Sunteți pe pagina 1din 21

DREPT CONSTITUIONAL I INSTITUII POLITICE

Acceptiunile dreptului

De-a lungul timpului, dreptul a aut mai multe !emni"ica#ii $i anume%
Drept natural
Drept &'iecti
Drept p&(iti
Drept !u'iecti
P&triit dreptului natural, dreptul e!te un an!am'lu de rap&rturi )u!te *ntre &ameni iar !tudiul $i
practica dreptului c&n!tau *n arta ec+ita'ilului $i a 'inelui,
-Iu! e!t ar! '&ni et ae.ui/ 0 Cel!iu!
Dreptul pozitiv repre(int1 an!am'lul de reguli *n ig&are *ntr-& &rdine )uridic1 dat1 $i e!te
c&n!tituit din legi, indi"erent de l&cul l&r *n ierar+ia actel&r n&rmatie, din cutume, u(an#e, decrete,
+&t1r2ri, precum $i di!p&(i#ii luate *n 'a(a unei legi, Dreptul p&(iti e!te cun&!cut *n termin&l&gia
latin1 cu termenul de - lege lata/,
Dreptul obiectiv are & !"er1 mult mai larg1 de cuprindere de&arece el !e re"er1 la t&at1 crea#ia
)uridic1 a &menirii din cele mai *ndep1rtate timpuri p2n1 *n (ilele n&a!tre,
Pr&iectele legi!latie !e nume!c -lege "erenda/,
Dreptul subiectiv repre(int1 & prer&gati1 de care !e 'ucur1 &rice !u'iect de drept de a
'ene"icia, din partea !tatului $i a &rganel&r !ale, at2t la niel "&rmal c2t $i material de drepturile
*n!cri!e *n actele legi!latie, *ncep2nd cu c&n!titu#ia, Acea!t1 prer&gati1 determin1 p&!i'ilitatea
!u'iectului de drept de a "ace, de a nu "ace $i de a cere cel&rlalte !u'iecte re!pectarea atri'utel&r
!ale, c&n"erite de lege, *n m1!ura *n care ceilal#i *ncalc1 dreptul !u'iecti, ace$tia p&t "i tra$i la
r1!pundere de c1tre &rganele !tatului a'ilitate *n ace!t !en!,
Dreptul e!te *n rela#ii de interdependen#1 cu alte !i!teme n&rmatie, cum ar "i%
Religia
3&rala
Te+nica
Ace!te rela#ii de interdependen#1 p&art1 denumirea de intern&rmatiitate,
Dreptul !e pre(int1 ca un !i!tem *mp1r#it *n drept public $i drept privat, Te&ria ace!tei
cla!i"ic1ri apar#ine lui Ulpian, care !u!#ine c1 dreptul pu'lic e!te dreptul care !e re"er1 la intere!ele
!tatului iar dreptul priat i(ea(1, *n principal, intere!ele di"eritel&r per!&ane,
P&triit ace!tei cla!i"ic1ri, *n dreptul public intr1 urm1t&arele ramuri%
Dreptul c&n!titu#i&nal
Dreptul admini!trati
Dreptul penal
Dreptul pr&ce!ual penal
Dreptul interna#i&nal pu'lic
4n dreptul privat !unt cuprin!e%
Dreptul ciil
Dreptul c&mercial
Dreptul interna#i&nal priat
Dreptul "amiliei
Dreptul constituional 0 ramur a dreptului public 0 !-a c&nturat5"&rmat mult mai t2r(iu dec2t
alte ramuri de drept, ca de e6emplu% dreptul ciil, dreptul penal, ce p&t "i reg1!ite, *nc1 din timpul
ciili(a#iei grec&-r&mane,
4nceputurile ace!tei ramuri !e !ituea(1 !pre !"2r$itul !ec&lului al 78III-lea c2nd au ap1rut primele
c&n!titu#ii !cri!e, Ace!t "en&men a determinat *n"iin#area primel&r catedre de drept c&n!titu#i&nal la
9errara, *n Italia, *n anul :;<; $i la Pari! *n :=>?,
Dreptul constituional a "&!t de"init ca acea ramur1 a dreptului unitar r&m2n "&rmat1 din
n&rmele )uridice care reglementea(1 rela#iile !&ciale "undamentale ce apar *n pr&ce!ul in!taur1rii,
men#inerii, $i e6ercit1rii !tatale a puterii,
Pe l2ng1 calitatea !a de ramur1 de drept, dreptul c&n!titu#i&nal !e c&nturea(1 ca un "act&r
!tructurant al *ntregului !i!tem de drept de&arece n&rmele din t&ate celelalte ramuri ale dreptului
tre'uie !1 !e c&n"&rme(e n&rmel&r din dreptul c&n!titu#i&nal *n m&d !pecial cel&r cuprin!e *n
c&n!titu#ie, Acea!t1 nece!ar1 c&n"&rmitate dintre n&rmele din celelalte ramuri ale dreptului $i n&rmele
dreptului c&n!titu#i&nal !e c+eam1 c&n!titu#i&nalitate,

Disciplina Dreptului Constituional
Ap1rut1 ca $i ramur1 a dreptului c&n!titu#i&nal, ap1rut1 mai t2r(iu $i $tiin#a ace!tei ramuri !-a
c&nturat *n peri&ada m&dern1 la !"2r$itul !ec&lului al 78III-lea, &dat1 cu apari#ia primel&r c&n!titu#ii
!cri!e,
Disciplina Drept Constituional a c&n!tituit &'iect de !tudiu pentru prima dat1 *n Italia la 9errara
*n :;<; iar *n 9ran#a a "&!t *n"iin#at1 prima catedr1 de drept c&n!titu#i&nal la Pari! *n anul :=?>,
La n&i *n #ar1, primele n&#iuni de Drept C&n!titu#i&nal !-au predat *mpreun1 cu cele de drept
admini!trati !u' titulatura de drept pu'lic, Primul cur! de drept c&n!titu#i&nal apare *n anul :=@> $i
apar#ine lui Ale6andru C&dre!cu, "iind urmat de elemente de drept c&n!titu#i&nal al lui Cri!t&"&r
Suli&ti! *n :==: la Ar1ila,
Instituiile politice ---- Din caiet
Termenul de in!titu#ie ine din er'ul latin -in!tituti&/ care *n!eamn1 -a *ntemeia/ , -a ridica/ , -a
a$e(a cu temei/, Ace!t c&ncept de in!titu#ie !e reg1!e$te *n ep&ca m&dern1 *n g2ndirea )uridic1,
!&ci&l&gic1, "il&!&"ic1,
Instituia juridic repre(int1 un an!am'lu de reglement1ri care i(ea(1 aceea$i rela#ie !&cial1, E6%
in!titu#ia )uridic1 a "amilieiB pr&prietateaB
Prin in!titu#ie p&litic1 !unt de!emnate &rgani!mele care c&ntri'uie la e6ercitarea unitar1 a puterii
p&litice, cum ar "i% Parlamentul, e"ul de Stat, Cuernul, Primul 3ini!tru, 4n !tudiul ace!tei di!cipline
intr1 at2t dreptul c&n!titu#i&nal dar $i in!titu#iile p&litice,
Raporturile de drept constituional
-Raportul juridic repre(int1 acea leg1tur1 !&cial1 reglementat1 de n&rma )uridic1, c&n#in2nd un
!i!tem de interac#iuni recipr&ce *ntre participan#i determina#i, leg1tur1 ce e!te !u!cepti'il1 de a "i
ap1rat1 prin "&r#a de c&n!tr2ngere a !tatului,
Rap&rtul )uridic repre(int1 & rela#ie !&cial1 reglementat1 )uridic,
Pentru apari#ia unui rap&rt )uridic e!te nece!ar1 e6i!ten#a un&r premi!e !au c&ndi#ii generale,
ace!tea "iind n&rma )uridic1 $i !u'iectele de drept $i a un&r premi!e !peciale% "aptele )uridice,
Obiectul raporturilor de drept constituional,
O'iectul reglemant1rii )uridice *mpreun1 cu met&da reglement1rii )uridice repre(int1 criteriile *n 'a(a
c1r&ra !e !tructurea(1 ramurile !i!temului dreptului, O'iectul reglement1rii )uridice repre(int1 rela#iile
!&ciale $i cad !u' inciden#a n&rmel&r )uridice iar met&da repre(int1 m&dalitatea practic1 de
reglementare a c&nduitei *n cadrul re!pectiel&r rela#ii !&ciale,
Rela#iile reglementate de n&rmele dreptului c&n!titu#i&nal !unt cele ce apar *n pr&ce!ul in!taur1rii,
men#inerii $i e6ercit1rii puterii !tatale, Ca atare, ace!te rela#ii !unt de&!e'it de imp&rtante,
Normele de drept constituional.
