngrozitor: si
construise o ambarcatiune care nu putea fi zrit dect cu mare greutate.
Pitt ncepu s fac miscrile mecanic.
Picioarele i amortiser din pricina pozitiei n care se strnsese n cada ngust si-n
care se afla de peste douzeci de ore de cltorie pe mare; mai mult dect att, frictiunea
permanent de fundul dur al czii nu fcuse altceva dect s-i produc bsici care-l
usturau. Soarele arztor de la Tropice se abtuse asupra lui, ns, din fericire, era bine
bronzat si ultimul lucru de care se temea erau arsurile.
Marea continua s fie calm, ns el trebuia s fac eforturi permanente s mentin
prora czii deasupra valurilor si-n acelasi timp s scoat apa din ea. Scursese ultimele
picturi de benzin n motor si acum umpluse canistrele cu ap de mare pentru a mentine
constant greutatea czii.
Motorul nu mai putea functiona dect nc cincisprezece-douzeci de minute nainte
de a rmne fr combustibil - mai mult nu mai putea spera. Dup care totul avea s se
sfrseasc. Lipsit de control, cada avea s ia ap, iar apoi s se scufunde.
ncepu s picoteasc - nu dormise de treizeci si sase de ore. Se lupt din rsputeri s
rmn treaz, carmind si scotnd apa din cad, cu brate ca de plumb, cu minile crpate
de apa srat. Pitt scruta orizontul neobosit, ns prea c nu va trece nici un vapor prin
partea asta a mrii. Ctiva rechini se loviser de fundul czii care se misca ncet; unul fcu
greseala s se apropie prea mult de elice si-si prinse coada n ea; fu sfrtecat. Pitt i privi
cu detasare. Se gndi prosteste c putea s le ofere o mas bun - doar s deschid gura si
s se arunce n mare; poate era mai bine dac se neca. si ddu seama ce gnd nebunesc i
trecuse prin minte si, pe dat, l alung.
Vntul se pornise din nou. O rafal trecu deasupra sa si depuse ctiva stropi de ap
pe fundul czii. Nu era tocmai curat, ns era mai bun dect nimic. Strnse n cusul
palmei att ct s bea de cteva ori si, lacom, nghiti apa cu recunostint. Se simti nviorat.
Pitt ridic privirea si se uit la cer, nspre apus.
Noaptea avea s se lase ntr-o or. Ultima lui scnteie de sperant se stingea o dat
cu apusul soarelui. Chiar dac, printr-o minune, s-ar fi mentinut la suprafat, oricum n-
avea cum s fie vzut pe ntuneric.
D-mi, Doamne, mintea de pe urm, cuget el.
Mcar de s-ar fi gndit s fure o lantern.
Brusc, motorul se nec si apoi porni din nou.
Eliber crma doar un pic, pe ct putea ndrzni s-o fac, constient c nu-i sttea n
putere s amne sfrsitul inevitabil dect cu un minut sau dou.
Pitt ncerc s se scuture de dezndejdea care punea stpnire pe el si se ntri,
spunndu-si c trebuia s scoat apa att ct l-ar mai tine bratele sau pn cnd srmana
ambarcatiune, lipsit de aprare, avea s fie lovit de un val si rsturnat.
Goli una din canistre n mare. Cnd cada avea s se scufunde, si spuse el, n-avea
dect s foloseasc canistra drept plut si Era hotrt ca, atta timp ct nc mai putea s
miste un deget, s nu se dea btut.
Credinciosul motor tusi o dat, de dou ori, apoi se stinse.
Dup ce, toat noaptea dinainte, i auzise huruitul, Pitt se simti coplesit de linistea
care se lsase brusc. Sedea acolo m micuta ambarcatiune a crei soart erapecetluit, pe o
mare nepstoare, sub cerul senin, fr nori.
Mentinu cada la suprafat nc o or sub lumina amurgului. Era att de ostenit, de
epuizat fizic, nct nici nu bg de seam c ceva se miscase, la nici o sut cincizeci de
metri de el.

***
Comandantul Kermit Fulton se trase de lng periscopul aflat n cabina de comand
a submarinului de atac Denver, iar pe chip i se citi o expresie de profund mirare. Privi
spre secundul su:
Senzorii nostri au stabilit un contact? Secundul rosti ntr-unul din microfoanele
aflate n cabin:
N-apare nimic pe radar, cpitane. Sonarul a stabilit un contact slab care a ncetat
n urm cu un minut.
Ce prere aveti? Rspunsul nu veni imediat, iar cpitanul repet ntrebarea.
Sonarul zice c sun ca un motor exterior de barc de numai douzeci de cai
putere.
Se-ntmpl ceva al naibii de ciudat acolo, spuse Fulton. Vreau s verific despre ce
e vorba. Micsorati viteza la o treime si virati stnga la cinci grade.
si lipi din nou fruntea de lentila periscopului si apropie imaginea. Dup care rosti
rar, nc si mai mirat:
D ordin s ne ridicm la suprafat.
Ai vzut ceva? l ntreb secundul.
ncuviint tcut din cap.
Toti cei aflati n cabina de comand l priveau atent pe Fulton asteptnd s
vorbeasc. Secundul avu initiativa:
Te deranjeaz dac ne spui si nou despre ce este vorba, cpitane?
Douzeci si trei de ani pe mare - si eu care credeam c am vzut tot ce se putea
vedea, rosti Fulton. Da s m ia naiba, dac nu e un brbat acolo, la o sut de mile de orice
fsie de uscat, care st linistit ntr-o cad de baie.



41.
De la disparitia dirijabilului, amiralul Sandecker si prsise biroul. Se cufundase n
lucru, ns curnd munca si pierdu ntelesul. Printii si, desi destul de vrstnici, triau
nc - la fel fratele si sora. De fapt, Sandecker nu trecuse niciodat printr-o dram
personal.
n toti anii petrecuti n Marin, se druise cu devotament carierei sale. Nu avusese
timp pentru o relatie serioas cu o femeie si avea putini prieteni, majoritatea fcuti printre
cei cunoscuti n Marin.
Ridicase un zid ntre el si superiori sau subalterni si pstra o cale de mijloc. Tinuse
steagul sus pn la cincizeci de ani, ns simtea c bate pasul pe loc.
Cnd Congresul a aprobat numirea sa n fruntea Agentiei nationale de studii marine
si subacvatice a simtit c revine la viat. Atunci s-a nfiripat prietenia cald cu trei brbati
neobisnuiti care-l priveau cu cel mai mare respect, ns nu-l tratau altfel dect pe vecinul
de la bar.
ncercrile prin care a trecut NUMA si toate proiectele la care au lucrat i-au apropiat
si mai mult.
Al Giordino, extrovertitul care simtea o plcere nebun s se ofere voluntar pentru
cele mai grele proiecte si care-i fura trabucurile scumpe lui Sandecker. Rudi Gunn, hotrt,
nici mai mult nici mai putin, s ating perfectiunea cu harul lui organizatoric neegalat si
care, s se fi strduit, si tot n-ar fi reusit s-si fac dusmani. Si-apoi, mai era Pitt, cel care,
mai mult dect oricine altcineva, reusise s-i renvie lui Sandecker spiritul creator.
Curnd se apropiaser att de mult nct prietenia lor avea ceva din relatia tat-fiu.
Pitt, cu atitudinea sa neconformist fat de viat, cu spiritul viu si umorul sarcastic,
lsa o impresie vie n urma sa, ca trecerea impetuoas a unei comete. De cum intra ntr-o
ncpere, parc o nsufletea. Sandecker ncerc fr succes s alunge amintirile care-l
asaltau si s se desprind de trecut.
Se ls n scaunul de la birou, nchise ochii si se abandon durerii. i pierduse pe toti
dintr-o lovitur si asta-l tulbura dncolo de orice nchipuire.
Pe cnd sttea cu gndul la Pitt, se aprinse beculetul de la linia sa personal si, n
ncpere, se auzi bzitul telefonului. si mas scurt tmplele si ridic receptorul.
Jim, tu esti? Am obtinut numrul tu de la un prieten comun din Pentagon.
Scuzati-m, eram cu mintea n alt parte. Nu v recunosc vocea.
Aici e Clyde, Clyde Monfort.
Sandecker deveni atent.
Clyde, ce s-a-ntmplat?
A ajuns pe biroul meu un mesaj de la submarinele noastre de atac plecate la
manevre de debarcare n Jamaica.
Si ce legtur au toate astea cu mine?
Comandantul submarinului raporteaz c a cules din mare n urm cu douzeci de
minute un naufragiat. Nu st tocmai n obiceiul fortelor noastre de pe submarinele
nucleare s ia strini la bord, ns tipul pretinde c lucreaz cu tine si a-nceput s fac
scandal cnd cpitanul nu i-a permis s-ti transmit un mesaj.
Pitt!
Asta e, i rspunse Monfort. #sta e numele pe care l-a dat. Dirk Pitt. De unde stii?
Slav Domnului!
E verificat odat?
Da, da, e bona Jide, rspunse Sandecker nerbdtor. Si ceilalti?
Altii nu sunt. Pitt era singur n cad.
Repet.
Cpitanul s-a jurat c era ntr-o cad de baie cu un motor de barc.
Cunoscndu-l pe Pitt, Sandecker nu se ndoi o clip de adevrul celor ntmplate.
Ct de repede poti aranja s fie luat de un elicopter si adus pe cel mai apropiat
aeroport spre a fi transportat la Washington?
Stii c nu pot face asta, Jim. Nu pot s-i dau drumul pn cnd nu trage
submarinul la chei n portul nostru din Charleston.
Asteapt la telefon, Clyde. Sun la Casa Alb de pe alt linie s obtin autorizatia.
Tintesti asa de sus? ntreb Monfort nencreztor.
Acolo, si chiar mai sus.
Poti s-mi spui ce se petrece, Jim?
Crede-m pe cuvnt. E mai bine s nu stii.

***
Se adunaser cu totii la Casa Alb pentru dineul dat n onoarea primului ministru al
Indiei, Rajiv Gandhi, care se afla ntr-o cltorie neoficial n Statele Unite. Actori si lideri
politici, sportivi si miliardari si mprtseau opiniile si divergentele de opinii, amestecati ca
niste buni vecini care particip la o serbare cmpeneasc ntr-o zi de duminic.
Fostii presedinti Ronald Reagan si Jimmy Carter discutau si se purtau cu atta
naturalete de parc n-ar fi prsit niciodat aripa de apus a Casei Albe. n picioare, ntr-un
colt al ncperii ncrcate de flori, secretarul de stat Douglas Oates depna ntmplri
petrecute n timpul rzboiului cu Henry Kissinger, n timp ce fundasul echipei Houston
Oilers, campion n supercup, se afla n fata semineului si se uita fix n decolteul Sandrei
Malone, vioaia prezentatoare de stiri de la reteaua de televiziune ABC.
Presedintele toasta cu primul ministru Gndhi cruia -i prezent pe Charles
Murphy, cel care de curnd survolase Antarctica ntr-un balon cu aer cald. Sotia
presedintelui se ndrept spre ei, l lu de brat pe sotul su si-l antrena spre ringul de dans
al slii de receptie.
Un consilier de la Casa Alb prinse privirea lui Dan Fawcett si-i fcu un semn
artnd spre us.
Fawcett se apropie de el, ascult ce avea s-i spun, apoi se ndrept spre presedinte.
Verigile erau bine unse.
mi cer scuze, domnule presedinte, ns tocmai a sosit curierul cu un proiect de
lege care trebuie semnat nainte de miezul noptii.
Presedintele nclin capul, semn c a nteles.
Nu exista nici o lege care trebuia semnat. Era codul pentru mesaje de maxim
urgent. Se scuz fat de sotia sa si strbtu holul spre un birou particular.
nainte de a ridica receptorul, astept ca Fawcett s nchid usa.
Aici e presedintele.
Amiral Sandecker, domnule.
Da, domnule amiral, despre ce este vorba?
l am pe comandantul Fortelor navale din Caraibe pe o alt linie. Tocmai m-a
informat c unul dintre oamenii mei care a disprut mpreun cu Jessie LeBaron a fost
salvat si se afl pe unul dintre submarinele sale.
A fost identificat?
E Dirk Pitt.
Omul sta, fie este indestructibil, fie - foarte norocos, spuse presedintele, iar n
glasul su se simti o not de usurare. Ct de repede poate s ajung aici?
Amiralul Clyde Monfort asteapt la telefon pentru a primi autorizarea
dumneavoastr pentru transportarea urgent a lui Pitt.
Puteti s-mi faceti legtura cu el?
O clip, domnule. Urm o pauz de o secund si apoi un declic.
Presedintele spuse:
Domnule amiral Monfort, m auziti?
V aud.
mi recunoasteti vocea?
Da, domnule, o recunosc.
Vreau ca Pitt s ajung la Washington ct mai repede posibil. M-ati nteles?
Am nteles, domnule presedinte. Am s m ocup personal. i voi pune la dispozitie
un avion al Marinei care-l va aduce la Baza Andrews a Fortelor aeriene nainte de rsritul
soarelui.
nc ceva, domnule amiral. Nu lsati s se afle nimic despre afacerea asta. Tineti
submarinul pe mare si izolati-i pe piloti timp detrei zile si pe oricine se apropie de Pitt la o
distant de o sut de metri.
Urm un moment de ezitare.
Ordinele dumneavoastr vor fi executate.
V multumesc. Acum as vrea s vorbesc cu amiralul Sandecker.
Sunt aici, domnule presedinte.
Ati auzit? Amiralul Monfort va aranja ca Pitt s ajung pe Andrews nainte de
rsritul soarelui.
M voi duce s-l ntmpin.
Perfect. l veti aduce cu un elicopter la cartierul general al CIA de la Langley. Va fi
asteptat de Martin Brogan si de reprezentanti ai presedintiei si ai parlamentului de stat
pentru a relata ce s-a ntmplat.
S-ar putea s nu vin cu nimic care s arunce lumin asupra situatiei.
Probabil c aveti dreptate, spuse presedintele obosit. Poate astept prea mult.
Presupun c ntotdeauna m astept la prea mult.
nchise si oft lung. Se adun putin si bg toate aceste gnduri ntr-un sertar al
mintii urmnd s mediteze asupra lor mai trziu. Era o tehnic pe care orice presedinte
ajungea s-o stpneasc mai devreme sau mai trziu. A trece de la momente de criz la
lucruri de rutin si-apoi din nou la criz, ca si cnd ai fi actionat un buton era o necesitate
care mergea mn n mn cu postul de presedinte.
Fawcett cunostea strile presedintelui si astepta rbdtor. n cele din urm, spuse:
Poate n-ar fi o idee rea dac as asista si eu la ntrevedere.
Presedintele ridic privirea spre el si-l fix cu tristete:
Ai s mergi cu mine la Camp David mine n zori de zi.
Fawcett pru surprins.
n agenda dumneavoastr nu se afl nici o referire la un drum la Camp David.
Mare parte a diminetii este ocupat cu discutiile fixate cu diversi lideri ai Congresului
asupra noului buget.
Vor trebui s astepte. Mine am o ntlnire mult mai important.
n calitatea mea de sef al personalului, mi pot permite s ntreb cu cine veti purta
discutii?
Cu un grup de brbati care-si spun creierul.
Fawcett fcu ochii mari si-l privi fix pe presedinte, iar gura i se strnse usor.
Nu nteleg.
Ar trebui s ntelegi, Dan. Dumneata esti unul dintre ei.
nainte ca Fawcett s-si revin din buimceal si s-i poat rspunde, presedintele
iesise din birou si se altura invitatilor la dineu.



42.
Zgomotul surd pe care-l fcu trenul de aterizare la contactul cu pista l trezi pe Pitt.
n afara avionului cu dou motoare cu reactie al Marinei cerul era nc ntunecat. Prin
hubloul mic, vzu prima gean de lumin strpungnd ntunericul si anuntnd o nou zi.
Bsicile pe care i le fcuse frictiunea de cad l mpiedicaser s stea normal n
scaun, asa nct trebuise s doarm ncovrigat pe o parte. n general, se simtea ngrozitor si
i era sete de altceva dect de cantittile interminabile de suc de portocale care-i fuseser
pompate n stomac de medicul grijuliu de pe submarin.
Se ntreb ce-ar fi fcut dac s-ar fi ntmplat s se mai ntlneasc vreodat cu Gly.
Pedepsele ngrozitoare pe care si le imagina pentru el i se preau prea blnde. l obseda
gndul agoniei la care erau supusi Jessie, Giordino si Gunn. Avea un sentiment de
vinovtie c reusise s evadeze.
Zgomotul motoarelor cu reactie ncet si de-abia atunci se deschise usa. Cobor
teapn scara avionului si cnd ajunse jos fu mbrtisat de Sandecker. Amiralul ddea
rareori mna cu cineva, iar dovada asta neasteptat de afectiune l lu pe Pitt prin
surprindere.
Bnuiesc c vorba aia - as da orice s stiu ce gndesti - este valabil n cazul tu,
spuse Sandecker rgusit, gsindu-si cu greu cuvintele.
Bine c n-am murit, i rspunse Pitt, zmbind.
Sandecker l lu de brat si-l conduse la o masin care-i astepta.
Te asteapt la cartierul general al CIA de la Langley s-ti pun ntrebri.
Pitt se opri brusc:
Toti sunt n viat, anunt el scurt.
n viat? ntreb uimit Sandecker. Toti?
Sunt prizonieri ai rusilor, torturati de unul care a trecut la ei.
Pe fata lui Sandecker se citea c nu ntelege nimic.
Ai fost n Cuba?
Pe una din insulele ei, explic Pitt. Trebuie s-i anuntm pe rusi c am scpat ct
mai repede si s-i oprim s...
Ia-o mai ncet, l ntrerupse Sandecker. Nu te mai pot urmri.
Pentru moment, mai bine am astepta s ajungi la Langley si s le spui lor toat
povestea. Cred c-ai dat peste o min de aur si te-ai ntors cu bratele ncrcate.
Ct timp dur zborul, peste oras ncepu s plou. Pitt privea prin parbrizul de
plexiglas la cei dou sute nousprezece acri de teren mpduriti care se ntindeau n jurul
cldirii imense de beton si marmur gri, cminul armatei de muschetari ai Americii. Privit
de sus, cldirea prea pustie, nu se vedea nici tipenie de om miscndu-se pe pmnt.
Pn si parcarea era pe sfert goal. Singura siluet omeneasc pe care o zri Pitt era
statuia celebrului spion al natiunii, Nathan Hale, care fcuse greseala de a se lsa prins si
fusese spnzurt.
Pe rampa de aterizare a elicopterului i asteptau, cu umbrelele deschise, doi oficiali
de la CIA, mai n vrst. Intrar cu totii grbiti n cldire, iar Pitt si Sandecker fur invitati
ntr-o sal mare de ntruniri. Erau prezenti acolo sase brbati si o femeie. Martin Brogan se
ndrept spre Pitt, i strnse mna si apoi fcu prezentrile. Pitt ddu din cap n semn de
salut cnd fcu cunostint pe rnd cu fiecare, ns uit pe loc numele lor.
Brogan spuse:
Aud c ati avut o cltorie plin de peripetii.
n nici un caz una pe care s o recomand turistilor, rspunse Pitt.
Doriti s mncati sau s beti ceva? i propuse Brogan politicos. O cafea, poate
chiar un mic dejun?
Dac s-ar gsi o sticl rece de bere...
Desigur.
Brogan ridic receptorul si rosti cteva cuvinte.
Soseste imediat.
Sala de conferinte era amenajat simplu, dup canoanele oricrui birou. Peretii erau
bej, o nuant oarecare, la fel si covorul, dar mobila arta de parc iesise dintr-un magazin
cu reduceri de pret.
ncperea nu era nsufletit de nici un tablou, de nici un obiect decorativ. O camer a
crei unic destinatie era aceea de a servi drept spatiu de lucru.
Lui Pitt i se oferi un scaun din capul mesei, ns refuz. Nu era nc pregtit s se
aseze. Toti ochii erau atintiti asupra lui si, curnd, ncepu s se simt ca un animal captiv
la grdina zoologic ntr-o dup-amiaz de duminic.
Brogan zmbi destins.
V rugm s o luati de la nceput si s ne povestiti ce-ati remarcat si ce-ati auzit.
Relatarea dumneavoastr va fi nregistrat si apoi transcris.
Dup aceea, v vom pune cteva ntrebri. V convine s procedm asa? Sosi si
berea. Pitt sorbi lung, se destinse la rndul lui si ncepu s relateze faptele din momentul
decolrii de la Key West si pn cnd zrise, nebun de fericire, submarinul iesind la
suprafat la numai ctiva metri de cada care ncepuse s se scufunde.
Nu omise nimic si povesti de-a fir-a-pr, amintind toate amnuntele, indiferent ct de
lipsite de important puteau prea. Povestirea i lu aproape o or si jumtate, ns a fost
ascultat fr ntreruperi si nimeni nu i-a pus ntrebri. Cnd, n sfrsit, termin se asez
cu grij pe un scaun, cci l durea corpul peste tot, si-ii privi calm pe ceilalti cum verific
notitele luate.
Brogan propuse o scurt pauz n care au fost aduse fotografii fcute din aer ale
insulei Cayo Santa Maria, dosarul lui Velikov si al lui Gly si copii dup transcrierea
nregistrrii. Dup ce le-au studiat pret de patruzeci de minute, Brogan initie tirul de
ntrebri lansnd-o pe prima:
Ati avut arme cu voi pe dirijabil. De ce?
Planurile asupra locului n care se afl epava Cyclops indic faptul c s-a
scufundat n apele cubaneze. Ni s-a prut firesc s avem la noi un scut antiglont si un
lansator de proiectile n caz c trebuie s ne aprm.
Desigur, v dati seama c atacul dumneavoastr neavizat asupra elicopterului-
patrul cubanez constituie o nclcare a politicii statului nostru.
Cuvintele fuseser rostite de un tip despre care Pitt si amintea c lucreaz la
Departamentul de stat.
Eu am respectat legea suprem, spuse Pitt zmbind tios.
Si care ar fi legea asta, dac-mi permiteti s ntreb?
Vine din vestul slbatic, ceva ce se numeste autoconservare.
Dac nu m-nsel, cubanezii au deschis focul, au tras cam o sut de reprize, si-abia
apoi i-a spulberat Al Giordino.
Brogan zmbi. Pitt era un tip care-i mergea la suflet.
Ceea ce ne-ar interesa pe noi este s faceti o descriere a instalatiei rusesti de pe
insul.
Spuneti c nu-i pzit.
Singurii gardieni pe care i-am vzut la sol sunt stationati la intrarea n zona
ngrdit. Nu patruleaz nici un soldat pe drumuri sau pe plaj.
Singura lor msur de securitate e gardul electrificat.
Asta explic de ce n imaginile luate cu infrarosu nu apare nici un semn de
activitate, spuse un analist care studia atent niste fotografii.
Nu e n firea rusilor s nu fac caz de ceva, rosti un alt personaj important de la
CIA. Aproape invariabil transpir cte un secret pzit cu strsnicie pentru c exagereaz
msurile de securitate.
Nu e cazul acum, spuse Pitt. Au preferat extrema cealalt si asta s-a dovedit a fi n
favoarea lor. Generalul Velikov a fcut afirmatia c este cea mai important baz militar
din afara granitelor Uniunii Sovietice. Constat c nimeni de la agentia voastr nu stia nimic
si nici nu bnuia mcar existenta ei.
Recunosc c am fost trasi pe sfoar, spuse Brogan. Cu conditia ca tot ce ne-ati
relatat s fie adevrat.
Pitt i arunc o privire glacial, apoi se ridic cu greutate de pe scaun si se ndrept
spre us.
E-n regul, fie cum spuneti voi: eu am mintit.
Si multumesc pentru bere.
Pot s v ntreb unde plecati?
Convoc o conferint de pres, spuse Pitt adresandu-i-se lui Brogan direct. n fond,
eu pierd timp s v ajut pe voi. Cu ct anunt mai repede c am evadat si cer eliberarea
sotilor LeBaron, a lui Gunn si a lui Giordino, cu att mai repede va fi obligat Velikov s
opreasc maltratarea si executarea lor.
Se asternu o tcere grea. Nici unuia din cei prezenti la masa de discutii nu-i venea s
cread c Pitt pleac, nici unuia cu exceptia lui Sandecker.
Amiralul sedea la mas si zmbea triumftor de parc cstigase lozul cel mare.
Mai bine ti-ai bga mintile n cap, Martin.
Tocmai vi s-a servit pe tav o informatie de important vital, si dac nimeni din
ncperea asta nu-si d seama despre ce e vorba, mi permit s v Sugerez s schimbati
tactica.
Poate c Brogan era un tip plin de sine si cam dur, ns prost nu era deloc. Se ridic
grbit si-l opri pe Pitt la us.
S iertati un btrn irlandez care s-a prjit de-attea ori n viata lui. Dup treizeci
de ani n meseria asta, oricine poate s devin Toma Necredinciosul. V rugm s ne
ajutati s punem cap la cap piesele din povestirea dumneavoastr.
Apoi, sigur, vom discuta ce se poate face pentru sotii LeBaron si pentru prietenii
dumneavoastr.
Are s v coste nc o bere, spuse Pitt.
Brogan si ceilalti ncepur s rd. Gheata fusese spart, iar ntrebrile ncepur s
curg n avalans.
Acesta e Velikov? ntreb un analist ridicnd o fotografie.
Da, generalul Piotr Velikov. Vorbeste o englez cu accent american ca la carte.
Aproape era s uit, are dosarul meu, pn si un profil al personalittii.
Sandecker se uit la Brogan.
Se pare c Sam Emmett are o crtit la serviciul de dosare al FBI.
Brogan zmbi sarcastic.
Sam n-o s se bucure cnd o s afle.
S-ar putea scrie o carte despre isprvile lui Velikov, spuse un brbat vnjos asezat
n fata lui Pitt. Dup ce o s terminm, mi-ar plcea s-mi faceti o descriere a personalittii
lui.
De-abia astept, spuse Pitt.
Si acesta este anchetatorul cu pumn de fier, Foss Gly? Pitt ddu din cap la vederea
celei de-a doua fotografii.
n poz pare cu zece ani mai tnr, da el este.
Mercenar american, nscut n Arizona, spuse analistul. Spuneati c v cunoasteti
dinainte?
Da, n timpul proiectului mprteasa Irlandei, n cutarea Tratatului nord-
american. Cred c v aduceti aminte.
Brogan ncuviint dnd din cap:
ntr-adevr, mi amintesc.
Revenind la amplasarea instalatiei, spuse femeia. Cte nivele are constructia?
Dup indicatorul liftului, cinci, toate subterane.
Aveti idee ce suprafat are?
Tot ce-am vzut au fost celula mea, coridorul, biroul lui Velikov si garajul. Ah, da,
si mai este si intrarea n ncperile de la nivelul solului, decorate n stil spaniol.
Grosimea peretilor?
Cam jumtate de metru.
Starea constructiei?
Bun. Nu exist fisuri n beton.
Tipul vehiculelor din garaj?
Dou camioane militare. Restul, vehicule pentru constructii - un buldozer, o
betonier si un elevator.
Femeia ridic privirea de pe carnet.
Poftim? Ce e ultimul?
Un elevator, explic Pitt. Un camion special cu platform telescopic pentru lucru
la nltime. E folosit de lucrtorii de la telefoane care repar firele si de cei care taie crengile
si se catr n pomi.
Dimensiunea aproximativ a antenei parabolice?
E greu de spus, era ntuneric. Cu aproximatie, lungimea trei sute de metri,
ltimea dou sute. E ridicat la pozitia de functionare de niste brate hidraulice camuflate
pentru a da impresia c sunt palmieri.
Grilaj sau solide?
Grilaj.
Conexiuni, bransamente, relee?
N-am vzut, ns asta nu nseamn c nu exist.
Brogan urmrise dialogul fr s intervin.
Acum ridic ns mna si se uit la un brbat asezat la jumtatea mesei.
Ce scoti din asta, Charlie?
Nu am suficiente, detalii tehnice ca s pot trage concluzia corect. ns, exist trei
posibilitti.
Unu - poate fi o statie de ascultare capabil s intercepteze convorbiri telefonice,
radiotransmisiuni si semnale radar pe ntreg teritoriul Statelor Unite.
Doi - un dispozitiv foarte puternic de distrugere instalat acolo n asteptarea
momentului crucial, de felul unui distrugtor dintr-o singur lovitur care actioneaz
imediat dup ce este activat, capabil s spulbere sistemul nostru vital de comunicatii
militare si comerciale. A treia posibilitate este c ar putea avea capacitatea s transmit
informatii false prin strpungerea sistemelor noastre de comunicatii.
Ceea ce m nelinisteste cel mai mult este c dimensiunile sale si felul n care este
construit ar putea foarte bine acoperi cele trei functii n acelasi timp.
Muschii fetei lui Brogan se ncordar. Faptul c o astfel de instalatie si o operatiune
de spionaj supersecret fuseser montate la nici dou sute de mile de coasta Statelor Unite
nu avea cum s-l ncnte pe seful Agentiei Centrale de Informatii.
Dac tot vorbim despre ce-i mai ru, atunci, ce-ar putea s fie?
Mi-e team c avem de-a face cu o instalatie electronic avansat si extrem de
puternic capabil s intercepteze comunicatiile telefonice si radio pe care le temporizeaz
apoi pentru a permite sintetizorilor de ultim generatie s imite vocile vorbitorilor si s
modifice astfel mesajul. Ai fi uimit s vezi cum sunt manipulate propriile tale cuvinte la
telefon si cum ajung altfel la interlocutorul tu fr mcar s-ti dai seama de schimbare.
De fapt, Agentia National pentru Securitate are instalat acelasi tip de echipament la
bordul unui vas.
Deci, rusii ne-au ajuns din urm, spuse Brogan.
Tehnologia lor s-ar putea s fie mai putin elaborat, dar se pare c ne-au luat-o cu
un pas nainte n ceea ce priveste scara la care au construit-o.
Femeia ridic din nou ochii spre Pitt:
Spuneati c insula este aprovizionat de pe submarin.
Asa mi-a spus Raymond LeBaron. Si din putinul pe care l-am vzut eu, se pare c
la trm nu e amenajat nici un port.
Sandecker se juca cu un trabuc, ns nu-l aprinse. ndrept un capt spre Brogan.
Se pare c sovieticii si-au dat, de data asta, toat silinta s-i pun pe-o pist
gresit pe oamenii ti care supravegheaz Cuba, Martin.
n timpul anchetei mi-am dat seama c rusii se temeau c au fost descoperiti.
Velikov pretindea c suntem agenti n solda voastr.
Nici nu pot s-l acuz pe ticlos, spuse Brogan. Probabil c aparitia voastr i-a
socat al naibii de ru.
Domnule Pitt, puteti face o descriere a persoanelor care participau la dineu n
momentul n care ati intrat? ntreb un brbat cu fata blnd de persoan studioas,
mbrcat ntr-un pulover de culoarea argilei.
Pot spune cu aproximatie c erau prezenti saisprezece femei si dou duzini de
brbati.
Am auzit eu bine? Ati spus femei?
Da.
Ce tip de femei? ntreb femeia din ncpere.
Pitt se vzu obligat s ntrebe:
Ce ntelegeti prin tip?
Stiti dumneavoastr, rspunse ea serios.
Neveste, femei singure sau femei usuratice.
Sigur nu erau prostituate. Majoritatea purtau uniform, probabil fceau parte din
personalul lui Velikov. Iar cele care aveau verighete probabil erau nevestele civililor si
ofiterilor cubanezi prezenti la petrecere.
Oare ce dracu o fi n mintea lui Velikov? ntreb Brogan fr a se adresa cuiva
anume. Cubanezii nsotiti de nevestele lor la o instalatie strict secret? Nu mai nteleg
nimic.
Sandecker si cobor gnditor privirea pe mas.
Ba eu nteleg, dac Velikov foloseste insula Cayo Santa Maria n alt scop dect
spionajul electronic.
Ce vrei s spui, Jim? ntreb Brogan.
Insula ar putea constitui o baz perfect de actiune n cazul n care ar vrea s
nlture guvernul lui Castro.
Brogan l privi mirat:
De unde ai mai scos-o si pe asta?
M-a pus la curent presedintele, spuse Sandecker semet.
nteleg. Era clar ns c Brogan nu pricepea nimic.
Ascultati, mi dau seama c toate astea sunt de o extrem important, spuse Pitt,
ns fiecare minut pe care-l petrecem aici fcnd speculatii i apropie pe Jessie, Al si Rudi
si mai mult de moarte.
Sper c ati nteles, oameni buni, c trebuie s-i salvm. Puteti s le transmiteti
rusilor c sunteti la curent cu detentia lor pentru c eu am scpat si v-am spus totul.
Cererea lui Pitt fu ntmpinat de o tcere nefireasc. Nimeni, n afara lui Sandeker,
nu se uit la el. n special cei de la CIA i evitau privirea.
mi pare ru, spuse Brogan rece, ns nu cred c ar fi o miscare inteligent.
Sandecker l fulger cu o privire ncrcat de mnie:
Ai grij ce spui, Martin. Stiu c n mintea ta se naste un plan machiavelic. Dar te
previn, amice, mi datorezi salvarea lor, eu n-o s-mi las prietenii s fie aruncati hran la
rechini.
Noi ne gndim la un joc cu miz mai mare, spuse Brogan. S-ar putea s fie n
avantajul nostru s nu-i spunem lui Velikov nimic.
Si astfel s sacrificati cteva vieti omenesti pentru o misiune riscant de spionaj?
spuse Pitt cu amrciune. Nu sunt de acord.
V rog s m ascultati o clip, si pleda Brogan cauza. Sunt gata s lansez o
poveste prin care s le spun rusilor c stiu c sotii LeBaron si cei de la NUMA sunt n viat.
Apoi i vom acuza c-i tin prizonieri la Havana.
Cum o s nghit Velikov o gogoas ca asta? O s miroas imediat.
Nici nu m astept s cread. Doar nu e cretin. Are el miros s-si dea seama c e
ceva putred aici; dar se va ntreba ct stim despre insul. Dar asta-i tot ce poate s fac -
s-si pun ntrebri.
Vom tulbura si mai mult apele pretinznd c informatiile noastre sunt sustinute de
fotografiile n care apare barca voastr pneumatic aruncat la mal la insula mare a Cubei.
O s uite o vreme de captivii nostri pentru c va fi prea ocupat s fac pronosticuri.
Piesa de rezistent va fi povestea cu descoperirea cadavrului lui Pitt de ctre un pescar.
Ce dracu vii s propui aici? ntreb Sandecker.
Nu m-am gndit nc foarte bine, recunoscu Brogan, ns ideea ar fi s-l trimitem
din nou pe Pitt pe insul.

