Sunteți pe pagina 1din 23

1

Introducere

Procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de
observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau,
separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.
Reorganizarea vizeaz redresarea debitorului prin eficientizarea activitii sale i
acoperirea masei pasive ntrun cuantum cel puin egal cu cel realizabil prin faliment.
Reorganizarea judiciar este alternativa oferit debitorului care avnd o afacere cu potenial
viabil, trece printr-o perioada de dificultate financiar.
Fa de versiunile anterioare a Legii nr.64/1995, prezenta lege i propune s restrng
cile de abuzare a oportunitii de reorganizare oferite de ctre debitorii care nu au
intenia/seriozitatea s sereorganizeze sau nu mai au posibilitatea economic s se
reorganizeze. Trebuie ncurajat practica potrivit creia debitorul s depun planul de
reorganizare mpreun cu cererea introductiv. Evident aceasta ar avea un caracter provizoriu
n ceea ce privete cuantumul recunoscut al creanelor.















2

1. Planul de reorganizare
Planul de reorganizare este de fapt un plan de afaceri avand toate caracteristicile
acestuia. Diferenta principala este ca in loc ca acest plan de afaceri sa fie prezentat unei banci
sau unui alt investitor financiar, el va fi supus aprobarii persoanelor carora societatea le
datoreaza deja bani-creditorii.
Planul va prevedea fie restructurarea i continuarea activitii debitorului, fie lichidarea
unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaie a celor dou variante de reorganizare.
Potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare poate fi propus de
urmtoarele categorii de persoane n condiiile de mai jos:
debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor n termen de 30 de
zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta sau a fost deschis ca urmare a cererii
unuia sau a mai multor creditori o dat cu formularea cererii sale introductive sau ulterior,
pn la afiarea tabelului definitiv al creanelor, dac i-a prezentat intenia de reorganizare;
administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de
30 de zile de la data afirii tabelului definitiv al creanelor, cu condiia s i fi manifestat
aceast intenie pn la votarea raportului privind existena unei posibiliti reale de
reorganizare efectiv a activitii debitorului sau motivele care nu permit reorganizarea i n
acest caz propunerea de intrare n faliment a debitorului [art. 59 alin (2) din lege];
unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea
raportului, deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n
tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv al
creanelor.
Nerespectarea termenului atrage decderea prilor din dreptul de a depune un plan
de reorganizare si, ca urmare, trecerea, din dispoziia judectorului-sindic, la procedura
falimentului.
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile
i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa
de oferta debitorului.
Totodat, planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat
a creanelor (datoriilor). Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani socotii
3

de la data confirmrii. Aceste termene pot fi i prelungite, cu acordul expres al creditorilor,
dac iniial erau mai scurte de 3 ani. Dup realizarea tuturor obligaiilor din plan i nchiderea
procedurii de reorganizare, aceste pli vor continua conform contractelor din care rezult.

Planul de reorganizare trebuie s cuprind i meniunile prevzute la art. 95 alin. (5) din
lege, si anume:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din
societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi
descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in
comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment;
valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
Planul de reorganizare, va fi depus (n copie) la grefa tribunalului, la oficiul
registrului comerului sau, dup caz, registrul societilor agricole, fiind comunicat debitorului
prin administratorul special, administratorului judiciar i comitetului creditorilor [art. 98 alin
(1)].
1

Reorganizarea NU este accesibil debitorilor crora li se aplic procedura simplificat,
adic:
persoane fizice comerciani (i asociaii familiale)
societile care ndeplinesc una dintre condiiile:
- nu au bunuri
- nu prezint documentele contabile
- sediul nu mai exist/nu corespunde
- administratorul este de negsit
- i-au declarat intenia de faliment
- nu pot beneficia de reorganizare (5 ani)

1
Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenei (actualizat pn la data de 7 octombrie
2010)

4

- nu recunosc starea de insolven, atunci cnd cererea de declanare a procedurii este depus
de creditor.
2



1.1 Masurile care pot fi luate pentru punerea in aplicare a planului de reorganizare






Plan de
reorganizare




















2
http://www.finanteharghita.ro/files/docs/pregatire/2006/Procedurainsolventei.pdf
Pastrarea
activitatii
Obtinerea
de resurse
Transmitere
a bunurilor
Fuziune
Lichdarea
bunurilor
Lichidare
activ
Modificare
garantii
Prelungire
scadenta
Modificare
act
constitutiv
Emitere titluri de
valori
Interzicere
conversie creante
bugetare
Inserare
prevederi specific
in actul
constitutiv
5