Ace!tea !unt cuprin!e *n c&n!titu#ie dar $i *n alte acte n&rmatie, re!pecti *n legi c&n!titu#i&nale,
&rganice, &rdinare,
N&rmele dreptului c&n!titu#i&nal au caracter "undamental de&arece ele reglementea(1 rela#ii
de&!e'it de imp&rtante ce apar *n pr&ce!ul in!taur1rii, men#inerii $i e6ercit1rii puterii !tatale,
N&rmele dreptului c&n!titu#i&nal nu au, cel pu#in *n aparen#1, !tructura cla!ic1 tripartic1, re!pecti
ip&te(1, di!p&(i#ie $i !anc#iune,
Subiectele raporturilor de drept constitutional
In te&ria generala a dreptului !e c&n!idera ca !u'iecte ale rap&rturil&r )uridice !unt &amenii,"ie
indiidual ,"ie grupati in c&lectie,
Speci"icitatea rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal e!te determinata !i de !u'iectele ace!t&r
rap&rturi,3ai e6act cel putin uunul dintre !u'iecte tre'uie !a "ie un detinat&r al puterii,inclu!i !tatul !i
tre'uie ca ace!te rap&rturi !a apara in pr&ce!ul in!taurarii, mentinerii !i e6ercitarii puterii de !tat,
Su'iectele rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal !unt%
-p&p&rul
-!tatul
-&rganele !tatului !au aut&ritatile pu'lice
-partidele !i "&rmatiunile p&litice
-cetatenii,!trainii !i apatri(ii
:.Poporul
Prin artic&lul D aln,: !e recun&a!te p&p&rului in m&d e6pre! c&n!tituti&nal calitatea de !u'iect al
rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal,
D,Statul apare in calitatea de !u'iect al rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal, "ie directEin ca(ul
rap&rturil&r de cetatenieF,"ie indirect prin intermediul &rganel&r !ale,
?,Oranele statului sau autoritatile publice
P&triit C&n!titutiei R&maniei din :<<: ,cu m&di"icarile adu!e in DGG? aut&ritatile pu'lice cele mai
imp&rtante ,re(ultate ca urmare a aplicarii principiului !eparatiei !i ec+ili'rului puteril&r in !tat !unt%
-aut&ritatea legi!latia
-aut&ritatea e6ecutia
-aut&ritatea )udecat&rea!ca
Parlamentul Eaut&ritatea legi!latiaF e!te !u'iect al rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal atat in
intregul !au cat !i prin &rganele !ale interne,In prima !ituatie Parlamentul apare in acea!ta calitate in
pr&ce!ul priind ad&ptarea legil&r cu c&nditia ca rap&rtul )uridic la care participa !a "ie de drept
c&n!tituti&nal,In cea dea d&ua !ituatie &rganele interne ale Parlamentului ,c&mi!iile
parlamentare,'ir&urile permanente,grupurile parlamentare p&t "i !i ele !u'iecte ale rap&rturil&r de
drept c&n!tituti&nal pentru ca c&ntri'uie la ela'&rarea legil&r prin pr&puneri,ai(ari, actiitati de
c&ntr&l,
Cu priire la celelalte aut&ritati ale !tatului,e6ecutia !i )udecat&rea!ca,!i ace!tea p&t "i !u'iecte ale
rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal daca ace!te rap&rturi au caracter c&n!tituti&nal,
>,Partidele si !ormatiunile politice
Atat c&n!titutia cat !i legea :> din DGG? a partidel&r p&litice !ta'ile!c ca partidele !i "&rmatiunile
p&litice !unt !u'iecte ale rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal de&arece ele c&n!tituie la e6primarea
d&rintei p&litice a cetatenil&r,
H,Cetatenii
Ei apar ca !u'iecte ale rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal "ie in m&d indiidual in anumite
ip&!ta(eEalegat&r,!enat&r,deputat,pre!edinteF"ie in m&d c&lecti , in &rgani(atii , in circum!criptii
elect&rale !au atunci cand pr&m&ea(a initiatie legi!latie ,
@,"irourile electorale
Ele !unt c&mpu!e din )udecat&ri !i repre(entanti ai partidel&r p&litice !i ele !e c&n!tituie ca !u'iect
al rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal pe peri&ada de!"a!urarii alegeril&r,
;,Strainii si apartizii
Ace!tia p&t "i !u'iecte ale rap&rturil&r de drept c&n!tituti&nal in cadrul pr&cedurii de ac&rdare a
cetateniei r&mane, a a(ilului p&litic !au a !tatutului de re"ugiat,
I#$O%R&'& (OR)%'& %'& DR&P*+'+I CONS*I*+*ION%'
Prin izvoarele dreptului constitutional intelegem "&rmele in care !e e6prima drepturile
c&n!tituti&nale care na!c , m&di"ica !au !c+im'a rap&rturile dreptului c&n!tituti&nal
Identi"icarea i(&arel&r "&rmale ale dreptului c&n!tituti&nal !e recurge la D criterii !i anume
aut&ritatea pu'lica emitenta !i c&ntinutul n&rmati,Ace!te criterii determina "&rta )uridica a actel&r
n&rmatie ce permite ierar+i(area ace!t&ra,
In rap&rt de aut&ritatea pu'lica
Cele mai imp&rtante i(&are ale dreptului c&n!tituti&nal !unt%
-c&n!titutia !i legile
-regulamentele parlamentului
-&rd&nantele guernului
-tratatele internati&nale
Constitutia repre(inta cel mai imp&rtant i(&r de drept c&n!tituti&nal,C&n!titutita e!te c&n!iderata in
t&talitate i(&r al dreptului c&n!tituti&nal de&arece n&rmele pe care le cuprinde !unt n&rme de drept
c&n!tituti&nal c+iar daca unele dintre ele au du'la !au tripla natura )uridica,
'eile de modi!icare a constitutiei,
Ace!tea !unt in aceea!i ma!ura ca !i c&n!titutia i(&are ale dreptului c&n!tituti&nal,indi"erent de
d&meniul pe care il reglementea(a,Acea!ta categ&rie de legi e!te prea(uta in art, ;? aln,D care
preede urmat&arele%
--legile c&n!tituti&nale !unt cele de rei(uire a c&n!titutiei/%un e6emplu de lege c&n!tituti&nala il
repre(inta legea >D< din DGG? apr&'ata prin re"erendum nati&nal,prin care a "&!t m&di"icata c&n!titutia
R&maniei din :<<:,
'eea ca act juridic al parlamentului.
Legea are d&ua intele!uri ,un !en! larg !au lat& !en!ul,prin care intelegem &rice act cu putere
n&rmatia ,!i !trict& !en!ul,un intele! re!tran! , limitat prin care intelegem &rice lege ad&ptata de
parlament,
Pe langa legile c&n!tituti&nale Parlamentul mai p&ate ad&pta legi &rganice !i legi &rdinareE&'i!nuiteF
'eile oranice interin numai in d&meniile e6pre! prea(ute prin c&n!titutie, in art,;? aln,?,
'eile ordinare p&ti intereni in &rice d&meniu cu e6ceptia d&meniil&r re(erate legil&r &rganice,
Reulamentele Parlamentului
Regulamentul Camerei deputatil&r ,regulamentul Senatului !i regulamentul !edintei c&mune ale
cele d&ua camere !unt i(&are ale dreptului c&n!tituti&nal de&arece reglementea(a relatii !&ciale ce
apar in pr&ce!ul in!taurarii ,e6ercitarii !i mentinerii puterii !tatale,Ele !unt ad&ptate de
Parlament,9iecare camera !enat !i parlament i!i apr&'a regulamentul interi&r, iar in !edinta c&muna
i!i ad&pta regulamentul !edintel&r c&mune,
Ordonantele ,uvernului.
Prin art,::H din c&n!titutie a "&!t reglementata delegarea legi!latia,In 'a(a ace!teia guernul p&ate
ad&pta &rd&nante, !imple !au de urgenta,Ace!te acte n&rmatie au "&rta )uridica a legii,
Ord&nantele de urgenta nu p&t "i ad&ptate in d&meniul legil&r c&n!tituti&nale , nu p&t a"ecta regimul
in!titutiil&r "undamentale ale !tatului , drepturile , li'ertatile !i indat&ririle cetatenil&r ,drepturile
elect&rale !i nu p&t i(a ma!uri de trecere !ilita a un&r 'unuri in pr&prietate pu'lica,
*ratatul international.-sa ne uitam pe art.-- si art. ./ din constitutie
Tratatele internati&nale !unt in(&are ale dreptului internati&nal pu'lic,Recent ele au deenit !i
i(&are ale dreptului c&n!tituti&nal cu re!pectarea un&r c&nditii,A!t"el p&triit art,:: din c&n!titutie
!tatul r&man !e &'liga !a indeplinea!ca int&cmai !i cu 'una credinta &'ligatiile ce-i rein din tratatele
la care e!te parte tratate rati"icate de Parlament,In urma m&di"icarii din anul DGG? !e menti&nea(a ca
in ca(ul in care un tratat la care R&mania urmea(a !a deina parte cuprinde di!p&(itii c&ntrare
c&n!titutiei ,rati"icarea lui p&ate aea l&c numai dupa rei(uirea c&n!tituiei,
Di!p&(itiile art,DG care !ta'ile!te ca di!p&(itiile c&n!tituti&nale priind drepturile !i li'ertatile
cetatenil&r &r "i interpretate !i aplicate in c&nc&rdanta cu declaratia unier!ala a drepturil&r &mului ,
cu pactele !i cu celelalte tratate , la care R&mania e!te parte,
Tratatele !i c&nentiile internati&nale !unt i(&are cu indeplinirea mai mult&r c&nditii%
-!a "ie de aplicatie directa
-!a "ie rati"icate c&n"&rm preederil&r c&n!tituti&naleEart,<:F
-!a reglemente(e relatii !&ciale ce "ac &'iectul dreptului c&n!tituti&nal
Pe langa ace!te i(&are "&rmale in d&ctrina mai !unt amintite !i alte i(&are cum ar "i%
-cutumaE&'iceiulF-numai in anumite c&nditii
-)uri!prudenta

*eoria constitutiei
Constitutia , ca an!am'lu de reguli "undamentale priind &rgani(area !i e6ercitarea puterii !-a
mani"e!tat inca de la inceputul e6i!tentei "iecarui !tat !u' "&rma un&r reguli cutumiare,
Cutuma are d&ua elemente%
-elementul material 0c&n!ta intr-& practica indelungata
-elementul !u'iecti 0in!eamna credinta interi&ara !u'iectia
3area Aritanie cun&a!te & c&n!titutie cutumiara, c&mpletata cu anumite te6te "undamentale !cri!e
cum ar "i %3agna cartum li'ertatum din :D:H, Aill &" rig+t! din :@D; ,Ia'era! C&rpu! din :@;<,
N&tiunea m&derna a c&n!titutiei i!i trage &riginea din re&lutia americana !i "rance(a,
Prima c&n!titutie !cri!a e!te c&n!titutia americana din anul :;=;, iar in Eur&pa c&n!titutia P&l&niei
din mai :;=: !i c&n!titutia 9rantei din n&iem'rie :;<:,
Dupa m&dul de ad&ptare c&n!titutiile !e impart in%
-c&n!titutii cutumiare
-c&n!titutii !cri!e
Constitutiile cutumiare !e pre(inta !u' "&rma un&r &'iceiuri, practici, precedente cu priire la
c&n!titutirea , c&mpetenta !i "uncti&narea &rganel&r puterii,
Se intalne!c c&n!titutii cutumiare in tari precum%3,Aritanie , N&ua Jeelanda, Canada,
Au!tralia,I!rael,
Constitutiile scrise reune!c regulile de guernare intr-un d&cument !&lemn ad&ptat dupa &
pr&cedura pre-determinata,
C&nceptiile care au !tat la 'a(a c&n!titutiil&r !cri!e au "&!t%te&ria c&ntractului !&cial !i te&ria !tatului
de drept Erule &" laKF,
9&rme de c&n!titutii !cri!e%
Constitutia concedata Eac&rdataFrepre(inta c&n!titutia pe care m&nar+ul a'!&lut & &"era !upu!il&r
!ai , acceptand !a ac&rde ace!t&ra anumite drepturi,E!te c&n!iderata & c&n!titutie de!tul de
rudimentara !i p&ate "i e6empli"icata cu c&n!titutia "rance(a a lui Lud&ic al :=-lea de la :=:>, !au
c&n!titutia Lap&niei, din :==<,
Constitutia0 statutul1plebiscitara repre(inta & c&n!titutie ela'&rata !i per"ectata de !e"ul !tatului ,
ulteri&r !upu!a rati"icarii p&pulare,Pr&cedura rati"icarii c&n"era ace!tui tip de c&n!titutie & anumita
tenta dem&cratica e6%!tatutul lui Al, I&an Cu(a care dupa l&itura de !tat de la D mai :=@> a di(&lat
parlamentul !i a ad&ptat n&ua c&n!titutie !u' numele !tatutul de(&ltat&r al c&nentiei de la Pari!