***
De ndat ce lu sfrsit discutia cu Pitt, Brogan se ntoarse n birou si puse mana pe
telefon. Apelul lui trecu prin filiera obisnuit de legturi tampon, ns n cele din urm
presedintele rspunse la telefon.
Te rog s fii scurt, Martin. Tocmai plecam spre Camp David.
Am terminat interogatoriul lui Dirk Pitt.
A venit cu informatii interesante?
Pitt ne-a dat datele care ne ajut s ne infiltrm, asa cum am discutat.
Cartierul general al lui Velikov?
Ne-a dus direct la surs.
Ati fcut o treab bun. Acum oamenii dumitale pot lansa operatiunea de
infiltrare.
Cred c ar fi mai indicat o solutie de durat.
Vrei s spui c veti face cunoscut amenintarea prin intermediul presei din
ntreaga lume?
Nu. Trebuie s mergem acolo si s distrugem Baza.





43.
Dup ce a ajuns la Camp David, presedintele a luat un scurt dejun frugal. Vremea
era neobisnuit de cald pentru acea perioad a anului, asa c era mbrcat doar n
pantaloni din bumbac si ntr-un tricou cu maneci scurte.
Sttea ntr-un scaun cu brate si tinea n poal cteva bibliorafturi cu dosare
continnd povestea vietii membrilor creierului. Studia totul atent.
Dup ce citi ultimul dosar nchise ochii, cntrind ce si cum s le vorbeasc
brbatilor care-l asteptau n sufrageria principal.
Hagen intr n ncpere si astept linistit pn ce presedintele deschise ochii.
Eu sunt gata; astept s-mi spui cnd ncepem, Vince.
Presedintele se ridic ncet de pe scaun.
Poate c-ar fi mai bine s-i dm drumul chiar acum.
Asteptau asezati n jurul mesei mari dup cum i invitase s ia loc presedintele. Nu
erau pziti pentru c nu era nevoie Erau toti persoane respectabile fr nici o intentie
criminal. Se ridicar n picioare manifestndu-si respectul cuvenit la intrarea
presedintelui, ns acesta le fcu semn s ia loc.
Erau de fat opt persoane. Generalul Fischer, Booth, Mitchell si Busche sedeau pe o
latur a mesei n fata lui Eriksen, a senatorului Porter si a lui Dan Fawcett. Hudson era
asezat singur la capul mesei.
Nu lipsea dect Raymond LeBaron.
Erau mbrcati neconventional si stteau asezati comod si relaxat de parc erau niste
juctori de golf la clubul lor; nu se citea mici urm de tensiune pe fetele lor si preau foarte
siguri pe ei.
Bun dimineata, domnule presedinte, l salut bine dispus senatorul Porter. Crui
fapt datorm onoarea acestei convocri misterioase? Presedintele si drese vocea:
Cu totii stiti de ce ati fost adusi aici. Asa c nu trebuie s ne prefacem.
Nu cumva vreti s ne felicitati? ntreb Clyde Booth sarcastic.
Onorurile vor fi sau nu acordate. Depinde.
De ce? ntreb brutal Gunnar Eriksen.
Eu cred c stiu unde bate presedintele, spuse Hudson. Vrea s ne cear
binecuvntarea pentru a le permite rusilor s cear o mprtire a Lunii.
Asta, si s recunoasteti c ati provocat o exterminare n mas.
Zarurile fuseser aruncate. Stteau acolo cu ochii larg deschisi, ca niste pesti n
congelator, fixndu-l pe presedinte.
Senatorul Porter, iute la minte, lans primul atacul.
O executie n stilul gangsterilor sau ceva de felul otrvire ca n Arsenic si dantel?
Dac-mi permiteti o ntrebare, domnule presedinte, ce naiba vreti s spuneti?
O chestiune mrunt care se refer la moartea a nou cosmonauti sovietici.
Cei care au disprut n primele misiuni Soiuz? ntreb Dan Fawcett.
Nu, rspunse presedintele. Cei nou rusi care au fost ucisi pe sondele lunare
Selenos.
Hudson se prinse de tblia mesei si l privi de parc fusese electrocutat.
Navele Selenos nu aveau oameni la bord.
Asa au vrut rusii s cread ntreaga lume, numai c n realitate fiecare avea cte
trei oameni.
Unul din echipaje se afl n congelator la morga spitalului Walter Reed, asta dac v
intereseaz s vedeti ce a mai rmas din ei.
Nici unul dintre ei nu se asteptase la asa ceva.
Se considerau persoane cu o moralitate impecabil, cetteni care nu fceau altceva
dect s lucreze pentru binele trii. Ultimul lucru pe care s-ar fi asteptat s-l vad
privindu-se n oglind era imaginea unui ucigas cu snge rece. Deci a spune c
presedintele i avea acum la degetul mic ar nsemna o descriere palid a situatiei.
Hagen asculta fascinat. Auzea acum pentru prima oar toate astea.
Dac m urmriti, continu presedintele, mi voi permite s prezint faptele si
cteva speculatii personale. Voi ncepe prin a spune c dumneavoastr si colonistii de pe
Lun ati pus la punct o oper incredibil. V felicit pentru perseverenta si geniul de care ati
dat dovad si sunt convins c ntreaga lume o va face n sptmnile viitoare. Cu toate
acestea, ati comis din nesbuint o eroare ngrozitoare care ar putea umbri si pta
realizarea dumneavoastr.
n zelul dumneavoastr de a zbura printre stele si constelatii ati uitat de existenta
Tratatului international privind spatiul cosmic care legifereaz toate activittile de pe Lun,
ratificat de Statele Unite, Uniunea Sovietic si nc alte trei tri n 1984. Apoi ati actionat
pe cont propriu pretinznd c Luna v apartine, c sunteti suveranii ei si, fireste, vorbesc
la figurt, ati plantat indicatoare de felul Strinii vor fi mpuscati. Chiar v-ati tinut de
cuvnt distrugnd trei sonde lunare sovietice. Una dintre ele, Selenos 4, a reusit s revin
pe Pmnt n jurul cruia a gravitat timp de optsprezece luni pn ce a fost restabilit
legtura. Inginerii spatiali sovietici au ncercat s-o repun la sol n stepele din Kazahstan,
ns naveta era avariat si s-a prbusit undeva lng Cuba.
L-ati trimis pe Raymond LeBaron deghizat n cuttor de comori s-o gseasc
naintea rusilor.
Trebuiau sterse urmele care puteau s vorbeasc despre amestecul colonistilor
dumneavoastr.
Cubanezii v-au luat-o ns nainte, au gsit naveta scufundat si au scos-o la
suprafat. Nu v-ati dat seama de asta dect acum, iar rusii nc nu stiu nimic. Doar dac...
Presedintele fcu o pauz:
Doar dac Raymond LeBaron nu a dezvluit rusilor sub tortur existenta Coloniei
Jersey. Sunt informat din surse sigure c a fost capturt de cubanezi si predat serviciilor
de spionaj militar, G.R.U.
Raymond n-o s sufle o vorb, spuse Hudson cuprins de manie.
Poate c nici nu e nevoie s vorbeasc, rspunse presedintele. n urm cu o or,
analistii de informatii crora le-am cerut s examineze nc o dat semnalele sovietice
primite din cosmos n cursul zborurilor de revenire pe orbit ale lui Selenos 4 au descoperit
c s-au transmis date despre suprafata Lunii de pe navet la o statie de interceptare
terestr de pe insula Socotra, de lng Yemen. ntelegeti care ar putea fi consecintele,
domnilor?
ntelegem ce vreti s spuneti. Vorbise generalul Fischer pe un ton preocupat.
Sovieticii s-ar putea s aib probe vizuale ale existentei Coloniei Jersey.
Da, si probabil c le-au pus cap la cap si Si-auimaginat c oamenii dumneavoastr
de acolo au legtur cu distrugerea navetelor Selenos. S fiti siguri c vor plti cu aceeasi
moned. Nu vor exista convorbiri pe firul direct cu Moscova, mici mesaje strecurate pe
canalele diplomatice, nici cuvntri prin TASS sau n Pravda. Lupta pentru cucerirea Lunii
se va da n secret si nici una din prti nu va scoate o vorb. Si acum, dac e s tinem
scorul, v anunt, domnilor, c ati initiat un rzboi pe care s-ar putea ca nimeni s nu-l mai
poat opri.
Brbatii asezati n jurul mesei erau socati si tulburati, ametiti si furiosi. Furiosi doar
pentru c cntriser gresit un eveniment care depsea puterea lor de previziune. Le
trebuir cteva minute ca s accepte adevrul teribil.
Vorbeati despre faptul c rusii or s se rzbune, domnule presedinte, spuse
Fawcett. Aveti informatii c acest lucru se va ntmpla?
Puneti-v n pielea rusilor. Statia lor lunar Selenos 8 a fost lansat cu o
sptmn naintea plecrii voastre. Dac eu as fi presedintele Antonov as ordona ca
misiunea s se transforme dintr-o explorare cu caracter stiintific ntr-o operatiune militar.
N-am nici cea mai mic ndoial c n momentul n care Selenos 8 atinge solul lunar, deci
peste exact douzeci de ore, o echip special de comando va ncercui si va ataca Colonia
Jersey.
Si-acum, as vrea s aflu de la dumneavoastr, domnilor, dac baza are resurse s se
apere.
Generalul Fischer l privi pe Hudson, apoi se ntoarse spre presedinte.
Nu-mi dau seama. Niciodat nu am luat n calcul eventualitatea unui atac armat
asupra coloniei. Din cte mi-amintesc, singurele arme sunt dou pistoale-mitralier si un
lansator de rachete.
Si cnd trebuie s prsiti dumneavoastr Luna?
Ar trebui s se ridice de la sol n treizeci si sase de ore, rspunse Hudson.
Sunt curios s aflu cum intentioneaz s ntre n atmosfera Pmntului? spuse
presedintele. Cu sigurant c vehiculul lor lunar nu are capacitatea asta.
Hudson zmbi.
Vor veni la baza spatial Kennedy de la Cape Canaveral la bordul rachetei.
Presedintele oft.
Gettysburg. Cum de nu m-am gndit la asta? E deja tras pe rampa de lansare a
statiei noastre spatiale.
Echipajului nu i s-a spus nc nimic, spuse Steve Busche de la NASA, ns dup ce
vor trece peste socul provocat de aparitia n spatiu a colonistilor nostri pe un vehicul de
transport lunar, cred c vor fi mai mult dect ncntati s ia la bord ctiva pasageri n plus.
Presedintele tcea si-i privea acum pe membrii creierului cu o expresie brusc
posomort.
Chestiunea fierbinte cu care ne confruntm, domnilor, este dac colonistii vor
reusi s scape cu viat si s fac acest voiaj.



44.
Si credeti c o s scpati usor din asta? ntreb Pitt.
Colonelul n rezerv Ramon Kleist de la Corpul de Marin al Statelor Unite se rsuci
pe clcie si-si frec spatele cu un baston.
Da, atta timp ct ne putem retrage toat unitatea, lund cu noi si rnitii, se
cheam c misiunea a fost dus la bun sfrsit cu succes.
E o operatiune prea complicat ca s ne facem iluzii c o s ias ca la carte, spuse
Pitt.
Distrugerea bazei si a antenei, plus uciderea lui Velikov si a oamenilor si sun c
vrem s ne ntindem mai mult dect ne e plapuma.
Observatiile dumneavoastr ca martor ocular si probele oferite de fotografiile
secrete luate de la bordul avioanelor noastre puse cap la cap ne vor ajuta s elaborm cu
usurint un plan de aprare.
Din cti oameni este format echipa? ntreb Pitt. .
Treizeci si unu, incluzndu-v si pe dumneavoastr.
Rusii or s descopere c cineva a aflat de existenta bazei lor secrete si o s v
treziti ntr-un viespar.
Face parte din plan, spuse Kleist detasat.
Kleist se tinea btos, iar pieptul ameninta s ias prin cmasa nflorat. Pitt
presupuse c era un brbat care se apropia de saizeci de ani. Era un mulatru nscut n
Argentina. Unicul copil al unui fost ofiter SS care fugise din Germania la terminarea .
rzboiului si-al fiicei unui diplomat libian. Trimis la o scoal particular din New York, se
hotrse s renunte la studii n favoarea unei cariere n Marin.
Si eu care credeam c exist o ntelegere nescris ntre CIA si K.G.B: noi i crutm
pe agentii vostri atta timp ct i crutati si voi pe-ai nostri.
Colonelul i arunc lui Pitt o privire nevinovat.
Oare ce v-a fcut s credeti c noi vom face porcrii? Pitt nu-i rspunse, ns l fix
asteptnd.
Misiunea va fi condus de Fortele speciale de securitate cubaneze, i explic el.
Echivalentul trupelor noastre SEAL. De fapt, ca s fiu cinstit, vor fii transfugi cubanezi
antrenati serios pentru misiuni speciale mbrcati n uniforme de lupt cubaneze.
Pn si lenjeria de corp si sosetele lor sunt procurate din Cuba. Ceasurile, armele si
echipamentul de lupt sunt de fabricatie sovietic. Si ca s salvm toate aparentele,
debarcarea pe insul se va face dinspre Cuba.
Totul e curat si bine pus la punct.
ncercm s fim eficienti.
Si dumneavoastr veti conduce misiunea? Kleist zmbi.
Nu, sunt prea btrn s mai particip la astfel de aventuri. Echipa de asalt va fi
condus de maiorul Angelo Quintana. l veti ntlni la baza noastr de la San Salvador. Eu
o s v astept prin apropiere pe un SPUT.
Vreti s repetati?
Transportor subacvatic pentru misiuni speciale, i rspunse Kleist. E un vas
construit anume pentru operatiuni de acest fel. Putini stiu de existenta lui. O s vedeti ce
interesant este.
Dar eu nu sunt tocmai apt de lupt.
Ceea ce va trebui s faceti dumneavoastr Este s-i introduceti pe oamenii mei n
incinta bazei s le artati gura de aerisire care duce n garaj. Dup care v veti ntoarce pe
plaj si veti sta ascuns pn la ncheierea misiunii.
Ati calculat durata raidului? Fata lui Kleist lu o expresie de scial.
S zicem c e o operatiune acoperit.
Regret, dar n-am citit manualul dumneavoastr de terminologie, asa c nu-nteleg.
Drept rspuns la ntrebarea dumneavoastr, tot ce v pot spune este c pornim n
larg la ora dou, peste exact patru zile.
Patru zile ar putea nsemna prea mult pentru a-mi salva prietenii.
Kleist l privi cu o expresie de sincer compasiune.
Si asa suntem presati de timp si am scurtat exercitiile de teren ct am putut de
mult. ns avem nevoie de timp pentru a elimina toate necunoscutele si orice eveniment
neprevzut. Planul nostru trebuie s fie att de strns pe ct l pot elabora programele
noastre tactice pe computer.
Si dac planul este dat peste cap de o fisur? Orice urm de bunvoint dispru de
pe fata lui Kleist si fu nlocuit de o cuttur rece si ncrncenat.
Dac exist vreo fisur n tot planul nostru, acela sunteti dumneavoastr, domnule
Pitt. Excluznd interventia divin, reusita sau esecul acestei misiuni atrn greu pe umerii
dumneavoastr.

***
Cei de la CIA erau foarte meticulosi. Pitt a fost trt dintr-un birou n altul, supus la
nesfrsite interogatorii, toate cu o precizie de cronometru.
Planul de neutralizare a insulei Caye Santa Maria progresa cu viteza cu care un foc
nainteaz n preerie. Discutia cu colonelul Kleist a avut loc la trei ore dup interogatoriul
pe care i-l luase Martin Brogan. Ajunse s descopere c fuseser de mult elaborate
nenumrate variante de invazie pentru fiecare insul din Caraibe si pentru fiecare stat din
America Central si de Sud. Existau programe cu jocuri de rzboi computerizate care
ofereau diverse alternative. Tot ce aveau de fcut expertii n operatii fulger era s aleag
programul care se potrivea cel mai bine obiectivului si s-l adapteze n consecint.
Pitt trebui s treac printr-un examen medical amnuntit nainte de a i se permite s
ia masa.
Medicul l declar sntos, bg n el tone de vitamine superconcentrate si-i prescrise
s mearg la culcare devreme, nainte ca mintea lui s devin un talmes-balmes de
impresii.
O femeie nalt cu pometi ridicati si prul mpletit ntr-o coad fu desemnat s-l
nsoteasc si ea era aceea care-l conducea n ncperile n care era asteptat, la timpul
cuvenit. Se prezent cu numele de Alice si nu-si ddu numele de familie, nici gradul.
Purta un costum cafeniu peste o bluz brodat. Pitt o gsi destul de atrgtoare si se
gndi cum ar fi artat ntr-un pat cu asternuturi de mtase.
Domnul Brogan a aranjat s mnnci n sufrageria executivului, i spuse ea pe un
ton perfect de ghid. Vom lua liftul pn acolo.
Pitt si aminti brusc ceva.
As dori s dau un telefon.
mi pare ru, dar este imposibil.
Te deranjeaz dac ntreb de ce?
Ai uitat c toat lumea trebuie s stie c ai murit? ntreb Alice doar ca s-i aduc
aminte. Un telefon dat unui prieten sau iubitei - si ntreaga operatiune va sri n aer.
Asa e, cu un cuvnt poti ucide un om, spuse Pitt cinic. Ascult, vreau s obtin o
informatie de la un tip pe care nu-l cunosc. O s m prezint sub un nume fals.
mi pare ru, e imposibil.
Lui Pitt i veni n minte o melodie de pe o plac veche de patefon.
D-mi un telefon c altfel fac o prostie.
Ea l privi amuzat.
Ca de pild?
Plec acas, i rspunse el simplu.
Ordinul domnului Brogan. N-ai voie s prsesti cldirea pn cnd pleci la baza
noastr din San Salvador. Te pune n cmas de fort nainte s ajungi la intrare.
Pitt se opri din mers pe culoarul pe care se aflau, apoi se ntoarse brusc si intr ntr-
o anticamer pe a crei us nu scria nimic. Trecu calm de secretara care-l privea uimit si
intr n birou. Un tip mruntel cu pr alb des ca o perie si o tigar aprins, atrnndu-i din
gur, fcea niste nsemnri ciudate pe un grafic, dar cnd Pitt intr, ridic privirea si-l fix
cu o surprindere aproape amuzat.
Pitt arbor cel mai seductor zmbet de politician n campanie electoral si spuse:
mi cer scuze pentru deranj, pot folosi telefonul dumneavoastr?
Dac lucrati aici stiti desigur c folosirea unui telefon fr autorizare prealabil
este o nclcare a regulametului agentiei.
Atunci am scpat, spuse Pitt. Nu lucrez aici.
N-o s obtineti legtura cu exteriorul, spuse Pr Alb.
Priviti-m.
Pitt ridic receptorul si ceru s i se fac legtura cu biroul lui Martin Brogan. n
cteva secunde rspunse la telefon secretara personal a lui Brogan.
Numele meu este Dirk Pitt. Te rog s-i comunici domnului Brogan c dac nu obtin
un fir ntr-un minut o s fac un scandal monstru.
Cine sunteti?
Ti-am spus.
Pitt era foarte ncptnat. Nu ced si refuz s accepte un rspuns negativ; cam
douzeci de minute strig, njur si-n general se purt imposibil, pn cnd, n cele din
urm, Brogan l ls s dea un telefon n exterior dar numai cu Alice lng el, s asculte si
s nregistreze conversatia.
Ea l conduse ntr-un birou mic si-i art un telefon.
O centralist asteapt s-i dai numrul si-ti va face legtura.
Pitt vorbi n microfon:
Esti centralista? Cum te cheam?
Jennie Murphy, rspunse o voce atrgtoare.
Jennie, hai s cerem o informatie la Baltimore. Vreau numrul de telefon al firmei
Weehawken Marine Products.
O clip. l obtin imediat.
Jennie obtinu numrul de la informatiile din Baltimore si-i fcu legtura.
Dup ce expuse problema pentru care sunase la patru persoane diferite, lui Pitt i se
ddu legtura cu presedintele consiliului de administratie, o functie oferit cu titlu onorific
celor mai vechi directori ai companiei care ncet-ncet erau ndeprtati de la deciziile
importante ale corporatiei.
Bob Conde. Cu ce v pot ajuta? Pitt se uit la Alice si-i fcu cu ochiul.
Jack Farmer, domnule Conde. Particip la o cercetare arheologic federal si am
descoperit o casc veche de scafandru pe o epav. Ceea ce v-as ruga ar fi, dac puteti, s o
identificati.
Am s ncerc. Bunicul meu a pornit afacerea n urm cu optzeci de ani. Am tinut o
evident foarte strict. Puteti s-mi spuneti seria?
Este scris ntr-un colt, pe plcuta de pe piept. Pitt nchise ochii si vizualiza casca
cadavrului din interiorul vasului Cyclops. Scria Weehawken Products Inc., Mark V., numr
58-67-C. .
O casc de scafandru stndard pentru Marin, spuse Conde fr mici cea mai
mic ezitare. Le fabricm din 1916. E din cupru turnat cu garnituri de bronz. Are patru
viziere de sticl etanse.
Ati vndut-o Marinei?
Majoritatea comenzilor noastre provin de la Marin. De fapt, lucrurile stau tot asa
si acum. Mark V, model unu este nc folosit n unele scufundri cu alimentare de aer de la
suprafat. ns casca asta a fost vndut unei companii comerciale.
Iertati-m c v ntreb, dar, de unde stiti?
Dup numr. Cincizeci si opt este anul fabricatiei, saizeci si sapte este numrul
produsului, Iar C vine de la companie. Cu alte cuvinte este cel de-al saizeci si saptelea
produs fabricat n anul 1958 si a fost vndut unei companii de recuperri de epave.
Avem vreo sans c, dac facem spturi, s dm de compania care a cumprat-o?
S-ar putea s dureze o jumtate de or. Nu ne-am mai ostenit s stocm pe discul
computerului date att de vechi. V sun eu.
Alice cltin capul.
Statul si poate permite s plteasc o convorbire telefonic, domnule Conde.
Astept la telefon.
Cum doriti.
Conde era un tip de cuvnt. Reveni la telefon peste treizeci si unu de minute.
Domnule Farmer, unul dintre contabilii, nostri a gsit ce cutati.
V ascult.
Casca a fost vndut mpreun cu ntregul echipament de scafandru si furtunurile
de alimentare cu oxigen unei persoane particulare. Printr-o coincident, l-am cunoscut. Se
numea Hans Kronberg. Scafandru din scoala veche. Avea microbul mai mult dect oricine
altcineva. Hans era schiop, dar asta nu l-a mpiedicat niciodat s fac scufundri.
Stiti ce s-a ntmplat cu el?
Din cte mi amintesc, a cumprat echipamentul pentru a recupera ceva de pe o
epav, pe undeva pe lng Cuba. Zvonurile spun c pasiunea lui l-a costat de data asta
viata.
Nu v amintiti pentru cine lucra?
Nu, a trecut mult timp de atunci, spuse Conde. Cred c si gsise un partener care
avea ceva bani. Costumul de scafandru pe care-l folosea Hans era vechi si uzat. Cred c
avea vreo cincizeci de petice. Lucra ca s triasc de pe o zi pe alta. n ziua n care a venit
aici, a cumprat echipament nou si a pltit pe loc.
V multumesc pentru ajutor, spuse Pitt.
Cu plcere. M bucur c ati sunat. E interesant c ati sunat. Pot s v ntreb unde
ati gsit casca?
n interiorul unei btrne epave de aluminiu lng insulele Bahama.
Conde pricepu cum stau lucrurile. Tcu cteva momente, apoi spuse:
Deci Hans n-a mai iesit la suprafat. Ei bine, cred c oricum a preferat s moar
asa dect s se sting n patul lui.
Cunoasteti pe cineva care si mai aminteste de Hans?
Nu cred. Toti scafandrii nrviti de pe vremea lui au murit de mult. Singura
legtur pe care o pot face este vduva lui Hans. nc mi mai trimite felicitri de Crciun.
Locuieste ntr-un cmin pentru btrni.
Stiti cum se numeste casa sau mcar unde se afl?
Cred c e la Leesburg n Virginia. N-am idee Cum se numeste. Dar, pentru c tot
vorbim de Nume; al ei e Hilda.
Multumesc, domnule Conde. M-ati ajutat enorm.
Dac se-ntmpl s veniti la Baltimore, domnule Farmer, treceti pe la mine s
stm de vorb despre vremurile de altdat. Am timp destul de mult fii mei m-au
ndeprtat de la conducerea companiei.
Mi-ar face mare plcere, spuse Pitt. La revedere.
Pitt aps n furc si o sun pe Jennie Murphy.
i ceru s o caute pe Hilda Kronberg la toate casele de odihn pentru adulti din zona
Leesburg.
De fapt, ce cauti? l ntreb Alice.
Pitt zmbi:
El Dorado.
Foarte amuzant.
#sta-i necazul cu voi stia de la CIA, spuse Pitt. Nu gustati glumele.