2. Natura juridica a planului de reorganizare
Procedura de reorganizare judiciar presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea
i respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate s prevad, mpreun sau
separat:
a) restructurarea operaional i sau financiar a debitorului;
b) restructurarea corporativ prin modificarea structurii de capital social;
c) restrngerea activitii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.
Din analiza prevederilor legale referitoare la planul de reorganizare, a modalitilor de
aprobare i a efectelor acestuia, rezult c planul de reorganizare are o tripl natur juridic:
contractual, judiciar i legal.
Natura juridic contractual a planului de reorganizare decurge din faptul c este
propus de ctre anumite persoane ndreptite s propun un astfel de plan.. Planul de
reorganizare este propus de ctre debitor, n anumite condiii i este acceptat prin exprimarea
votului de ctre creditori n adunarea creditorilor, judectorul-sindic neavnd dect
posibilitatea de a confirma plnui sau de a l respinge, n funcie de ndeplinirea sau
nendeplinirea condiiilor expres prevzute de lege, fr a-I putea modifica, hotrrea acestuia
avnd similitudini cu hotrrea de expedient care consfinete nvoiala prilor n faa instanei
de judecat.
De reinut c prevederea condiiilor de fond i de forma cu respectarea crora trebuie
obinut i dat acordul creditorilor nu reprezint o negare a caracterului convenional al
planului de reorganizare, deoarece legiuitorul poate stabili dup cran consider de cuviin, cu
respectarea normelor constituionale, cadrul legal i limitele de exercitare a drepturilor
subiective ale persoanelor fizice sau juridice, putnd suplini, n anumite condiii, manifestarea
de voin necesar pentru ncheierea unui act juridic .
In concluzie, natura juridic a planului de reorganizare este dat de faptul c acesta este
confirmat de ctre judectorul-sindic, dup acceptarea acestuia de ctre creditori. Natura
legal a planului de reorganizare este dat de mprejurarea c legea reglementeaz efectele
acestuia fa de debitor i creditori.
3




3
Lect. Univ. Dr. Ana Birchall, Note de curs, Editia a III-a revizuita si adaugita, Editura Universul Juridic, 2010
6




3. Propunerea planului de reorganizare
Categorii de persoane care pot propune un plan:
Debitorul cu aprobarea acionarilor/asociailor;
Administratorul judiciar;
De ctre unul/mai muli creditori care i-au anunat intenia prealabil votului asupra
raportului administratorului si dein cel puin 20% din valoarea total a creanelor
cuprinse n tabelul definitiv.
Modaliti de realizare:
Planul propus de creditori poate viza modificarea actului constitutiv fara acordul
acionarilor/asociailor debitorului n urmtoarele condiii prevazute de Art. 95
alin.(7), si anume:
- planul debitorului prevede un procent de recuperare al creanelor mai mic
- la faliment acionarii/asociaii nu primesc nimic
- acionarii/asociaii refuz s participe la planul propus de creditori
Termenul depunere al planului de reorganizare:
30 de zile de la afiarea tabelului definitiv al creanelor
4












4
Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenei (actualizat pn la data de 7 octombrie
2010)

7



4.Continutul planului de reorganizare

Procedura de reorganizare presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i
respectarea unui plan, numit plan de reorganizare. Planul de reorganizare va indica
perspectivele de redresare si va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata al creantelor.
Planul de reorganizare trebuie sa mentioneze urmatoarele elemente:
Informaii generale referitoare la debitor:
Structura acionariatului la momentul declanrii procedurii de insolven i
eventualele modificri propuse prin plan;
Managementul societii;
Piee pe care acesta acioneaz.
Prezentarea activului societii debitoare:
Prezentare general;
Necesarul de investiii;
Previziunea recuperrii creanelor deinute.
Evaluarea patrimoniului:
Scopul evalurii este asigurarea premiselor pentru aplicarea unui tratament corect i
echitabil fiecrui titular de creane, prin oferirea unei recuperri cel puin la fel de
mare ca n situaia falimentului.
Surse de finanare pe perioada reorganizrii:
Finanare prin aport de numerar;
Finanare prin apelarea la credite bancare;
Finanare prin vnzarea unora dintre activele debitorului.
Pasivul societii:
Tabelul creditorilor. Categorii de creditori;
Modaliti de acoperire a datoriilor - Programul de plat a creditorilor.
Previziunea situaiilor financiare ale societii debitoare pe perioada reorganizrii:
Contul de profit i pierderi;
Situaia fluxurilor de numerar.
5



5
http://www.finanteharghita.ro/files/docs/pregatire/2006/Procedurainsolventei.pdf
8



5. Etapele planului de reorganizare judiciara
Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in
vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor si presupune
intocmire, aprobare, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare.
Din punct de vedere al naturii juridice a planului, acesta are o structura complexa,
imbinand atat elementele acordului de vointa contractual prin obligatiile asumate de catre
debitor, cat si cele ale actului jurisdictional hotararea de confirmare avand valentele unei
hotarari irevocabile de executare silita impotriva debitorului dar si caracterul legal prin
limitele si conditiile impuse de textul actului normativ.
Prin programul de plata al creantelor se intelege cuantumul sumelor pe care debitorul
se obliga sa plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la flxurile de
numerar aferente planului de reorganizare si termenele la care debitorul se obliga sa plateasca
aceste sume.
Aceasta mentiune este importanta intrucat debitorul are obligatia sa asigure pe tot
parcursul procedurii de reorganizare atat plata creantelor cuprinse in planul de reorganizare,
cat si a resurselor necesare sustinerii activitatii curente a intreprinderii, intrucat nerespectarea
oricareia dintre cele doua obligatii da dreptul creditorilor sa solicite deschiderea procedurii de
faliment impotriva debitorului.
Procedura reorganizarii parcurge urmatoarele etape succesive:
I. Propunerea si continutul planului de reorganizare (art.94);
II. Comunicarea planului de reorganizare propus si admiterea lui de catre judecatorul sindic
( art. 98);
III. Publicitatea planului de reorganizare (art.99);
IV. Acceptarea (votarea) planului de reorganizare (art.100);
V. Confirmarea planului de reorganizare (art.101);
VI. Executarea planului de reorganizare (art.102).