!upu! rati"icarii p&pulare prin prei!cit,
Pactul repre(inta un tip de c&n!titutie ce re(ulta in urma unui ac&rd, mai e6act un pact intre !ueran
!i p&p&r, repre(entat prin adunarile repre(entatie,
Cele d&ua parti, !ueranul !i p&p&rul, !e a"la pe pici&r de egalitate,Sunt c&n!iderate c&n!titutii pact
c&n!titutia Engle(a , c&n!titutia 9rance(a din :=?G !i c&n!titutiile R&maniei din :<@@ !i :<D?,
Constitutia conventie c&n!ta in alegerea unei adunari c&n!tituante ai carei mem'rii !unt delegati
de p&p&r !i care are ca &'iecti ela'&rarea unei c&n!titutii,Prima c&n!titutie c&nentie a "&!t ela'&rata
in !tatul American 8irginia in anul :;;@ "iind urmata de c&n!titutia Statel&r Unite ale Americii in anul
:;=;,Caracterul dem&cratic al ace!tui m&del de c&n!titutie , e!te determinat de "aptul ca atat
initiatia cat !i ad&ptarea pr&priu-(i!a apartin p&p&rului,In ceea ce prie!te c&n!titutia R&maniei din
:<<: acea!ta a "&!t ad&ptata de & adunare c&n!tituanta !i ulteri&r apr&'ata prin re"erendum,
Constitutia parlamentara pre!upune ad&ptarea de catre parlament , cu re!pectarea urmat&arei
pr&ceduri%initiatia , ela'&rarea pr&iectului , di!cutarea pu'lica a ace!tuia,ad&ptarea pr&iectului cu &
ma)&ritate de cel putin d&ua treimi din numarul mem'ril&r parlamentului,
O alta impartire a c&n!titutiil&r e!te%
-c&n!titutii "le6i'ile
-c&n!titutii rigide
Constitutiile !le2ibile 0suple1-in ca(ul ace!t&ra m&di"icarea !e "ace de catre acela!i &rgan care
ela'&rea(a t&ate celelalte categ&rii de legi !i dupa & pr&cedura a!emanat&are,e6%c&n!titutia
cutumiara,
Constitutiile riide-m&di"icarea ace!t&ra !e "ace printr-& pr&cedura c&mplicata !i de & adunare
!pecial c&n!titutita in ace!t !en!,C&n!titutiileG !cri!e !unt prin e6celenta c&n!titutii rigide
C&n!titutia R&maniei din :<<: e!te & c&n!titutie rigida de&arece , p&triit art,:H:, preede &
pr&cedura gre&aie de m&di"icare, iar in art,:HD !unt menti&nate d&menii in care nici & initiatia de
rei(uire nu p&ate "i acceptata,

S+SP&ND%R&% SI %"RO,%R&% CONS*I*+*I&I
Suspendarea c&n!titutiei repre(inta !c&aterea din ig&are a ace!teia t&tal !au partial pe & peri&ada
de timp determinata,Su!pendarea interine in !ituatii critice cum ar "i%!tarea de nece!itate, ra('&iul, &
cri(a p&litica,
Su!pendarea unei c&n!titutii implica de cele mai multe &ri & renuntare la "&rmele dem&cratice de
guernare !i implicit & re!trangere a drepturil&r !i li'ertatil&r cetatene!ti,Unele c&n!titutii pread in
m&d e6pre!! imp&!i'ilitatea !u!pendarii a!a cum e!te reglementat !i in c&n!titutiile R&mane din
:=@@ !i :<D?,
%broarea repre(inta incetarea de"initia a e"ectel&r unei c&n!titutii , !i interine de cele mai multe
&ri atunci cand !e ad&pta & n&ua c&n!titutie,Acea!ta !ituatie !e rega!e!te !i in cuprin!ul c&n!titutiei
actuale a R&maniei , care preede ca intra in ig&are la data ad&ptarii ei prin re"erendum !i !e
c&ntinua DATA LA CARE c&n!titutia din :<@H e!te !i ramane a'r&gata,
Suprematia constitutiei si controlul constitutionalitatii leilor.