45.
Furgoneta Ford rul pe aleea care ducea la cminul pentru adulti Winthrop Manor si
trase n fata intrrii de serviciu. Era vopsit ntr-o nuant vesel de albastru si avea
desenate aranjamente florale pe ambele prti. Pe ea scria cu litere aurii crei companii
apartine, Mothers House of Flowers.
Te rog s nu pierzi vremea, spuse Alice nervoas. Trebuie s ajungi n San
Salvador peste exact patru ore din acest moment.
O s m strduiesc, spuse Pitt srind din furgonet. Era mbrcat n uniform de
sofer si ducea un buchet de trndafiri.
Rmne un mister pentru mine cum ai reusit s-l convingi pe domnul Brogan s
faci escapada asta.
Pitt zmbi pe cnd trantea portiera.
Trebuie s ai putere de convingere.
Cminul Winthrop Manor era un loc idilic n care s te stabilesti spre sfrsitul vietii.
Avea teren de golf cu parcurs de nou porti, o piscin acoperit permanent, nclzit, o
sufragerie elegant si grdini cu vegetatie luxuriant. Cldirea principal era astfel
construit nct aducea mai degrab a hotel de cinci stele dect a sanatoriu mohorat.
Nu era un cmin subred pentru btrni sraci, gndi Pitt. Winthrop Manor respira
gust rafinat si era fcut pentru bogatii n vrst. ncepu s se ntrebe cum de reusise
vduva unui scafandru care abia-si tra zilele s ajung aici si de unde avea bani s
triasc ntr-un asemenea lux.
Intr pe o us lateral, se ndrept spre receptie si art florile.
Fac o livrare pentru doamna Hilda Kronberg.
Receptionera l privi ptrunztor si-i zmbi. Pitt o gsi foarte atrgtoare, cu prul
roscat nchis, lung si lucios, si ochi albastri-gri asezati pe o fat mic.
Lsati-le aici, i spuse ea cu o voce cald. Am s rog unul dintre nsotitori s i le
dea.
Trebuie s i le nmnez personal, spuse Pitt. Am un mesaj verbal pe care trebuie s
i-l transmit.
Ea ddu din cap si-i art o us lateral.
O s-o gsiti pe doamna Kronberg lng piscin. Nu v asteptati c are s nteleag
mare lucru, mintea ei a luat-o razna.
Pitt i multumi si regret c n-avea cum s o invite la cin. Intr pe us, cobor pe o
pasarel si se pomeni n piscina amenajat n afara cldirii n stil grdin havanez cu roci
vulcanice negre si havuzuri, prins ntre pereti de sticl.
Dup ce ntreb dou femei n vrst cine este Hilda Kronberg, o gsi seznd ntr-un
crucior fixnd detasat apa, cu mintea parc n alt parte.
Doamna Kronberg? Ea si trecu mana peste ochi si ridic privirea:
Da?
M numesc Dirk Pitt si as vrea s v pun cteva ntrebri, dac nu v deranjeaz.
Asa, domnule Pitt, spuse ea cu un ton cald.
Se uit la uniform si la flori.
Ce ntrebri ar putea s-mi pun un biat de la florrie? Pitt zmbi auzind-o
pronuntnd cuvntul biat si-i ntinse florile.
Este vorba despre fostul dumneavoastr sot, Hans.
Esti cu el? ntreb bnuitoare.
Nu, sunt singur.
Hilda era ngrozitor de slab, iar pielea era transparent ca o foit de hrtie de
mtase. Era machiat violent, iar prul l purta vopsit proaspt.
Cu inelele cu diamant pe care le purta la deget ar fi putut probabil cumpra o droaie
de masini Rolls Royce. Pitt se gndi c era probabil cu cincisprezece ani mai tnr dect
cei saptezeci si cinci de ani pe care-i arta. Hilda Kronberg era o femeie care si dorea s
moar. Si totusi, cnd Pitt aminti numele sotului su, ochii prur s-i rd odat cu
ntreaga fat.
Esti prea tnr s-l fi cunoscut pe Hans, spuse ea.
Domnul Conde de la Weehawken Marine mi-a vorbit despre el.
Sigur, Bob Conde. El si Hans erau parteneri la poker.
Nu v-ati recstorit dup moartea lui.
Ba da, m-am recstorit.
Si totusi, purtati nc numele lui.
E o poveste veche care nu te intereseaz.
Cnd l-ati vzut ultima oar pe Hans?
Era ntr-o joi. L-am vzut plecnd pe vaporul Monterey, spre Havana, n 10
decembrie 1958. Hans a alergat ntotdeauna dup himere. El si partenerul lui se
mbarcaser din nou ntr-o expeditie de cutare de comori. A jurat c o s gseasc atta
aur nct s-mi cumpere casa pe care mi-am visat-o.
Din nefericire, nu s-a mai ntors niciodat.
V amintiti cine era partenerul su? Trsturile ei blnde se asprir brusc.
De fapt, ce cutati, domnule Pitt. Cine v-a trimis?
Sunt coordonator de proiecte speciale la Agentia national de studii marine si
subacvatice, rspunse el. n timpul unei scufundri pe epava Cyclops am descoperit ceva
ce cred c reprezint rmsitele pmntesti ale sotului dumneavoastr.
L-ai gsit pe Hans? ntreb ea surprins.
Nu s-a fcut o identificare a cadavrului, ns casca de scafandru ne-a trimis la el.
Hans a fost un om bun, spuse ea cu o privire plin de regret. Poate c nu a reusit
s cstige prea multi bani, dar am dus-o bine mpreun pn cnd... n sfrsit, pn cnd
a murit.
M-ati ntrebat dac sunt cu el? nu se ls Pitt.
Un secret de familie, domnule Pitt. Sunt bine ngrijit. El are grij de mine. N-am
de ce s m plang. Izolarea mea de viata real mi-am ales-o singur... Vocea i se pierdu, iar
privirea se pierdu si ea n deprtare.
Pitt trebuia s n-o scape, s n-o lase s se retrag n cochilia ei.
El v-a spus c Hans a fost omort? Ochii Hildei sclipir o clip, apoi cltin tcut
din cap.
Pitt ngenunche lng ea si-o lu de mn.
Cordonul de asigurare si furtunul de aer i-au fost tiate n timp ce lucra la
adncime.
Ea se cutremur.
De ce mi-ai spus toate astea?
Pentru c sta e adevrul, doamn Kronberg. V dau cuvntul meu de onoare. Cel
care a lucrat cu Hans probabil l-a omort ca s-i fure partea din comoar.
Hilda sttu ca-n trans aproape un minut.
Ai aflat despre comoara La Dorada, spuse ea n cele din urm.
Da, rspunse Pitt. Stiu si cum a ajuns pe Cyclops. Mai stiu c Hans si partenerul
lui au reusit s recupereze ce era pe vas.
Hilda ncepu s se joace cu unul dintre diamantele de pe deget.
Undeva n adncul sufletului meu, l-am bnuit ntotdeauna pe Ray c l-a omort
pe Hans.
Pitt ntelese greu despre cine era vorba si juc cu prudent o carte nebuneasc.
Credeti c Hans a fost omort de Raymond LeBaron? Ea ncuviint fcnd un
semn din cap.
Revelatia neasteptat l lu pe Pitt prin surprindere si-i trebuir cteva clipe s-si
revin.
Motivul a fost comoara? ntreb el usurel.
Nu. Eu am fost motivul, cltin ea din cap.
Pitt nu spuse nimic, doar astept o explicatie.
Se mai ntmpl si asa n viat, ncepu ea s povesteasc n soapt. Eram tnr si
frumoas peatunci. Poti s-ti imaginezi c am fost odat frumoas, domnule Pitt?
Sunteti nc frumoas.
Cred c ar trebui s-ti pui niste ochelari, dar, oricum, ti multumesc pentru
compliment.
Aveti si-o inteligent vie.
Ea art nspre cldirea principal.
Ti-au spus c sunt putin srit?
Receptionera a strecurat c nu sunteti tocmai bine.
E un rol pe care-mi place s-l joc. Asta-i face pe toti s-si pun ntrebri. Ochii i
strlucir scurt, iar apoi ctar undeva foarte departe. Hans era un tip de treab, cu
saptesprezece ani mai btrn dect mine. Dragostea mea pentru el era amestecat cu
compasiune pentru corpul lui schilodit. Eram cstoriti de trei ani cnd, ntr-o sear, l-a
adus pe Ray la cin. Ne-am mprietenit curnd la cataram toti trei: brbatii s-au asociat
nfiintnd o firm de lucruri vechi recuperate de pe epave pe care le vindeau apoi
anticarilor sau colectionarilor de obiecte marine. Ray era chipes pe atunci, iar n scurt timp
noi doi am trit o poveste de dragoste. Ezit si l privi pe Pitt. Ati iubit vreodat din tot
sufletul dou femei n acelasi timp, domnule Pitt?
Experienta asta m-a ocolit.
Ce e ciudat, e c nu aveam mici un sentiment de vinovtie. A-l nsela pe Hans
devenise chiar o aventur palpitant. Nu pentru c as fi fost o persoan necinstit. Asta s-a
petrecut pentru c nu mi se mai ntmplase s mint pe altcineva pn atunci, asa c n-am
stiut ce-s remuscrile. i multumesc lui Dumnezeu c Hans n-a aflat nimic nainte s
moar.
Puteti s-mi vorbiti despre comoara La Dorada?
Dup ce a absolvit la Stanford, Ray a petrecut doi ani prin junglele din Brazilia n
cutare de aur.
Apoi a auzit prima oar despre La Dorada de la un supravietuitor american. Nu-mi
amintesc amnunte n acest moment, ns era sigur c se afla la bordul navei Cyclops cnd
a disprut. El si Hans au trt dup ei doi ani un instrument de detectare a fierului si-au
btut apele Mrii Caraibelor n lung si-n lat. n cele din urm, au gsit epava. Ray a
mprumutat ceva bani de la mama lui s-si cumpere echipament de scafandru si o mic
ambarcatiune. El a plecat nainte n Cuba pentru a pune la punct o baz pentru
operatiune, n timp ce Hans si cuta o slujb n New Jersey.
Ati primit vreun telefon sau vreo scrisoare de la Hans dup ce s-a mbarcat pe
Monterey?
A sunat o dat din Cuba. Tot ce mi-a spus a fost c el si Ray urmau s plece n
larg, spre locul unde se afla epava, chiar a doua zi de dimineat.
Dou sptmni mai trziu, Ray s-a ntors si mi-a spus c Hans murise de
aeroembolism si c rmsese n mare.
Si comoara?
Ray a descris-o ca pe o statuie imens din aur, rspunse ea. Nu stiu cum a fcut,
dar a reusit s-o ridice n barc si a dus-o n Cuba.
Pitt se ridic, se ntinse si apoi se ls din nou pe vine lng Hilda.
Ciudat e c nu a adus statuia n State.
i era team c Brazilia, statul Florida, guvernul federal, alti cuttori de comori si
arheologi i-o vor confisca sau l vor tari prin tribunale, iar n final va rmne cu minile
goale. Si-apoi, mai era si sistemul de impozitare. Ray n-ar fi suportat s arunce milioane de
dolari pe taxe dac putea s le evite. Asa c nu mi-a spus dect mie despre descoperirea sa.
Ce s-a ntmplat cu statuia?
Ray a scos un rubin imens din inima statuii, l-a tiat n pietre mici si le-a vndut
bucat cu bucat.
Si asa s-a nscut imperiul financiar LeBaron, spuse Pitt.
Da, numai c, nainte ca Ray s poat tia smaraldul din care e fcut capul sau s
topeasc aurul, puterea a fost preluat n Cuba de Castro, iar el a fost obligat s ascund
statuia. Nu mi-a spus niciodat unde e.
nseamn c La Dorada se afl nc undeva n Cuba.
Sunt sigur c Ray nu a avut cum s se-ntoarc acolo si s-o ia.
L-ati mai vzut pe domul LeBaron dup aceea?
Oh, pi sigur c da, spuse ea vesel. Am fost cstoriti.
Dumneavoastr ati fost prima doamn LeBaron? ntreb Pitt uimit.
Timp de treizeci si trei de ani.
Dar pe prima sa sotie o chema Hillary si a murit cu ctiva ani n urm.
Ray a preferat Hillary n loc de Hilda cnd s-a mbogtit. Zicea c numele are mai
mult stil.
Moartea mea era un aranjament perfect cnd m-am mbolnvit - n-ar fi suportat
ideea de a divorta de o femeie bolnav. Asa ca a nmormntat-o pe Hillary LeBaron, n timp
ce Hilda Kronberg s-a retras aici.
Mi se pare c e o atitudine crud, inuman.
Chiar dac nu e un om simtitor, sotul meu este generos. Am dus dou existente
diferite. Dar nu-mi pas. Jessie vine din cnd n cnd s m viziteze.
Cea de-a doua doamn LeBaron?
O persoan fermectoare si foarte grijulie.
Cum de s-a insurt cu ea cnd dumneavoastr triti nc? Zmbi vesel.
E singura oar n viata lui cnd Ray a fcut o afacere proast. Doctorii i-au spus c
mai am doar cteva luni de trit. Dar eu i-am pclit pe toti si m agt de viat de sapte
ani.
Asta face din el un bigam, un criminal si un ot.
Hilda nu-l contrazise.
Ray este un om foarte complicat. Ia cu mult mai mult dect ofer.
Dac-as fi n locul dumneavoastr l-as bate n cuie pe prima cruce.
Eu nu mai am timp, domnule Pitt. Ridic privirea spre el, cu o sclipire nochi. Dar
poti face dumneata ceva n locul meu.
Spuneti.
Gseste La Dorada, spuse ea febril. Gseste statuia si red-o lumii. Ai grij s fie
expus ntr-un loc public. Asta l va rni pe Ray mai mult dect dac ar pierde revista.
ns, ce-i mai important este c Hans si-ar fi dorit asta.
Pitt i lu mna si i-o strnse.
Hilda, rosti el cu blndete, am s fac tot ce-mi st n puteri.



46.
Hudson regla imaginea si ddu din cap a salut nspre chipul care-l privea de pe
ecran.
Eli, e cineva aici care doreste s-ti vorbeasc.
Sunt ntotdeauna ncntat s cunosc fete noi, rspunse vesel Steinmetz.
Un brbat se asez n fata camerei video si a monitorului n locul lui Hudson. Privi
totul fascinat pret de cteva secunde nainte de a vorbi.
Chiar v aflati pe Lun? ntreb el n cele din urm.
Nu, e doar un spectacol televizat, rspunse Steinmetz cu un zmbet plcut.
Se ndeprt, iesi din cadru, lu camera video de pe trepiedul ei si, ndreptnd-o spre
peisajul selenar, ncepu s transmit imagini filmate prin fereastra din cuart.
mi pare ru c nu pot s transmit imagini ale Pmntului, ns ne aflm pe partea
cealalt a Lunii.
V cred.
Steinmetz asez camera la locul ei si reveni n cadru. Se aplec nspre monitor si
privi cu atentie.
Sursul se topi, iar ochii exprimar o mirare interogativ.
Sunteti cine cred c sunteti?
M recunoasteti?
Artati si vorbiti ca presedintele.
A fost rndul presedintelui s zmbeasc.
Nu eram sigur c sunteti la curent. M stiati senator cnd ati plecat de pe Pmnt
si ziarele nu prea ajung pe-acolo.
Cnd orbita Lunii n miscarea sa n jurul Pmntului se afl n pozitia corect
putem prelua orice transmisie prin satelit. n timpul ultimei pauze de odihn, echipajul
meu a urmrit cel mai recent film de succes al lui Paul Newman. Ne plac programele de
stiri prin cablu pe care le devorm ca niste cini nfometati.
Colonia Jersey este o realizare extraordinar.
Natiunea v va fi vesnic recunosctoare si probabil nu v vom putea rsplti
niciodat.
Multumesc, domnule presedinte. Recunosc ns c m-a luat prin surprindere
gestul lui Leo de a anunta reusita proiectului nainte de revenirea noastr pe Pmnt. Nu
fcea parte din planul initial.
Nu s-a fcut nici un anunt public, spuse presedintele devenind serios. n afara
dumneavoastr, a colonistilor si a creierului sunt singura persoan din exterior care stie de
existenta voastr; poate rusii s mai stie ceva.
Steinmetz se zgai la el de la dou sute patruzeci de mii de mile din cosmos.
Cum ar putea s stie ceva de colonia Jersey? Presedintele fcu o pauz pentru a se
uita la Hudson care sttea n afara campului vizual al camerei. Hudson, ddu din cap.
Fotografiile Lunii luate de Selenos, rspunse presedintele omitnd orice referire la
faptul c navetele aveau oameni la bord. Una dintre sonde a reusit s transmit datele n
Uniunea Sovietic. Noi credem c n imagini apare Colonia Jersey. Suntem ndrepttiti s
credem c rusii v bnuiesc de a fi distrus sondele lor de pe solul selenar.
Expresia de pe fata lui Steinmetz arta c ntelesese.
Credeti c plnuiesc s ne atace, asta e?
Da, Eli, asa cred, spuse presedintele. Selenos 8, statia lunar sovietic, s-a nscris
pe orbit n jurul Lunii n urm cu trei ore. Computerele de la NASA estimeaz c vor trece
de locul de aselenizare de pe fata Lunii, care e cel mai sigur, si c se vor aseza pe fata
ntunecat, chiar n vecintatea voastr. o pozitionare riscant, asta dac nu vizeaz un
obiectiv anume.
Colonia Jersey.
Vehiculul lor de aselenizare contine sapte oameni, continu presedintele. Naveta
are nevoie pentru a fi dirijat la sol de doi ingineri piloti. Asta nseamn c ar fi cinci
persoane pregtite de lupt.
Noi suntem zece, spuse Steinmetz. Doi la unu, nu-i ru deloc.
Doar c ei au avantajul c sunt narmati si antrenati pentru lupt. Sunt sigur c
echipa asta e format din cei mai buni oameni pe care i-au gsit rusii.
Descrieti lucrurile ntr-o lumin ntunecat, domnule presedinte. Ce asteptati de la
noi?
Ati realizat mai mult dect ar fi sperat oricare dintre noi. Numai c acum sunteti
cu fata la zid.
Distrugeti colonia si plecati nainte de a se face vrsare de snge. Vreau ca
dumneavoastr si oamenii pe care-i aveti acolo s v ntoarceti teferi pe Pmnt pentru a
primi onorurile pe care le meritati.
Nu cred c v dati cu-adevrat seama ct ne-am chinuit s facem ce-am fcut.
Oricat de important este ce-ati realizat acolo nu merit s pltiti cu viata.
Am trit cu totii nfruntnd moartea timp de sase ani de zile, rosti Steinmetz
msurat. Ce mai conteaz cteva ore n plus?
Nu dati cu piciorul la tot ce ati realizat pentru o lupt pe care o veti pierde, l
contrazise presedintele.
mi pare ru, domnule presedinte, ns v adresati unui brbat care si-a pierdut
tatl pe un damb cu nisip la Wake Island. Supun la vot propunerea dumneavoastr, dar
cred c stiu de pe acum rezultatul. Ceilalti bieti n-or s o rup nici ei la fug, ceea ce n-
am s fac nici eu. Rmnem si ne batem.
Presedintele se simtea n acelasi timp mndru de ei si nfrnt.
Ce arme aveti? ntreb el ngrijorat.
Arsenalul nostru este format dintr-un lansator de rachete la care mai avem doar o
rachet, o arm M-l4 National Match si un pistol de tir calibrul 22. Le-am luat cu noi
pentru o serie de experimente privind cmpul gravitational.
Sunt depsite, Eli, spuse presedintele dezndjduit. Nu v dati seama?
Nu, domnule, refuz s abandonez, pentru c exist un mic detaliu de natur
tehnic.
Ce detaliu?
Rusii sunt oaspetii.
Si ce-i cu asta?
Asta nseamn c noi suntem echipa gazd, spuse Steinmetz cu siretenie. Iar
echipa gazd are avantajul terenului.

***
Au aselenizat! exclam Serghei Cornilov, trgndu-si un pumn n palma deschis.
Selenos 8 este pe Lun! Sub camera de observare pentru oficialitti, inginerii si oamenii de
stiint de la parterul Centrului sovietic de control al misiunilor spatiale izbucnir n urale
si aplauze dezlntuite.
Presedintele Antonov ridic un pahar de sampanie.
ntotdeauna un avantaj.
Pentru gloria Uniunii Sovietice si a partidului.
Toastul fu repetat de oficialittile si ofiterii superiori de la Kremlin care se strnseser
n ncpere.
nchin pentru piatra de temelie pe care am pus-o astzi ca prim pas spre Marte,
toasta generalul Iasenin.
Hip, hip! i rspunser toti n cor. Pentru Marte! Antonov asez paharul golit pe o
tav-si se ntoarse spre Iasenin, devenind brusc serios.
Ct de repede va ajunge maiorul Leucenko la baza de pe Lun? ntreb el.
Pi mai nti va trebui s asigure sistemul navetei, apoi s fac o recunoastere a
terenului, s-si plaseze oamenii pentru atac - cred c patru ore.
La ce distant se afl locul de aselenizare?
Selenos 8 a fost programat s ating solul n spatele unui sir mic de coline la mai
putin de trei kilometri de locul n care a detectat Selenos 4 prezenta astronautilor
americani, rspunse generalul.
Pare s fie destul de aproape, spuse Antonov.
Dac americanii au mirosit ceva n legtur cu descinderea noastr, Levcenko nu se
va mai bucura de factorul surpriz.
M ndoiesc c au aflat ce-am pus la cale.
Deci nu esti ngrijorat?
Avantajul nostru este experienta lui Leucenko si dotarea, tovarse presedinte.
Chipul lui Iasenin luase expresia unui antrenor de box care si-a trimis cel mai bun lupttor
n ring s lupte mpotriva unui boxer, cu o singur mn. Americanii sunt ntr-o situatie
dezavantajoas.



47.
Maiorul Leucenko sttea ntins n praful cenusiu, fin, de pe suprafata Lunii si se uita
la ntinderea dezolant de pustie care se desfsura dinaintea ochilor si sub un cer negru ca
smoala.
Gsea c exist o asemnare ntre acest peisaj tcut, spectral, si desertul arid din
Bazinul Seisan al Afganistanului. Cmpiile cu pietris si colinele serpuitoare, mici ca niste
dmburi, nu precizau prea bine relieful. i sugerau o mare nesfrsit de ipsos si totusi, n
mod bizar, peisajul i se prea a fi cunoscut.
ncerc s se stpneasc si s nu vomite. El si oamenii si suferiser ngrozitor din
cauza gretei.
Nu avuseser timp s se antreneze pentru zborul n conditii de imponderabilitate si
nici nu avuseser la dispozitie sptmnile si lunile ntregi de adaptare la mediu de care
dispuneau cosmonautii misiunilor Soiuz. Nu fuseser instruiti dect cteva ore asupra
felului n care trebuiau s foloseasc sistemele de prezervare a vietii atasate la costumele
lunare si li Se spuseser doar cteva cuvinte despre conditiile pe care aveau s le gseasc
pe Lun si, sigur, unde se afla amplasat colonia american.
Prin costumul su, simti o mn cum l strnge de umr. Fr s se ntoarc, vorbi
n transmittorul montat n interiorul cstii.
Ce-ati gsit? Locotenentul Dimitri Petrov art spre un platou care se deschidea
ntre peretii nclinati a dou cratere, la o mie de metri spre stnga.
Urme de vehicule si de pasi care se concentreaz n stnga, n umbra de la gura
craterului. Disting trei, poate patru constructii joase.
Sere presurizate, spuse Leucenko. Asez un binoclu de forma unei cutii pe un mic
trepied si potrivi partea mai lat a obiectivului pe viziera cstii sale.
Parc s-ar vedea aburi iesind de pe latura nclinat a craterului. Se opri pentru a
regla imaginea. Da, acum se vede clar. E o intrare n stnc, probabil o us de etanseizare,
o cale de acces ce duce n interiorul coloniei lor. Nu sunt semne de viat. Perimetrul
exterior pare pustiu.
S-ar putea s stea ascunsi, la pnd, spuse Petrov.
Unde s se ascund? ntreb Leucenko, cercetnd panorama care se deschidea
dinaintea ochilor si. Stncile rzlete sunt prea mici ca s ascund un om. Nu sunt fisuri
n teren si nici urme c s-ar fi fcut lucrri pentru aprare. Un astronaut n costum lunar
alb s-ar detasa ca un om-de-nea pe un camp acoperit de funingine. Nu, cred c s-au
baricadat n interiorul grotei.
Nu e o bun pozitie defensiv, ns e n avantajul nostru.
Au totusi un lansator de rachete.
Nu are efecte grave asupra unor lupttori mprstiati n formatie de lupt.
Adevrat, numai c noi nu suntem acoperiti si nu putem sti sigur c n-au si alte
arme.
Focul concentrat asupra intrrii n grot - s-ar putea s le forteze mna, suger
Petrov.
Ordinele pe care le-am primit spun c nu trebuie s producem distrugeri grave
bazei lor dac ele nu sunt necesare, spuse Leucenko.
Trebuie s pornim...
Se misc ceva afar! strig Petrov.
Levcenko privi prin binoclu. Un vehicul descoperit, foarte bizar ca nftisare apruse
din spatele uneia dintre sere si se ndrepta spre ei. La anten era atasat un steag alb care
atrna moale n atmosfera lipsit de aer. i urmri pn se opri la cincizeci de metri de ei;
din el cobor pe solul lunar o siluet.
Interesant, spuse Leucenko gnditor. Americanii vor s parlamenteze.
Poate e o curs. Poate e un siretlic pentru a ne studia.
Nu cred. N-ar fi stabilit contactul cu un steag de armistitiu dac actionau de pe o
pozitie de fort.
Oamenii lor de la informatii si sistemele de interceptare de pe Pmnt i-or fi prevenit
de sosirea noastr si si-au dat seama c nu sunt narmati cum se cuvine. Americanii sunt
niste capitalisti. Privesc lucrurile de pe pozitia unui om de afaceri. Dac nu pot cstiga ceva
prin lupt, atunci ncearc s ncheie o ntelegere.
Te duci? ntreb Petrov.
N-o s murim dac stm putin de vorb. Nu pare a fi narmat. Poate c-o s reusim
s-i convingem c le lsm viata n schimbul coloniei intacte.
Am primit ordin s nu lum prizonieri.
N-am uitat, spuse Leucenko dur. N-avem dect s ne nclcm cuvntul de ndat
ce ne atingem scopul. Spune-le oamenilor s fie cu ochii pe american. Dac ridic mna
stng, d ordin s deschid focul.
i ntinse automatul su lui Petrov si se ridic usurel n picioare. Costumul su, arma
si echipamentul de prezervare a vietii care continea un ncrctor de rezerv cu oxigen si
unul cu ap de rcire adugau optzeci si sapte de kilograme greuttii lui Leucenko si asta
nsemna, n total, o sut saizeci si dou de kilograme terestre. Numai c n atmosfera de pe
Lun, Leucenko nu cntrea dect trei kilograme.
Se ndrept spre vehiculul lunar, pe jumtate mergnd, pe jumtate sltnd din
cauza cmpului gravitational redus de pe Lun. Se apropie curnd de vehicul si se opri la
cinci metri de el.
Colonistul american de pe Lun se sprijinea fr nici o grij de una din rotile din
fat. Se ndrept, se ls pe un genunchi si scrise o cifr n praful plumburiu.
Levcenko ntelese si schimb pe frecventa indicat. Apoi ddu din cap.
M receptionezi? ntreb americanul vorbind stricat ruseste.
Vorbesc engleza, i rspunse Leucenko.
Bun. Asta o s ne scuteasc de nentelegeri. M numesc Eli Steinmetz.
Esti seful bazei americane de pe Lun?
Da, eu conduc proiectul.
Maior Grigori Leucenko, Uniunea Sovietic.
Steinmetz se apropie si schimbar o strngere de mn rece.
Se pare c avem o problem, domnule maior.
Una pe care nici unul dintre noi nu o poate evita.
Poti s te ntorci napoi la naveta spatial care te-a adus aici, spuse Steinmetz.
Am primit anumite ordine, spuse Leucenko pe un ton hotrt.
Veti ataca si captura colonia mea.
Da.
Nu exist nici o cale prin care s prentmpinm vrsarea de snge?
V puteti preda.
Nostim, spuse Steinmetz. Eram pe punctul de a v cere acelasi lucru.
Levcenko era sigur c Steinmetz joac teatru, ns nu putu citi nimic pe chipul
ascuns n spatele vizorului auriu opac. Singurul lucru pe care-l vzu Leucenko fu
reflectarea propriului su chip.
Cred c-ti dai seama c oamenii ti n-or s reziste n fata noastr.
Probabil ati cstiga ntr-o lupt corp la corp sau ntr-o confruntare ftis, l aprob
Steinmetz. ns nu puteti rmne n afara capsulei dect cteva ore, dup care trebuie s
v ntoarceti si s umpleti din nou rezervoarele cu oxigen. Socotesc c ati folosit deja dou.
Ne mai rmne suficient s terminm ce-avem de fcut, spuse Leucenko sigur pe
sine.
Trebuie s te previn, domnule maior. Avem o arm secret. Tu si oamenii ti veti
muri cu sigurant.
E un bluf, domnule Steinmetz. M asteptam la mai mult de la un om de stiint
american.
Steinmetz l corect:
Inginer. E o diferent.
Fie cum spui, rspunse Leucenko dand semne de nerbdare. Fiind soldat se
simtea stingher la tratative la care se vorbea att. El era nerbdtor s porneasc la
actiune. Nu are nici un rost s mai continum discutia. Ar fi o dovad de ntelepciune dac
ti-ai chema oamenii afar si ne-ati preda baza. V garantez viata pn la revenirea pe
Pmnt.
Minti, domnule maior. Fie oamenii ti, fie ai mei vor trebui s moar. Nici unii nici
altii nu ne permitem s acceptm nvinsi care ar spune lumii ntregi ce s-a ntmplat aici.
Te-nseli, domnule Steinmetz. Predati-v si veti fi tratati cum se cuvine.
Regret, nu facem trgul.
Bine, atunci n-o s umblm cu jumtti de msur.
Nici nu m asteptam la altceva, rspunse Steinmetz pe un ton mohort. Atacati, si
responsabilitatea pentru pierderea de vieti omenesti o veti purta voi.
Levcenko se nfurie.
Ca persoan direct rspunztoare de moartea a nou cosmonauti sovietici, nu cred
c esti n msur s-mi dai mie lectii despre valoarea unei vieti omenesti, domnule
Steinmetz.
Levcenko nu era sigur, dar ar fi putut jura c Steinmetz se ncordase. Fr a mai
astepta rspunsul, se rsuci pe clcie si se ndeprt sltnd. Se uit peste umr si-l vzu
pe Steinmetz zbovind acolo cteva clipe nainte de a se urca n vehiculul de transport si de
a conduce napoi la colonie; lsase n urma sa un norisor de praf cenusiu.
Levcenko zmbi n sinea sa. n dou ore, cel mult trei, misiunea lui avea s fie dus
cu succes la ndeplinire. Cnd ajunse la oamenii si, studie prin binoclu terenul bolovnos
si plin de stnci care se asternea n fata intrrii n baza lunar. n cele din urm, satisfcut
c nu vedea mici un colonist american ascuns printre stnci, Leucenko ddu ordin
oamenilor si s se mprstie si s nainteze.
Echipa de lupttori sovietici de elit se puse n miscare fr a bnui o clip c
Steinmetz le ntinsese o capcan ingenioas care abia i astepta.