I. Propunerea planului de reorganizare
Planul poate fi propus de:
Debitor, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor sau asociailor, o dat cu
formularea cererii sale introductive sau ulterior, pn la afiarea tabelului definitiv al
creanelor, dac i-a prezentat intenia de reorganizare.
9



Administratorul judiciar ,de la data desemnarii lui si pana la implinirea unui termen
de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv al creanelor, cu conditia sa isi fi manifestat
aceasta intentie pana la votarea raportului intocmit.
Unul sau mai muli creditori deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea
total a creanelor, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv al creanelor.
Nerespectarea termenului atrage decderea prilor din dreptul de a depune un plan de
reorganizare sau lichidare i, ca urmare, trecerea, din dispoziia tribunalului, la procedura
falimentului.
Dac se propune un plan de reorganizare i continuarea activitii debitorului, planul va
indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului,
cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, cu interesele
creditorilor i cu ordinea public.
Planul de reorganizare va indica modalitatea de lichidare a pasivului (datoriilor).
Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani socotii de la data
confirmrii lui.
Dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceast
perioad poate fi extins cu cel mult nc o perioad de un an.
Planul de reorganizare trebuie s cuprind meniuni referitoare la: categoriile de
creane care nu sunt defavorizate, tratamentul categoriilor de creane defavorizate, dac i n
ce msur asociaii cu rspundere nelimitat i debitorul vor fi descrcai categoriilor de
creane, n comparaie cu valoarea ce ar fi primit prin distribuire n caz de faliment.
Planul va specifica msurile adecvate pentru punerea sa n aplicare, msuri prevzute de
legiuitori cu titlu de exemplu cum ar fi: modificarea actului constitutiv al debitorului, viznd
inclusiv majorarea capitalului social, fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de ctre
alt persoan juridic, conversia creanelor, prelungirea datei scadenei, amnri, ealonri de
achitare a creanelor, emiterea de titluri de valoare n condiiile Legii nr.297/2004 privind
piaa de capital i ale Legii nr. 31/1990, republicat.
In conformitatea cu prevederile actualei legi, procedura reorganizarii judiciare nu este
accesibila debitorilor carora li se aplica procedura simplificata. Astfel, nu vor putea beneficia
de procedura reorganizarii judiciare persoanele fizice, comerciantii si asociatiile familiale,
care indeplinesc una din urmatoarele conditii:
Nu are bunuri;
10

Sediul nu corespunde cu cel declarat la Oficiul Registrului Comertului;
Administratorul nu poate fi gasit;
Nu prezinta documentele contabile sau actele constitutive;
Si-a declarat intentia de faliment;
In ultimii 5 ani s-a mai aflat intr-o procedur de reorganizare judiciara si de faliment;
A fost condamnat definitiv pentru: bancrut frauduloas, gestiune frauduloas, abuz de
ncredere, fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, ori infraciuni prevzute n
Legea concurenei nr. 21/1996, modificat ori administratorul societii debitoare a fost
condamnat.

II. Comunicarea si admiterea planului de reorganizare de catre judecatorul sindic
Planul de reorganizare va fi depus (n copie) la grefa tribunalului i la Oficiul
Registrului in care este inmatriculat , iar o copie a planului propus va fi comunicata
debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar, comitetului creditorilor i
comitetului asociailor/acionarilor.
In termen de 20 de zile de la nregistrarea planului la tribunal, judectorul sindic va
convoca o edin a adunarii creditorilor i n care planul va fi admis sau respins, dup
audierea persoanelor citate, putnd cere prerea unui expert practician n insolven, care s
confirme posibilitatea de realizare a planului nainte de admiterea lui.
Dac sunt admise mai multe planuri n intervale de timp relativ scurte, judectorul-
sindic le va supune mpreun la vot n adunarea general a creditorilor.

III. Publicitatea planului de reorganizare
Dup admiterea planului, judectorul-sindic va dispune administratului judiciar n
termen de 5 zile de la, admitere publicarea unui anun referitor la propunerea planului n
Buletinul procedurilor de insolven, cu indicarea celui care la propus, a datei cnd se va vota
cu privire la plan, c este admisibil votarea prin corespondent precum i a datei de
confirmare a planului, care nu va depi 15 zile de la data expirrii votului asupra planului.
Buletinul procedurilor de insolventa este o publicatie editata de Oficiul National al
Registrului Comertului ce are ca scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si
comunicarilor actelor de procedura efectuate de catre instantele judecatoresti, administratorul
judiciar sau lichidator dupa deschiderea procedurii revazute de legea insolventei.
11

Avand in vedere faptul ca actiunile si titlurile de valoare la purtator se pot transmite
prin simpla remitere, pentru a nu opera sanctiunea decaderii din dreptul de a vota, legea
prevede in art. 99 alin.(3) obligativitatea depunerii acestor actiuni in original la administrator
cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru votare.