In ierar+ia actel&r n&rmatie , c&n!titutia &cupa l&cul cel mai imp&rtant de&arece prin ea !e
reglementea(a 'a(ele )uridice ale !tatului !i !unt prea(ute !i garantate drepturile !i li'ertatile
"undamentale ale cetatenil&r,
In titlul intati din c&n!titutie la principiile generale !e menti&nea(a urmat&arele %
-in R&mania re!pectarea c&n!titutiei , a !uprematiei !ale !i a legil&r e!te &'ligat&rie,-
A!igurarea !uprematiei c&n!titutiei !e reali(ea(a printr-un mecani!m )uridic de c&ntr&l al
c&n!tituti&nalitatii legil&r care pre(inta di"erente de la un !i!tem )uridic la altul,
(ormele controlului constitutionalitatii leilor
Prin constitutionalitatea leilor !e intelege c&n"&rmitatea dintre preederile ace!t&ra cu cele ale
c&n!titutiei,
Prin control al constitutionalitatii leilor e!te de!emnat an!am'lul di!p&(itiil&r n&rmatie care
reglementea(a actiitatea de eri"icare a c&n"&rmitatii legil&r, cu preederile c&n!titutiei,
%ntinomiile in drept repre(inta !ituatiile in care d&ua !au mai multe n&rme )uridice reglementea(a
aceea!i relatie !&ciala in m&d di"erit,
De-a lungul timpului c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r !-a reali(at in principal prin d&ua m&dalitati%
-c&ntr&lul reali(at printr-un &rgan p&litic
-c&ntr&lul reali(at printr-un &rgan )uri!dicti&nal
Prima "&rma de c&ntr&l pre!upune c&ntr&lul e6ercitat de catre &rganele legiuit&are !au de catre alte
&rgane decat cele legiuit&are,Ace!t gen de c&ntr&l !-a impu! pentru prima data in 9ranta in anul
:;<H, cand a "&!t in"iintat !enatul c&n!erat&r , care putea decide anularea nec&n!tituti&nale,
In ceea ce prie!te c&ntr&lul )uri!dicti&nal ace!ta p&ate "i e6ercitat de catre &rgane )udecat&re!ti ,
!au de catre alte &rgane , dar care "&l&!e!c & pr&cedura a!emanat&are cu cea
)udecat&rea!ca,C&ntr&lul e6ercitat de in!tantele )udecat&re!ti p&ate "i de d&ua "eluri %
-di"u( -cand e!te e6ercitat de t&ate in!tantele , indi"erent de gradul l&r
-c&ncentrat Ecentrali(atF 0cand e!te e6ercitat numai de anumite in!tante )udecat&re!ti ,
C&ntr&lul )udecat&re!c a "G!t practicat pentru prima data in SUA incepand din anul :=G? de!i el nu
era prea(ut in c&n!titutie,In timp ace!t c&ntr&l a deenit un adearat m&del , mai e6act , m&delul
american de&arece a in!pirat !i alte !i!teme c&n!tituti&nale in !pecial in tarile angl&-!a6&ne,
C&ntr&lul e6ercitat de & aut&ritate p&litic&-)uri!dicti&nala e!te reali(at de un &rgani!m !pecial care
are atat caracter p&litic !at !i caracter )uridic,Caracterul p&litic c&n!ta Ere(idaF in principal in m&dul
de de!emnare , de numire a mem'ril&r &rgani!mului re!pecti, iar caracterul )uri!dict&nal din
pr&cedura "&l&!ita pentru eri"icarea c&n!tituti&nalitatii legil&r,
Controlul constitutionalitatii leilor in Romania
Prima mentiune priind c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r !-a "acut in anul :=@H in cuprin!ul
!tatutului de(&ltat&r al c&nentiei de la Pari!,C&n!titutia din anul :=@@ nu aea nici & re"erire e6pre!a
la acea!ta in!titutie , dar pe cale )uri!prudentiala , mai e6act prin deci(ia pr&nuntata de tri'unalul Il"&
in :<:D , in!tantele )udecat&re!ti au pr&cedat la eri"icarea c&n!tituti&nalitatea legil&r,
Prin c&n!titutia din :<D? e!te prea(ut in m&d e6pre! c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r, e"ectuat
numai de Curtea de Ca!atie in !e!iuni unite,
C&n!titutiile din :<>= !i :<HD nu au prea(ut in m&d e6plicit un c&ntr&l al c&n!tituti&nalitatii legil&r, el
reali(andu-!e in pr&ce!ul de ad&ptare a legil&r de catre c&mi!tiile 3arii Adunari Nati&nale,
C&n!titutia din :<@H a reglementat e6plicit c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r, care era reali(at de
c&mi!ie c&n!tituti&nala alea!a pe t&ata durata legi!laturii,
In 'a(a c&n!titutiei din :<<: !-a &ptat pentru m&delul eur&pean de c&ntr&l al c&n!ttuti&nalitatii
legil&r , prin in"iintarea Curtii C&n!tituti&nale care e!te reglementata c&n!tituti&nal in artic&lele :>D-
:>; !i prin legea numarul >; din :<<D priind &rgani(area !i "uncti&narea Curtii C&n!tituti&nale,Prin
legea :?= legea Curtii C&n!tituti&nale a "&!t m&di"icata in :<<;,Curtea C&n!tituti&nala e!te !ingura
aut&ritate de )uri!dictie c&n!tituti&nala din R&mania,
Structura Curtii Constitutionale
Curtea C&n!titutinale !e c&mpune din < )udecat&ri, dintre care ? !unt numiti de Camera Deputatil&r,
? de Senat !i ? de pre!edintele R&maniei pe & peri&ada de < ani,
Ludecat&rii Curtii C&n!tituti&nale !unt independenti in e6ercitarea mandatului l&r,Dea!emenea ei
!unt inam&i'iliEnu p&t "i !c+im'ati !au aan!atiF,
C&mpetenta Curtii C&n!tituti&nale
Curtea C&n!tituti&nala !e pr&nunta a!upra c&n!tituti&nalitatii legil&r inainte de pr&mulgarea ace!t&ra
la !e!i(area pre!edintelui r&maniei, a unuia dintre pre!edintii cel&r d&ua camere, a Cuernului , a
Inaltei Curti de Ca!atie !i Lu!titie , a unui numar de cel putin HG de deputati !au DH de !enat&ri,
precum !i din &"iciu , a!upra initiatiel&r de rei(uire a c&n!titutiei,De a!emenea !e pr&nunta a!upra
nec&n!tituti&nalitatii regulamentel&r Parlamentel&r,De a!emenea reglementea(a a!upra pr&cedurii de
numire a pre!edintelui,
O n&ua c&mpetenta a Curtii C&n!tituti&nale , care datea(a din DGG? e!te aceea de a !&luti&na
c&n"lictele de natura c&n!tituti&nala dintre aut&ritatile pu'lice , la cererea pre!edintelui R&maniei , a
unuia din pre!edintii cel&r d&ua camere, a primului mini!tru !au a pre!edintelui C&n!iliului Superi&r al
3agi!traturii,
Printre m&di"icarile cele mai imp&rtante e!te aceea care prie!te e"ectele deci(iil&r Curtii
C&n!tituti&nale, a!t"el p&triit aln,: al art,:>; !e dipune ca preederile c&n!tatate ca "iind
nec&n!tituti&nale i!i incetea(a e"ectele )uridice la >H de (ile de la pu'licare deci(iei Curtii
C&n!tituti&nale daca in ace!t interal Parlamentul !au Cuernul , dupa ca(, nu pun de ac&rd
preederile nec&n!tituti&nale cu di!p&(itiile c&n!titutiei,
Curtea C&n!tituti&nala emite ? categ&rii de acte%
-deci(ii
-+&tarari
-ai(e
&$O'+*I% CONS*I*+*ION%'% % S*%*+'+I RO)%N
Inceputurile !i!temului internati&nal in R&mania !unt legate de pr&clamatia de la I!la( in :=>=
c&n!iderata a "i prima c&n!titutie r&manea!ca,
Organi(area c&n!tituti&nala a R&maniei de'utea(a cu Statutul De(&ltat&r al C&nentiei de la Pari!
!i legea electata din :=@>Bcele d&ua repre(inta prima c&n!titutie r&manea!ca,
E&lutia c&n!tituti&nala pr&priu(i!a incepe cu ad&ptarea c&n!titutiei din :=@@,
Printre actele n&rmatie ad&ptate dupa decem'rie :<=<, cele mai imp&rtante !unt %
-decretul lege nr, D ,mai e6act D; decem'rie :<=< priind &rgani(area !i "uncti&narea 9r&ntului
Salarii Nati&nale !i a c&n!iliil&r terit&riale ale 9r&ntului Salarii Nati&nale ,Prin ace!t act n&rmati,
c&n!iliul 9r&ntului Salarii Nati&nale a "&!t ine!tit cu atri'utii legi!latie , iar pre!edintele c&n!iliului
9r&ntului Salarii Nati&nale cu atri'utii e6ecutie,
-decretul lege nr, = din ?: decem'rie :<=<, priind inregi!trarea !i "uncti&narea partidel&r p&litice !i
a &rgani(atiil&r &'!te!ti in R&mania,
-decretul lege nr,=: din "e'ruarie :<<G, priind in"iintarea c&n!iliului pr&i(&riu de uniune
nati&nala,Ace!ta era alcatuit din HG de repre(entanti ai 9r&ntului Salarii Nati&nale iar cealalta
)umatate era c&n!tituita din repre(entanti ai partidel&r i!t&rice,
-decretul lege nr,<D din martie :<<G , priind alegerea Parlamentului !i a pre!edintelui
R&maniei,Prin ace!t decret !-a !ta'ilit !tructura !i "unctiile Parlamentului !i "aptul ca Senatul !i
Adunarea Deputatil&r in !edinta c&muna !e c&n!tituie de drept in Adunarea C&n!tituanta pentru
ad&ptarea n&ii c&n!titutii a tarii,
-in n&iem'rie :<<: a "&!t ad&ptata c&n!titutia actuala a R&maniei de('atuta !i &tata de Adunarea
C&n!tituanta !i !upu!a re"erendumului la = decem'rie :<<:,C&n!titutia din :<<: a "&!t rei(uita prin
legea nr,>D< din DGG? ,apr&'ata prin re"erendumul nati&nal din :=-:< &ct&m'rie DGG? !i a intrat in
ig&are la D< &ct&m'rie DGG?,
*&ORI% S*%*+'+I
Termenul de !tat e!te "&rmat din er'ul latin -!tatu&/ care in!eamna a intemeia,a a!e(a iar
!intagma -!tatu! ciita!/ e6prima in Imperiul R&man , m&dul de &rgani(are al cetatii, al !&cietatii,La
greci &rgani(area p&litica a unei c&lectiitati umane era de!emnata prin e6pre!ia de -p&li!/-cetate !au
-p&liteea/-"&rma de &rgani(are,
N&tiunea m&derna de !tat a aparut mai tar(iu , !pre !"ar!itul !ec&lului al :@-lea !i inceputul
!ec&lului al :;-lea, iar primul care a "&l&!it ace!t termen !e c&n!idera a "i 3ac+iaelli, in lucrarea !a
-Principele/,
Din punct de edere )uridic, !tatul e!te alcatuit din urmat&arele elemente%
-un terit&riu
-putere p&litica &rgani(ata
-e6i!tenta unui grup c&nducat&r ine!tit cu atri'utii de guernare !i de e6ercitare a puterii p&litice
-p&!i'ilitatea guernantil&r de a ad&pta n&rme cu putere de lege,
In decretul ?: din :<H> !e !ta'ile!te ca !tatul e!te per!&ana )uridica in rap&rturile in care participa
nemi)l&cit , in nume pr&priu, ca !u'iect de drepturi !i &'ligatii,
&'&)&N*& D&(INI*ORII %'& S*%*+'+I
In !en! larg !tatul e!te "&rmat din ? elemente c&mp&nente !i anume %
-terit&riul
-p&pulatia
-puterea p&litica &rgani(ata in m&d !ueran
In !en! re!tran! !tatul !e re"era la numai la puterea de !tat, mai e6act la mecani!mul de &rgane
prin care e!te &rgani(ata !i c&ndu!a !&cietatea,
*eritoriul statului repre(inta !patiul ge&gra"ic alcatuit din !&l, !u'!&l, ape terit&riale, !patiul
aerian,A!upra intregului !au terit&riu, !tatul e6ercita & aut&ritate e6clu!ia care !e mani"e!ta !u' ?