48.
Steinmetz se ntoarse la intrarea n cartierul general al Coloniei Jersey, bine ascuns
sub nivelul solului, fr s se grbeasc, parc vehiculul si intr trndu-si ncet
picioarele. Nu se grbea, aproape simtea n spate ochii lui Leucenko urmrindu-i fiecare
miscare. De ndat ce iesi din cmpul vizual al rusilor, se opri brusc n fata usii de acces
etanse si psi scurt ntr-un tunel lateral care urca n trepte pe panta interioar a
craterului. Trecerea lui strnea norisori de praf n tunelul ngust si trebui s-si stearg n
permanent viziera pentru a vedea pe unde calc.
Dup ce fcuse cincizeci de pasi, adic dup un minut, se aplec si se strecur
printr-o gur care ddea ntr-o nis camuflat cu o pnz gri ce imita perfect suprafata
nconjurtoare. O alt persoan sttea ntns pe burt uitndu-se prin ctarea unei pusti
telescopice.
Willie Shea, geofizicianul coloniei, nu remarc prezenta celuilalt pn ce Steinmetz
nu se ls usurel lng el.
Nu cred c ai fcut cine stie ce impresie, spuse el nazaliznd usor cum vorbesc cei
din Boston. Slavii sunt pe punctul de a ne ataca gospodria.
De pe pozitia lor avantajoas de observatie, Steinmetz l vedea cu claritate pe
Leucenko si pe oamenii lui naintnd n vale. Se apropiau ca niste hitasi care urmreau s
ncolteasc vnatul si nu ncercar nici o clip s se apropie de terenul nltat de la
marginea craterului. Terenul plin de sisturi fcea imposibil o naintare rapid, asa c ei
sreau n zig-zag, se aruncau pe burt dup ctiva metri, folosindu-se de fiecare bolovan,
de fiecare denivelare a solului. Un trgtor de elit n-ar fi reusit s-i nimereasc cu toate
rsucirile si sriturile laterale pe care le fceau.
Trage un foc cam la trei metri n fata conductorului lor, spuse Steinmetz. Vreau
s vd ce reactie are.
Dac-au rmas pe frecventa noastr, o s compromitem miscrile pe care vrem s le
facem, protest Shea.
N-au timp s caute frecventa. Taci din gur si trage.
Shea se strnse n costumul su lunar, ochi prin ctare si trase focul inaugural.
Lovitura nu se auzi deloc pentru c pe Lun nu exist aer care s poarte sunetele mai
departe.
Un norisor de praf se ridic n fata lui Leucenko si acesta, vzndu-l, se arunc
imediat pe burt. Oamenii si i urmar exemplul uitndu-se prin ctarea automatelor lor
n asteptarea urmtorului foc. ns nu se mai ntmpl nimic.
A vzut cineva din ce directie a venit? ntreb Leucenko.
Toti rspunser negativ.
si potrivesc tirul, spuse sergentul Ivan Ostrovski. Veteran ncercat n rzboiul din
Afganistan, sergentului tot nu-i venea s cread c se lupt pe Lun. Art cu degetul spre
un loc care se afla cam la dou sute de metri n fata lor.
Oare ce-or fi pietrele alea colorate, domnule maior? Leucenko vedea pentru prima
dat si studie atent bolovanii mprstiati n vale ntr-o linie, acoperiti cu pete de vopsea
portocaliu deschis.
Nu cred c focul a fost tras din unghiul de jos, spuse Petrov.
Leucenko scoase binoclul din buzunarul de la sold, l asez pe trepied si studie atent
partea lateral si gura craterului: Soarele era ca o minge alb strlucitoare ns fr aerul
care s-i mprstie lumina nu aveau cum s vad dac se ascundea vreun astronaut dup
stnci. Practic, era invizibil.
Nu se vede nimic, spuse el n cele din urm.
Dac ne asteapt s strngem cercul, probabil o fac ca s economiseasc munitia.
Vom afla dup treizeci de metri ce fel de primire ne-au pregtit, mormi Leucenko.
ndat ce ajungem la adpostul serelor, nu vor avea cum s ne mai vad de la intrarea n
grot. Se sprijini n genunchi si-si misc mna nainte. mprstierea si rmneti n alert.
Cei cinci lupttori sovietici se ridicar n picioare Si se mprstiar. Cnd ajunser
lng bolovanii portocalii, o alt lovitur fcu s se ridice pulberea fin din fata lor, iar ei se
aruncar din nou pe burt formnd o linie proeminent de siluete albe cu vizierele
strlucind n razele intense ale soarelui.
Nu-i mai separau dect o sut de metri de sere, ns greata i storcea de vlag. Erau
duri si rezistenti ca toti lupttorii din lume, dar acum trebuiau s se lupte cu rul de
cosmos pe un teren extraterestru.
Leucenko stia c poate conta pe oamenii si care erau gata s lupte peste puterea lor
de rezistent.
ns dac nu reuseau s-si croiasc drum fortat n atmosfera normal din interiorul
coloniei im urmtoarea or, nu mai avea sanse s se ntoarc la vehiculul lor de aselenizare
nainte de a li se termina resursele de prezervare a vietii. i mai ls un minut s se
odihneasc, iar el examina terenul din fata lui.
Levcenko avea un simt special si mirosea cnd i se ntindea o curs. De trei ori
fusese la un pas de a fi ucis n ambuscadele rebelilor afgani si deprinsese o adevrat art
n a presimti pericolele cele mai grave.
Nu era vorba de ce putea s vad; ceea ce nu vedea fcea s sune un clopotel de
alarm n mintea lui. Cele dou mpuscturi nu se potriveau nici unei scheme de lupt. l
izbise faptul c preau plasate acolo n mod deliberat. S fi fost un avertisment de
ageamiu? Nu, trebuie c aveau cu totul alt nteles, se gndi el. Poate era un semnal?
Spatiul limitat la care-l constrngeau costumul presurizat si casca l irita. Tanjea dup
echipamentul lui comod de lupt, ns si ddea seama perfect c nu l-ar fi aprat de
cldura torid si de razele cosmice. Pentru a patra oar simti gustul de bil ridicndu-i-se
n gtlej si glgi ncercnd s-o nghit.
Era un iad, gndi el nfuriat. Nimic nu-i era pe plac. Oamenii lui erau expusi n cmp
deschis. Nu i se furnizaser nici un fel de informatii n privinta armelor folosite de
americani, cu exceptia faptului c aveau un lansator de rachete. Acum erau atacati cu
arme mici de foc. Singurul gnd care-l consola pe Leucenko era c, dup ct si ddea el
seama, colonistii preau s foloseasc o pusc, poate chiar un pistol. Dac ar fi avut un
automat, i-ar fi dobort pe sovietici cu o sut de metri n urm. Si lansatorul de rachete. De
ce nu-l folosiser pn acum? Ce Dumnezeu asteptau? ns ceea ce-l nelinistea cel mai
mult era faptul c americanii nu fcuser nc mici o miscare.
Serele, echipamentul, micile module de laborator care se aflau parcate n jurul
intrrii n grot, toate preau a fi pustii.
Nu trageti dect la tint, pn ajungem ntr-un loc unde s ne putem ascunde,
ordon el. Apoi ne regrupm si intrm cu forta n stnc.
Levcenko astept pn ce toti patru i fcur semn c au nteles si-abia apoi porni.
Caporalul Mihail Iusciuk se gsea la trei metri n spatele tovarsului su din stnga.
Se ridic si ncepu s alerge cu spinarea ncovoiat. Nu fcuse dect ctiva pasi, cnd simti
o nteptur n rinichi.
Apoi, senzatia brusc de durere se repet. ncerc s gseasc un punct de sprijin,
apoi-se prinse cu minile de sale, chiar deasupra ranitei n care purta sistemul de
prezervare a vietii. Ochii i se ncetosar si ncepu s se sufoce pentru c costumul lui
presurizat era fisurt. Czu n genunchi si si privi prostit minile. Mnusa i era nmuiat
n sngele pe care l pierdea si care ncepuse s se coaguleze n cldura torid a soarelui.
Iusciuk ncerc s-l previn pe Leucenko, ns vocea nii-l ascult. Apoi czu n
pulberea cenusie si cu privirea ncetosat, vzu pe cineva ntr-un costum spatial foarte
ciudat care sttea n picioare cu un cutit. Dup care, lumea se ntunec.

***
Steinmetz asist la moartea lui Iusciuk din punctul su de observatie de unde ddu o
serie de comenzi scurte cu ajutorul transmittorului montat la casc.
OK, Dawson. Omul tu e zece pasi n stnga ta si la opt pasi n fat. Gallagher al
tu e la douzeci de pasi n dreapta si merge nainte. Usurel, usurel, se ndreapt spre
Dawson. OK, doboar-l.
Urmri cum doi dintre colonisti apar din neant ca printr-o vraj si-l atac pe unul
dintre sovietici, care rmsese putin n spatele tovarsilor si.
Doi doborti; au mai rmas trei.
Eu sunt cu ctarea fixat pe naintare, spuse Shea. ns nu promit c am s-l
nimeresc dac nu st locului o secund.
Mai trage nc o dat, mai aproape, s-i faci s se culce. Apoi, rmi cu ochii pe el.
Dac se desteapt, s-ar putea s-i omoare pe oamenii nostri nainte s ajung la el.
Spulber-l dac ntoarce capul.
Shea tinti din nou si trase nc un foc cu arma M-l4, care lovi solul la nici trei
picioare n fata cizmelor tipului din frunte.
Cooper! Snyder! url Steinmetz. Omul vostru e culcat la pmnt la douzeci de
picioare n fat, spre stnga. Terminati-l. Acum! Se opri s studieze pozitia celuilalt rus
care mai rmsese n viat. La fel, Russell si Perry, treizeci de picioare fix n fat.
Start! Cel de-al treilea membru al echipei de lupt sovietice nu avea s afle niciodat
ce-l lovise. Muri mbrtisnd solul n cutarea unui loc unde s se ascund. Cei opt
colonisti se strngeau acum ca un cleste n jurul ariergrzii ruse, care se concentra n
exclusivitate asupra coloniei.
Brusc, Steinmetz nghet. Tipul din spatele conductorului se ntoarse n momentul
n care Russell si Perry se repezeau asupra lui ca niste juctori de rugby care placheaz un
adversar.
Locotenentul Petrov zri cele dou umbre n momentul n care se ridica n picioare
pentru a parcurge ultima portiune pn la sere. Se ntoarse instinctiv cu o miscare brusc
n momentul n care Russell si Perry se npusteau asupra lui.. Ca profesionist cu snge
rece, ar fi trebuit s trag si s-i doboare imediat. Secunda de ezitare provocat de uimire
fu ns prea lung. Americanii rsriser din sol ca niste demoni. Reusi s trag la-
ntmplare un glont care strpunse bratul unuia dintre atacatori. Apoi vzu strlucind un
cutit.
Levcenko si tinea ochii fixati pe colonia din fata lui. Habar n-avea de mcelul care se
petrecea n spatele lui pn n momentul n care Petrov scoase un gajait drept avertisment.
Se rsuci si rmase nmrmurit de groaz.
Toti cei patru oameni ai si zceau cu bratele si picioarele desfcute n pulberea de
pe Lun. Opt colonisti americani rsriser din neant si l ncercuiau cu miscri iuti. l
invad brusc ura si ndrept arma spre ei n pozitie de tragere.
Un glont l musc de coaps si-l fcu s se clatine. Se ncord din pricina durerii
bruste si trase o rafal de douzeci de gloante. Majoritatea se pierdur n spatiu, ns dou
dintre ele si gsir tinta. Unul dintre colonisti se prbusi pe spate, iar cellalt czu n
genunchi cu mna nclestat de umr.
Apoi, i trecu un alt glont prin gt. Tinea mereu degetul apsat pe trgaci, iar
automatul su mprosc gloante n jur, cnd acestea se terminar continu s tcne m
gol.
Levcenko njur si czu moale.
Lua-v-ar dracu de americani! strig el.
Blestematii nu respectaser regula jocului, gndi el.
Sttea ntins pe spate uitndu-se n sus la siluetele fr chip care erau aplecate
asupra lui.
Se ddur cu totii la o parte la aparitia unui alt colonist care ingenuchee lng
Leucenko.
Steinmetz? ntreb Leucenko pierit. M auzi?
Da, suntem pe aceeasi lungime de und. Te aud.
Arma ta secret... cum au aprut oamenii ti din senin? Steinmetz stia c se
adresa unui muribund si c acesta avea s se sting peste cteva secunde.
Trebuie s stii s sapi, rspunse el. Cum toti purtm costumele presurizate cu
sistemul de prezervare a vietii incorporat, a fost foarte simplu s-i ngrop n solul moale.
Pozitia... era marcat cu pietre portocalii?
Da. Asa i-am putut ghida de pe o platform ascuns privirilor voastre si le-am spus
cnd si unde s atace, lovind din spate.
Nu vreau s fiu ngropat aici, murmur Leucenko. Spune poporului meu... spune-
le s. ne aduc acas ntr-o bun zi.
Sfrsitul se apropia si Leucenko vorbise pierit, ns Steinmetz ntelesese.
Cu totii v veti ntoarce acas, spuse el. Promit.

***
n Rusia, Iasenin, negru de suprare, se ntoarse spre presedintele Antonov.
Ati auzit, spuse el cu gura nclestat. Au murit.
Au murit, repet Antonov mecanic. Leucenko a rostit ultimele cuvinte de parc se
afla n ncperea asta.
Aparatul lui de transmisie a fost racordat de cei doi piloti de pe naveta de
aselenizare direct la centrul nostru de comunicatii, i explic Comilov.
Antonov se ndeprt de fereastra care ddea n sala de comand a misiunii si se ls
greoi ntr-un scaun. Muntele acesta de brbat se grbovise si arta de parc mbtrnise
brusc. si privi minile si cltin capul cu tristete.
Prost plan, spuse el ncet. Am sacrificat degeaba vietile maiorului Leucenko si ale
oamenilor si.
Nici n-a fost timp s facem un plan ca lumea, spuse Iasenin drept scuz.
n conditiile date, nu se putea face mai mult, adug Cornilov. Ne-a rmas nc
gloria c sovieticii sunt primii care au psit pe Lun.
Glorie care s-a stins deja. Vocea lui Antonov era mpovrat de suprarea
nfrngerii. Ceea ce-au realizat americanii va umbri nfptuirile noastre cu toat
propaganda pe care-am fcut-o.
S-ar fi putut s-i mai putem opri, spuse Iasenin cu amrciune.
Cornilov l fix pe general.
Cum? Trimitnd n spatiu forte de lupt mai bine pregtite?
Exact.
Poate c-ar fi mai bine s-i asteptm pn se ntorc.
Antonov se uit la Comilov ntrebtor.
Ce propui?
Am vorbit cu Vladimir Polevoi. M-a informat c centrul de ascultare al G.R.U din
Cuba a interceptat si identificat o voce si transmisiunea video de la colonia de pe Lun
ctre un punct localizat lng Washington. Trimite prin curier copii ale emisiei. Una din
copii contine referiri la momentul plecrii colonistilor spre Pmnt.
Se ntorc? ntreb Antonov.
Da, rspunse Cornilov. Dup spusele lui Polevoi, urmeaz s se cupleze la statia
spatial american peste 46 de ore si-apoi vor reveni pe platforma de aterizare Kennedy de
la Cape Canaveral la bordul navetei Gettysburg.
Fata lui Antonov se lumin.
Deci nc mai sunt sanse s-i oprim.
Iasenin ncuviint.
Pot fi distrusi n spatiu nainte de a ajunge la destinatie. Americanii nu vor
ndrzni s dea o replic dup ce-i vom confrunta cu crimele pe care le-au comis mpotriva
noastr.
Mai bine s-i pedepsim printr-o lovitur dat n fort, spuse Comilov gnditor.
O lovitur? Comilov zmbi enigmatic:
Americanii au o vorb: mingea e n terenul nostru iar ei sunt acum pe pozitie de
aprare.
Probabil c la Casa Alb si la Departamentul de stat se pregteste chiar n acest
moment un proiect de rspuns la protestul nostru. Eu propun ca de data asta s eludm
rutina si s pstrm tcerea; s nu jucm rolul unei natiuni lovite. n schimb, lovim n
fort si provocm noi un eveniment.
Ce fel de eveniment? ntreb Antonov, ncordndu-se de curiozitate.
Punem mna pe cantitatea impresionant de date cu care se ntorc colonistii de pe
Lun.
Cum? ntreb Iasenin.
Zmbetul pieri de pe fata lui Cornilov si el deveni brusc serios.
Provocm aterizarea fortat a rachetei Gettysburg n Cuba.



Partea a patra
GETTYSBURG

49.
3 noiembrie 1989
Insula San Salvador

Pitt simtea c mai are putin si nnebuneste.
Cele dou zile de inactivitate fuseser cele mai chinuitoare din viata lui. Nu avea prea
multe de fcut n afar de a mnca, a face cteva exercitii fizice si a dormi. Trebuise s ia
parte la instructia militar. Or dup or l ocra pe colonelul Kleist care suporta atacurile
neobosite ale lui Pitt cu stoic indiferent, explicndu-i cu rbdare si cu buzele strnse c
echipa sa, asa-zisele forte speciale cubaneze, nu putea lua. cu asalt Cayo Santa Maria pn
nu considera el c e pregtit pentru asta. Si nu, el nu avea de gnd s schimbe programul
si s sar etapele.
Pitt ncerca s-si domoleasc nerbdarea fcnd lungi incursiuni not n larg, pn la
bancul de corali si escaladnd o stnc abrupt din al crei vrf putea contempla marea
care nconjura insula.
San Salvador, cea mai mic insul a arhipelagului Bahamas, era cunoscut de
marinarii btrni sub denumirea de Insula Watling, botezat astfel dup numele unui
corsar habotnic care-si biciuia marinarii dac nu respectau ziua de Sabat.
Se mai credea c aici ar fi pus Columb pentru prima oar piciorul pe uscat n Lumea
Nou. Cu portul su pitoresc si interiorul cu vegetatie luxuriant mbrtisnd lacuri
albastre cu ap dulce, n-ar fi dat niciodat de bnuit turistilor mbtati de frumusetea sa
c aici se aflau un imens complex de pregtire militar si o instalatie de lansare de rachete.
CIA si revendicase o plaj ndeprtat din extremitatea sudic a insulei, cunoscut
sub numele de FrenchBay. Nu erau drumuri de legtur ntre centrul de antrenament
secret si Cockburn Town sau aeroportul principal. Singura modalitate de a ajunge pe plaj
era s vii cu o ambarcatiune mic printre corali sau cu elicopterul.
n a treia zi a sederii sale pe insul, Pitt se trezi nainte de rsritul soarelui si not
voiniceste o jumtate de mil, iar apoi si croi drum napoi spre trm notnd si
scufundndu-se printre corali. Dou ore mai trziu iesi din apa cald a mrii si se ntinse
pe plaj, coplesit de un sentiment de neputint la vederea Cubei, care se ivea ceva mai
departe din mare.
Deasupra lui se profila o umbr care se opri chiar lng el - un brbat cu pielea
oaches, mbrcat lejer n cmas si pantaloni largi din bumbac. Prul l avea lins,
ntunecat ca noaptea, la fel ca mustata impresionant. De pe fata acoperit de cute de prea
mult stat n soare si n btaia vntului, l privir doi ochi tristi, iar cnd necunoscutul i
zmbi lui Pitt, buzele aproape nu se desprinser.
Domnul Pitt?
Da.
N-am fost nc prezentati unul altuia. Eu sunt maior Angelo Quintana.
Pitt sri n picioare si cei doi si strnser minile.
Quintana ddu din cap.
Colonelul Kleist mi spunea c l-ai nclecat si nu-l lasi deloc s rsufle.
Am lsat acolo niste prieteni care probabil lupt s rmn n viat.
Si eu mi-am lsat niste prieteni n Cuba, domnule Pitt. Numai c ei au pierdut
lupta pentru a rmne n viat. Fratele meu si tata au murit n puscrie denuntati de un
membru al comitetului de bloc, care datora bani familiei mele, si care i-a acuzat de actiuni
contrarevolutionare. ti nteleg compasiunea si ai toat ntelegerea mea, da, vezi, nu detii
monopolul durerii.
Pitt nu-si prezent condoleantele. Quintana i fcea impresia unei persoane creia
nu-i place s insiste asupra necazurilor sale.
Atta timp ct cred c mai exist o sperant, spuse el hotrt, eu nu m las.
Quintana i zmbi calm. i plcea lumina pe care o vedea n ochii lui Pitt. #sta era un
tip pe care te puteai bizui dac lucrurile ar fi luat o ntorstur proast. Un ncptnat
care nu stie ce nseamn s fii nfrnt.
Deci tu esti cel care a reusit s scape att de ingenios din barlogul lui Velikov.
Am avut si mare noroc.
Ce poti s spui despre moralul trupelor care pzesc incinta?
Dac te referi la starea lor psihic, cred c se plictisesc de moarte. Rusii nu sunt
obisnuiti cu umezeala de la Tropice. Impresia general e c sunt cam apatici.
Cti oameni patruleaz pe insul?
Nici unul, pe ct am vzut eu.
Cti sunt la ghereta de la poart?
Doar doi.
Un vulpoi btrn, Velikov sta.
Presupun c-l respecti pentru felul n care a aranjat lucrurile ca insula s par
nelocuit.
Ai ghicit. M asteptam la o mic armat de paz si la obisnuitele msuri de
securitate. Numai c Velikov nu gndeste ca un rus. ntocmeste un plan ca un american, l
perfectioneaz ca un japonez si-l pune n aplicare ca un neamt. Tipul e un om de actiune
foarte abil.
Asa am auzit si eu.
Mi s-a spus c l-ai cunoscut.
Am discutat de cteva ori.
Ce impresie ti-a fcut?
Citeste Wall Street Journal.
Asta-i tot?
Vorbeste mai bine engleza dect mine. Are unghiile curtate si ngrijite. Iar dac-a
citit jumtate din crtile si revistele din biblioteca pe care o are n birou stie mai mult
despre America si americani dect jumtate din politicienii nostri de la Washington.
Probabil c esti singurul fugar n Vest care l-a cunoscut personal.
N-a fost o plcere, crede-m.
Quintana scurm cu piciorul n nisip, dus pe gnduri.
S lasi o instalatie vital nepzit e-aproape o invitatie deschis la infiltrare.
n nici un caz, dac Velikov stie c vii, spuse Pitt.
OK, reteaua de radare cubanez si satelitii de spionaj rusesti pot detecta orice
avion sau ambarcatiune pe o raz de cincizeci de mile. Dar dac ne apropiem de ei venind
de sub ap, s-ar putea s pclim grilele lor de detectare. Quintana se opri si zmbi. n
cazul tu, ambarcatiunea era prea mic ca s apar pe radarele lor.
Flota mea de iahturi oceanografice a fost cam restrns, spuse Pitt glumind, dar
deveni imediat serios. Scapi din vedere un lucru.
Ce?
Mintea lui Velikov. E un organizator abil, tu ai spus-o. N-a construit o fortreat
mpnzit de transee si de bunchere din beton pentru simplul motiv c n-avea de ce s-o
fac. Tu si colonelul Kleist sunteti niste optimisti incurabili dac v imaginati c puteti
trece de reteaua lor de securitate ntr-un submarin sau SPUT-ul la al vostru, sau cum l-o
chema.
Quintana se ncrunt.
Continu.
Senzori subacvatici, explic Pitt. Cred c a asezat pe fundul mrii un cerc strns
de senzori care nconjoar insula, iar stia pot detecta naintarea unui submarin si btaia
elicelor sale prin deplasarea masei de ap pe care o pune n miscare.
Vasul nostru Sput a fost proiectat special pentru a scpa nedetectat de astfel de
sisteme.
Nu si dac inginerii marini ai lui Velikov au plantat senzorii la treizeci de metri unii
de altii. ti dai seama c n-ar putea trece pe-acolo dect un banc de pesti. Am vzut
camioanele din garaj. Dac Velikov e avertizat de sosirea noastr cu numai zece minute
nainte, are timp suficient s-si desfsoare trupele de securitate si fii sigur c declanseaz
mcelul nainte ca oamenii ti s apuce s scoat capul din ap. Eu v-as sugera, tie si lui
Kleist, s mai programati o dat jocurile voastre de-a rzboiul.
Quintana czu pe gnduri. Planul su de debarcare conceput cu atta grij pn la
ultimul detaliu ncepuse s se clatine sub ochii si.
Computerele noastre ar fi trebuit s se gndeasc la asta, spuse el cu amrciune.
Dar ele nu sunt capabile s creeze ceva ce nu li s-a spus s fac, rspunse Pitt
filozofic.
Cred c-ti dai seama c n acest caz trebuie s renuntm la operatiune. Fr
elementul surpriz, n-avem nici cea mai slab sperant de a distruge instalatiasi de a-i
salva pe doamna LeBaron si pe ceilalti.
Eu nu sunt de acord.
Crezi c esti mai istet dect computerele noastre care elaboreaz planuri de
misiuni?
Eu am reusit s scap de pe Cayo Santa Maria fr a fi reperat. Pot s-i duc pe
insul pe oamenii ti n acelasi fel.
Pe o flot de czi de baie? ntreb Quintana sarcastic.
Nu. mi trece prin minte o variant mai modern.
Quintana l cntri pe Pitt din ochi.
Ai o idee care-ar putea s tin?
Si ce idee.
Si te incadrezi n program?
Da.
Crezi c reuseste?
Te-ai simti mai bine dac ti-as da o polit de asigurare? Quintana realiza c Pitt
era convins de ceea ce spune. Se ntoarse si porni spre cldirea principal a taberei de
instructie.
Haide, domnule Pitt. A venit vremea s te punem la treab.








50.
Fidel Castro sttea aplecat n fat pe scaunul de pescuit aflat pe puntea iahtului su
de croazier si privea gnditor spre pupa. Umerii i avea prinsi n niste hturi care-l
asigurau n timpul pescuitului iar minile nmnusate tineau neglijent undita grea din
fibr de sticl al crei fir pornea de pe o mulinet imens si atrna pierzndu-se n marea
scnteietoare.
Carnea de delfin pe care o folosea drept momeal fu smuls de o baracuda, dar
Castro prea s nu fi bgat de seam. Gndul nu-i era la pescuit.
Corpul su vnjos care-i adusese titlul de prim atlet al Cubei se cam inmuiase si
ltise cu trecerea anilor. Prul crliontat si barba srmoas erau acum cenusii, dar focul
revolutionar din ochii negri nc mai strlucea scnteietor, la fel ca-n urm cu treizeci de
ani cnd coborase din Muntii Sierra Maestra.
Tot ce purta era o sapc de baseball, chiloti de not, o pereche de pantofi de tenis
obositi si ochelari de soare. n coltul gurii i atrna un muc de havan.
Se ntoarse si-si duse mna la ochi, s-i protejeze de lumina puternic a soarelui
tropical.
Vrei s pun capt internationalismului? ntreb el acoperind zgomotul celor dou
motoare Diesel. S renunt la politica de rspndire a influientei Cubei n strintate? Asta
vrei? Raul Castro sedea ntr-un sezlong si tinea n mn o sticl de bere.
Nu se renunti, dar s pui capt treptat angajamentelor noastre n strintate.
Fratele meu - revolutionarul nversunat. Ce-a produs schimbarea asta?
S-au schimbat vremurile, spuse Raul cu simplitate.
Rece si distant n public, fratele mai mic al lui Fidel era vesel si comunicativ n viata
particular. si purta prul negru si neted ngrijit tiat deasupra urechilor. Raul privea
lumea prin niste ochi negri ca mrgica asezati pe o fat ghidus. Deasupra buzei
superioare se ntindea o mustat ngust care se termina exact la colturile gurii.
Fidel ndeprt cu dosul palmei cteva broboane de transpiratie care se adunaser n
sprncene.
Nu pot sterge cu buretele cheltuielile bnesti imense pe care le-am fcut si nici
sngele vrsat de soldatii nostri. Si cum rmne cu prietenii nostri din Africa si din cele
dou Americi? i uit si pe ei cum s-a-ntmplat cu soldatii nostri din Afganistan? -Pretul cu
care a fost pltit Cuba pentru implicarea noastr n miscrile revolutionare atrn mai
mult n balant dect cstigul. Ne-am fcut prieteni n Angola si n Etiopia. Bun. Si, ce-o s
fac ei pentru noi? Amndoi stim care-i rspunsul: nimic.
Trebuie s privim realitatea n fat, Fidel, am fcut greseli. Eu sunt primul gata s-mi
recunosc greselile. Dar pentru numele lui Dumnezeu, s isprvim odat cu pierderile astea
si s ne concentrm asupra edificrii Cubei ca natiune socialist mreat invidiat de toat
Lumea a treia.
O s realizm mult mai mult dac devenim un exemplu demn de a fi imitat dect
dac le dm sngele poporului nostru.
Tu-mi ceri s ntorc spatele onoarei si principiilor mele.
Raul lipi sticla rece de bere de tampla sa ncns.
S privim adevrul n fat, Fidel. Am mai aruncat noi principii peste bord si
altdat, dac lucrul acesta a fost n folosul revolutiei. Dac nu schimbm directia rapid si
nu nviorm economia care stagneaz, nemultumirea oamenilor ar putea da nastere la
agitatie, n ciuda dragostei pentru tine.
Fidel scuip mucul de trabuc peste balustrada ambarcatiunii si-i fcu semn unui
marinar de pe punte s-i aduc altul.
Congresul american ar fi fericit s vad c poporul se ridic mpotriva mea.
Congresului i pas tot att de putin ct i pas si Kremlinului, spuse Raul. Unde
ntorc capul, vd cte un trdtor care a fost cumprat de Antonov. Nu mai pot s am
ncredere mici n oamenii mei dela securitate.
ndat ce presedintele si cu mine convenim si semnm pactul ntre SUA si Cuba,
prietenii nostri blai o s fie obligati s-si ia tentaculele din jurul gatului nostru.
Cum putem s finalizm ceva dac tu stai si refuzi s discuti cu ei? Fidel si
aprinse trabucul adus de marinar.
Pn acum cred c s-a convins c propunerea mea de a rupe relatiile cu Uniunea
Sovietic n schimbul unor acorduri comerciale si de ajutor economic american este
autentic. Dac dau impresia c de abia astept s ne-ntlnim, o s propun niste conditii
preliminare imposibile pentru noi. Las-l s fiarb o vreme.. .Cnd o s-si dea seama c nu
m trsc s cersesc la usa Casei Albe, o s mai coboare si el pretentiile.
Cred c presedintele o s fie cel care-si doreste s ajung la o ntelegere cnd o s
afle de varianta cu uzurparea puterii de ctre cumetrii lui Antonov.
Fidel ridic trabucul ca s dea si mai mare greutate punctului su de vedere.
Tocmai de asta am stat linistit si-am permis s se ntmple asa ceva. Dac stim s
speculm teama americanilor de planurile sovietice de a aduce la putere un guvern de
marionete n serviciul Uniunii Sovietice atunci cred c n-ar fi dect n avantajul nostru.
Raul goli sticla de bere si-o puse jos, culcat.
Ai grij, fratele meu, s n-astepti prea mult, c s-ar putea s ne pierdem scaunele.
Asa ceva nu se va-ntmpla niciodat. Fata lui Fidel se ncreti sub un zmbet
tantos. Eu sunt cel care face posibil ca revolutia s continue. Tot ce trebuie s fac e s ies
n fata multimii si s-i dezvlui pe trdtori si complotul sovieticilor de a submina
suveranitatea noastr sacr. Si-apoi, ca presedinte al consiliului de ministrii tu vei fi cel
care va anunta ntreruperea legturilor cu Kremlinul. Si orice nemultumire va fi nlocuit
de bucurie national. Dintr-o singur lovitur, voi stinge datoria imens pe care o avem
fat de Moscova si voi ridica embargoul comercial al Statelor Unite.
Bine ar fi s faci asta repede.
n discursul meu de la aniversarea Zilei nvtmntului.
Raul se uit la calendarul de la ceasul su.
Mai sunt cinci zile.
E o ocazie perfect.
M-as simti mai bine dac am sti cum vede presedintele propunerea ta.
Te las pe tine s iei legtura cu Casa Alb si s aranjezi o ntlnire cu reprezentanti
ai Statelor Unite n timpul festivittii de Ziua nvtmntului.
Sper c nainte de discurs.
Binenteles.
Nu crezi c, dac astepti n ultimul moment pur si simplu te joci cu norocul tu?
Nu m las el pe mine, spuse Fidel dintr-unnor de fum. Cred c gresesti. Darul pe
care l-am fcut cu cei trei cosmonauti sovietici, cred c i-au dovedit bunele mele intentii.
Raul se ncrunt.
Poate c ne-a trimis deja rspunsul su.
Fidel se ntoarse si se uit la el.
Asta-i o noutate pentru mine.
N-am venit la tine pentru c e o simpl presupunere, spuse Raul nervos. M
gndesc ns c presedintele s-a folosit de dirijabilul lui LeBaron pentru a ne transmite
ceva fr ca rusii s-si dea seama.
Dumnezeule! n-a fost distrus de unul din elicopterele noastre de patrulare?
O greseal grosolan, recunoscu Raul. N-au fost supravietuitori.
Pe fata lui Fidel se citi nedumerire.
Si-atunci de ce ne-acuz Departamentul de Stat c-i tinem nchisi pe, doamna
LeBaron si echipajul ei?
Habar n-am.
De ce nu mi s-a spus nimic despre toate astea?
Ti-am trimis raportul, dar nu l-ai citit, ca atatea altele. Greu mai ajunge omul la
tine de la o vreme, frtioare. Nu ai dat atentie amnuntelor cum fceai altdat.
Fidel trase nfuriat undita din ap si dezleg chingile care l tinuser prins de scaun.
Spune-i cpitanului s ntoarc barca spre trm.
Ce-ai de gnd s faci? Fidel zmbi larg n spatele tigrii.
M duc s vnez rate.
Acum? Azi?
Cum ajungem n port, o s m retrag la casa mea de lng Havana si tu vii cu
mine. Ne izolm de restul lumii, fr telefoane, fr ntlniri pn la Ziua nvtmntului.
Crezi c e o idee bun s-l lasi pe presedinte s astepte si noi s fugim pur si
simplu cnd rusii amenint securitatea noastr national?
Ce ru vezi n asta? Rotile diplomatiei americane se nvrtesc ca rotile unei crute
trase de boi. Dac tot i-au murit mesagerii, n-are dect s se uite pe pereti si s astepte
urmtoarea mea miscare.
Ct despre rusi, nc nu cred c s-au copt lucrurile si n-o s fac nici o miscare. i
trase usor un pumn lui Raul n umr.
Fruntea sus, frtioare. Ce poate s se-ntmple n urmtoarele cinci zile? Ceva ce tu
si cu mine s nu putem controla? Aceeasi ntrebare si-o punea si Raul. Si se mai ntreba
cum era posibil, s-i fie frig de parc se afla ntr-un mormnt si nu sub soarele torid al
Caraibelor.