IV. Acceptarea (votarea) planului de reorganizare
Din momentul publicarii planului de reorganizare admis, toate partile interesate sunt
socotite ca au luat la cunostinta de plan si de data la care el va fi supus votului.
Dupa informarea de catre administratorul judiciar privind voturile valabil exprimate in
scris, incepe operatiunea de votare in functie de categoriile distincte de creante, fiecare
creanta beneficiind de un drept de vot. Categoriile de creantele care voteaza separat sunt:
1) Creditorii cu creante garantate- creantele garntate sunt creantele persoanelor care
beneficiaza de garantii reale asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca
acesta este debitorul principal ori tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor
reale.
2) Creditorii bugetari- sunt cei care detin creante ce constau in taxe, impozite, contributii,
amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora
3) Creditorii chirografari stabiliti conf. Art. 96 alin. (1) din lege- acesti creditori chirografari
sunt o categorie aparte de persoane care detin creante chirografare, care conform legii au
calitatea de frunizori indispensabili.( furnizori de electricitate, gaz, etc)
4) Creante salariale
5) Celelalte creante chirografare
Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creane, dac n categoria respectiv o
majoritate absolut din valoarea creanelor, din acea categorie accept planul [art. 100 alin.
(4)]
Cu alte cuvinte, se considera acceptat un plan de reorganizare judiciara daca:
Cel putin 50% plus una dintre categoriile de creante mentionate la art. 100 alin.(3) [creane
garantate; creane salariale; creane bugetare; creane chirografare stabilite conform art. 96
alin.(1)
6
; celelalte creane chirografare.] din lege accepta sau sunt socotite ca accepta planul
de reorganizare, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul
de reorganizare;

6
In vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa
numai din acele creante chirografare care, in sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea
debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de
administratorul judiciar
12

Daca ambele categorii sunt defavorizate, planul de reorganizare se considera acceptat
in cazul in care categoria cu valoare totala mai mare a creantelor accepta planul de
reorganizare;
Daca o categorie defavorizata respinge planul de reorganizare, nici una din categoriile
de rang inferior nu va primi mai mult decat in procedura falimentului.



V. Confirmarea planului de reorganizare
Prin hotararea de admitere a planului de reorganizare, judecatorul sindic stabileste atat
data sedintei adunarii creditorilor de exprimare a votului asupra planului cat si a sedintei de
confirmare a acestuia, care va avea loc in termen de cel mult 15 zile de la data votarii
planului. Prin urmare confirmarea planului se face de catre judecatorul sindic in urma
exprimarii votului creditorilor.
Potrivit art. 101 alin.1 din lege, un plan va fi confirmat de catre judecatorul sindic,
daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) cel putin jumatate plus una din categoriile de creanta mentionate in programul de plati,
accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile
defavorizate sa accepte planul;
b) in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care
categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
c) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament
corect si echitabil prin plan;
d) creantele nedefavorizate prin plan vor fi considerate prezente la votarea planului si sunt
socotite ca au acceptat planul, creantele urmand sa fie achitate integral in termen de 30 de zile
de la con firmarea planului ori in conformitate cu contractele de credit leasing din care
rezulta.
7

Pentru a existat un tratament corect si echitabil, trebuiesc indeplinite indeplinite
urmatoarele conditii cumulativ:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu
primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului;

7
Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenei, actualizat pn la data de 7 octombrie 2010

13

b) nici o categorie sau nici o creanta care apartine unei categorii nu primeste mai mult decat
valoarea totala a creantelor sale;
c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang
inferior categoriei degavorizate neacceptate nu primeste mai mult decat ar fi primit in cazul
falimentului.
Desi pot si propuse si chiar admise mai multe planuri de reorganizare, legea prevede
ca doar un singur plan de reorganizare poate fi confirmat. Dupa confirmarea lui, nu mai este
legal admisa propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea unui alt plan de reorganizare.
In cazul in care nu a fost confirmat nici un plan de reorganizare iar termenul pentru
propunerea unui alt plan in conditiile prevazute la art. 94 din Legea 85/2006 a expirat,
judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului in conditiile
art.107 si urmatoarele din lege.
Planul de reorganizare poate fi modificat oricand pe parcursul procedurii, cu
respectarea conditiilor de vot si de confirmare prevazute de lege. Daca mofificarea planului
este propusa de catre debitor, ea trebuie sa fie adoptata de catre adunarea generala a
asociatilor/ actionarilor.
8


Efectele confirmrii planului de reorganizare:
a) n urma confirmrii unuia dintre planurile de reorganizare depuse, debitorul este
obligat s se conformeze fr ntrziere prevederilor acestui plan
b) Respectarea obligaiilor asumate nu poate fi selectiv, debitorul avnd sarcina
reorganizrii afacerii att din punct de vedere operaional, dar i din punct devedere
financiar i investiional
c) Planul de reorganizare devine titlu executoriu mpotriva averii debitorului;
d) Creditorii conserva aciunilor lor, pentru ntreaga valoare a creanelor, mpotriva
codebitorilor i fidejusorilor debitorului, chiar dac au votat planul de reorganizare.
9



VI. Executarea planului de reorganizare
In momentul intrarii in vigoare a sentintei de confirmarea a planului de reorganizare,
debitorul trebuie s ndeplineasc de ndat, schimbrile de structur prevzute n plan, iar
creantele si drepturile creditorilor vor fi modificate conform planului.