a!pecte%
-plenitudine
-e6clu!iitate
-&p&(a'ilitate "ata de &rice alt !tat
Prin plenitudine !e intelege "aptul ca !tatul e6ercita in limitele !ale terit&riale , "unctiile !ale
"undamentale, re!pecti "unctia de legi"erare, aceea de a &rgani(a central !i l&cal admini!tratia, de a
!ta'ili in!tantele de )udecata, &rgani(area armatei, &rgani(area "&rtel&r de p&litie,
Prin e6clu!iitate !e intelege ca !tatul e6ercita in m&d li'er intreaga !a aut&ritate, "iind e6clu!a
interentia !au ame!tecul altui !tat,
Op&(a'ilitatea pre!upune re!pectarea integritatii terit&riale a !tatului prin recun&a!terea "r&ntierel&r
ace!tuia,9r&ntiera repre(inta & in!titutie )uridica de"inita ca & linie !i eentual ca & (&na , care !epara
terit&riul unui !tat de altul !i pana la care !e limitea(a atri'utele !ueranitatii !ale,
P&pulatia repre(inta un an!am'lu de &ameni a!e(ati pe un anumit terit&riu !i intre care e6i!ta
legaturi etnice,lingi!tice, religi&a!e, ec&n&mice, culturale,

9&rma de !tat repre(inta m&dul de &rgani(are a puterii aand ca elemente c&mp&nente !tructura de
!tat "&rma de guernamant !i regimurile p&litice,
Structura de !tat repre(inta m&dul de &rgani(are !i e6ercitare a puterii in rap&rt cu terit&riul,Din
ace!t punct de edere !tatele p&t "i imparite in d&ua categ&rii%
-!tate unitare
-!tate c&mpu!e
Statul unitar !e caracteri(ea(a prin urmat&arele%
-e!te "&rmat dintr-un an!am'lu unic de &rgani!me c&n!tituti&nale, prin care !e e6ercita puterea la
niel central !i l&cal
-actiitatea de guernare !e e6ercita de la centru pe cale ierar+ica
-p&pulatia are & !ingura cetatenie
-e6i!ta & !ingura &rdine )uridica, intemeiata pe & c&n!titutie unica,
Caracterul unitar al !tatului nu e6clude impartirea ace!tuia in admini!tratii terit&riale,
Statele unitare !unt in principiu !tate centrali(ate , ele au & !ingura c&n!titutie !i & legi!latie
uni"&rma ,un !ingur Parlament , & !ingura admini!trare admini!trati terit&riala, un !ingur !e" al
!tatului !i un guern unic, un !ingur !i!tem de &rgane )udecat&re!ti care are c&mpetente pe intrg
terit&riul !tatului,Statele unitare p&t &pta pentru de!centrali(are !i dec&ncentrare,
De!centrali(area c&n!ta in p&!i'ilitatea recun&!cuta de puterea centrala c&lectiitatil&r l&cale ,de a
ad&pta in anumite d&menii anumite acte !i deci(ii "ara a !e c&n!ulta in preala'il cu centrul,
Dec&ncentrarea repre(inta delegarea pe plan l&cal, de catre agentii !tatului, a c&mpetentei de a lua
deci(ii admini!tratie in anumite d&menii,In mai multe !tate printre care !i R&mania, ace!t lucru !e
reali(ea(a prin intermediul pre"ectil&r,
Statul compus e!te "&rmat din mai multe entitati !tatale reunite intr-un !tat !uprapu! l&r !i legate
intre ele prin rap&rturi )uridice c&mple6e,Statele c&mpu!e !e impart in%
-uniuni per!&nale
-uniuni reale
-c&n"ederatii
- "ederatii
Uniunea per!&nala e!te cea mai limitata "&rma de uniune a d&ua !au mai multe !tate care !e
caracteri(ea(a prin mentinerea independentei !tatel&r c&mp&nente !i !ingurul element c&mun il
repre(inta m&nar+ul care e!te !e"ul uniunii re!pectie,e6%Au!tr&-Ungaria , :>;> uniunea intre Arag& !i
Ca!tilla,3&ld&a !i 3untenia a cun&!cut uniunea per!&nala prin alegerea lui Ale6andru I&an Cu(a in
H !i D> ianuarie :=H<,
Uniunea reala e!te & a!&ciatie de !tate care au in c&mun !e"ul !tatului precum !i alte &rgane
c&n!titutite in de&!e'i in d&meniul relatiil&r internati&nale, in pr&'leme de aparare, "inante,e6%Suedia
!i N&regia in peri&ada :=:H-:<GH, Au!tria !i Ungaria :=@;-:<:=,
C&n"ederatia de !tate e!te & a!&ciatie de !tate care urmare!c &'iectie identice, !unt legate prin
anga)amente recipr&ce $i au unul !au mai multe &rgane c&mune care e6ercit1 atri'u#ii in numele
ace!teia,Sueranitatea pe plan internati&nal e!te e6ercitata in numele c&n"ederatiei de un &rgan
c&mun, iar pe plan intern "iecare !tat i!i pa!trea(a !ueranitatea,e6%C&n"ederatia Statel&r Unite ale
Americii intre anii :;;=-:;=;, Cermania intre anii :=:H-:=@@ !i a Eletiei intre anii :;;=-:=>=,
9ederatia e!te "&rmata din mai multe "&rmatiuni !tatale care 'ene"icia(a de un !tatut de aut&n&mie
in materie c&n!tituti&nala, lingi!tica, )udecat&rea!ca,In relatiile internati&nale !tatul "ederal e!te
!ingurul care are calitatea de !u'iect de drept,
9&rma de guernamant indica natura &rganului care indepline!te "unctia de !e" al !tatului%m&nar+,
pre!edinte , imparat , tar,P&triit "&rmei de guernamant !tatele !e impart in d&ua categ&rii%
-m&nar+ii
-repu'lici
3&nar+ia !e caracteri(ea(a prin aceea ca !e"ul !tatului e!te de!emnat in m&d ereditar !au dupa
traditiile !i!temului c&n!tituti&nal,3&nar+ia !e imparte in %
-a'!&luta
-limitata
3&nar+ia limitata !au c&n!tituti&nala implica re!trangerea puterii m&nar+ului de catre Parlament
prin intermediul c&n!titutiei,
Repu'lica e!te "&rma de guernamant in care !e"ul !tatului e!te ale! de regula pe & anumita
peri&ada,9&rme de repu'lici%
-parlamentare-!e"ul !tatului e!te ale! de catre parlament%Cermania, Italia
-pre(identiale 0!e"ul !tatului e!te ale! direct de catre p&p&r !i are & "&arte mare legitimitate
p&pulara,e6%SUA
-!emipre(identiale-!e"ul !tatului e!te ale! prin &t unier!al !i direct !i are prer&gatie de!tul de
mari,e6%9ranta
(+NC*II'& S*%*+'+I
Prin !unctie a statului !e intelege un c&mple6 de atri'utii aand & natura c&muna, !ta'ilite prin
lege !i reali(ate de un &rgan de !tat !peciali(at, p&triit un&r anumite c&mpetente,
9&rmal e6i!ta ? "unctii ale !tatului%
I,9unctia legi!latia
II,9unctia e6ecutia
III,9unctia )udecat&rea!ca
9unctia legi!latia repre(inta acea actiitate a !tatului care are ca &'iect ela'&rarea de n&rme ce p&t
"i adu!e la indeplinire !i prin "&rta de c&n!trangere a !tatului,
In principiu "unctia legi!latia e!te e6ercitata de catre Parlament, dar !i Cuernul in anumite c&nditii
p&ate !a de!"a!&are & actiitate legi!latia a!a cum !e preede de e6emplu in artic&lul ::H din
C&n!titutie unde e!te reglementata delegarea legi!latia,
II,9unctia e6ecutia c&n!ta in a!igurarea !ericiil&r pu'lice &rgani(area !i aplicarea legil&r atat pe
plan central cat !i pe plan l&cal,Principalul &rgan al "unctiei e6ecutie e!te Cuernul,Actele emi!e in
reali(area "unctiei e6ecutie !unt dier!e%
aFdecretele pre!edintelui,
'F+&tarari !i &rd&nante de guern,
cF&rdine !i in!tructiuni,
dFregulamente
III,9unctia )udecat&rea!ca E)uri!dicti&nalaF repre(inta acea actiitate a !tatului care are ca &'iect
!&luti&narea de catre in!tantele de )udecata a c&n"lictel&r )uridice ce apar intre di"erite !u'iecte de
drept,
%*RI"+*&'& &S&N*I%'& %'& S*%*+'+I3
:,Apararea tarii !i mentinerea &rdinii pu'lice
D,3entinerea cadrului )uridic
?,C&nducerea relatiil&r internati&nale
>,Emiterea m&nedei nati&nale
C%R%C*&RIS*ICI'& PRINCIP%'& %'& S*%*+'+I RO)%N
R&mania e!te un !tat nati&nal, !ueran !i independent, unitar !i indii(i'il,Dea!emenea R&mania
e!te un !tat de drept, dem&cratic !i !&cial,
C&*%*&NI&
Cetatenia e!te un rap&rt )uridic c&mple6 !i permanent intre un !tat !i & per!&ana "i(ica,Ace!t rap&rt
cuprinde drepturi !i &'ligatii !peci"ice dreptului c&n!tituti&nal, !ta'ilite prin C&n!titutie !i legi,In !en!
larg cetatenia e!te & legatura p&litic&-)uridica intre per!&ana "i(ica !i !tat,Acea!ta legatura intre !tat !i
cetatean !e p&ate !ta'ili prin e"ectul legii !au prin &'tiune indiiduala,
In lume e6i!ta D mari !i!teme !i re!pecti principii%Lu! !angriri! !i Lu! l&gic,Calitatea de cetatean ii
c&n"era per!&anei "i(ice t&ate drepturile "undamentale !i impune t&ate indat&ririle prea(ute de
dreptul c&n!tituti&nal,
PRINCIPIILE GENERALE ALE CETATENIEI ROMANE:
:,3a)&ritatea per!&anel&r din R&mania d&'ande!c cetatenia p&triit principiului Lu! !angriri!