***
La scurt timp dup miezul noptii, generalul Velikov sttea n pozitie de drepti lng
biroul su asteptnd s se deschid usile liftului din care iesi cu pasi mari, intrnd n
birou, Lev Maisky.
Velikov l salut rece.
Tovarse Maisky. Ce plcere neasteptat!
Tovarse general.
Pot s v ofer ceva de but?
Umezeala asta afurisit e ca un blestem, i rspunse Maisky trecndu-si o mn
peste sprncene si uitndu-se apoi la picturile de transpiratie care-i rmseser pe degete.
Cred c mi-ar trebui un pahar de vodc cu gheat.
Velikov puse mna pe telefon si ddu un ordin scurt. Apoi fcu un gest de invitatie
artnd un fotoliu.
V rog s v faceti comod.
Maisky se ls s cad ntr-un fotoliu moale de piele si csc obosit de zbor si de
decalajul orar.
Regret c n-ai fost informat despre sosirea mea, generale, ns tovarsul Polevoi s-a
gndit c-i mai bine asa dect s fie interceptate si decodificate noile instructiuni de
instalatiile de ascultare ale Agentiei nationale de informatii a SUA.
Velikov ridic sprncenele cu o miscare care era deja un tic si-i arunc lui Maisky o
privire sireat.
Noi instructiuni?
Da, e vorba de o operatiune mai complicat.
Sper c seful K.G.B-ului nu-mi ordon s contramandez proiectul de asasinare a
lui Castro.
Nu, nu. Mi s-a cerut s-ti comunic c vasele cu ncrctura pe care ai cerut-o vor
sosi n portul Havana pentru treaba asta cu jumtate de zi nainte de momentul programat.
Velikov ddu din cap multumit.
Putem folosi timpul suplimentar.
Au aprut probleme? ntreb Maisky.
Totul merge perfect.
Totul? repet Maisky. Tovarsul Polevoi n-a fost prea bucuros cnd a aflat c unul
dintre prizonieri a evadat.
Nu trebuie s fie ngrijorat. Un pescar a descoperit corpul brbatului care a fugit
prins n plasa sa. Secretul instalatiei noastre e n sigurant.
Si ceilalti? Probabil c stii c Departamentul de stat cere autorittilor cubaneze s-
i elibereze.
E un bluf, rspunse Velikov. CIA n-are nici o dovad c intrusii sunt nc n viat.
Faptul c Washingtonul cere eliberarea lor cubanezilor si nu nou, dovedeste c pescuiesc
n ape tulburi.
Problema e, ce vor s gseasc? Maiasky fcu o pauz si scoase din buzunarul, de
la piept un porttigaret din platin. Aprinse o tigar lung fr filtru si sufl fumul spre
tavan. Nimic nu trebuie s ntrzie planul nostru Rom si Cola.
Castro va vorbi dup cum a promis.
Esti sigur c n-o s se rzgndeasc brusc?
Istoria se repet, asa c suntem pe teren sigur. El jefe maximo, seful suprem, n-a
pierdut niciodat pn acum o ocazie de a vorbi n public.
Dac excludem accidentele, boala sau uraganul.
Sunt unele lucruri pe care nu le putem controla, dar, oricum, nu vreau s ratm.
si fcu aparitia un soldat care aduse o sticl de vodc si un pahar cu un strat gros
de cuburi de gheat.
Un singur pahar, generale? Nu bei cu mine?
Poate-am s beau un coniac mai trziu.
Velikov astept rbdtor ct Maisky bu un sfert din sticl, iar apoi fcu primul pas.
Pot s-l rog pe adjunctul sefului Directoratului suprem s m lmureasc asupra
noii operatiuni?
Sigur, spuse Maisky prietenos. Trebuie s folosesti sistemele electronice de care
rspunzi si s aduci fortat naveta spatial a Statelor Unite pe teritoriul Cubei.
Am auzit bine? ntreb Velikov nmrmurit.
Dumitale ti se ordon, ordin direct de la tovarsul Antonov, s strpungi sistemul
de comand prin computer care dirijeaz naveta spatial Gettysburg si, dup intrarea ei pe
orbit, s-i deviezi cursul cnd ajunge lng Cape Canaveral si s o deturnezi la aeroportul
nostru militar de la Santa Clara.
ncurcat, aiurit, Velikov se uit la Maisky de parc adjunctul sefului K.G.B-ului
nnebunise.
Dac-mi permiteti, este cea mai nebuneasc combinatie pe care a imaginat-o
vreodat Directorul.
Si totusi, oamenii nostri de stiint au reusit s pun totul la punct, spuse Maisky
detasat. si asez piciorul pe o serviet burdusit. Ai aici toate datele pentru a programa
computerele si a-ti pregti oamenii.
Dar, oamenii mei sunt ingineri specializati n comunicatii. Velikov prea s nu-
nteleag nimic si asa si vorbea. Nu stiu nimic despre dinamica spatial.
Nici nu trebuie. Computerele o s fac totul n locul lor. Important e c
echipamentele de aici de pe insul au capacitatea s se suprapun peste centrul de control
spatial de la Houston si s preia comanda asupra navetei.
Cnd trebuie s se ntmple asta?
Din cte spune NASA, Gettysburg ncepe manevrele de intrare pe orbit n
aproximativ 29 de ore din acest moment.
Velikov se multumi s dea din cap, semn c a nteles. ncepuse s-i treac starea de
soc si-si regsea sngele rece, devenise iar profesionistul calm, cu mintea iute.
Se ntelege c v voi sprijini pe ct mi st n putint, dar nu m sfiesc s spun c
nici o minune nu ne poate ajuta s facem imposibilul.
Maisky ddu pe gt nc un pahar de vodc si fcu un gest ncercnd s alunge
pesimismul lui Velikov
ncrederea, generale, nu n miracole, ci n cunostintele savantilor si inginerilor
sovietici. Asta o s doboare si-o s aduc n Cuba naveta spatial cea mai avansat a
Americii.

***
E-a treia zi de cnd caraghiosul la de la camera sase ne las n pace. Ceva pute.
Ce, ai prefera s-ti mai rup o coast? mormi Gunn printre dou nghitituri.
Giordino ncerc oule cu furculita, nu mai rezist si le gust.
Probabil c ne-ngras ca s ne omoare.
M rog la Dumnezeu s-o fi lsat n pace si pe Jessie.
Sadici de felul lui Gly se-nfierbnteaz cnd bat femei.
Ti-ai pus vreodat ntrebarea de ce nu e niciodat de fat Velikov n timpul
partidelor de box ale lui Gly?
E tipic pentru rusi s-i lase pe strini s fac treaba murdar n locul lor, sau
poate, cine stie, l impresioneaz vederea sngelui. De unde vrei s stiu eu? Usa se ddu
brusc de perete si n celul intr Foss Gly. Buzele lui crnoase se deschiser ntr-un rnjet,
iar pupilele erau negre, ntunecate, si nu exprimau nimic.
V place cina, domnilor?
Ai uitat de vin, rspunse Giordino arogant. Si-alt dat, s ai grij ca muschiul
meu s fie n snge.
Gly se apropie si, nainte ca Giordino s-si dea seama ce intentii are, i trase un
pumn teribil cu dosul palmei direct n coaste.
Giordino simti c se sufoc si-ntregul corp i se convulsiona sub socul loviturii. Fata i
se fcu galben ca ceara, sngele ncepu s-i siroiasc printre tepii brbii care ncepuse s-
i creasc, din locul n care si muscase buza inferioar, dar, incredibil, reusi s zmbeasc
strmb.
Gunn se ridic din pat sprijinindu-se ntr-o mn si-i arunc farfuria cu mncare lui
Gly n cap; oule se scurser pe fata tortionarului, iar carnea din mncare care rmsese
pe jumtate nimeri drept la tint-n gur.
Asta a fost o reactie tmpit, spuse Gly gfind de furie. Ai s regreti. Se aplec, i
prinse lui Gunn glezna rupt si o rsuci turbat.
Gunn si nclesta pumnii, cu ochii mpienjeniti de durere, dar nu scoase un sunet.
Gly se ddu un pas napoi s-l studieze, aproape fascinat.
Esti rezistent, chiar foarte rezistent pentru unul mic ca tine.
Trste-te napoi n gaura ta, rm, i spuse Giordino nc tinndu-si respiratia.
ncptnat, ce mai, ncptnat, oft Gly pe un ton plictisit. O clip ochii lui luar
o expresie gnditoare, dar imediat redevenir goi, reci si ri de parc ar fi fost ai unei statui
nensufletite.
A, da. Era s uit. Venisem s v dau vesti despre prietenul vostru Dirk Pitt.
Ce-i cu el?
A-ncercat s evadeze si s-a necat.
Minti, spuse Gunn.
L-a gsit un pescar din Bahamas. Consulatul american a identificat cadavrul su,
n fine, ce-au mai lsat rechinii din el.
Dup care Gly si sterse oul de pe fat, lu muschiul din farfuria lui Giordino, l ls
s cad pe pardoseal si-l strivi cu cizma.
Bon appetitt domnilor.
Iesi din celul si ncuie usa n urma lui.
Giordino si Gunn se privir n tcere, ncepand s nteleag. Apoi, fetele li se
luminar de un zmbet larg care se transform ntr-un hohot de ras nestpnit.
A reusit! strig Giordino, fericirea descoperirii fcndu-l s uite de durere. Dirk a
ajuns acas!


51.
Partea spectaculoas a experimentelor care se fceau pe statia spatial Columbus o
constituiau fabricarea de medicamente noi, dezvoltarea cristalelor pure care urmau a fi
folosite drept cipuri pentru semiconductorii computerelor si observarea razelor gama. ns
activitatea de zi cu zi a stabilimentului de patruzeci de tone de la marginea frontierei celei
mai ndeprtate cu Pmntul erau repararea si ntretinerea satelitilor.
Jack Sherman, comandantul statiei, se afla n modulul cilindric de ntretinere
ajutnd o echip de ingineri s dirijeze un satelit pe platforma suspendat pentru reparatii,
cnd auzi o voce la difuzorul central.
Esti liber, Jack?
Sunt aici.
Poti veni la modulul de comand?
Ce s-a-ntmplat?
E un glumet care-ncearc s ntre pe canalul nostru de comunicatii.
Surubresc pe-aici.
Mai bine ai veni.
Las-m cteva minute.
Dup ce asigurar satelitul si nchiser usa de presurizare, Sherman si scoase
costumul si-si vr cizmele ntr-un fel de schiuri scobite. Apoi nainta cu o miscare de
alunecare prin mediul antigravitational pn la centrul de coordonare al statiei.
Inginerul sef, specialist n comunicatii si electronic, se multumi s ncline capul la
apropierea lui.
Ascult asta. Vorbi ntr-un microfon montat pe un panou de comand. V rog s
v identificati din nou.
Urm o scurt pauz, dup care se auzi:
Columbus, aici Colonia Jersey. Cerem permisiunea s ne cuplm la statia voastr.
Inginerul se ntoarse si ridic privirea spre Sherman.
Ce prere ai? E vreo fantom de pe Pmnt? Sherman se aplec peste panou.
Colonia Jersey, dac sta ti-e numele, ai intrat pe un canal de comunicatii nchis
care apartine NASA. Bruiezi comunicatiile spatiale. Te rog s ntrerupi.
Nu se poate, rspunse strania voce. Vehiculul nostru de transfer de pe Lun se
ntlneste cu voi peste dou ore. Rugm transmiteti instructiunile de cuplare.
Ce Lun, domnule? Fata lui Sherman se ncordase de enervare. Houston, m auzi?
Receptie, se auzi o voce venind de la Centrul de control spatial de la Houston.
Tu ce-ai nteles din asta?
ncercm s-l localizm, Columbus. Rmi pe receptie.
Nu stiu cine esti, jupne, trnti Sherman, dar stiu c-ai dat de necaz.
M numesc Eli Steinmetz. V rog s aveti pregtit asistenta medical. Am doi
rniti la bord.
Sherman ddu un pumn n sptarul scaunului pe care era inginerul.
E nebun.
Cu cine vorbesc? ntreb Steinmetz.
Aici Jack Sherman, comandantul statiei Columbus.
Regret c am dat buzna asa, dar credeam c ati fost preveniti de sosirea noastr.
nainte ca Sherman s poat rspunde ceva, turnul de control de la Huston intr din
nou pe receptie.
Columbus, semnalele nu sunt transmise de pe Pmnt, repet, nu sunt transmise
de pe Pmnt. Vin din spatiu, de sub voi.
n regul, bieti, care-i poanta? n acel moment se fcu auzit vocea directorului de
zboruri de la NASA.
Nu-i nici o poant, Jack. Aici Irwin Mitchell. Pregteste-ti echipajul s-l primeasc
pe Steinmetz si pe colonistii lui.
Ce colonisti?
Era si timpul s apar cineva din creier, spuse Steinmetz. Pentru o clip, am
crezut c trebuie, s lum cu asalt intrarea principal.
mi pare ru, Eli. Presedintele a socotit c e mai bine s nu zicem nimic pn nu
ajungeti lng Columbus.
mi spune si mie cineva ce se petrece? ntreb Sherman exasperat.
O s v explice Eli cnd v ntlniti, rspunse Mitchell. Apoi i se adres lui
Steinmetz. Cum se simt rnitii?
Se odihnesc, numai c unul are nevoie de o interventie chirurgical. Are un glont
chiar la baza creierului.
Ai auzit, Jack, spuse Mitchell. Pune n stare de alert echipajul de pe navet. S-ar
putea s-si devanseze plecarea.
O s am grij, spuse Sherman. Se mai potolise si vocea era mai calm, dar era prea
inteligent s nu fie n continuare nedumerit. Si, de unde dracu vine, asta,... Colonia
Jersey?
M crezi dac-ti spun c de pe Lun? rspunse Mitchell.
Nu, rspunse Sherman sec. N-am cum s cred asa ceva.

***
Camera Theodore Roosevelt din aripa vestic a Casei Albe fusese numit odinioar
Camera cu pesti pentru c aici se aflau acvarii si trofeele de pescuit ale lui Franklin Delano
Roosevelt. Sub Richard Nixon, ncperea fusese decorat n stil Regina Anne si Chippendale
si destinat ntlnirilor cu personalul si, ocazional, conferintelor de pres.
Peretii si covorul erau n tonuri contrastante de terracolta. Pe peretele estic atrna,
chiar deasupra politei cminului din lemn sculptat, un tablou nftisnd declaratia de
independent. Supraveghea sever ncperea din portretul pictat la Paris de Tade Styka, de
pe peretele dinspre sud, imaginea lui Teddy Roosevelt clare pe un cal. Presedintele prefera
aceast ncpere intim Cabinetului, pe care-l gsea mai rece, si aici tinea ntrunirile
importante, n parte si pentru c nu existau ferestre.
Era asezat n capul mesei de conferint si nota ceva nervos ntr-un carnet. n stnga
sa era asezat secretarul pentru aprare, Jess Simmons. Lng el venea directorul CIA,
Martin Brogan, apoi Dan Fawcett si Leonard Hudson. Douglas Oates, secretarul de stat,
sttea imediat n dreapta presedintelui, urmat de consilierul pentru probleme de securitate
national Alan Mercier, si generalul Fortelor aeriene Allan Post, care rspundea de
programele militare spatiale.
Hudson si petrecuse o or explicnd oamenilor presedintelui ntreaga poveste a
Coloniei Jersey. La nceput toti ascultar tcuti nevenindu-le s cread.
Apoi i cuprinse interesul, emotia puse stpnire pe ei si-l asaltar pe Hudson cu o
multime de ntrebri la care acesta rspunse pn n momentul n care presedintele ceru
s le fie adus prnzul.
Uimirea se transform n entuziasm si toti l felicitar pe Hudson si prin el pe creier,
ns curnd revenir la realitatea sumbr citind raportul despre conflictul cu cosmonautii
sovietici.
ndat ce colonistii Jersey ajung n sigurant la Cape Canaveral, spuse
presedintele, ncerc s-l potolesc pe Antonov oferindu-i o parte din imensitatea de date
culese de Steinmetz si echipa sa.
Si de ce-ar trebui s le oferim ceva? ntreb Simmons. Si-asa ne-au furat destul
tehnologie pn acum.
Nu vreau s neg furtul lor, spuse presedintele. Dar dac am fi noi n locul lor, eu
nu i-as lsa s scape cu una cu dou dup ce mi-au omort paisprezece astronauti.
Sunt de partea dumneavoastr, domnule presedinte, spuse secretarul de stat
Oates. Dar dac ati fi n pielea lor, cum ati ntelege s v faceti dreptate?
Simplu, spuse generalul Post. Dac as fi n locul lui Antonov as spulbera statia
Columbus.
O idee ngrozitoare, dar cred c ar fi mai bine s-o lum n serios, spuse Brogan.
Cred c sefii sovietici gndesc c li se cuvine prin drept divin s distrug statia si pe toti cei
de la bordul su.
Sau poate numai racheta si echipajul su, adug Post.
Presedintele l fix pe general.
Columbus si Gettysburg pot fi aprate? Post cltin scurt din cap.
Sistemul nostru de aprare cu laser nu poate intra n functiune dect peste
paisprezece luni. Atta timp ct sunt n spatiu, statia si naveta sunt vulnerabile n fata
satelitilor sovietici de lupt 1400.
Putem ns apra naveta Gettysburg dup ce intr n atmosfera terestr.
Presedintele se ntoarse spre Brogan.
Martin, cum vezi dumneata situatia?
Nu cred c or s vizeze Columbus. Ne-ar deschide calea s le dm replica cu noua
lor statie Satelit 10. Eu cred c o s-ncerce cu naveta.
O tcere glacial se ls n Camera Roosevelt, fiecare ncercnd s-si pun ordine n
gnduri. Apoi, fata lui Hudson se lumin si spuse, trntind stiloul pe mas:
Scpm din vedere un lucru.
Care? ntreb Fawcett.
Adevratul motiv al atacului lor asupra Coloniei Jersey.
Brogan prelua ideea din zbor.
S-si salveze onoarea distrugnd orice urm a descoperirilor noastre cosmice.
Nu e vorba de a distruge, ci de a fura, spuse Hudson febril. Uciderea colonistilor n-
ar fi nsemnat o pedeaps de genul ochi pentru ochi. Jess Simmons a fost pe-aproape. n
viziunea Kremlinului, este vital s capteze colonia intact pentru a pune mna pe
tehnologie, pe date. si pe rezultatele miliardelor de dolari investiti si a 25 de ani de munc.
Asta urmreau de fapt. Rzbunarea vine pe planul doi.
Ce spuneti pare a fi n regul, sustinu Oates. Doar c acum colonistii sunt n drum
spre cas, iar Colonia Jersey e la dispozitia oricui vrea s pun mana pe ea.
Dac folosim vehiculul nostru lunar putem trimite acolo o alt echip peste dou
sptmni, interveni Hudson.
Cei doi cosmonauti de pe Selenos 8, spuse Simmons, n fond ce i-ar putea opri s
mearg pn acolo si s preia controlul asupra coloniei?
Scuze, i rspunse Hudson. Am uitat s mentionez c Steinmetz i-a transportat pe
cei cinci rusi morti napoi la vehiculul de aselenizare si i-a urcat la bord. Apoi i-a obligat pe
cei doi supravietuitori s se ridice si s se ntoarc pe Pmnt, sub amenintarea c, dac
nu-l ascult, i va spulbera cu ultima rachet care i-a mai rmas n proiectil.
Seriful care curt orasul de rufctori, spuse Brogan admirativ. De-abia astept
s-l cunosc pe tipul sta.
Numai c totul are un pret, l temper Hudson. Steinmetz aduce cu el doi colonisti
grav rniti si un mort.
Cum se numea cel care a murit? ntreb presedintele.
Doctor Kurt Perry, un strlucit biochimist.
Presedintele se uit la Fawcett.
S te ngrijesti s i se fac o nmormntare cum se cuvine.
Urm un scurt moment de tcere, apoi Post relu discutia.
OK, dac rusii n-au pus mana pe Colonia Jersey, atunci ce le-a mai rmas?
Gettysburg, i rspunse Hudson. Rusii mai au o sans dac ne rpesc comoara cu
date stiintifice.
Cum? nsfac naveta n aer? spuse Simmons cu sarcasm. Nu stiam c-l au pe
Buck Rogers de partea lor.
Nici n-au nevoie de el, i-o ntoarse Hudson.
Din punct de vedere tehnic, se poate programa o deviere a sistemelor de ghidare a
zborului. Dac intri n retea poti actiona, prin comenzile date prin computer, motoarele de
ridicare de la sol, cele de propulsare si-n general echipamentele de comand de pe
Gettysburg. Exist o mie de modalitti diferite de a abate cu cteva grade o rachet de la
cursul pe care trebuie s se nscrie. n functie de distanta dintre locul din care emiti
comenzile si punctul de asezare la sol, se poate devia cursul pn la o mie de mile
deprtare de aeroportul spatial Kennedy de la Cape Canaveral.
Da, numai c pilotii pot renunta la sistemul computerizat si-n definitiv pot ateriza
folosind comenzile manuale, protest Post.
Nu si dac sunt convinsi c sunt dirijati spre culoarul de revenire pe Pmnt de la
Centrul din Houston.
Se poate asa ceva? ntreb presedintele parc nevenindu-i s cread.
Alan Mercier ddu din cap.
Cu conditia ca sovieticii s dispun de transmittoare locale mai puternice dect
echipamentul electronic de pe navet si s poat bruia semnalele emise de turnul de
control din Houston.
Presedintele si Brogan schimbar priviri jalnice.
Cayo Santa Maria, rosti Brogan distrus.
O insul la nord de Cuba pe care se afl o puternic instalatie de transmisiuni si
ascultare capabil s fac treaba, le explic presedintele celorlalti.
Poate n-au aflat faptul c oamenii nostri au plecat de pe Lun, spuse Fawcett
optimist.
Stiu, i rspunse Hudson. Odat ce sistemul lor de ascultare era cu urechile ciulite
la ce se-ntmpl pe Colonia Jersey, fii sigur c au interceptat toate mesajele noastre.
Trebuie s ne gndim la un plan de neutralizare a instalatiei de pe insul, suger
Post.
Brogan zmbi.
ntmplarea face c tocmai se desfsoar o operatiune de acest fel.
Post i ntoarse zmbetul.
Dac bati acolo unde m gndesc eu, tot ce m intereseaz e s stiu cnd va avea
loc atacul.
Se spune, ti atrag atentia c sunt numai zvonuri, c trupe militare cubaneze se
vor lansa ntr-o misiune de asalt si distrugere a instalatiei chiar n noaptea asta.
Si care e momentul plecrii navetei spre cas? ntreb Alan Mercier.
Ora cinci mine, rspunse Post.
Asta aranjeaz lucrurile, spuse presedintele.
Transmiteti comandantului statiei Columbus s tin naveta Gettysburg pe platform
pn cnd i garantm c se poate ntoarce acas n sigurant.
Toti cei strnsi n jurul mesei preau a fi satisfcuti pentru moment, toti, n afar de
Hudson.
Arta ca un bietel cruia i-a fost ridicat ctelusul de ctre hnghieri.
mi doresc din tot sufletul, spuse el neadresndu-se cuiva n mod special, s fie
att de simplu pe ct pare.