8
Lect. Univ. Dr. Ana Birchall, Note de curs, Editia a III-a revizuita si adaugita, Editura Universul Juridic, 2010
9
http://www.finanteharghita.ro/files/docs/pregatire/2006/Procedurainsolventei.pdf
14

Odata cu confirmarea planului, debitorul va fi condus de administratorul special sub
supravegherea administratorului judiciar. Acionarii i asociaii cu rspundere limitat nu au
dreptul de a interveni n conducerea activitii ori n administrarea averii debitorului, cu
excepiile prevzute de lege sau n plan.
Creditorii pot face opoziie dac se constat c executarea planului cauzeaz pierderi n
averea debitorului.
Dac debitorul nu se conformeaz planului, administratorul judiciar sau oricare dintre
creditori poate cere, n scris, judectorului sindic s aprobe nceperea procedurii falimentului.
Dac se aprob o asemenea cerere, modificrile aduse creanelor ori drepturilor prilor
interesate, prin planul de reorganizare, rmn definitive.
Conform prevederilor stabilite la art. 104, furnizorii de utilitati (electricitate, gaze, ap,
servicii telefonice etc.) nu au dreptul sa intrerupa temporar un asemenea serviciu pe timpul
continurii activitii debitorului n perioada de reorganizare. Cu toate acestea, pentru
protejarea furnizorilir, la cererea creditorului furnizor, judectorul-sindic poate s dispun ca
debitorul s depun o cauiune la banc ce nu va depi 30% din costul serviciilor prestate
debitorului i neachitate.
Obligaia ntocmirii i prezentrii rapoartelor de ctre debitor prin administratorul
special sau, dup caz, de ctre administratorul judiciar.
Trimestrial, debitorul, prin administratorul special sau administratorul judiciar trebuie
s prezinte judectorului-sindic rapoarte privind situaia financiar a debitorului, rapoarte care
se nregistreaz la grefa instanei (tribunalului), notificndu-se tuturor creditorilor depunerea
rapoartelor, pentru a fi consultate.
In cazul nerespectrii planului de ctre debitor sau dac se constat pierderi n averea
debitorului pe parcursul desfurrii activitii, oricare dintre creditori poate solicita
judectorului-sindic s aprobe intrarea n faliment a debitorului.
Cererea de intrare n faliment nu suspend continuarea activitii debitorului.
10








10
Lect. Univ. Dr. Ana Birchall, Note de curs, Editia a III-a revizuita si adaugita, Editura Universul Juridic, 2010

15

6. Iesirea din procedura de reorganizare judiciara
Din reorganizarea judiciara se poate iesi in 2 moduri: prin incetarea reorganizarii si
repunerea societatii in situatia normala de comerciant sau prin intrarea in faliment. In
ambele cazuri, trecerea dintr-o stare in alta se va produce printr-o hotarare a judecatorului
sindic.
In cazul falimentului, activitatea societatii comerciale se opreste urmand ca, in timp cat
mai rapid, lichidatorul sa vanda totalitatea bunurilor, sa incaseze creantele societatii iar banii
obtinuti sa fie distribuiti catre creditori. In cazul in care dupa distribuirea banilor catre
creditori raman sume disponibile acestea vor fi distribuite catre actionari.









16

Concluzii
In opinia mea, consider procedura de reorganizare a fi de mare ajutor firmelor aflate
in impas financiar, pentru ca prin intrarea in insolventa, debitorul se pune la adapost de
presiunilecreditorilor deoarece toate actiunile judiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului sau a bunurilor acestuia se suspenda de drept, creditorii neputand adauga la
creantele nascute anterior deschiderii procedurii dobanzi, majorari sau penalitati, exceptie
facand decat creditele aferente creditorilor garantati, si mai mult, pe parcursul reorganizarii,
debitorului i se poate reduce volumul datoriilor prin stergerea totala sau partiala a unor
creante. Un alt beneficiu al fi acela ca in timpul procedurii de reorganizare, firma poate
beneficia si de un aport de capital din partea asociatilor/ actionarilor ori prin atragerea de noi
investitori. De asemenea aportul de capital poate veni si in urma vanzarii unor bunuri ce nu
sunt strict necesare desfasurarii activitatii de baza a debitorului sau prin contractarea unor noi
imprumuturi bancare, in ultima vreme pozitia bancilor fara de procesul de reorganizare s-a
modificat pentru ca realizarea unui plan de reorganizare duce la o incasare superioara a
sumelor datorate, astfel ca bancile au inceput sa accepte si sa negocieze solutii de salvare a
societatii aflate in impas si cu sanse de redresare.
Reorganizarea judiciara poate oferi debitorului posibilitatea salvarii de la faliment si
mentinerea pe piata a afacerii. Pentru a se putea realiza organizarea judiciara si salvarea
societatii de la faliment, planul de reorganizare trebuie sa fie foarte clar, detaliat, sa prevada
modalitatile de redresare ale activitatii debitorului dar in acelasi timp si lichidarea bunurilor
din averea lui pentru a-si putea achita creantele restante si a reveni pe piata.Pana la urma,
scopul final al oricarei actiuni de reorganizare este salvarea de la faliment ( cel putin teoretic)
a societatii aflate in incapacitatea temporara de plata