Edreptul !angeluiF,3ai e6act & per!&ana capata cetatenie ca e"ect de drept al legii dupa cetatenia
parintil&r, C&n"&rm !i!temului Lu! l&gic c&pilul deine cetateanul unui !tat daca !e na!te pe terit&riul
!tatului re!pecti, c+iar daca parintii au & alta cetatenie,Ace!t !i!tem !e intalne!te de e6emplu, in
3area Aritanie, SUA,
D,Egalitatea intre drepturi !i indat&riri a tutur&r cetatenil&r r&m2ni,
?,Numai cetatenii r&mani !e 'ucura de t&ate drepturile !i de pr&tectia !tatului r&man in t&ate
impre)urarile,
>,Cetatenia nu p&ate "i retra!a aceluia care a d&'andit-& prin na!tere,
H,Ca!at&ria nu pr&duce e"ecte )uridice a!upra cetateniei celuilalt !&t,
3ODURILE DE DOAANDIRE A CETATENIEI RO3ANE
Legea D: din :<<: re!pecti legea cetateniei r&mane preede ca cetatenia r&mana e!te legatura
!i apartenenta unei per!&ane "i(ice la !tatul r&man,Cetatenia r&mana !e d&'ande!te prin na!tere,
prin ad&ptie !i ac&rdarea la cerere,
D&'andirea cetateniei r&mane prin na!tere,In legea D: din :<<: !e preede urmat&arele%
aFc&pii na!cuti pe terit&riul R&maniei din parinti cetateni r&mani !unt cetateni r&mani%
-!unt !&c&titi cetateni r&mani cei care !-au na!cut pe terit&riul !tatului r&man, c+iar daca numai unul
dintre parinti e!te cetatean r&man,
- !-au na!cut in !trainatate !i am'ii parinti !au numai unul dintre ei are cetatenie r&mana,
'Fd&'andirea cetateniei prin ad&ptie%
-cetatenia r&mana !e d&'ande!te de catre c&pilul cetatean !train , !au "ara cetatenie, prin ad&ptie
daca ad&ptat&rii !unt cetateni r&mani iar ad&ptatul nu a implinit ar!ta de := ani,
-in ca(ul declararii nulitatii !au anularii ad&ptiei, c&pilul care nu a implinit ar!ta de := ani e!te
c&n!iderat ca nu a "&!t nici&data cetatean r&man daca d&micilia(a in !trainatate !au daca para!e!te
tara pentru a d&micilia in !trainatate,
ACORDAREA CETATENIEI LA CERERE
Cetatenia r&mana !e p&ate ac&rda la cerere cetatenil&r !traini !au cel&r "ara cetatenie Eapatri(iiF cu
indeplinirea mai mult&r c&nditii,
In ceea ce prie!te "&!tii cetateni r&mani care inainte de DD decem'rie :<=< au pierdut cetatenia
r&mana din m&tie neimputa'ile l&r, ace!tia p&t red&'andi cetatenia r&mana la cerere cu pa!trarea
cetateniei !traine !i !ta'ilirea d&miciliului in tara !au mentinerea ace!tuia in !trainatate,
In ceea ce prie!te pr&cedura ac&rdarii cetateniei r&mane, ac&rdarea cereril&r de ac&rdare !au de
red&'andire a cetateniei r&mane !e "ace prin +&tarare a guernului care aprecia(a a!upra
pr&puneril&r mini!trului de )u!titie,
D&ada cetateniei r&mane !e "ace cu actul de identitate E'uletin !au carte de identitateF !au cu
certi"icatul c&n!tatat&r,
3ODUL DE PIERDERE A CETATENIEI RO3ANE
Cetatenia r&mana !e p&ate pierde prin%
:,retragerea cetateniei r&mane
D,apr&'area renuntarii la cetatenia r&mana
:,Retragerea cetateniei r&mane%
Cetatenia r&mana !e p&ate retrage un&r per!&ane pentru m&tie intemeiate, atunci cand prin
"aptele l&r au a"ectat gra intere!ele !i imaginea !tatului r&man,
D,Apr&'area renuntarii la cetatenia r&mana%
-per!&ana re!pectia are := ani
-nu e!te ininuita !au inculpata penal
-nu e!te urmarita pentru de'ite
-a d&'andit &ri a !&licitat !i are a!igurarea ca a d&'andi & alta cetatenie
-c&pilul min&r, cetatean r&man, ad&ptat de un cetatean !train pierde cetatenia r&mana daca la
cererea ad&ptat&ril&r d&'ande!te cetatenia ace!t&ra,
-c&pilul ga!it pierde cetatenia r&mana , daca pana la implinirea ar!tei de := ani i !-a !ta'ilit "iliatia
"ata de parinti , iar ace!tia !unt !traini
Cetatenia !e ac&rda pentru !ericii de&!e'ite adu!e tarii !i natiunii r&mane,Ea !e ac&rda la
pr&punerea Cuernului de catre Parlament,
(orma de stat
(orma de stat repre(inta m&dul de &rgani(are a puterii aand ca elemente c&mp&nente
!tructura de !tat, "&rma de guernamant !i regimurile p&litice,
Structura de stat repre(inta m&dul de &rgani(are !i e6ercitare a puterii in rap&rt cu terit&riul
din ace!t punct de edere !tatele p&t "i impartite in%
State unitare
State compuse
AF Statul unitar e!te "&rmat dintr-un an!am'lu unic de &rgani!me c&n!tituante prin care !e e6ercita
puterea la niel central !i l&cal,
Actiitatea de guernare !e e6ercita de la centru pe cale ierar+ica,
P&pulatia are & !ingura cetatenie,
E6i!ta & !ingura &rdine )uridicaintemeiata pe & !ingura c&n!titutie,
Statele unitare !unt in principiu !tate centrali(ate Ee la & !ingura c&n!titutie !i & !ingura "&rma ,
un !ingur parlament, un !ingur !e"al !tatului !i un !ingur guern unit, un !ingur !i!tem de &rgane
)udecat&re!ti care are c&mpetente pe intregul terit&riu al !tatuluiF,
Statele unitare p&t &pta pentru descentralizare !i desconcentrare,
Descentralizarea c&n!ta in p&!i'ilitatea ac&rdata de puterile centrale c&lectiitatii l&calede a
ad&pta un anumite d&menii, anumite acte !i deci(ii "ara a !e c&n!ulta in preala'il cu centrul,
Desconcentrarea repre(inta delegarea pe plan l&cal de catre agentul !tatului a c&mpetentii
de a lua deci(ii admini!tratie in anumite d&menii, In mai multe !tate Eprinter care !i R&maniaF ace!t
lucru !e reali(ea(a prin intermediul pre"ectului,
AF Statul compus e!te "&rmat din mai multe entitati!tatale reunite intr-un !tat !upu! l&r !i legate
intre ele prin rap&rturi )uridice c&mple6e,
Se impart in%
uniuni personale
uniuni reale
con!ederatii
!ederatii
+niunea personala e!te cea mai limitata "&rma de uniune a d&ua !au mai multe !tate care !e
caracteri(ea(a prin mentinerea independentei am'el&r !tate !i !ingurul element c&mun il repre(inta
m&nar+ul care e!te !e"ul uniunii re!pectie,
E6,% Au!tr&-Ungaria, Aragn !i Ca!tilia, :=H< 3&ld&a !i 3untenia prin alegerea du'la a lui A,I,
Cu(a,
+niunea reala e!te & a!&ciatie de !tate care au in c&mun !e"ul !tatului precum !i alte !tate
c&n!tituite in d&meniul realatiil&r internati&nal in pr&'leme de aparare, "inante,
E6,% Suedia, N&regia, Au!tr&-Ungaria,
Con!ederatiile de !tate re!pre(inta & a!&ciatie de !tate care urmea(a &'iectie identice !i !unt
legate prin anga(amente recipr&ce !i au una !au mai multe &rgani(atii c&mmune care e6ercita
atri'utii in numele ace!teia, Sueranitatea pe plan internati&nal e!te e6ercitata in numele
c&n"ederatiei de un&rgan c&mun, iar pe plan intern "iecare !tat i!i pa!trea(a !ueranitatea,
E6,% C&n"ederatia S,U,A, :;;=-:;=;, Cermania :=:H-:=@@, Eletia,
Statul !ederal e!te "&rmat din mai multe "&rmatiuni !tatale care 'ene"icia(a de un !tat de
aut&n&mie in materie c&n!tituti&nala, lingi!tica, )udecat&rea!ca, In relatie internati&nala !tatul "ederal
e!te !ingurul care are calitatea de !tat de drept, 9&rma de guernamant indica natura &rgani(atiei
care indepline!te "unctia de !e" al !tatului care are di"erite denumiri%pre!edinte, m&nar+, imparat etc,
P&triit "&rmei de guernamant !tatele !e impart in%
)onar4ii
Republici
)onar4ia !e caracteri(ea(a prin "aptul ca !e"ul !tatului e!te ale! prin !item ereditar !au dupa
traditia !i!temului c&n!titual, 3&nar+ia C&n!tituanta 5 Limitata implica re!trangerea puterii m&nar+ului
de catre parlament prin intermediul C&n!titutiei,
Republica repre(inta "&rma de guernamant in ca re !e"ul !tatului e!te ale! deregula pe & anumita
peri&ada,
Repu'licile p&t "i%
Parlamentare
Prezidentiale
Semiprezidentiale
In repu'licile parlamentare pre!edintele e!te ale! de catre Parlament, E6% Cermania, Italia,
In repu'licile pre(identiale pre!edintele e!te ale! direct de catre p&p&r !i are & "&arte mare
legimitate p&pulara, E6% S,U,A,
Se caracteri(ea(a prin &t !i direct are MM,, E6% 9ranta,
DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE
I(&arele "&rmale ale dreptului c&n!tituti&nal,
Prin i(&arele dreptului c&n!tituti&nal intelegem "&rmele in care !e e6prima n&rmele dr c&n!t
care na!c,m&di"ica !au !ting rap&rturi de dr c&n!t,
Identi"icarea i(&arel&r "&rmale ale dr c&n!t !e recurge la D criterii %
Aut&ritatea pu'lica emitenta
C&ntinutul n&rmati al actului re!pecti
Ace!te criterii determina "&rta )uridica a actel&r n&rmatie ceea ce permite irar+i(area,In rap&rt de
aut&ritatea pu'lica de la care pr&in, cele mai imp&rtante i(&are ale dr c&n!t !unt %
C&n!t !i legile de m&di"icare a c&n!t
Regulamentele parlamentului
Ord&nantele guernului
Tratatele internati&nale Enu t&ate !unt i(&areF
C&n!titutia repre(inta cel mai imp&rtant i(&r de drept !i in m&d de&!e'it al dr c&n!t, C&n!titutia
e!te c&n!iderata in t&talitate un i(&r al dr c&n!t de&arece n&rmele pe care le cuprinde !unt n&rme de
dr c&n!t c+iar daca unele dintre ele au du'la !au tripla natura )uridica, Cu priire la legile de
m&di"icare a c&n!t ace!tea !unt in aceea!i ma!ura ca !i c&n!t i(&are ale dr c&n!t indi"erent de
d&meniul pe care il reglementea(a, Acea!ta categ&rie de legi e!te prea(uta in artic&lul ;? alineatu D
care preede %/ Legile c&n!tituti&nale !unt cele de rei(uire a c&n!t/ Ee6% Legea >D< din DGG?