52.
Velikov si Maiski stteau n balcon, la trei niveluri deasupra centrului de ascultare si
priveau de sus micuta armat de brbati si de femei care manevrau echipamentul
electronic de receptie att de sofisticat. Antene uriase implantate n Cuba interceptau,
douzeci si patru de ore din douzeci si patru, telefoanele particulare si semnalele militare
transmise prin radio n Statele Unite, pe care le transmiteau prin cablu pe insula Cayo
Santa Maria unde erau preluate, decodificate si analizate pe computer.
Ai fcut o treab cu adevrat superb, generale, spuse Maisk. Rapoartele despre
instalatie pe care le-ai transmis la Moscova sunt prea modeste.
Nu e zi s nu continum dezvoltarea bazei, spuse Velikov cu mndrie. n afara
destinatiei lucrative a complexului, mai avem pe insul o sufragerie foarte bine
aprovizionat, un centru dotat cu echipament pentru antrenament de ntretinerea conditiei
fizice si o saun. Avem chiar si o sal de spectacol si-o frizerie.
Ochii lui Maiski se oprir pe dou ecrane de trei metri pe patru si jumtate fiecare,
amplasate pe pereti diferiti. Cel din stnga afisa imagini generate pe computer iar pe cel din
dreapta rulau siruri de date si de grafice complicate.
Oamenii ti au aflat ce s-a ntmplat cu colonistii de pe Lun? Generalul ncuviint
din cap si puse mna pe telefon. Rosti cteva cuvinte n receptor urmrind n acelasi timp
forfota din sala echipamentelor. De la consol, ridic privirea spre el un angajat si-i fcu
semn cu mna. Apoi, cele dou ecrane se ntunecar un scurt moment si-apoi se nsufletir
din nou, prezentnd alte coloane de date.
Totul a mers ceas, spuse Velikov artnd cu degetul spre ecranul din stnga.
Putem intercepta practic tot ce se transmite de la Houston, toate schimbrile de mesaje cu
astronautii. Dup cum puteti vedea, transportul lunar cu care au circulat colonistii de pe
Lun s-a cuplat n urm cu trei ore la platforma de pe statia spatial.
Maiski era fascinat si urmrea intens informatiile afisate sub ochii lui. i venea greu
s accepte c agentii americani stiau si ei tot att de mult dac nu chiar mai mult, despre
eforturile spatiale sovietice.
Transmit codificat? ntreb el.
Uneori, dac e vorba de o misiune militar, ns n mod curent, NASA discut cu
astronautii si deschis.
Dup cum puteti observa din informatiile expuse pe ecran, Centrul de control al
zborului de la NASA a ordonat navetei Gettysburg s amne plecarea pentru mine
dimineat.
Nu-mi place cum sun.
Nu vd nimic suspect. Presedintele probabil are nevoie de timp s organizeze o
campanie masiv pentru a anunta noul triumf american n spatiu.
Sau poate c s-au gndit ce intentii am putea avea noi. Maiski tcu brusc, pierdut
n gnduri.
Ochii lui exprimau ngrijorare si-si freca minile nervos.
Velikov l privi amuzat.
Dac v ncurc asa de mult planurile, cred c pot s intru pe frecventa centrului
din Houston si s dau un ordin fals.
Poti face asta?
Da, pot.
S simulezi un ordin prin care anunti statiei spatiale s plece spre Pmnt?
Da.
Esti sigur c-i poti nsela pe comandantul statiei si pe cel al navetei si c-i poti face
s cread c aud voci cunoscute?
N-o s-si dea niciodat seama de diferent.
Sintetizatoarele noastre dispun de un numr suficient de nregistrri ca s poat
imita perfect accentul, inflexiunile vocale si ticurile verbale a douzeci de persoane
importante de la NASA.
Si ce crezi c-i va opri pe cei de la Houston s contramandeze ordinul?
Pot s provoc o defectiune la sistemul lor de transmisiuni pn o s fie prea trziu
s mai opreasc racheta. Apoi, dac instructiunile pe care le-ati luat de la savantii sovietici
sunt corecte, vom deregla sistemele de zbor ale navetei si o vom dirija s coboare pe
aeroportul Santa Clara.
Maiski l privi lung pe Velikov, parc ar fi cntrit cele auzite, apoi spuse:
F-o! Presedintele era cufundat ntr-un somn profund,cnd telefonul de la capul
patului sun ncetisor. Se nvrti pe partea cealalt si se uit la ceasul de la mn. Era ora
unu si dou minute dup miezul noptii. Apoi rspunse la telefon.
Spuneti.
Vocea de la cellalt capt al firului era a lui Dan Fawcett.
mi cer scuze c v trezesc, domnule presedinte, ns a aprut ceva neasteptat si
m-am gndit c trebuie s aflati despre ce e vorba.
Ascult. Ce este?
Tocmai am primit un telefon de la Irwin Mitchell de la NASA. Spune c Gettysburg
s-a desprins de Columbus si se nvrte pe orbit pentru revenirea pe Pmnt.
Presedintele se ridic att de brusc n picioare nct o trezi pe sotia lui.
Cine a dat ordinul? ntreb el.
Mitchell nu-si d seama cine ar putea fi. Linia de comunicare ntre Houston si
statia spatial a czut din cauza unei bruieri inexplicabile.
Si-atunci cum a avut confirmarea c naveta a plecat?
Generalul Fischer a urmrit n permanent statia Columbus de la Centrul su de
operatiuni spatiale de la Colorado Springs ncepand din momentul n care Steinmetz a
prsit Colonia Jersey. Camerele senzoriale de la centru au nregistrat miscarea navetei
Gettysburg n momentul n care a prsit platforma de cuplare. Mitchell mi-a telefonat
ndat ce a fost informat.
Presedintele trnti un pumn n saltea, ngrozit;
La naiba!
Mi-am permis s-l alertez si pe Jess Simmons. A trimis deja dou escadrile de
aprare tactic apartinnd Fortelor aeriene pentru a escorta naveta din momentul n care
intr n atmosfera Pmntului.
De ct timp dispunem pn cnd naveta Gettysburg atinge solul?
De la pregtirea pentru coborre si pn n momentul n care atinge solul,
aproximativ dou ore.
Rusii sunt n spatele afacerii steia.
Asa credem toti, ncuviint Fawcett. nc nu putem sti sigur, ns, dup toate
aparentele, se pare c la originea problemelor de bruiaj de la Houston este Cuba.
Cnd atac echipa special a lui Brogan Cayo Santa Maria?
La ora dou.
Cine-i conduce pe insul?
O clip, s verific numele n raportul de ieri al CIA. Fawcett ls receptorul, dar nu
lipsi mai mult de treizeci de secunde. Misiunea este condus de colonelul de marin Ramon
Kleist.
l stiu. Lui Kleist, Congresul i-a oferit medalia de onoare.
Mai e ceva.
Ce?
Oamenii lui Kleist sunt condusi de Dirk Pitt.
Presedintele oft cu mare tristete.
A fcut si asa destul pn acum. Chiar era nevoie de el acolo?
S-a hotrt c ori pleac Pitt ori anuleaz totul.
Pot distruge centrul de bruiere la timp?
Prerea mea sincer e c totul e o loterie.
Spune-i te rog lui Jess Simmons s stea pregtit n Sala de rzboi. Mi-e team c
dac lucrurile merg prost, singura alternativ pe care o avem pentru a-i mpiedica pe rusi
s pun mna pe Gettysburg si pe ncrctura sa pretioas este s doboram noi naveta. M-
ai nteles, Dan?
Da, domnule, rspunse Fawcett nglbenindu-se ca ceara. i voi transmite mesajul
dumneavoastr.


53.
Oprirea! ordon Kleist. Verific din nou datele afisate pe instrumentul Navstar care
prelua datele de pe satelit si asez un compas pe o diagram ntns pe mas. Suntem la
sapte mile est de cursul stabilit pentru Cayo Santa Maria. Mai mult nu ndrznim s ne
apropiem cu SPUT-ul.
Maiorul Quintana, mbrcat ntr-un costum de lupt trcat gri cu negru, privi
marcajul galben de pe diagram.
Ne-ar lua cam patruzeci de minute s ocolim insula pe la sud ca s putem debarca
dinspre Cuba.
Vntul s-a potolit, iar valurile mrii n-au nici un metru nltime. Avem noroc c nu
e lun.
Deasupra noastr e o noapte neagr ca smoala.
E si bine si ru, spuse Quintana. Suntem imposibil de depistat, da nici n-o s
vedem soldatii dac patruleaz. Dup cum vd eu lucrurile, problema noastr este c s-ar
putea s nu atingem fix baza. S-ar putea s debarcm pe insul la cteva mile de ea.
Kleist se ntoarse si se uit lung la un tip nalt, autoritar care se sprijinea de perete.
Era mbrcat n aceeasi uniform de lupt ca si Quintana. Ochii si verzi, ptrunztori,
sustinur privirea lui Kleist.
nc nu poti localiza obiectivul? Pitt si ndrept spinarea, surse detasat cu
vesnicul lui zmbet, nnscut, si spuse simplu:
Nu.
Nu e tocmai ncurajant ce spui, zise Quintana acru.
Se poate, dar cel putin sunt sincer.
Kleist rosti cu mult ngduint.
Regretm cu totii, domnule Pitt, c nu ai beneficiat de-o vizibilitate ideal n
noaptea cnd ai evadat de pe insul, ns ti-am rmne ndatorati dac ai face cteva
precizri.
Zmbetul dispru de pe chipul lui Pitt.
Stiti ceva, am debarcat pe insul n mijlocul furtunii si am fugit n miez de noapte.
Ambele ntmplri s-au petrecut pe partea insulei opus celei unde trebuie s debarcm
noi. N-am msurat distantele si nici n-am presrat firimituri ca s marchez urmele.
Terenul este drept si gol, fr coline sau cursuri de ap dup care s ne ghidm. E acoperit
doar de palmieri, boschete si nisip. Antena am descoperit-o la jumtate de mil la vest de
sat. Baza am lsat-o n spate cam la o mil deprtare.
Cnd o s ajungem la drum, o s stim c zona ngrdit se afl n stnga noastr.
Asta-i tot ce am s v ofer.
Quintana ddu din cap resemnat.
Cred c n conditiile date, nici nu ne putem astepta la mai mult.
Un membru al echipajului, mbrcat n pantaloni jeans crestati si maiou, intr pe
tambuchiu n camera de comand. i ntinse lui Kleist un mesaj descifrat si iesi fr s fi
scos un cuvnt.
De n-ar anula misiunea n ultima clip, spuse Pitt tios.
Nici vorb, mormi Kleist. Se pare c lucrurile iau o nou ntorstur.
Citi mesajul pentru a doua oar, iar fata lui, altminteri impasibil, se ncrunt. I-l
ddu si lui Quintana, care-i parcurse continutul strngnd buzele de enervare, si apoi i
ntinse hrtia lui Pitt.
Pe biletel scria: NAVETA SPATIAL# GETTYSBURG A P#R#SIT STATIA SI GRAVITEAZ#
PE ORBIT# ASTEPTIND REVENIREA PE P#MNT. SISTEMUL ELECTRONIC AL OBIECTIVULUI
S-A SUPRAPUS PESTE COMPUTERELE DE GHIDARE SI A PRELUAT COMANDA.
PRESUPUNEM DEVIERE DE CURS PENTRU ASEZAREA NAVETEI LA SOL n CUBA LA ORA
03.40. CRIZ# DE TIMP. SITUATIE CUMPLIT# DAC# OBIECTIVUL NU E DISTRUS LA TIMP.
SUCCES.
Drgut din partea lor c ne-au anuntat n ultimul moment, spuse Pitt ntunecat.
Ora 03.40 nseamn dou ore din acest moment.
Quintana l privi pe Kleist ncruntat.
Sovieticii chiar pot s fac chestia asta si s scape basma curat? Kleist nu-l
ascult. si concentra din nou atentia asupra diagramei si tras o linie scurt cu creionul
care marca drumul spre sudul insulei Cayo Santa Maria.
Cu aproximatie, unde crezi c e antena? Pitt lu creionul si fcu un punct pe
insula mic ct un viermisor, chiar lng coada ei.
Sper c-am nimerit-o.
OK. ti dm un transmittor-receptor minuscul, impermeabil, introduc pozitia pe
diagram si-o programez n computerul Navstar si apoi urmresc semnalul si te ghidez.
S-ar putea s nu fiti singurii care m urmresc.
E riscant, ns asa cstigm timp pretios.
S-ar putea s reusesti s le distrugi antena mai usor si s tai legtura cu Gettysburg,
oricum n mai putin timp dect dac te-ai lupta s intri n incinta bazei si s le distrugi
centrul de coordonare.
E logic.
Acum, c ne-am pus cu totii de acord, eu zic s-o stergeti, domnilor, spuse Kleist
linistit.

***
Transportorul subacvatic pentru misiuni speciale nu semna cu nici un submarin
vzut de Pitt pn atunci. Ambarcatiunea avea o lungime de peste nou metri si arta ca o
dalt rsturnat.
Din prora ascutit si alungit ca o pan se ltea carena, aproape ptrat, care se
termina brusc la pupa, parc trntit acolo, fr nici o legtur cu restui vasului. Puntea
superioar era perfect nivelat, mici o protuberant nu se itea din ea.
Nu sttea nimeni la crm. Vasul era complet automatizat, iar cele dou motoare
functionau cu energie nuclear si, la nevoie, era mpins de pompe silentioase care preluau
apa si-o expulzau prin niste supape plasate lateral.
SPUT-ul fusese special construit pentru CIA, care-l folosea n misiunile armate
secrete pe teritoriu strin, la infiltrarea agentilor secreti si la atacurile fulger. Vasul se
putea scufunda pn la dou sute patruzeci de metri adncime si putea nainta cu
cincizeci de noduri la or, dar n acelasi timp putea urca pe plaj elibernd din pror dou
sute de soldati cu cteva vehicule.
Vasul se ridicase la suprafat, iar puntea sa dreapt se tinea la jumtate de metru
deasupra apei ntunecate. Echipa de transfugi cubanezi a lui Quintana se strecur afar
din cal, ncepur iute s ridice hidromobilele care le erau trecute de jos prin tanbuchiu.
Pitt condusese un hidromobil ntr-o statiune din Mexic. Era un vehicul propulsat
prin forta apei, fabricat n Franta pentru sport de agrement nautic.
Denumit si masina sport a mrilor, micuta ambarcatiune rapid arta ca dou
torpile atasate lateral una de cealalt. Cel care o conducea sttea pe spate cu picioarele
ntinse n fat n cele dou compartimente ale corpului ei si i controla miscrile cu ajutorul
unui volan ca al unui automobil. Era propulsat prin forta unei baterii de mare putere care
putea s tin trei ore nainte de a fi din nou ncrcat si nainta pe o mare calm cu o
vitez de douzeci de noduri pe or.
Dup ce Pitt le propuse s foloseasc hidromobilul ca s se strecoare nevzuti prin
reteaua de radare cubane, Kleist se grbi s comande un lot special la fabric si aranja s-i
fie aduse la San Salvador la bordul unui avion al Fortelor Aeriene n cincisprezece ore.
Aerul diminetii era cldut; o rafal scurt de ploaie trecu peste ei. Pe msur ce
fiecare -om se strecur n,hidromobilul su, acesta era trecut peste puntea umed, peste
bordul liber si cobort n mare.
Fuseser montate n spatele fiecrei ambarcatiuni lumini albastre pentru ca fiecare
s-l poat urma pe cel din fata sa.
Pitt se opri o clip si scrut ntunericul n directia insulei Cayo Santa Maria, spernd
cu disperare c nu ajunsese prea trziu ca s-si salveze prietenii. Un pescrus matinal
trecu tipnd deasupra lui si dispru nevzut pe cerul ntunecat.
Quintana l prinse de brat.
Tu urmezi. Se opri si se zgi prin bezn. Asta ce dracu mai e? Pitt ridic un obiect
din lemn, pe care-l tinea ntr-o mn.
Un bttor de baseball.
La ce-tii trebuie asa ceva? Ti s-a dat un AK-74.
E un dar pentru un prieten.
Quintana scutur capul ncurcat.
Hai s-o lum din loc. Tu conduci. Eu rmn n coad s-i zoresc pe cei din urm.
Pitt fcu semn c a nteles, se ls n hidromobilul su si-si potrivi un emittor
minuscul la ureche. Chiar nainte ca cei de pe SPUT s-l coboare peste bord, colonelul
Kleist se aplec si-i strnse mana lui Pitt.
Pitt i arunc o privire ncordat:
Asta e si intentia mea.
Imediat hidromobilul lui atinse apa. Regla maneta ca s ating doar jumtate din
vitez si se desprinse de transportor. N-avea rost s ntoarc capul si s verifice dac
ceilalti l urmau. Oricum nu se vedea nimic. Doar stelele luminau noaptea, ns erau prea
slabe s se reflecte n apa mrii.
Mri viteza si privi cadranul fosforescent al busolei prins la ncheietur. Mentinu
cursul spre est pn ce auzi n receptor vocea lui Kleist:
Pstreaz cursul la dou sute saptezeci de grade.
Pitt corect traiectul si mentinu cursul pe o distant de zece mile, mergnd cu cteva
noduri sub viteza maxim pentru a le da celorlalti timp s recupereze dac ar fi iesit din
rnd. Era sigur c senzorii subacvatici detectaser de mult apropierea grupului lor, ns
conta pe faptul c rusii nu vor da important mesajului receptionat de aparatele lor,
lundu-i drept un banc de pesti.
De la aproape patru mile deprtare de ei, tsni strpungnd ntunericul, venind de la
sud dinspre Cuba, lumina proiectorului unei salupe de patrulare, care mtur apa n
cutarea de vase nepoftite.
Fasciculul deprtat trecu peste ei, ns erau prea mici ca s poat fi vzuti de la
asemenea distant.
Pitt primi un nou mesaj de la Kleist si schimb cursul spre nord. Era mai ntuneric
ca-ntr-o cript, asa c nu-i rmnea dect s spere c ceilalti treizeci de oameni veneau
strns n urma lui. Cele dou compartimente ale hidromobilului se scufundar n golul
format de o suit de valuri care-l mproscar cu stropi de ap srat.
Usoara tulburare a apei pe care o nstea trecerea hidromobilului su pe valuri
strnea stropi scnteietori care sclipeau scurt, fosforescent, ca o armat de lmpase, si se
stingeau apoi n urma sa.
Pitt ncepuse s se relaxeze, cnd auzi din nou vocea lui Kleist:
Sunteti la aproximativ dou sute de metri de trm.
Pitt ncetini si-si ndrept micuta ambarcatiune nainte, cu mare prudent. Apoi opri,
lsndu-se purtat de curent. Astept, cu ochii scrutnd ntunericul, ncordat si cu urechile
ciulite. Dup cinci minute; se profila, iesind ntunecat si ameninttoare din noapte,
silueta nedefinit a insulei Cayo Santa Maria. Aproape c nu erau valuri la mal si singurul
zgomot pe care-l auzea era plescitul apei pe plaj.
Aps usor pedala si nainta pe nesimtite, pregtit s vireze brusc si s-o ia napoi
spre largul mrii dac ar fi vzut c fuseser descoperiti. Cteva secunde mai trziu,
hidromobilul se lovi de nisip fr a scoate nici cel mai mic zgomot. Pitt sri jos si trase
ambarcatiunea usoar pe plaj pn la un plc de palmieri unde o ascunse. Astept pn
ce Quintana si oamenii lui aprur ca niste umbre si se grupar strns n jurul lui, siluete
spectrale profilandu-se n noapte, recunosctori brbatului care-i ajuta s pun din nou
piciorul pe pmnt.
Ca msur de prevedere, Quintana zbovi putin s verifice dac toti oamenii si
ajunseser si controla starea echipamentului de lupt. Satisfcut, se ntoarse, n sfrsit,
spre Pitt.
Dup tine, amigo.
Pitt arunc o privire pe busol si deschise drumul spre interiorul insulei lund-o usor
nspre stnga. Tinea ntins nainte bttorul de baseball ca un orb care se ajuta de baston.
La mai putin de saizeci de metri de locul unde iesiser din mare, bttorul lui atinse gardul
electrificat. Se opri brusc, iar cel din spatele lui se lovi de el.
Usurel, suier Pitt. Spune-le si celorlalti, c am ajuns la gard.
Iesir din rnd doi brbati cu lopeti si atacar pe loc nisipul moale. ct ai clipi,
spaser deja o groap att de mare nct putea s treac si un asin prin ea.
Pitt se strecur primul. O clip, nu stiu n ce directie s-o apuce. Se opri, adulmecnd
vntul. Apoi, deodat, stiu unde se afl.
Am ncurcat-o, i sopti el lui Quintana. Baza se afl la numai cteva sute de metri
n stnga noastr. Antena, la o distant de-o mil n sens opus.
De unde stii?
Miroase si tu. Se simt gaze arse de la motoarele Diesel care actioneaz
generatoarele.
Quintana inspir profund.
Asa e. Le aduce briza dinspre nord-vest.
N-avem ncotro, trebuie s lum o decizie rapid. Oamenilor ti le ia o jumtate de
or s ajung la anten si s pun explozibilul.
Si noi ne-ndreptm spre baz.
E mai bine s le facem pe amndou deodat.
Trimite-i pe cei mai buni alergtori s arunce n aer antena si noi ceilalti o s-o lum
spre centrala electronic.
Lui Quintana nu-i trebui nici o secund s ia hotrrea. Trecu printre oamenii si si
alese cinci dintre ei. Reveni cu un tip scund, cu chip nedeslusit, care abia-i ajungea lui Pitt
pn la umr.
Sergentul Lopez. Trebuie s-i spui cum se ajunge la anten.
Pitt si scoase busola de la mn si i-o ntinse sergentului. Lopez nu vorbea engleza,
asa c Quintana trebui s fac pe interpretul. Micutul sergent nvta repede. Quintana
repet instructiunile lui Pitt ntr-o spaniol cursiv. Pe chipul lui Lopez flutur un zmbet,
ddu un ordin scurt oamenilor si si se fcu nevzut n noapte.
Pitt si restul trupelor lui Quintana o rupser la fug. Vremea ncepea s se strice.
Nori grosi ncepur s acopere stelele si stropi de ploaie mproscar foile de palmier scotnd
un sunet de daraban la atingerea lor. Serpuir strecurandu-se printre palmierii ndoiti de
furia furtunii. La ctiva pasi cte cineva se mpiedica si cdea, ridicat imediat de ceilalti.
Curnd, ncepur s rsufle tot mai greu, iar transpiratia s li se scurg pe corp
mbibndu-se n uniforma de lupt. Pitt imprimase un ritm alert cursei purtat de
disperarea gndului c trebuia s-i gseasc pe Jessie, Giordino si Gunn nc n viat.
ncerc s ignore epuizarea fizic care-l cuprindea si s alunge din minte gndul
chinuitor care nu-i ddea pace c prietenii lui n timpul sta erau chinuiti ngrozitor de
Foss Gly.
Se ntrerupse din gndurile sale morbide cnd ajunse la liziera pdurii de palmieri,
pe drumul ce ducea la baz.
O lu la stnga spre baz, folosind terenul stabil pentru a cstiga timp, fr a face
nici o ncercare de a se furisa sau de a se ascunde. Pitt ncepuse deja s recunoasc
terenul. ncetini mersul si l chem n soapt pe Quintana. Cnd i simti mana pe umr, i
art o lumin difuz, abia cernut printre pomi care venea dinspre ghereta de la intrare n
baz.
Ghereta de paz de la poart.
Quintana l atinse usor pe Pitt pe spate, semn c a nteles, si-i ddu cteva ordine
scurte celui din spatele lui, care lunec ndreptndu-se spre locul de unde venea lumina.
Pitt si ddu seama c orice ntrebare era inutil. Stia c soldatii care pzeau intrarea
nu mai aveau dect dou minute de trit.
Se furis pe lng zid si se strecur ca un sarpe n galerie, usurat de vreme ce gsise
barele ndoite asa cum le lsase. Se trr cu totii nuntru si se furisar spre gura de
aerisire din garajul bazei.
Conform planului, Pitt nu trebuia s mearg mai departe. Instructiunile ferme pe
care i le dduse Kleist erau ca el s-i conduc pe oamenii lui Quintana pn la gura de
aerisire si acolo s se opreasc. Aici nceta rolul lui si trebuia s se ntoarc singur la locul
n care debarcaser si s astepte retragerea celorlalti.
Kleist ar fi trebuit s-si dea seama c ceva nu e n regul cnd Pitt nu protestase c
nu-i va asculta ordinul, ns colonelul avea attea probleme pe cap nct nici o bnuial nu
se nscuse n mintea lui. Iar drgutul, btrnul Pitt fusese un adevrat model de
colaborare cnd fcuse schita intrrii n baz.
nainte ca Quintana s aib timp s ntind mna dup el si s-l apuce, Pitt se ls
prin gura de aerisire, n jos pe grinda de deasupra masinilor parcate si dispru ca o umbr
prin putul de evacuare care ducea la celulele de dedesubt.





54.
Dave Jurgens, comandantul navetei Gettysburg, era usor emotionat. mprtsea
entuziasmul tuturor celor de pe statia spatial la sosirea neasteptat a lui Steinmetz si a
oamenilor si de pe Lun. Asa c nu gsi c-ar fi fost ceva n neregul cnd primi ordinul
neasteptat de a-i transporta pe colonisti pe Pmnt, de ndat ce bagajul lor stiintific avea
s fie ncrcat n cala navetei. Ce-l nedumerea ns era reactia celor de la turnul de control
din Houston care-i cereau, din senin, s fac o aterizare nocturn la Cape Canaveral.
Sugestia lui de a astepta cteva ore pn la rsritul soarelui fu respns cu rceal. Nu i
se oferise nici o explicatie, nici un motiv pentru care autorittile de la NASA si modificaser
dintr-o dat politica, pe care o respectau de altfel cu strictete de treizeci de ani; toate
aterizrile se fceau la lumina zilei.
l privi pe copilotul su, Cari Burkhart, un veteran al programului spatial, cu
douzeci de ani de zboruri la activ.
De data asta n-o s vedem cine stie ce din bltoacele Floridei.
Dac vezi un crocodil e ca si cnd i-ai fi vzut pe toti, i rspunse Burkhart laconic.
Pasagerii nostri sunt bine instalati?
Sunt mai nghesuiti ca boabele de porumb n hambar.
Computerele sunt programate pentru revenirea pe Pmnt?
Programate ceas.
Jurgens arunc o privire scurt pe cele trei monitoare aflate chiar n centrul panoului
principal de comand. Unul afisa starea tuturor sistemelor mecanice, iar celelalte dou,
datele referitoare la comenzile de mentinere pe traiectorie si la dirijarea navetei. El si
Burkhart trecur scurt n revist toate comenzile de iesire pe orbit si revenire n atmosfera
terestr.
Noi suntem gata, Houston. Te asteptm pe tine.
OK, Don, i rspunse turnul de control de la sol. Sunteti gata s tsniti?
Ochii care nu se vd se uit, spuse Jurgens. Asa se zice, nu?
Nu s-a nteles, repet.
Cnd am plecat de pe Pmnt m chema Dave.
Scuze, Dave.
Cine-i acolo? ntreb Jurgens curios.
Merv Foley. Nu recunosti vocalele mele sonore?
S uiti cum m cheam, dup toate conversatiile noastre sclipitoare... Mai mare
rusinea.
O greseal de pronuntie, spuse vocea familiar a lui Foley. Si-acum s lsm
flecreala si s revenim la actionarea navetei.
Cum spui tu, Houston. Jurgens aps scurt pe butonul interfonului de la bordul
navetei sale.
Sunteti pregtiti s porniti spre cas, domnule Steinmetz?
De-abia asteptm s facem cltoria asta, rspunse Steinmetz.

***
n cabinele de locuit spartane de sub puntea de zbor si cabina pilotului, specialistii
navetei si colonistii se nghesuir unii n altii folosind fiecare centimetru de spatiu liber. n
spatele lor se deschidea cala de transport lung de nou metri, pe trei sferturi ncrcat cu
nregistrri de date, mostre de roci lunare, casete continnd rezumatul a peste o mie de
experiente chimice si medicale-o zestre impresionant cu care reveneau colonistii pe
Pmnt si care oferea material de studiu amnuntit oamenilor de stiint pentru douzeci
de ani de-acum ncolo. n cal se mai afla si corpul nensufletit al doctorului Kurt Perry.
Naveta Gettysburg cltorea prin Cosmos rsturnat cu o vitez de 15.000 de noduri
pe or.
Fuseser activate reactoarele de control care scoaser cu o zguduitur naveta
spatial de pe orbit, n timp ce servomotoarele o npustir cu botul n sus ca fuzelajul ei
etanseizat s preia ct mai putin din frecarea cu atmosfera terestr.
Deasupra Australiei activar nc dou motoare pentru a micsora viteza pe care o
avusese naveta pe orbit, de douzeci si cinci de ori mai mare dect cea a sunetului. O
jumtate de or mai trziu, se lovir de stratul atmosferic, cu putin nainte de a ajunge
deasupra Hawai-ului.
Cu ct crestea densitatea atmosferei, cu att crestea si cldura care color fuzelajul
navetei Gettysburg n portocaliu intens. Servomotoarele si pierdur din putere, iar crmele
de directie si de profunzime fur frnate de aerul greu. Computerele controlau ntregul
zbor. Jurgens si Burkhart nu aveau altceva de fcut dect s verifice datele afisate pe
monitoare si cele care indicau functionarea sistemelor.
Deodat, auzir n csti sunetul de alarm si imediat vzur lumina de alarm a
zborului plpind. Pe loc, Jurgens reaction si ncepu s apese tastatura computerului
dand comenzi care cereau explicarea problemei, n timp ce Burkhart nstiinta turnul de
control de la sol.
Houston, avem semnal de avertisment.
Aici nu apare nimic, Gettysburg. Sistemele functioneaz perfect.
Houston, se ntmpl ceva, insist Burkhart.
Nu poate fi dect o eroare a calculatorului.
Te contrazic. Avem confirmare de la computerele navigante si de ghidare.
Am gsit, spuse Jurgens. E o eroare de curs.
Vocea ndeprtat de la Centrul spatial Johnson reveni:
Ignor eroarea, Dave. Sunteti pe drumul cel bun. nteles?
nteles, Foley, dar ai putin rbdare pn verific pe computerul de rezerv.
Dac asta te face fericit... Dar toate sistemele functioneaz perfect.
Jurgens ddu niste comenzi scurte ca s extrag date de curs din computerul de
rezerv.
Dup nici treizeci de secunde prelua din nou legtura cu Houston-ul.
Merv, e ceva suspect. Si computerul de rezerv indic deviatie de curs la patru sute
mile sud si cincizeci mile est de Canaveral.
Ai ncredere n mine, Dave, spuse Foley pe un ton plictisit. Toate statiile de
urmrire a zborului arat c esti nscris pe curs.
Jurgens se uit pe fereastra lateral de lng el, dar nu vzu dect ntuneric
dedesubt. ntrerupse legtura cu turnul de control si se ntoarse spre Burkhart:
Nu dau o ceap degerat pe ce zice Houston-ul. Am iesit de pe cursul de apropiere.
Nu-i dect ap sub noi, cnd ar fi trebuit s vedem deja luminile de pe peninsula Baja
California.
M depseste, spuse Burkhart rsucindu-se fr astmpr n scaun. Ce-ai de
gnd?
Ne pregtim s prelum comanda manual. Dac n-as sti cu cine vorbesc, as jura
c Houston-ul ne dirijeaz spre Cuba.

***
Vine n jos ca un zmeu pe care-l tragem noi de sfoar, spuse Maiski cu o expresie
de lcomie.
Velikov ddu din cap:
nc trei minute si Gettysburg va trece de punctul din care nu mai are cum s-
nvie.
Cum s-nvie? repet Maiski.
Pi da, dup asta nu mai are cum s vireze si s se ntoarc la Centrul spatial
Kennedy.
Maiski si frec minile nervos gndindu-se la ce avea s urmeze.
O navet spatial american pe mna sovieticilor. Asta o s fie lovitura cea mai
mare a secolului dat de un serviciu de spionaj.
Washington-ul va tipa ca un sat de fete violate, cerndu-ne s le-o dm napoi.
O s le dm supermasinuta de un miliard de dolari. Da nu nainte ca inginerii
nostri s fi cercetat si fotografiat fiecare milimetru al ei.
S nu uitm bogtia de informatii pe care le-au adus colonistii lor de pe Lun, i
aminti Velikov.
O fapt, eroic incredibil, generale. Precis ai s capeti ordinul Lenin pentru asta.
S nu zicem hop, pn n-am srit prleazul, tovarse Maiski. Nu putem sti cum va
reactiona presedintele.
Maiski ridic din umeri indiferent.
Are minile legate dac-i propunem s negociem. Singura noastr problem, pe ct
mi se pare mie, sunt cubanezii.
Nu v faceti griji, general-colonelul Kolceak a amplasat trupe n jurul pistei de la
Santa. Clara, o mie cinci sute de soldati. Si, cum consilierii nostri i controleaz pe cei din
aprarea aerian a Cubei, naveta are cale liber pentru aterizare.
Pi, e ca si-n minile noastre. Velikov ncuviint:
Cred c puteti spune asta fr s gresiti.