17

Speta
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
Materie : RECURS COMERCIAL. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI.
- art.8 din Legea 85/2006;
- art.312 Cod procedura civila.
n cadrul solutionarii unei cereri de deschidere a procedurii insolventei judecatorul sindic nu
poate analiza si stabili n fond ntinderea obligatiilor de plata ale debitoarei si obiectiile
invocate justificat sau nu raportat la creanta, ci doar constata daca exista sau nu o creanta
certa, lichida si exigibila; ntinderea creantei contestate se stabileste pe calea dreptului comun
si nu n cadrul procedurii insolventei.
Prin sentinta nr. 174/18.02.2009 Tribunalul Satu Mare a admis contestatia debitoarei SC B.C.
SRL n sensul ca a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de
creditoarea intimata SC C.SRL.
Pentru a hotar astfel, instanta de fond a retinut ca Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolventei are ca si scop legal declarat instituirea unei proceduri colective pentru
acoperirea pasivului debitorului aflat n insolventa (art. 2 din Lege).
Insolventa este, potrivit art. 3 pct. 1 lit. a si b din Lege acea stare a patrimoniului debitorului
care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor
exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cnd debitorul, dupa 30 de zile de la
scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la
scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Persoanele care pot sa ceara deschiderea procedurii insolventei sunt debitorul aflat n
insolventa si creditorii ndreptatiti sa solicite deschiderea acestei proceduri, respectiv cei care
au mpotriva patrimoniului debitorului o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 30
de zile (art. 3 pct. 6 din Lege).
Din probele administrate n cauza, apararile de fond invocate de debitoare prin contestatia
formulata mpotriva cererii creditoarei si chiar din apararile de fapt si de drept formulate de
catre creditoare prin ntmpinarea la aceasta contestatie, judecatorul sindic a apreciat ca, n
prezenta cauza nu sunt ndeplinite conditiile legale pentru a se putea dispune deschiderea
procedurii insolventei fata de debitoare.
18

Prezumtia de insolventa instituita n sarcina debitoarei prin art. 3 pct. 1 din lege, izvorta din
neplata n termen de 30 de zile de la scadenta a creantei solicitate de catre SC C. SRL este
rasturnata de nsasi starea patrimoniului debitoarei din care rezulta fara putinta de tagada
faptul ca aceasta beneficiaza de resurse financiare proprii si atrase suficiente pentru plata
creantei pretinse, respectiv din achitarea aproape integrala a creantei solicitate de catre
creditoare, desi aceasta a fost contestata.
De asemenea, s-a constatat ca, n cazul n care deschiderea procedurii insolventei este
solicitata de catre un creditor, acesta trebuie sa faca dovada ca fata de patrimoniul debitoarei
detine o creanta certa, lichida si exigibila.
n speta, creanta creditoarei, nefiind constatata printr-un nscris prevazut de lege cu valoare
de titlu executoriu sau printr-o hotarre judecatoreasca, nu este certa deoarece existenta si
cuantumul acesteia sunt contestate n mod pertinent de catre creditoare.
Avnd n vedere scopul legii insolventei, conditiile de admisibilitate a unei cereri de
deschidere a acestei proceduri, judecatorul sindic apreciaza ca - spre deosebire de situatia
creditorilor ndreptatiti sa participe la procedura insolventei (art. 3 pct. 8 din Lege) -,
acesta nu este chemat sa stabileasca caracterul cert, lichid si exigibil al creantei creditorului
care solicita deschiderea procedurii si ca, n masura n care debitorul contesta pertinent
creanta invocata de catre creditorul sau este necesara introducerea unei actiuni n justitie
mpotriva acestuia potrivit dreptului comun.
Procedura insolventei nu este menita pentru a fi utilizata de catre creditori, cu eludarea
dispozitiilor procedurale de drept comun, inclusiv cele privind obligatia achitarii unor taxe de
timbru la valoarea creantei invocate, n scopul de a determina debitorii sa plateasca sumele
pretinse sub amenintarea falimentului, n special n situatia n care debitorul are fonduri
disponibile pentru a face plata sau daca se invoca o exceptie aparent ntemeiata.
mpotriva hotarrii pronuntate de judecatorul sindic a declarat recurs SC C.SRL solicitnd
admiterea recursului si modificarea sentintei atacate n sensul respingerii contestatiei
debitoarei si deschiderii procedurii insolventei.
n dezvoltarea motivelor de recurs s-a nvederat instantei ca prin cererea de insolventa a
solicitat deschiderea procedurii fata de debitoare pentru neplata sumei de 171.674,16 lei.
Creanta rezulta din vnzarea unei cantitati de piei conform facturii 3868/24.07.2008 si pentru
plata careia debitoarea a eliberat doua bilete la ordin scadente la 25.08.2008 si 8.09.2008. La
data scadentei cele doua bilete la ordin au fost depuse la banca n vederea ncasarii sumei ,
dar au fost refuzate la plata din lipsa de disponibil, fapt ce a determinat notificarea debitoarei
la data de 22.09.2008. Prin contestatia tardiv depusa la 2.12.2008 debitoarea a nvederat ca n
19