apr&'ata prin re"erendum nati&nal prin care a "&!t m&di"icata c&n!t R&maniei prin :<<:,F
Legea ca act )uridic al parlamentului %
Legea are D intele!uri %
Un !en! larg Elat&!en!uF N prin care intelegem &rice act cu putere n&rmatia
Un !en! limitat E!tict&!en!uF N prin care intelegem numai legea ad&ptata de parlament
Pe langa legile c&n!tituti&nale , parlamentu mai p&ate ad&pta legi &rganice !i legi
&rdinareE&'i!nuiteF, Legile &rganice interin numai in d&meniile e6pre! prea(ute in c&n!t in artic&lul
;? alineatul ?, Legile &'i!nuite p&t intereni in &rice d&meniu cu e6ceptia d&meniil&r re(erate legil&r
&rganice,
In regulamentele parlamentului, regulamentul camerei deputatil&r !i !enatului !i regualmentul
!edintel&r c&mune ale cel&r D camere !unt i(&are ale dr c&n!t de&arece reglementea(a relatii
!&ciale ce apar in pr&ce!ul in!taurarii,e6ercitarii !i mentinerii puterii !tatale,Sunt ad&ptate de
parlament,
Ord&nanOele guernului %
Prin artic&lul ::H din c&n!titutie a "&!t reglementata delegarea legi!laia, In 'a(a ace!teia guernu
p&ate ad&pta &rd&nante !imple !au de urgenta, Ace!te acte n&rmatie au "&rta )uridica a legii,
Ord&nantele nu p&t "i ad&ptate in d&meniu legil&r c&n!tituti&nale, nu p&t a"ecta regimul in!titutiil&r
"undamentale ale !tatului, drepturile !i li'ertatile, indat&ririle cetatenil&r, drepturile elect&rale !i nu p&t
i(a ma!uri de trecere !ilita a un&r 'unuri in pr&prietate pu'lica,
Tratatul internaOi&nal %
Tratatele internati&nale !unt i(&are ale dreptului internati&nal pu'lic, Recent ele au deenit !i
i(&are ale dreptului c&n!tituti&nal cu re!pectarea un&r c&nditii a!t"el p&triit art :: din c&n!titutie ,
!tatul r&man !e &'liga !a indeplinea!ca in t&cmai !i cu 'una credinta &'ligatiile ce ii rein din tratatele
la care e!te parte rati"icate de parlament, In urma m&di"icarii din anul DGG? !e menti&nea(a in care in
urma unui tratat in care R&mania urmea(a !a deina parte, cuprinde di!p&(itii c&ntrare c&n!t,
rati"icarea lui p&ate aea l&c numai dupa rei(uirea c&n!t, Retinem art DG care !ta'ile!te ca
di!p&(itiile c&n!tituti&nale priind drepturile !i li'ertatile cetatenil&r &r "i interpretate !i aplicate in
c&nc&rdea(a cu declaratia unier!ala a dreptului &mului, cu pactele !i cu celelalte tratate la care
R&mania e!te parte, Tratatele !i c&nentiile internati&nale !unt i(&are c&nditii % !a "ie de aplicatie
directa !i imediata , !a "ie rati"icate c&n"&rm preederil&r c&n!tituti&nale Eart <:F !i !a reglemente(e
relatii !&ciale ce "ac &'iectul dr c&n!tituti&nal, Pe langa ace!te i(&are in d&ctrina !unt amintite !i alte
i(&are cum ar "i % cutuma E&'iceiul )uridicF , )udi!prudenta Epractica )udiciaraF
*eoria Constitutiei
%paritia constitutiei
C&n!titutia ca an!am'lu de reguli "undamentale priind &rgani(area !i e6ercitarea puterii !-
a mani"e!tat inca de la inceputul e6i!tentei "iecarui !tat !u' "&rma un&r reguli cutumiare, Cutuma
pre(inta D elemente % material Ec&n!ta intr-& practica indelungataF , !u'iectia Ecredinta interi&ara
!u'iectia ca regula re!pectia repre(inta & regula de dreptF, 3area Aritanie cun&a!te & c&n!titutie
cutumiara c&mpletata cu anumite te6te "undamentale !cri!e E3agna cartum li'ertatum , iunie :D:;,
Aill Rig+t!F, EIa'ea! C&rpu! :@;<F, N&tiunea m&derna a c&n!titutiei i!i trage &riginea din re&lutiile
"rance(e !i americane, Prima c&n!titutie !cri!a e!te c&n!titutia americana din :@=;, iar in Eur&pa ,
c&n!titutia P&l&niei din mai :;<: !i c&n!titutia 9rantei n&iem'rie :;<:, Impartirea c&n!titutiei !e "ace
prin % c&n!titutii cutumiare E!e pre(inta !u' "&rma un&r &'iceiuri practici, precedente cu priire la
c&n!tituirea, c&mpetenta !i "uncti&narea &rganel&r puterii, Se intalne!c in % 3area Aritanie, N&ua
Jeelanda, Canada, Au!tralia, I!draelF, c&n!titutiile !cri!e Ereune!c regulile de guernare intr-un
d&cument !&lemn ad&ptat dupa & pr&cedura predeterminataF,
C&nceptiile care au !tat la 'a(a c&n!titutiil&r !cri!e au "&!t % te&ria c&ntractului !&cial !i acela al
!tatului de drept, Statul de drept Erule &" laKF
9&rmele c&n!t !cri!e % C&n!titutia c&ncentrata !au ac&rdata Erepre(inta c&n!titutia pe care m&nar+ul
a'!&lut & &"era !upu!il&r !ai acceptand !a ac&rde ace!t&ra anumite drepturi, E!te c&n!iderata &
c&n!t de!tul de rudimentara !i p&ate "i e6empli"icata cu c&n!t "rance(a a lui Lud&ic al := lea de la
:=:> !au c&n!titutia )ap&ne(a din :==<F,
C&n!titutia ple'i!citara !au !tatuara rep & c&n!t ela'&rata !i per"ectata de !e"ul !tatului ulteri&r "iind
!upu!a rati"icarii p&pulara, Acea!ta c&nera & anumita tenta dem&cratica EE7% Statul lui Ale6 I&an
Cu(a care dupa l&itura de !tat de la D mai :<@> PPP a di(&lat parlamentul !i a ad&ptat n&ua
c&n!titutie,F
Pactul repre(inta acel tip de c&n!t ce re(ulta in urma unui ac&rd , mai ale! un pact intre !ueran !i
p&p&r repre(entat prin adunarile repre(entatie, Cele D parti !e a"la in principiu pe pici&r de egalitate,
Prima c&n!titutie c&nentie a "&!t ela'&rata in !tatul american 8irginia in anul :;;@, "iind urmata de
c&n!t SUA din anul :;=;,
Ace!t caracter dem&cratic e!te determinat de "aptul ca atat initiatia cat !i ad&ptarea pr&priu (i!a
apartin p&p&rului, In ceea ce prie!te c&n!t R&maniei din :<<:, acea!ta a "&!t ad&ptata de & adunare
c&n!tituanta !i ulteri&r apr&'ata prin re"erendum,
C&n!t parlamentare pre!upune ad&ptarea de catre parlament cu re!pectarea urmat&arei pr&ceduri %
initiatia , ela'&rarea pr&iectului , di!cutarea pu'lica a ace!tuia, ad&ptarea pr&iectului cu & ma)&ritate
de cel putin D treimi din nr mem'ril&r parlamentului,
C&n!titutii "le6i'ile 0 !au !uple , in ca(ul ace!t&ra m&di"icarea !e "ace de catre acela!i &rgan care
ela'&rea(a t&ate celelalte categ&rii de legi !i dupa & pr&cedura a!emanat&are EE7% C&n!titutia
cutumiaraF
C&n!titutii rigide 0 m&di"icarea ace!t&ra !e "ace printr-& pr&cedura c&mplicata !i de & adunare
!pecial c&n!tituita in ace!t !en!,
C&n!titutiile !cri!e !unt c&n!titutii rigide,
C&n!t R&maniei din :<<: e!te & c&n!t rigida de&arece p&triit art :H: & pr&cedura gre&aie de
m&di"icare iar in art :HD !unt menti&nate d&menii in care nici & initiatia de rei(uire nu p&ate "i
acceptata,
Suprematia constitutiei
Repre(inta !c&aterea in ig&are a ace!tuia t&tal 5 partial pe & peri&ada de timp determinata,
Su!pendarea interine in !ituatii critice, cum ar "i %