***
Presedintele era asezat n halat de baie la masa de lucru din Biroul Oval, absorbit n
gnduri, cu coatele sprijinite pe bratele fotoliului. Era obosit si tras la fat.
Ridic capul brusc si spuse:
E absolut sigur c Houston nu poate s stabileasc legtura cu Gettysburg?
Martin Brogan ddu din cap:
Exact asa ne-a spus Irwin Mitchell de la NASA. Semnalele lor sunt acoperite de un
bruiaj care vine din afara centrului.
Jess Simmons e pregtit la Pentagon?
Avem legtura cu el pe o linie direct, rspunse Dan Fawcett.
Presedintele ezit, iar cnd vorbi se auzi o soapt:
Atunci, cred c ar trebui s-i spui s dea ordin pilotilor de pe avioanele de
vntoare s se pregteasc de lupt.
Fawcett ddu grav din cap si puse mna pe receptor.
Vreo veste de la oamenii ti, Martin?
Ultima stire e c au debarcat pe plaj, spuse Brogan neajutorat. Dup asta, nimic.
Presedintele se simtea dobort de disperare.
Dumnezeule, parc-am fi la poarta iadului.
n ncpere rsun taraitul unuia din cele patru telefoane si Fawcett nsfac
receptorul precipitat.
Da, da, e-aici. Da, i spun. Asez la loc receptorul n furc, iar pe fata lui se
asternu o expresie de descurajare.
Era Irwin Mitchell. Gettysburg s-a abtut prea mult la sud ca s mai poat fi
adus la Cape Canaveral.
nc ar mai putea s aterizeze pe mare, spuse Brogan fr pic de entuziasm.
Cu conditia s fie preveniti la timp, complet Fawcett.
N-ar ajuta la nimic. Viteza la aterizare va fi de peste dou sute de mile la or. S-ar
face bucti.
Ceilalti tceau, ncercnd s-si gseasc cuvintele. Presedintele se roti cu scaunul si
se ntoarse spre fereastr, cu sufletul ngreunat de durere.
Dup cteva clipe, se ntoarse spre oamenii si care asteptau n picioare lng birou.
S m ierte Dumnezeu pentru c semnez condamnarea la moarte a acestor brbati
de isprav.



55.
Pitt sri din tunelul de evacuare si o rupse la fug pe coridor. Rsuci clanta si ddu
de perete usa celulei n care se aflau Giordino si Gunn, cu atta putere nct aproape c o
desprinsese din balamale.
ncperea era goal.
Sunetul pasilor si l dduse de gol. Apru n fug dup colt, pe un culoar lateral, un
soldat care se opri mirat la vederea lui Pitt. Secunda de ezitare l cost. Chiar cnd ridica
teava pustii Pitt l lovi cu bttorul de baseball peste tmpl. Apoi l prinse n brate pe
soldatul ghinionist, nainte s ating podeaua si, potrivindu-si minile n jurul taliei sale, l
tari pn la o celul apropiat. l arunc pe pat, privind la chipul necopt al soldatului care-l
nsotise n timpul detentiei sale pn la biroul lui Velikov.
Biatul respira normal, asa c Pitt presupuse c singurul ru pe care i-l fcuse era
un cucui.
Ai noroc, pustiule. Nu trag niciodat n cineva care n-a mplinit douzeci si unu de
ani.
Quintana tocmai iesea pe gura putului de evacuare cnd Pitt l ncuia pe soldat n
celul si se ndeprta n fug. Nu se osteni s-si ascund prezenta. Era pregtits loveasc
din nou dac s-ar mai fi ntlnit cu alt gardian. Ajunse la usa celulei lui Jessie si-o
deschise, trntind-o de perete.
Nu era nici ea n celul.
Groaza i strbtu ntregul corp. O rupse la fug pe coridor pn ajunse n fata
camerei sase. Nu era nimic nuntru, n afara mirosului greu de snge.
O furie rece, necontrolat, puse stpnire pe el, lund locul groazei. Pitt deveni parc
o alt persoan, un brbat care uitase ce-i aceea constiint sau cod moral; incapabil s-si
mai controleze, strile, cineva pentru care pericolul era un lucru inexistent.
ncetase s-i mai fie fric de moarte.
Quintana se apropie n grab de Pitt si-l prinse de brat.
Lua-te-ar naiba! Te ntorci imediat pe plaj! Cunosti ordinul...
Nu ajunse s termine ce-avea de spus. Pitt nfipse gura armei AK-74 n stomacul lui
Quintana si-l mpinse napoi, pn ce se lipi de perete.
Quintana vzuse moartea de aproape de mai multe ori n viat ns, privind chipul
mpietrit din fata sa, descoperi expresia rece ca gheata, ncrcat de hotrre criminal, din
ochii verzi ai lui Pitt si ntelese c, dac se opune, si-a btut primul cui la cosciug.
Pitt nu scoase un cuvnt. Trase arma napoi, si puse bttorul pe umr si trecu mai
departe printre oamenii lui Quintana. Deodat, se opri si se ntoarse.
Liftul e n partea asta, spuse el linistit.
Quintana le fcu semn oamenilor si s-l urmeze. Pitt fcu iute o socoteal. Cu el,
erau douzeci si cinci. Se ndrept grbit spre liftul care urca la nivelurile superioare. Nu le
mai tie calea nici un gardian. Culoarele erau pustii. Pitt se gndi c, dac prizonierii erau
morti, probabil Velikov nu mai avea nici un motiv s lase mai mult de un soldat de paz n
zona magaziilor.
Ajunser la lift. Tocmai se pregtea s apese pe buton, cnd motorul ncepu s
bazaie. Le fcu celorlalti semn s se lipeasc de perete. Asteptar, auzir cum se opreste
liftul la etajul de deasupra si detectar zvon de voci si rsete nbusite. Rmaser nemiscati
si vzur lumina din interiorul liftului aprnd prin fanta dintre usi cnd acesta ajunse la
nivelul lor.
Totul se petrecu n zece secunde. Usile se deschiser si doi tehnicieni n halate albe
psir afar din el si murir, fr a apuca s scoat cel mai mic sunet, datorit cutitului
nfipt drept n inim.
Pitt rmase uimit de rapiditatea si eficienta actiunii.
Nici unul dintre cubanezi nu prea s simt vreo remuscare.
E timpul s lum o hotrre, spuse Pitt. n lift nu-ncap dect zece persoane.
Mai sunt paisprezece minute pn la aterizarea navetei spatiale, spuse Quintana
zorit. Trebuie s descoperim unde este sursa de curent a bazei si s ntrerupem curentul.
Deasupra noastr mai sunt patru niveluri. Biroul lui Velikov se afl la ultimul etaj.
Tot acolo sunt si ncperile unde se lucreaz si dormitoarele. Ai tu grij de celelalte trei.
Vrei s arunc o privire rapid?
Ce altceva ne rmne de fcut? ntreb Pitt iute. Suntem nghesuiti de timp ca
sardelele ntr-o conserv. Eu zic s ne mprtim n trei grupe si fiecare s se ocupe de un
nivel. Putem acoperi teritoriul mai rapid n felul sta.
Pare n regul, l aprob Quintana grbit. Am ajuns pn aici fr s fi ntlnit pe
cineva. N-o s se astepte la vizitatori care dau buzna n acelasi timp, n prti diferite ale
constructiei.
M duc eu cu opt oameni pn la nivelul doi si trimit jos liftul, pentru urmtoarea
grup care va ataca nivelul trei si asa mai departe.
Bine. Quintana nu mai pierdu vremea cu discutii. Alese n grab opt oameni si le
ordon s urce n lift, alturi de Pitt. Chiar nainte de a se nchide usile i trnti lui Pitt:
Ai grij s nu mori, afurisitule! Ascensiunea liftului prea s nu se mai sfrseasc.
Nici unul dintre ei nu privea n ochii celorlalti. Ctiva si stergeau broboanele de sudoare
care le curgea pe fat, unii se scrpinau nervos, dar toti aveau degetul lipit pe trgaci.
n cele din urm, liftul se opri si usile se deschiser. Cubanezii nvlir ntr-o sal
operativ n care se aflau douzeci de ofiteri G.R.U si patru femei, mbrcate si ele n
uniform. Majoritatea murir la birou, rpusi sub ploaia de gloante, prea uimiti pentru a
mai apuca s fac vreun gest. n cteva secunde, biroul art ca un cavou, iar sngele
mprosc peretii.
Pitt nu mai zbovi s vad ce se-ntmpl.
Aps pe butonul pentru nivelul unu si urc singur n lift spre biroul lui Velikov.
Lipit cu spatele de peretele pe care se aflau usile, cu arma pregtit s trag, arunc scurt
o privire n ncpere prin usile care se deschideau. Ceea ce vzu n birou strni n el un
sentiment amestecat de fericire si de furie slbatic.
Sapte ofiteri G.R.U stteau strnsi n semicerc n jurul lui Foss Gly si urmreau
fascinati spectacolul pe care-l oferea acesta cu o plcere sadic. Preau s fi nesocotit
zgomotul nfundat al mitralierelor, de la etajul inferior, cu simturile amortite, gndi Pitt, din
pricina continutului celor cteva sticle golite care zceau rsturnate pe jos.
Rudi Gunn sttea rsturnat pe-o parte, cu fata fcut chiselit de la btaia mncat,
ncercnd cu disperare, din mndrie, s-si tin capul sus, cu dispret. Un ofiter ndreptase
un pistol automat spre Al Giordino, legat de un scaun metalic, acoperit de snge din cap
pn-n picioare. Micutul italian ndesat atrna ca un sac, capul aproape atingndu-i
genunchii, si se blbnea dintr-o parte n alta, de parc voia s-si scuture durerea si s-si
limpezeasc mintea. Unul dintre brbati ridic piciorul si-l lovi pe Giordino ntre coaste,
trntindu-l, cu scaun cu tot, pe podea. Raymond LeBaron era chiar lng Gly, usor n
spatele lui. Dinamicul magnat al finantelor arta acum ca o umbr, un spectru al crui
suflet i fusese smuls din trup. Privea nainte cu ochii goi, iar pe fata sa nu se citea nimic.
Gly l tocase si-l cotonogise pn-l fcuse s arate ca o legum vested.
n centrul ncperii, sttea n genunchi Jessie LeBaron, privindu-l sfidtor pe Gly.
Strngea n jurul umerilor o ptur. Fusese btut mr, iar pe picioare si pe brate purta
urme si vnti urte.
Prea s fi trecut dncolo de pragul suferintei si era detasat de orice durere. n ciuda
faptului c starea ei ti strnea mil, era, n acel moment, incredibil de frumoas, avea o
senintate si o tinut remarcabile.
Foss si ceilalti brbati se ntoarser spre, lift cnd acesta se opri, dar vznd c,
dup toate aparentele, acesta era gol, se ntoarser concentrati la jucriile lor.
Chiar n momentul n care usile ncepuser s se nchid, Pitt psi n ncpere cu un
calm aproape neomenesc, cu pusca AK-74 la ochi, iar gura tevii ncepu s scuipe foc.
Ochi atent si linistit brbatul care l trntise pe Giordino la pmnt. A doua lovitur
atinse pieptul acoperit de medalii al ofiterului asezat lng Gunn si-l azvrli de bibliotec.
al treilea si al patrulea foc spulberar trei brbati care stteau strnsi, n grup.
Tocmai rsucea teava pustii spre Foss Gly, urmtoarea lui tint, numai c ticlosul,
cu toat masivitatea sa, reactiona mai rapid dect ceilalti.
Gly o ridic pe Jessie n fata lui drept pavz.
Asta-l fcu pe Pitt s ezite si-i ddu timp celui de-al saptelea rus, care sttea att de
aproape de el nct mai c-i atingea cotul, s scoat din toc un pistol automat si s trag
un foc disperat.
Glontul atinse obturatorul armei lui Pitt, i-o smulse din mn si o fcu s ricoseze n
tavan. Pitt ridic arma si sri n lturi n acelasi moment n care vzu scnteind al doilea
foc la gura pistolului automat. Acum, totul pru s se desfsoare cu ncetinitorul. Chiar si
expresia de pe chipul nfricosat al rusului cnd apsa trgaciul pentru a treia oar; glontul
ns nu mai apuc s plece. Focul pornit din arma AK-74 tie aerul si se opri n capul
rusului, n care fcu o gaur adnc.
La-nceput, Pitt crezu c cel de-al doilea glont ratase tinta, dar apoi simti sngele
prelingndu-i-se pe gt din urechea stng, de unde muscase glontul.
Rmase nemiscat, urmrindu-l furios pe Gly cum o mbrnceste si o trnteste pe
Jessie la pmnt.
Un rnjet diabolic se lti pe fata rutcioas a lui Gly care exprima asteptare
ncrcat de promisiuni necurate.
Te-ai ntors.
Esti foarte destept pentru un cretin.
Ti-am promis c-ai s mori n chinuri data viitoare cnd ne mai vedem, spuse Gly
ameninttor. Mai tii minte?
N-am uitat, spuse Pitt. Si-am adus si-un ciomag cu mine.
Pitt n-avea nici o ndoial c Gly si-ar fi dorit s-l omoare cu minile lui masive. Dar
mai stia c singurul lui avantaj real, n afara bttorului, era c nu simtea nici un pic de
team. Gly era obisnuit s-si vad victimele n toat goliciunea lor, neajutorate si
nfricosate de forta lui de brut. Pitt i rspunse Cu un rnjet la fel de diabolic si ncepu s-
l pndeasc pe Gly si s-l hrtuiasc de parc l vana, urmrind cu satisfactie detasat
privirea derutat care apru n ochii adversarului su.
Pitt fcu o fandare, se pregti pentru o lovitur joas, de baseball, rsuci bttorul si-
l lovi pe Gly n genunchi. Lovitura zdrobi rotula lui Gly care icni de durere, dar ticlosul
reusi s se tin pe picioare. si reveni ct ai clipi din ochi si se npusti asupra lui Pitt,
primind de data asta o nou lovitur n coaste care-i tie rsuflarea de durere. O clip,
rmase nemiscat, urmrindu-l prudent pe Pitt n timp ce-si pipia coastele rupte si trgea
disperat aer n piept.
Pitt se ddu napoi si ls n jos bttorul.
ti spune ceva numele de Brian Shaw? ntreb el calm.
Ura ncrncenat din priviri se transform n perplexitate.
Agentul britanic. l cunosti?
Acum sase luni i-am salvat viata pe o salup, pe Raul Saint Lawrence. Ti-
amintesti? l strngeai de gt, dar am venit eu din spate si te-am pocnit n cap cu o cheie.
Pitt savura privirea de furie slbatic din ochii lui Gly.
Tu ai fost?
Asta o s fie ultimul gnd pe care-l iei cu tine n mormnt, spuse Pitt zmbind
diabolic.
A fost confesiunea unui om mort. n glasul lui Gly nu se simtea dispret, sfidare sau
insolent, ci o convingere nestirbit.
Fr a mai scoate un cuvnt, cei doi ncepur s-si dea trcoale, ca doi lupi, Pitt cu
bttorul ridicat, Gly trndu-si piciorul rnit. O tcere nefireasc se asternu n ncpere.
Gunn ncerc s-si nving durerea insuportabil si se tr spre automatul czut la podea,
ns Gly prinse cu coada ochiului miscarea si, dintr-o lovitur, zvarli cu piciorul pistolul ct
colo. Legat de scaun, Giordino ncerca neputincios s se desfac, n timp ce Jessie zcea
unde o aruncase Gly, urmrind scena cu o fascinatie morbid.
Pitt fcu un pas nainte si era pe punctul de a se rsuci pentru a-i aplica lui Gly o
nou lovitur, cnd alunec pe sngele unuia dintre rusii doborti.
Lovitura ar fi trebuit s-l ating pe Gly la tmpl, dar devie si trecu pe lng el la
milimetru. Din reflex, Gly ntinse bratul si prelua impactul cu toat forta bicepsilor si
enormi.
Bata se cltin n minile lui Pitt de parc se lovise de bara de protectie a unui
camion. Gly ntinse mna liber, nsfac bttorul de cellalt capt si-l ridic ca un
halterofil. Pitt se prinse strns de mner simtind c de asta depindea viata lui; fu ridicat n
aer ca un copil si azvrlit n partea cealalt a camerei unde se lovi de un raft de crti legate
n piele care se prvlir ca o avalans n capul lui.
Disperati, Jessie si ceilalti si ddur seama c Pitt nu avea cum s-si revin din
izbitura zdrobitoare de perete. Pn si Gly se relaxa o idee si se apropie fr grab de
corpul ntins la podea; pe fata hidoas de monstru i apruse o expresie victorioas, iar
buzele ncepur s se lteasc ntr-un rnjet la gndul plcerii de a-l extermina pe Pitt.
Numai c Gly se opri privindu-l prostit pe Pitt cum se ridic n picioare de sub
muntele de crti, ca un fundas care fusese trntit la pmnt, usor ametit si dezorientat,
ns pregtit pentru urmtoarea lovitur. Ce stia ns Pitt, iar ceilalti ignorau, este c
mormanul de crti amortizase lovitura. l durea tot corpul, ns nu era rnit si n-avea nici
un os rupt.
Ridicnd bttorul nainta n ntmpinarea omului de fier si repezi cu toat forta
captul gros al btei n fata batjocoritoare a lui Gly.
Numai c judec gresit forta neobisnuit a brutei. Gly fcu o fandare si, dintr-un
pumn, i zbur din mn bata; folosindu-se de miscarea de naintare a lui Pitt si nclesta
bratele de fier n jurul trupului su. Pitt se rsuci violent si-si repezi genunchiul n vintrele
lui Gly cu o lovitur att de slbatic nct ar fi dobort si-un taur. Dar nu pe Gly. Acesta
scoase un icnet, tresri de durere, dar imediat l strnse si mai tare ntr-o mbrtisare
puternic ca a unui urs iar Pitt simti cum se scurge toat vlaga din el.
Gly l fix n ochi pe Pitt de la nici un centimetru, fr mcar s clipeasc. Pe fata lui
nu se citea nici urm de efort. Doar sursul batjocoritor era acolo, la locul lui. l ridic pe
Pitt n brate, si-l strnse, l strnse tot mai tare, bucurndu-se la gndul c, n ultimele
clipe, chipul lui avea s fie desfigurat de groaz.
Pitt simtea cum rmne fr aer si csc gura, sufocndu-se. ncperea ncepu s-si
piard conturul sub privirea lui ncetosat si simti cum i ia foc pieptul de chinul
insuportabil. O auzi tipnd pe Jessie, l auzi pe Giordino strigndu-i ceva, dar nu ntelese
nimic. Cu toat durerea, mintea lui rmsese limpede si-i lucra febril. Refuz s se
resemneze n fata mortii si, la rece, se gndi la o cale de a o alunga.
O mn o avea liber, cealalt, care mai strngea nc bttorul de baseball, era
imobilizat sub nclestarea lui Gly. Vlul de ntuneric ncepuse s i se lase peste ochi
pentru ultima oar si el si ddea seama c numai cteva secunde l mai desprteau de
moarte, dar fcu un ultim efort disperat.
Ridic mna pn ajunse la nivelul fetei lui Gly, si-si repezi cu fort degetul mare n
ochiul lui, apsnd, mpingnd si-l rsuci adnc n creier.
Socul sterse rnjetul batjocoritor de pe fata lui Gly un soc ndoit de o durere atroce si
de surpriz.
Fata lui ntunecat se contorsiona, transformanduse ntr-o masc a suferintei si,
instinctiv, l eliber pe Pitt din strnsoare si-si duse minile la ochi, scotnd un urlet oribil,
care fcu s se zguduie peretii.
Desi fusese teribil rnit, Gly rmase n picioare, nvrtindu-se prin camer ca turbat,
nnebunit de durere. Lui Pitt nu-i venea s cread c monstrul nc mai sufla si se gndi, o
clip, c, poate, e de nenvins, pn cnd un bubuit asurzitor puse capt urletelor lui de
agonie.
O dat, de dou ori, de trei ori. Jessie aps pe trgaciul armei pe care o ridicase de
jos, calm si cu snge rece si-l nimeri pe Gly drept n burt.
Gloantele i muscar din trup, se ddu napoi ctiva pasi cltinndu-se si rmase
cteva clipe n picioare, ca o marionet grotesc tras de fire. n cele din urm, se prbusi
la pmnt, ca un copac doborat.
Ochiul teafr i rmsese deschis, ntunecat si ru n moarte cum fusese si-n viat.



56.
Maiorul Gus Hollyman pilota avionul su de vntoare si era nfricosat. Era pilot de
carier n Aviatie si numra aproape trei mii de ore de zbor, ns, la zborul sta, l chinuia
ndoiala, si ndoiala este cel mai de temut dusman al unui pilot. Lipsa de ncredere n
propriile forte, n aparatul su de zbor sau n oamenii de la sol i puteau fii fatale unui pilot.
Parc tot nu-i venea s cread c misiunea lui era de-a dobor naveta spatial
Gettysburg si-si repeta intruna c nu putea fi altceva dect un exercitiu tmpit, imaginat
de cine stie ce general cu creier de bibilic, mort dup jocuri de-a rzboiul pe cer. E doar
un exercitiu de simulare, si spuse el pentru a zecea oar, nu putea s fie dect o simulare,
care avea s fie oprit n ultimul moment.
Hollyman privi stelele care se zreau din carlinga avionului su de vntoare F-15E
pentru atacuri nocturne, si se ntreb: chiar, ce-ar fi fcut dac ar fi primit cu-adevrat ordin
s distrug naveta, cu toti cei aflati la bordul ei? Privirea i se ls asupra aparatului care
palpaia pe bordul din fata sa. Se afla acum la o altitudine de patru mii cinci sute de metri.
n mai putin de trei minute, putea s se apropie de naveta spatial, s ocheasc si s o
distrug cu o rachet Modoc, dirijat prin radar. Trecu n revist, n mod automat, ce avea
de fcut, spernd c n-avea s fie altceva dect o repetitie mental a misiunii.
Ceva nou? l ntreb pe operatorul radar, locotenentul Regis Murphy, un tip care
mesteca vesnic gum.
nc n-a aprut, rspunse Murphy. ultimile stiri de la centrul spatial din Colorado
o situeaz la douzeci si sase de mile de noi, vitez aproximativ sase mii, ncetineste. Ar
trebui s ntre n sectorul nostru n cinci minute patruzeci de secunde, cu o vitez de o mie
dou sute.
Hollyman se ntoarse, scrut cerul ntunecat din spatele lui si zri scnteia slab de
la cele dou aeronave care l urmau.
Fox Two, esti pe receptie?
Receptie, Fox Leader.
Fox Three?
Receptie.
Parc si aerul din carlinga n care se afla Hollyman era deprimant. Nu era n regul.
Doar nu-si pusese viata n slujba aprrii trii si nu petrecuse ani ntregi de antrenament
intens ca s arunce n aer o aeronav la bordul creia se aflau oameni de stiint nenarmati
care veneau din cosmos. Ceva chiar nu era n regul.
Turnul de control Colorado, aici Fox Leader.
D-i drumu, Fox Leader.
Cer permisiunea s nchei exercitiul. Terminat.
Urm o pauz lung si dup aceea:
Maior Hollyman, ti vorbeste generalul Allan Post. M auzi? Deci sta era generalul
cu creier de gin, gndi Hollyman.
Da, domnule general, v aud.
Acesta nu este un exercitiu. Repet, nu este un exercitiu.
Hollyman nu reusea s accepte mesajul.
V dati seama ce-mi cereti s fac, domnule?
Nu-ti cer, maior. ti dau ordinul direct de a dobor Gettysburg nainte s aterizeze
n Cuba.
N-avusese timp pentru un instructaj complet cnd primise ordin s se nalte.
ntepeni, nevenindu-i s cread ce i spusese Post.
Iertati-m, domnule general, pentru ntrebare, ns ati primit ordin de la un grad
superior? Terminat.
Te multumeste ordinul comandantului de la Casa Alb?
Da, domnule, rosti el rar. Cred c da.
Dumnezeule, si spuse Hollyman cu disperare, n-avea cum s ias din situatia asta.
Altitudinea douzeci si nou de mile, nou minute pn la asezarea la sol.
Burkhart i citea lui Jurgens datele care apreau afisate pe instrumente.
Avem lumini n dreapta.
Houston, ce se-ntmpl? Unde dracu vreti s ne puneti?
Tine-ti firea, i rspunse vocea impasibil a coordonatorului de zbor Foley. Stati
splendid, chiar pe traiectorie. Tineti-v bine si v aducem jos.
Radarele si instrumentele de navigatie zic c ne asezm n mijlocul Cubei. V rog
verificati.
Nu-i nevoie, Gettysburg, v apropiati de ultima sut de metri..
Houston, nu m ndrept spre tine. Repet, unde vreti s ne asezati la sol? Nu veni
nici un rspuns.
Ascult-m, spuse Jurgens la un pas de disperare. Trec pe comand manual.
Se respinge, Dave. Rmi pe automat. Toate sistemele sunt actionate pentru
aterizare.
Jurgens si nclesta pumnii de neputint.
De ce? ceru el socoteal. De ce ne faceti asta? Nici un rspuns.
Jurgens se uit la Burkhart.
Transfer dispozitivul de franare napoi pe zero la sut. Continu, pe TAEM. Vreau
s tin nava asta n aer pn primesc niste rspunsuri clare.
Nu faci dect s amani inevitabilul cu cteva minute, spuse Burkhart.
Da nici nu putem sta n fund s nghitim asta.
N-avem ce face, rspunse Burkhart jalnic. N-avem unde ne duce n alt parte.

***
Adevratul Merv Foley era asezat la consola centrului din Houston, cuprins de o furie
neputincioas. Pe fata sa alb ca varul se citea c nu-i vine s cread ce se-ntmpl. Trnti
pumnul de marginea consolei.
i scpm, spuse el dezndjduit.
Irwin Mitchell sttea chiar n spatele lui.
Oamenii nostri de la comunicatii fac tot ce le st n putint s restabileasc
legtura.
E prea trziu! izbucni Foley. Intr n portiunea final.
Se ntoarse si-l apuc pe Mitchell de brat.
Pentru numele lui Dumnezeu, Irv, roag-l pe presedinte s-i lase s aterizeze. Dati-
le naveta rusilor, lsati-i s ia tot ce vor. Dar nu-i lsati pe oamenii ia s moar.
Mitchell se uit undeva sus spre datele care erau afisate pe ecran fr s le vad.
E mai bine asa, spuse el cu o voce pierit.
Colonistii de pe Lun bine dar sunt oamenii ti. Dup toate cte au fcut, dup
ce au luptat ani n sir s rmn n viat ntr-un mediu n care-si puteau gsi moartea n
orice clip, nu se poate s-i condamni tocmai tu, cnd sunt att de aproape de cas.
Tu nu-i cunosti pe oamenii stia. N-ar permite niciodat ca rezultatul muncii lor s
ncap pe minile unei tri dusmane. Dac as fi fost eu acolo sus si Eli Steinmetz aici, n
locul meu, el n-ar fi ezitat o clip s fac praf Gettysburg.
Foley l privi lung pe Mitchell, apoi se-ntoarse si si lu capul n mini, zdrobit de
durere.