locul celor 2 bilete la ordin a emis alte 4 bilete la ordin pe care creditoarea le-a restituit
deoarece debitoarea nu putea modifica data platii dect cu acordul sau.
Aspectele invocate de debitoare cu privire la calitatea pieilor cumparate au fost analizate prin
prisma prevederilor articolului 70 cod comercial, aceasta achitnd ulterior debitul restant.
A apreciat ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala deoarece n cauza au fost
ndeplinite conditiile pentru deschiderea procedurii insolventei. Prezumtia de insolventa a
debitoarei retinuta ca fiind rasturnata de catre intimata nu este dect o apreciere subiectiva a
instantei cta vreme biletele la ordin au fost refuzate la plata pentru lipsa de disponibil.
Ct priveste retinerea instantei ca, creanta nu este constata prin nscris cu valoare de titlu
executoriu sau printr-o hotarre judecatoreasca nefiind certa, cta vreme este contestata
pertinent de debitoare, este o ncercare de a se justifica pronuntarea solutiei n contradictie cu
practica judiciara care atesta valoarea probatorie a facturilor comerciale.
Reducerea de catre instanta a nscrisurilor ce pot constitui mijloace de proba dovedeste o
necunoastere a practicii judiciare si o abordare subiectiva a instantei.
Aceasta abordare rezulta si din faptul ca a retinut ca societatea creditoare a utilizat procedura
insolventei pentru a eluda dispozitiile de drept comun n scopul de a determina debitoarea sa
plateasca suma pretinsa sub amenintarea falimentului.
Prima instanta a facut abstractie de faptul ca scopul principal al legii insolventei l reprezinta
acoperirea pasivului debitorului si nu salvarea lui. A considerat ca a facut dovada ca datoria
pretinsa are la baza o factura acceptata la plata, exista cele doua bilete la ordin refuzate la
plata precum si notificarea pentru ncercarea de conciliere, astfel ca se impune admiterea
cererii de deschidere a procedurii.
Instanta de recurs analiznd recursul declarat prin prisma motivelor invocate ct si din oficiu
a retinut ca este nefondat si n baza prevederilor articolului 8 din Legea 85/2006 si ale
articolului 312 cod procedura civila a dispus respingerea lui ca atare si mentinerea n
totalitate a sentintei atacate.
Prin cererea nregistrata n data de 20.10.2008 recurenta creditoare SC C.SRL a solicitat
instantei deschiderea procedurii insolventei debitoarei intimate SC B.C.SRL, aratnd ca
detine mpotriva debitoarei o creanta certa, lichida si exigibila n cuantum de 171.674,16 lei
constituita prin factura nr.3868/24.07.2008 si recunoscuta de debitoare prin cele 2 bilete la
ordin emise n vederea platii dar nencasate datorita lipsei disponibilului banesc la scadenta
acestora. Cererea creditoarei s-a nregistrat sub nr. de dosar 4036/83/2008 a Tribunalului
Satu Mare.
20