Starea de nece!itate
Ra('&i
O cri(a p&litica
Su!pendarea unei c&n!titutii implica , de cele mai multe &ri, & renuntare la "&rmele dem&cratice de
guernare !i & re!trangere a drepturil&r !i li'ertatil&r cetatene!ti,
Unele c&n!titutii pread in m&d e6pre! imp&!i'ilitatea !u!pendarii a!a cum e!te reglementat !i in
c&n!titutia R&maniei din :=@@ !i :<D?,
A'r&garea N incetarea de"initia a e"ectel&r unei c&n!titutii !i interine de cele mai multe &ri atunci
cand !e ad&pta & n&ua c&n!titutie
Acea!ta !ituatie !e rega!e!te !i in cuprin!ul c&n!titutiei actuale a R&maniei care preede ca intra in
ig&are la data ad&ptarii ei prin re"erendum !i !e c&ntinua / data la care C&n!titutia din :<@H e!te !i
ramane a'r&gata/,
In ierar+ia actel&r n&rmatie, c&n!titutia &cupa un l&c cel mai imp&rtant de&arece prin ea !e
reglementea(a 'a(ele )uridice ale !tatului !i !unt prea(ute !i garantate, drepturile !i li'ertatile
"undamentale ale cetatenil&r,
In titlul intai din c&n!titutie la principiile generale !e menti&nea(a urmat&arele % in R&mania
re!pectarea c&n!titutiei, a !uprematiei !ale !i a legil&r e!te &'ligat&rie, A!igurarea !uprematiei
c&n!titutiei !e reali(ea(a printr-un mecani!m )uridic !i al c&n!tituti&nalitatii legil&r care pre(inta
di"erente de la un !i!tem )uridic la altul,
(ormele controlului constitutionalitatii leilor
Prin c&n!tituti&nalitatea legil&r !e intelege c&n"&rmitatea dintre preederile legil&r cu cele ale
c&n!titutiei, Prin c&ntr&l al c&n!tituti&nalitatii legil&r e!te de!emnat an!am'lul di!p&(itiil&r n&rmatie
care reglementea(a actiitatea de eri"icare a c&n"&rmitatii legil&r cu preederile legii "undamentale,
Antin&miile in drept repre(inta !ituatiile in care D !au mai multe n&rme )uridice reglementea(a
aceea!i reactie !&ciala in m&d di"erit,
De-a lungul timpului c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r !-a reali(at in principal prin D m&dalitati %
c&ntr&lul reali(at printr-un &rgan p&litic !i c&ntr&lul e"ectuat printr-un &rgan )uridicti&nal, Prima "&rma
de c&ntr&l pre!upune c&ntr&lul e6ercitat de catre &rganele legiuit&are !au de catre alte &rgane, Ace!t
gen de c&ntr&l !-a impu! pentru prima data in 9ranta in anul :;<H cand a "&!t in"iintat Senatul
C&n!erat&r care putea decide anularea actel&r nec&n!tituti&nale,
In ceea ce prie!te c&ntr&lul )uridicti&nal ace!ta p&ate "i e6ercitat de catre &rganele )udecat&re!ti
!au de catre alte &rgane dar care "&l&!e!c & pr&cedura a!emanat&are cu cea )udecat&rea!ca,
C&ntr&lul e6ercitat de in!tantele )udecat&re!ti p&ate "i di"u( Ecand e!te e6ercitat de t&ate in!tantele
indi"erent de gradul l&r !i c&ncentrat !au centrali(at cand e!te e6ercitat de anumite in!tante
)udecat&re!tiF C&ntr&lul )udecat&re!c a "&!t practicat pentru prima data in SUA incepand din anul
:=G? de!i el nu era prea(ut in c&n!titutie, In timp ace!t c&ntr&l a deenit un adearat m&del mai
e6act m&delul american de&arece a in!pirat !i alte !i!teme c&n!tituti&nale in !pecial in tarile angl&-
!a6&ne,C&ntr&lul e6ercitat de & aut&ritate p&litic&-)uri!dicti&nalae!te reali(at de un &rgani!m !pecial
care are atat caracter p&litic cat !i caracter )uridic, Caracterul )uri!dicti&nal c&n!ta in m&dul de numire
al mem'ril&r &rgani!mului re!pecti din pr&cedura "&l&!ita pentru c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r,
Calitatile leilor in Romania
Prima mentiune priind c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r !-a "acut in :=@H in cuprin!ul !tatutului
de(&ltat&r al c&nentiei de la Pari!, C&n!titutia din anul :=@@ nu aea nici & legatura e6pre!a la
acea!ta in!titutie dar pe cale )uri!pridentiala Eprin deci(ia pr&nuntata de tri'unalul Il"& in :<:D,
in!tantele )udecat&re!ti au pr&cedat la eri"icarea c&n!tituti&nalitatii legil&rF, Prin c&n!titutia din :<D?
e!te prea(ut in m&d e6pre! p&triit c&ntr&lul c&n!titi&nalitatii legil&r e"ectuat numai de Curtea de
Ca!atie in !e!iuni unite, C&n!titutiile din :<>= !i :<HD nu au prea(ut in m&d e6plicit un c&ntr&l al
c&n!tituti&nalitatii legil&r, el reali(andu-!e in pr&ce!ul de ad&ptare a legil&r de catre c&mi!iile 3arii
Adunari Nati&nale, C&n!titutia din :<@H a reglementat e6plicit c&ntr&lul c&n!tituti&nalitatii legil&r care
era reali(at de & c&mi!ie c&n!tituti&nala alea!a pe t&ata durata legi!laturii, In 'a(a c&n!titutiei din
:<<: !-a &ptat pentru m&delul eur&pean de c&ntr&l al c&n!tituti&nalitatii legil&r prin in"iintarea Curtii
C&n!tituti&nale care e!te reglementate c&n!tituti&nal in artic&lele :>D-:>@ !i prin legea nr >; din :<<D
priind &rgani(area !i "uncti&narea curtii c&n!tituti&nale, Curtea C&n!tituti&nala e!te !ingura aut&ritate
de )uri!dictie c&n!tituti&nala, Structura Curtii C&n!tituti&nale % < )udecat&ri dintre care ? !unt numiti de
Camera Deputatil&r, ? de Senat !i ? de pre!edintele R&maniei pe & peri&ada de < ani, Ludecat&rii
curtii c&n!tituti&nale !unt independenti in e6ercitarea mandatului l&r, de a!emenea !unt inam&i'ili
Enu p&t "i !c+im'atiF, C&mpetenta Curtii C&n!tituti&nale % Curtea C&n!tituti&nala !e pr&nunta a!upra
c&n!tituti&nalitatii legil&r inainte de pr&mulgarea ace!t&ra la !e!i(area pre!edintelui R&maniei al unuia
dintre pre!edintii cel&r D camere, a guernului, a Inaltei Curti de Ca!atie !i Lu!titie, a unui numar de
HG de deputati !au DH de !enat&ri precum !i din &"iciu a!upra initiatiel&r de rei(iuire a c&n!titutiei,
De a!emenea curtea !e pr&nunta a!upra nec&n!tituti&nalitatii regulamentel&r parlamentului Eart :>@
din C&n!titutieF,O n&ua c&mpetenta care datea((a din DGG? e!te aceea de a !&luti&na c&n"lictele de
natura c&n!tituti&nala dintre aut&ritatile pu'lice la cererea pre!edintelui R&maniei, a unuia din
pre!edintii cel&r D camere, a primului mini!tru !au a pre!edintelui C&n!iliului Superi&r al 3agi!traturii
ECS3F, Dintre m&di"icarile cele mai imp&rtante !unt acelea care pread e"ectele deci(iei
c&n!tituti&nale a!t"el p&triit alineatului : al artic&lului :>; !e di!pune ca preederile c&n!tatate ca
"iind nec&n!tituti&ale i!i incetea(a e"ectele )uridice la >H de (ile de la pu'licarea deci(iei Curtii
C&n!tituti&nale daca in ace!t interal parlamentul !au guernul dupa ca( nu pun de ac&rd preederile
nec&n!tituti&nale cu di!p&(itii de c&n!titutie, Curtea C&n!tituti&nala emite ? categ&rii de acte % deci(ii ,
+&tarari !i ai(e,