57.
Jessie ridic capul spre Pitt, iar ochii ei cprui ca niste boabe de cafea se umezir si
lacrimile ncepur s se rostogoleasc pe obraz, splndu-i rnile urte. Tremura, realiznd
abea acum prezenta mortii, dar si o imens usurare. Pitt o strnse la piept fr nici o
retinere si-i lu usurel arma din mn. Apoi i ddu drumul din brate, l dezleg iute pe
Giordino, l strnse de umr pe Gunn, a mbrbtare, si - se ndrept grbit, spre, harta
imens de pe perete.
Lovi usor cu degetul n ea, ncercnd s vad dac erau diferente de grosime a
zidului, apoi fcu un pas si lovi cu piciorul chiar n centrul Oceanului Indian. Usa ascuns
sub hart ced sub lovitur, se desprinse din ttni si se izbi de perete.
M-ntorc imediat, spuse el si dispru.
Usa ddea ntr-un coridor puternic luminat si mochetat. Se repezi nainte uitnd de
orice prudent, cu arma pregtit de atac. Desi culoarul avea aer conditionat, lui Pitt i era
cald si valuri de transpiratie i ieseau prin toti porii, mai abundent ca niciodat. Se sterse
cu maneca pe frunte, acoperindu-si o clip ochii si asta era ct pe ce s l coste viata.
Chiar n acea secund ajunse ntr-un punct n care culoarul lui se intersecta cu un
altul si, ca ntr-o comedie mut cu Mack Sennett, se ciocni de doi soldati care ddeau
coltul.
Pitt intr n ei si-i mpinse pe unul n dreapta, pe cellalt n stnga, fcu un salt si
ateriz pe podea. Avantajul era de partea lui. Paznicii nu s-ar fi asteptat o clip s se
ntlneasc cu un dusman att de aproape de biroul lui Velikov si asta-i lu prin
surprindere. Pitt profit si trase patru focuri unul dup altul cu automatul din minile lui
nainte ca soldatii s fi apucat s apese pe trgaci.
Se ridic n picioare nainte ca soldatii s cad la pmnt.
Dou secunde, poate chiar mai mult, care-i prur lungi ct o or, nu-si putu dezlipi
privirea de pe chipurile lor nghetate, n mod curios neafectat de moartea lor, dar nc uimit
c totul se petrecuse att de rapid.
Era epuizat psihic, ns se simtea n plin form fizic. Inspir profund de cteva ori
s-si limpezeasc mintea buimcit, si adun gndurile si-si concentra atentia asupra
drumului pe care trebuia s apuce, ntrebndu-se care culoar o fi ducnd la centrul
electronic al bazei.
Culoarul pe care-l intersectase avea pardoseala de ciment, n timp ce acela pe care
venise era mochetat, asa c, fr s mai stea la ndoial, o lu la fug nainte. Dup nici o
sut cincizeci de metri, mintea ncepu s-i functioneze din nou, normal si se ocri n gnd
c n-avusese inspiratia s ia cu el una din pustile soldatilor. Trase camera ncrctorului
afar si constat c era gol - nu mai avea dect un singur cartus. Dar alung orice prere
de ru si continu cursa. n acel moment, lumina deveni mai puternic si auzi murmur de
voci. ncetini, se trase lng zidul unui portal care se deschidea naintea lui si iscodi s
vad ce se afl dncolo de el, ca un soarece pndind la o gaur de zid, s nu fie prins de
pisic.
Vzu la doi metri n fata lui balustrada unui balcon care domina o sal imens,
umplut la refuz cu calculatoare si cu console, asezate n siruri ordonate militreste, sub
dou monitoare imense pe care rulau coloane ntregi de date. Pe putin zece tehnicieni si
ingineri erau asezati n fata computerelor si alti cinci sau sase discutau animat n picioare.
Putinii soldati n uniform prezenti n ncpere se strnseser ciorchine n cellalt
capt al ncperii, cu armele atinute pe o us masiv din otel. De-afar se auzeau focuri de
arm, iar Pitt stiu c Quintana si ai lui luaser cu asalt usa si erau pe punctul s si
croiasc drum nuntru. Acum chiar c-i prea ru c nu luase armele celor doi soldati
morti. Era ct pe ce s fac cale-ntoars s le aduc, cnd un bubuit ngrozitor umplu
ncperea, usa se curb si explod n mii de bucti, acoperind totul cu o ploaie de moloz si
de praf.
nainte ca praful s se linisteasc, cubanezii trecur deja prin deschiztur, cu
mitralierele scuipnd foc. Primii trei care au intrat n sal au czut sub gloantele soldatilor,
apoi fu rndul rusilor s cad secerati pn la ultimul n acest mcel necruttor. Vacarmul
dinuntru ncepuse s se potoleasc, dar Pitt auzea nc tipetele rnitilor.
Majoritatea tehnicienilor se ascunseser sub mese, ns au fost gsiti si mpuscati
fr mil.
Pitt iesi n balcon, scurgndu-se de-a lungul peretelui, cu spatele strns lipit de el, si
vzu doi brbati la nou metri mai ncolo, care urmreau ngroziti mcelul care se
desfsura sub ochii lor.
Unul dintre ei era generalul Velikov. Pitt l recunoscu si se apropie pe furis, fixndu-
si vnatul.
Nu fcuse dect ctiva pasi, cnd Velikov se trase de lng balustrad si se ntoarse.
Se pomeni uitndu-se drept n ochii lui Pitt, pe care-l privi o clip alb, cu ochii mriti de
spaim cnd l recunoscu, apoi zmbi neasteptat. Tipul prea s aib nervi de otel.
Pitt ridic arma si ochi pe ndelete.
Cu agilitatea unei pisici, Velikov l trase pe cellalt n fata lui, cu o fractiune de
secund nainte ca degetul lui Pitt s apese pe trgaci.
Glontul l nimeri pe Lev Maiski drept n piept.
Adjunctul sefului de la K.G.B rmase nemiscat, mpietrit, privindu-l socat pe Pitt si
nevenindu-i s-si cread ochilor, apoi se cltin si se rsturn pe balustrad, iar n final
ateriza pe podeaua slii de sub ei.
Pitt aps mecanic din nou pe trgaci, numai c arma era goal. Cu un gest inutil, de
neputint, arunc mitraliera spre Velikov, care o par cu usurint cu un singur brat.
Velikov ddu din cap, iar pe fata lui se putea citi mai degrab curiozitate dect
team.
Esti un tip surprinztor, domnule Pitt.
nainte ca Pitt s poat rspunde sau s fac un pas nainte, generalul se strecur
printr-o us lateral si o trnti n urma sa. Pitt se arunc asupra usii; era prea trziu. Usa
era zvort pe dinuntru.
Pe asta nu mai avea cum s-o deschid cu o lovitur.
Zvorul greu, masiv era bine prins ntr-un cadru metalic. si ridic pumnul, a
neputint, dar se gndi c avea ceva mai bun de fcut, se rsuci si o porni n fug pe o
scar care ducea n sala de dedesubt.
Travers ncperea psind peste cadavrele ntinse pe jos, pn la Quintana care-si
descrca arma AK-74 ntr-un sir de computere.
Las-o balt! i strig Pitt n ureche. Art spre consola unde se afla statia radio.
Dac oamenii ti n-u distrus nc antena, las-m s iau legtura cu naveta.
Quintana si ls arma si-l privi ntrebtor.
Comenzile sunt n rus. Te descurci?
Habar n-am pn nu ncerc, spuse Pitt. Se asez la consola radio si examina rapid
multimea de luminite si butoane ncurcate pe care erau asternute cuvinte n alfabetul
chirilic.
Quintana se aplec peste umrul lui Pitt.
N-ai timp s gsesti frecventa.
Esti catolic?
Da.
Atunci mai bine roag-te sfintilor patroni ai sufletelor pierdute ca obiectul sta s
fie pe frecventa navetei.
Pitt asez o casc minuscul la ureche si aps o serie de butoane pn ce auzi un
ton. Apoi regla microfonul si aps un buton, spernd cu ardoare s fie cel de transmitere.
Alo, Gettysburg, m auzi? Apoi aps butonul care stia sigur c este de receptie.
Nimic.
Mai ncerc o dat si nc o dat.
Gettysburg, m auzi? Terminat.
Aps pe un al patrulea buton.
Gettysburg, Gettysburg, te rog, rspunde, implor Pitt. M auzi? Terminat.
Liniste si apoi:
Aici Gettysburg. Voi cine dracu mai sunteti? Terminat.
Rspunsul neasteptat, att de clar, l lu pe Pitt prin surprindere, asa c-i trebuir
trei secunde pn s poat rspunde.
Nu c-ar avea vreo important, da m numesc Dirk Pitt. Pentru numele lui
Dumnezeu, Gettysburg, taie-o. Repet, plecati. V aflati pe un culoar de coborare n Cuba.
Ca s vezi ce noutate, spuse Jurgens. Nu pot s mai tin pasrea asta n aer dect
nc cteva minute; dup aia trebuie s ncerc s aterizez pe cea mai apropiat fsie de
pmnt. Cam asta e tot ce pot s aleg.
Pitt nu-i rspunse imediat. nchise ochii si se concentra. i veni brusc o idee.
Gettysburg, poti s ajungi pn la Miami?
Imposibil. Terminat.
F o ncercare - baza aeronaval Key West. E chiar la marginea recifului.
Am nteles. Pe computere apare la o sut zece mile nord si usor la est de noi. Nu
cred. Terminat.
Mai bine v prbusiti n mare dect s ncpeti pe mna rusilor.
Tie-ti vine usor s spui, dar noi avem doisprezece oameni la bord. Terminat.
Pitt ddu pentru o clip o lupt teribil cu propria-i constiint, ntrebndu-se dac se
cuvenea s-l substituie pe Dumnezeu. Apoi, rosti precipitat:
Gettysburg, f-o! ndreptati-v spre recif.
N-avea de unde s stie, ns Jurgens luase deja aceeasi hotrre.
Si de ce nu? n definitiv ce avem de pierdut? O aeronav de un miliard de dolari si
viata noastr. Tine-ne pumnii.
Eu ntrerup si dup aceea veti restabili legtura cu Houston-ul, spuse Pitt. Succes,
Gettysburg. S ne vedem cu bine acas. ncheiat.
Pitt rmase locului, stors de vlag. Se lsase o liniste nefireasc n ncperea
devastat, o liniste parc mai profund sub gemetele rnitilor. Ridic privirea spre
Quintana si-i zmbi moale. Rolul lui se ncheiase, tot ce-i mai rmnea acum de fcut era
s-si ia prietenii si s se ntoarc acas.
Dar, aproape imediat, si aminti de La Dorada.



58.
Gettysburg se profila ca o pasre bondoac n timp ce aluneca usor prin noapte. Nu
venea nici o scnteie de la cele dou motoare stinse, ns era ca un licurici, acoperit din
cap pn-n picioare de luminitele de navigatie aprinse. Se afla la numai un sfert de mil
naintea avionului de vntoare al lui Hollyman, poate usor sub curs. El stia c nimic nu
mai poate salva naveta si oamenii pe care-i purta la bordul su. Doar cteva secunde o mai
desprteau de sfrsitul su inevitabil.
Hollyman recapitula nc o dat toate miscrile mecanice pe care trebuia s le fac
pentru atac.
Datele afisate pe panoul de comand din fata sa i indicau viteza si coordonatele de
navigatie, dar si stadiul si indicii de lansare ai rachetei cu care trebuia s distrug naveta
Gettysburg. Un computer digital urmrea naveta spatial, asa c lui nu-i mai rmnea
altceva de fcut dect s apese pe un buton si s lanseze racheta aductoare de moarte.
Turnul Colorado, sunt activat pe tint.
Receptie, Fox Leader. Patru minute pn la aterizare. Lanseaz atacul.
Pe Hollyman l rodea ndoiala si nehotrrea.
Simti un val de repulsie att de puternic, nct o clip fu incapabil s fac o miscare,
aproape bolnav la gndul actului nfricostor pe care urma s-l comit. Nutrise speranta
nebuneasc c afacerea avea s se dovedeasc a nu fi altceva dect o greseal ngrozitoare
si c Gettysburg, asemeni unui condamnat la moarte din filmele vechi, avea s fie gratiat n
ultimul moment de presedinte.
Cariera remarcabil pe care Hollyman si-o croise n aviatie era terminat, sfrsit.
Chiar dac nu fcea dect s execute niste ordine, pe veci avea s fie pecetluit si etichetat
de ceilalti drept pilotul care a dobort Gettysburg-ul si echipajul su. Era si nfricosat si
furios n acelasi timp, cum nu-si amintea s mai fi fost vreodat.
Nu reusea s se resemneze, nu putea s accepte gndul c destinul l alesese tocmai
pe el s le fie clul. i blestema n gnd pe politicienii care luaser aceast hotrre, cnd
decizia trebuia luat de militari si care-l aduseser pe el n situatia de a face asa ceva.
Repet, Fox Leader. N-am nteles mesajul.
N-am spus nimic. Nimic!
De ce ntrzii? ntreb generalul Post. Porneste imediat la atac.
Degetele lui Hollyman se apropiar de buton.
Doamne, iart-m, murmur el.
Brusc, coordonatele de zbor ale navetei afisate pe bordul su se modificar. Le studie
scurt, manat de curiozitate. Apoi, se uit concentrat la navet. Prea c se misc.
Turnul Colorado! url el n microfon. Aici Fox Leader. Gettysburg si-a modificat
cursul de apropiere. M receptionezi? Gettysburg s-a nclinat pe stnga si o ia spre nord.
Am receptionat, Fox Leader, i rspunse Post vdit usurat. Si pe dispozitivele
noastre de urmrire apare modificare de curs. Redreseaz-te si nsoteste naveta. Bietii
stia or s aib mare nevoie de sprijin moral. S-i ajutm.
Cu mare plcere, spuse Hollyman nveselit. Cu mare plcere.
O tcere de moarte se asternuse asupra celor din turnul de control al centrului
spatial Johnson.
Fr a bnui mcar o clip drama care era ct pe ce s aib loc sub ochii lor si rolul
pe care l-ar fi putut juca aviatia, echipa de dispeceri de la sol, format din patru
coordonatori de zbor, la care se adugase o multime tot mai mare de oameni de stiint si de
directori de la NASA, urmrea aparatura cu sufletul la gur, ca n chinurile iadului.
Reteaua de computere care urmrea zborul afisa o rsucire brusc a navetei ctre nord,
dar s-ar fi putut tot att de bine ca asta s indice finalul, o bucl de pregtire pentru
aterizare.
Apoi brusc, att de neasteptat nct i fcu pe toti s tresar, sparse linistea vocea lui
Jurgens.
Houston, aici Gettysburg. M interceptezi? Terminat.
Toti cei aflati n ncpere reactionar cuprinsi de frenezie, izbucnind n urale si
aplauze. Merv Foley rspunse prompt:
Receptie, Gettysburg. Bine ai venit n ograd.
Vorbesc cu adevratul Merv Foley?
Dac cumva suntem doi, sper ca cellalt s fie prins nainte de a semna cecuri n
numele nostru.
Bine, tu esti Foley.
Unde te afli, Dave? Terminat.
Ne urmriti?
De cnd ati plecat de pe statia spatial n-au fost moarte dect sistemele de contact
si comenzile de ghidare a zborului.
Pi atunci stiti c suntem la o altitudine de treisprezece mii dou sute de metri,
viteza o mie. ncercm aterizarea la baza aeronaval Key West.
Foley l privi ncordat pe Irwin Mitchell.
Mitchell ncuviint si-l btu usurel pe Foley pe umr.
Hai s iesim din joc si s-i lsm pe bietii stia s se ntoarc acas.
Da e la o distant prea mare, patru sute de mile de zona de aterizare, spuse Foley
descurajat. Avem un aparat de o sut de tone, cu o vitez de coborre de trei mii de metri
pe minut, o nclinare de aterizare de zece ori mai mare dect cea a unui avion de linie. N-o
s reusim niciodat.
Niciodat s nu spui niciodat, i rspunse Mitchell. Acum, spune-le c lum noi
legtura cu aeroportul. Si ncearc s pari vesel.
Vesel? Foley zbovi cteva secunde s se adune si apoi aps pe butonul de
transmisie. OK, Dave, la asta lucrm acum. ncercm s v aducem la Key West. Sunteti pe
TAEM? Terminat.
Afirmativ. Facem tot ce putem s pstrm altitudinea. Trebuie s renuntm la
schema obisnuit de apropiere si s extindeti zona. Terminat.
nteles. Alertm toate unittile de salvare aeriene si navele din zon.
N-ar fi o idee rea dac i-ati anunta pe cei de la Marin c picm peste ei la micul
dejun.
Se face, spuse Foley. Rmi pe receptie.
Introduse datele de curs n computer si ele au fost imediat afisate pe ecranul conectat
la consol.
Gettysburg cobora cu peste unsprezece mii opt sute cinci zeci de metri si mai avea
nc optzeci de mile de strbtut.
Mitchell se apropie si se uit la traiectoria afisat pe monitorul imens de pe perete. si
puse casca la ureche si vorbi cu Jurgens.
Dave, aici Irwin Mitchell. Reveniti pe pilot automat. M-ai receptionat? Terminat.
Receptionat, Irv, da nu-mi place.
Mai bine s lsm computerele s dirijeze faza asta a apropierii. Poti reveni pe
control manual la zece mile de locul de aterizare.
Bine, terminat.
Foley se uit n sus la Mitchell.
Ct de aproape sunt? a fost tot ce-a ntrebat.
Mitchell trase n piept o portie bun de aer.
La un fir de pr.
Pot s-o fac?
Dac nu se-nteteste vntul, au o sans infim. Dac vntul si schimb directia si
bate doar cu cinci noduri mai mult, nu mai e nimic de fcut.

***
Cei din cabina navetei Gettysburg nu simteau pic de team. Nici nu era timp pentru
asta. Jurgens urmrea concentrat traiectoria descendent a aeronavei pe monitoarele
computerului. si misca degetele si le mldia ca un pianist naintea concertului, asteptnd
nerbdtor momentul n care avea s preia comanda manual pentru manevrele de
aterizare final.
Avem escort, spuse Burkhart.
Pentru prima oar dup stabilirea contactului cu Houston-ul, Jurgens si desprinse
privirea de pe instrumente si se uit afar pe geam. Distinse un avion de vntoare F-15
care zbura alturi de el la nici dou sute de metri distant. n timp ce-l privea, pilotul
aprinse luminile de zbor si cltin aripile. Alte dou avioare n formatie de lupt l urmau.
Jurgens schimb frecventa aparatului radio pe una militar.
Voi, de unde ati mai aprut, bieti?
Eram si noi n trecere prin vecini dup fete si v-am vzut masinuta naripat,
rspunse Hollyman.
Putem s v ajutm cu ceva? Terminat.
Aveti un cablu de remorcare? Terminat.
Gata pregtit.
Multumim c sunteti aici. Terminat.
Jurgens se simtea mai linistit. Mcar dac se prbuseau lng Key West si trebuiau
s moar, cel putin avioanele stiau de ei si ar fi ghidat echipele de salvare pn la locul
unde czuser. si concentr din nou atentia asupra indicatoarelor de zbor si se ntreb,
nedumerit, de ce nu-i pusese Houston-ul n legtur cu baza aeronaval de la Key West.
Pe dracu, cum adic Key West este nchis? strig Mitchell la un inginer alb la fat
ca o coal de hrtie, care sttea chiar lng el cu un receptor n mn. Fr s mai astepte
rspunsul, Mitchell nsfac telefonul. Cu cine vorbesc? ceru el socoteal.
Aici locotenentul Redfern, comandantul aeroportului.
Sunteti pe deplin constient de gravitatea acestei situatii?
V-am explicat, domnule, nu se poate face nimic. Mai devreme, n seara asta, s-a
prbusit un avion care transporta combustibil peste firele de electricitate, iar pista nu are
curent.
Si generatoarele de urgent?
Motorul Diesel care actioneaz sursa de curent a mers perfect aproape sase ore,
dup care a czut din cauza unei probleme mecanice. Se lucreaz acum la repararea lui si
probabil c va functiona ntr-o or.
E al naibii de trziu, trnti Mitchell. Gettysburg mai are dou minute pn la
aterizare. Cum i puteti ghida s aterizeze pe pist?
N-avem cum, rspunse comandantul. Nici un echipament nu functioneaz din
cauza lipsei de curent.
Pi atunci marcati pista cu luminile de la camioanele si masinile pe care le aveti
sau, n sfrsit, cu orice ar putea-o lumina.
Vom ncerca, domnule, dar cu numai patru oameni de serviciu la ora asta
matinal, nu cred c facem mare lucru. Regret, dar asta e.
Nu sunteti singurii care regret, mri Mitchell si trnti telefonul n furc.
Ar fi trebuit s vedem deja pista, spuse Burkhart ngrijorat. Se vd luminile din
Key West, dar nici urm de baz aerian.
Pentru prima oar, pe fruntea lui Jurgens aprur broboane de transpiratie.
Al naibii de ciudat c n-au stabilit cu noi legtura cei de la turnul de control.
Chiar n acel moment, interveni vocea ncordat a lui Mitchell si-l ntrerupse:
Gettysburg, baza. Key West are o pan de curent. Fac un efort si ncearc s
lumineze pista cu faruri de vehicule. V dirijm apropierea dinspre est; s ncercati o
aterizare pe curs vestic. Pista pe care trebuie s aterizati are o lungime de dou mii o sut
de metri. Dac ratati, o s v mping vntul ntr-un parc de distractii. Ati receptionat?
Terminat.
Receptionat.
V lsm la 3.390 de metri, vitez patru sute zece, Dave. Un minut, zece secunde,
sase mile pn la aterizare. Intr pe comand manual. Terminat.
Receptionat, trecem pe manual.
Vezi pista?
nc nu.
Scuzati ntreruperea, Gettysburg. Hollyman intrase pe frecventa Houston-ului.
Cred c eu si bietii mei putem s ajutm sniuta voastr. V-o lum nainte si luminm
drumul. Terminat.
V rmnem ndatorati, amice, rspunse Jurgens cu recunostint.
Vzu cum cele trei avioane F-15 accelerar si-i depsir, si lsar boturile n jos
ndreptndu-le spre Key West. O luar n sir urmndu-si conductorul si aprinser
luminile de aterizare.
La-nceput, razele se reflectar doar pe ap, apoi luminar si dezvluir privirilor o
ntindere de pmnt searbd la malul mrii si n sfrsit mturar pista bazei aeronavale.
Pe chipul lui Jurgens se citea ncordarea.
Naveta se ndrepta spre locul spre care o dirija el, numai c nu fusese construit s
se comporte ca un aparat de zbor usor. Burkhart i citea viteza si altitudinea afisate pe
calculator, astfel ca Jurgens s se poat concentra doar asupra zborului.
Gettysburg, esti la numai nouzeci de metri de limita de portanta, spuse Foley.
Dac ncerc s-o mai nalt putin, va intra n vril.
Pista prea c n-o s se lteasc niciodat.
Naveta nu era dect la patru mile de pist, ns lui Jurgens i se prea c mai sunt o
sut pn acolo.
Jurgens spera si credea c o s reuseasc. Trebuia s reuseasc. Din toate puterile
si dorea ca Getiysburg s reziste.
Vitez trei sute douzeci, altitudine o mie sase sute, trei mile pn la pist, i
raporta Burkhart. Vocea lui prea mai rgusit acum.
Jurgens vzu n sfrsit luminile vehiculelor de la sol si semnalizatoarele echipei de
interventie.
Avioanele de vntoare planau deasupra lor, luminnd cu pozitiile de aterizare pista
cu o lungime de o mil si jumtate si o ltime de saizeci de metri.
Naveta mnca ultimele mile care-o mai desprteau de punctul de aterizare. Jurgens
aprinsese toate luminile de pe navet; mai mult nici nu se putea. Luminile de aterizare se
reflectau pe linia de coast care nu se afla la nici douzeci si sapte de metri sub ei. Amana
ct mai mult posibil momentul n care avea s apese pe buton si s deschid trenul de
aterizare. Procedurile normale de aterizare prevedeau c rotile trebuiau s parcurg opt
sute optzeci si opt de metri dup ce atinseser solul, ns Jurgens spera, tinndu-si
respiratia, s ating mcar pista de beton.
ntinderea mrii scnteie sub lumina orbitoare a fasciculelor si se pierdu n urm, n
noaptea ntunecat. Burkhart, prins strns n centurile de sigurant ale scaunului, citea
monoton si sacadat distanta care se micsora.
Vitez dou sute cinci... Trenul principal la trei metri,... doi metri, un metru...
contact.
Cele patru cauciucuri imense ale trenului principal de aterizare scrsnir si scoaser
fum la contactul cu suprafata dur. Msurtorile ulterioare aveau s dovedeasc faptul c
Jurgens asezase naveta la sol la numai paisprezece metri de captul pistei. Jurgens cobor
cu blndete botul navetei pn cnd rotile trenului din fat atinser solul si mpinse pn
la fund ambele pedale de franare. ntoarse naveta, rul pe pist si n sfrsit o opri; din acel
punct pista mai avea nc nou sute de metri.
Au reusit! chiui Hollyman n aparatul su de radio.
Gettysburg ctre Houston, rosti Jurgens cu un suspin din toat inima. Rotile s-au
oprit.
Minunat! Splendid! strig Foley.
Felicitri, Dave, adug Mitchell. Nimeni n-ar fi reusit s-o aseze mai bine.
Burkhart i privi si ridic degetul mare n semn de victorie, fr a fi capabil s
rosteasc un cuvnt.
Jurgens rmase pe scaun, nc tensionat, gustnd din plin victoria pe care o
repurtase, n pofida oricrei asteptri. si ls mintea obosit s hoinreasc si se ntreb
cine putea fi acel Dirk Pitt.
n cele din urm aps pe butonul interfonului.
Domnule Steinmetz.
Da, domnule comandant.
Bine-ati venit pe Pmnt. Am ajuns acas.



59.
Cnd Pitt psi din nou n biroul lui Velikov, o privire fusese de-ajuns s-si dea seama
ce se-ntmpl. Toti cei pe care-i lsase n ncpere erau adunati n genunchi n jurul lui
Raymond LeBaron.
Jessie i luase mna ntr-a sa si-i spunea ceva n soapt. Cnd Pitt se apropie de ei,
Gunn ridic privirea si cltin din cap.
Ce s-a-ntmplat? ntreb Pitt sec.
A srit n picioare s-ti vin n ajutor si l-a atins glontul care ti-a ciupit urechea,
rspunse Giordino.
nainte de-a se lsa n genunchi, Pitt l privi pe milionarul rnit mortal. Cmasa care-
i acoperea pieptul era nrosit. Ochii mai pstrau o ultim scnteie de viat si o fixau,
pierdut, pe Jessie. Gfia si respiratia i se pierdea, ntretiat. ncerc s-si ridice capul si
s-i spun ei ceva, ns efortul fusese prea mare si i czu la loc.
Usurel, Pitt ngenunche lng Jessie. Ea se ntoarse spre el si-l privi. Lacrimi mari i
scldau obrajii tumefiati. i ntoarse scurt privirea, fr s rosteasc nimic. Nu-i venea nici
un cuvnt de mbrbtare n minte, era depsit de tot ce se-ntmpla.
Raymond a ncercat s-ti salveze viata, rosti Jessie, cu o voce uscat; rgusit.
Stiam eu c n-au cum s-l dea complet peste cap si-n cele din urm a redevenit el nsusi.
Raymond tusi si scoase un sunet ciudat, ca un hrit. Se uit la jessie cu o privire
stears, cu fata alb ca hrtia, de pe care dispruse orice urm de viat.
Ai grij de Hilda, sopti el. Las totul n minile tale. nainte de-a mai apuca s
spun ceva, camera se cutremur, umplndu-se de huruitul exploziilor care urcau parc
din strfunduri.
Echipa lui Quintana ncepuse distrugerea echipamentelor electronice din interiorul
bazei.
Trebuiau s prseasc locul ct mai repede si nici vorb nu putea fi s-l ia.pe
Raymond LeBaron cu ei.
Pitt se gndi la toate articolele si istorisirile din ziare si reviste, care-l ridicau n slvi
pe brbatul ce se stingea sub ochii lui,pe covor; vorbeau elogios despre el si-l prezentau
drept omul de afaceri cu nervi si voint de otel, care putea s fac si s desfac posturi de
directori n marile corporatii sau de politicieni n guvern; era magnatul cu puteri
impresionante, capabil s manevreze pietele financiare din ntreaga lume, brbatul cu
snge rece, necruttor, care lsase n urma lui cadavrele atator companii concurente, cu
miile lor de angajati aruncati n strad. Pitt citise despre toate aceste lucruri. Numai c
vedea naintea sa un btrn care-si ddea sfrsitul, imaginea paradoxal a slbiciunilor
umane, cel care-i furase sotia celui mai bun prieten al su si pe care-l omorase apoi pentru
a face avere de pe urma comorii pe care o descoperiser mpreun. Pitt nu putea simti nici
un fel de mil pentru un asemenea om, nici cea mai slab urm de emotie.
Si-acum, firul fragil care-l mai lega nc de viat sttea gata s se rup. Pitt se aplec
deasupra lui si-si apropie buzele de urechea btrnului care se jucase cu puterea.
La Dorada, sopti Pitt. Ce-ai fcut cu ea? LeBaron l privi si, pentru o clip, ochii i
sclipir nsufletiti de un ultim efort al mintii lui ncetosate, de a privi n trecut. Vocea se
pierdu ntr-o ultim sfortare de a-si aduna puterile si a rspunde. Cuvintele le,rosti cu
ultimul suflu.
Ce-a spus? ntreb Giordino.
Nu sunt sigur, i rspunse Pitt, cu o expresie de uimire total pe fat. Prea c-a
spus: Caut pe strada principal.
De partea cealalt a golfului, n insula mare a Cubei, exploziile se auzir ca un
bubuit nfundat de tunet si cubanezii nu le ddur nici o atentie. Nu strnir curiozitatea
lor nici o explozie puternic, asemenea unei eruptii de vulcan, cu flcri rosii si portocalii si
nici o coloan de zeci de metri de flcri si fum pe cerul ntunecat. Sunetele ieseau nfundat
pentru c baza era distrus n interior, sub pmnt.
Pn si distrugerea ntrziat a imensei antene parabolice trecu neobservat.
Pitt o sustinu pe Jessie pn ce ajunser la locul de pe plaj unde debarcaser,
urmat de Giordino si de Gunn, acesta din urm crat de cubanezi pe o targ. Quintana i
ajunse din urm si, lsnd la o parte orice prudent, aprinse o lantern subtire ct un
creion si-i lumin lui Pitt fata.
Ar trebui s-ti bandajezi urechea.
Nu mor pn ajungem pe SPUT.
A trebuit s abandonez doi oameni de-ai mei printre drmturi. Nu-i va gsi
nimeni niciodat acolo. Numai c acum tot o s fim mai multi dect la venire. Unii dintre
voi vor trebui s mai ia pe nc cineva la bordul hidromobilului. Dirk, tu mergi cu doamna
LeBaron. Domnul Gunn poate s vin cu mine. Sergentul Lopez poate s...
Sergentul poate s mearg singur, l ntrerupse Pitt.
Singur?
Si noi am pierdut un om pe care l-am lsat aici, spuse Pitt.
Quintana trecu rapid lumina lanternei peste ceilalti.
Raymond LeBaron?
El n-o s vin.
Quintana ridic din umeri aproape nevzut, nclin capul spre Jessie si spuse
simplu:
mi pare ru.
Apoi le-ntoarse spatele si-ncepu s-si adune oamenii si s-i organizeze pentru
cltoria pe care o aveau de fcut napoi la vasul care urma s-i duc acas.
Pitt o tinea pe Jessie strns lipit de el si-i vorbea cu blndete:
Ti-a cerut s ai grij de prima lui sotie, Hilda, care mi trieste.
Nu-i putu vedea fata ca s-si dea seama dac era surprins, dar i simti usorul
tremur care-i strbtu corpul.
Cum de-ai aflat? l ntreb ea nevenindu-i s cread.
Am cunoscut-o si-am vorbit cu ea acum cteva zile.
Ea prea s-i accepte explicatia si nu-l ntreb cum ajunsese s dea peste Hilda la
cminul pentru adulti.
Raymond si cu mine am fcut cununia si ne-am jucat rolurile de sot si sotie, dar
el, de fapt, n-a reusit niciodat s se despart de Hilda cu adevrat.
Un brbat care a iubit dou femei n acelasi timp.
Pe fiecare dintre noi ne-a iubit altfel, ntr-un mod foarte special. Un leu n afaceri si
un mielusel blnd n viata particular, Raymond s-a simtit pierdut cnd mintea Hildei a
nceput s o ia razna si starea ei fizic s-a agravat. Avea disperat nevoie de o femeie pe
care s se bizuie. A avut suficient influent s fac s se cread c Hilda a murit si s-o
interneze ntr-un cmin pentru adulti sub numele pe care-l purta nainte de-a se cstori
cu el.
Si tu ai stat la coad s intri n viata lui. Nu-i plcea c era cinic, dar nici nu
simtea vreo prere de ru.
De fapt, intrasem de mult n viata lui, spuse ea, fr s par jignit. Eram unul din
redactorii sefi ai publicatiei sale Prospero. Raymond si cu mine aveam o legtur de ctiva
ani. El se simtea bine cu mine. Cnd m-a cerut n cstorie, de fapt nu se gndea c-mi
ofer altceva dect un contract, era o cstorie de convenient care s salveze aparentele,
ns, curnd, ea a devenit mult mai mult dect att. M crezi?
Nu m pricep s dau verdicte, rspunse Pitt calm.
Quintana apru din ntuneric si-i atinse bratul lui Pitt.
Plecm. Iau eu radio-transmittorul si merg n frunte. Se apropie de Jessie si-i
vorbi cu blndete. ntr-o or totul o s se termine si veti fi n sigurant. Credeti c mai
rezistati nc putin?
M descurc. Multumesc pentru grija pe care mi-o artati.
Traser hidromobilele pe plaj, pn la ap. La ordinul lui Quintana se urcar n ele
si pornir spre larg pe marea ntunecat. De data asta, Pitt era ultimul, iar Quintana era
cel care deschidea calea, conducndu-i spre SPUT, dup comenzile pe care i le transmitea
colonelul Kleist prin transmittor.
Lsar n urm o insul a mortii. Imensa baz fusese redus la niste drmturi din
beton, care se prbusiser n interior si o acopereau ca o lespede de mormnt. Vasta
ncrengtur de echipamente electronice si mobilierul frumos decorat al instalatiei
rmseser s ard mocnit, asemeni inimii unui vulcan stins, undeva n adncuri, sub
nisipul scldat de soare. Imensa anten zcea n mii de bucti contorsionate, att de
zdrobit nct nu mai putea fi reparat niciodat. Peste cteva ore, sute de soldati rusi
condusi de age