Ulterior aceeasi creditoare a depus la data de 2.12.2008 o cerere identica de deschidere a
procedurii inolventei debitoarei nregistrata sub nr. de dosar 4524/83/2008 a Tribunalului
Satu mare, cauza care n urma admiterii exceptiei litispendentei a fost conexata la dosarul
4036/83/2008 n sedinta publica din 11.02.2010.
Legiuitorul a definit insolventa ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei sau se
caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe
lichide si exigibile ea fiind prezumata ca vadita atunci cnd au trecut mai mult de 30 zile de
la scadenta platii uneia sau mai multor creante.
n speta, creanta invocata de creditoare este constatata prin factura nr. 3868/24.07.2008 n
valoare de 171.674,16 lei semnata, dar nestampilata de debitoare. Pentru plata ei s-au emis
doua bilete la ordin care la scadenta au fost refuzate la plata de banca din lipsa de disponibil
prin contul debitoarei.
Lipsa de disponibil n contul debitoarei nu reprezinta n mod automat o dovada a starii de
insolventa a societatii , cta vreme aceasta poate avea o lipsa de disponibil de moment care
poate fi nlaturata ulterior si care se poate datora unei asa numite stari de jena financiara
produsa datorita unor diverse mprejurari obiective sau subiective.
Aceasta posibilitate de insuficienta temporara de disponibil a fost prevazuta de legiuitor prin
instituirea doar cu caracter relativ a prezumtiei de insolventa datorata neplatii creantei,
prezumtie ce poate fi rasturnata ulterior.
Debitoarea intimata care la momentul scadentei celor doua bilete la ordin nu avea n cont
suficient disponibil banesc pentru plata creantei a rasturnat prezumtia de insolventa prin
achitarea ulterioara a creantei creditoarei, facndu-se dovada capacitatii sale de plata.
Debitoarea a depus la dosar instantei de fond probe privind achitarea si altor datorii ale
societatii catre diversi creditori, aratnd ca desfasoara o activitate curenta normala.
Neplata initiala a creantei catre creditoare s-a datorat unor nentelegeri legate de calitatea
marfii livrate de creditoare, fapt ce a dus la retinerea de catre instanta de fond a incertitudinii
creantei. n cadrul solutionarii unei cereri de deschidere a procedurii, judecatorul sindic nu
putea analiza si stabili ntinderea obligatiilor de plata ale debitoarei si obiectiile pe care
aceasta le invoca justificat sau nu, raportat la creanta, ci doar a constatat daca exista sau nu o
creanta certa, lichida si exigibila mpotriva debitoarei.
ntinderea creantei contestate se stabileste pe calea dreptului comun cum a retinut si
judecatorul sindic. Prin aceste constatari nu s-a nlaturat valoarea probatorie a unei facturi
acceptate prevazuta de lege si recunoscuta n practica judiciara, cum n mod eronat invoca
21

recurenta, ci s-a retinut ca acest nscris constatator este contestat, fapt ce a pus n discutie
certitudinea creantei.
Nu s-a retinut prin acest fapt ca doar titlurile executorii si hotarrile judecatoresti sunt
nscrisuri pentru dovedirea unei creante n cadrul procedurii insolventei, ci s-a aratat ca
valoarea probatorie a facturii invocate de creditoare este pusa sub semnul ntrebarii prin
obiectiunile ridicate de debitoare, aspecte care nsa nu pot fi analizate n cadrul acestei
proceduri.
Procedura insolventei nu a fost instituita de legiuitor drept o posibilitate mai facila de
obtinere a ncasarii unei creante neachitate de catre un debitor sub amenintarea intrarii sale n
faliment, ci a fost instituita drept o procedura colectiva n cadrul careia sa se recupereze
creantele creditoarelor detinute mpotriva unui debitor insolvabil.
Aprecierile primei instante sub acest aspect au fost facute pentru a explicita scopul vizat de
legiuitor n instituirea procedurii insolventei si nu pentru a nlatura materialul probator
invocat de creditoarea recurenta.
Drept urmare, instanta de recurs a retinut ca n mod judicios judecatorul sindic a retinut ca
fondata contestatia formulata de debitoare si a dispus respingerea cererii de deschidere a
procedurii insolventei formulata de creditoare, creanta invocata fiind achitata de debitoare.
n consecinta instanta de recurs constatnd nefondate motivele de recurs invocate a dispus
respingerea ca nefondat a recursului si mentinerea n totalitate a sentintei atacate.
(Decizia nr.141/C/11.02.2010 a Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si de contencios
administrativ si fiscal).
11










11
http://www.jurisprudenta.com/speta/recurs-comercial-deschiderea-procedurii-insolven%C5%A3ei-art8-din-
legea-85-2006-art312-cod-procedur%C4%83-civi-qemmz/
22

CUPRINS

Introducere.............................................................................................pag. 1
1.Planul de reorganizare ........................................................................pag. 2
2. Natura juridica a planului de reorganizare judiciara..........................pag. 5
3. Propunerea planului de reorganizare judiciara...................................pag. 6
4. Continutul planului de reorganizare judiciara....................................pag. 7
5. Etapele planului de reorganizare judiciara.........................................pag. 8
5.1 Propunerea planului de reorganizare judiciara.................................pag.8
5.2 Comunicarea si admiterea planului de catre judecatorul-sindic......pag. 10
5.3 Publicitatea planului de reorganizare...............................................pag. 10
5.4 . Acceptarea (votarea) planului de reorganizare...............................pag. 11
5.5 Confirmarea planului de reorganizare..............................................pag. 12
5.6 Executarea planului de reorganizare...............................................pag. 13
6. Iesirea din procedura de reorganizare judiciara.................................pag. 15
Concluzii................................................................................................pag. 16
Speta.......................................................................................................pag. 17








23

Bibliografie
1 Lect. Univ. Dr. Ana Birchall, Note de curs, Editia a III-a revizuita si adaugita, Editura Universul
Juridic, 2010
2.. Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenei (actualizat pn la data de 7
octombrie 2010)

3. http://www.finanteharghita.ro/files/docs/pregatire/2006/Procedurainsolventei.pdf
4. http://www.jurisprudenta.com/speta/recurs-comercial-deschiderea-procedurii-insolven%C5%A3ei-art8-din-
legea-85-2006-art312-cod-procedur%C4%83-civi-qemmz/