1.

Contaminarea produselor alimentare

cu pesticide
Termenul de pesticide cuprinde totalitatea
substantelor folosite in agricultura pentru combaterea
diferitelor categorii de daunatori.
Dupa destinatie, pesticidele se pot clasifica in
urmatoarele categorii:
-fungicide si bactericide care pot fi: anorganice si
organice, respective organometalice, nitroderivati,
dicarboximide, diazine si tiadiazinine;
- insecticide: organoclorurate, organofosforice, carbamice,
piretrinoizi, biologice, diverse si amestecuri;
- acaricide: carbinoli, sulfoni si sulfonati, diverse si
amestecuri;
- nematocide si sterilizanti ai solului;
- rodenticide, moluscocide si repelenti;
- erbicide: ariloxiacizi, nitroderivati, carbamati, ureice
substituite, diazine si triazine, amide, diverse si
amestecuri;
- defolianti si desicanti;
- regulatori de crestere.
Dupa gradul de toxicitate, pesticidele au fost
clasificate in patru grupe. Incadrarea s-a stabilit in raport
cu doza letala medie DL
5
acuta orala a substantei active
pentru sobolanii albi, dupa cum urmeaza:
- grupa I :produse extreme de toxice care contin
substanta active cu DL
5
sub 5 mg!"ilocorp;
- grupa II-a: produse puternic toxice , care contin
substanta active cu DL
5
intre 5 si # mg!"ilocorp;
- grupa III-a: produse moderat toxice, care au DL
5
cuprinsa intre # si $ mg!"ilocorp;
- grupa I%-a: produse cu toxicitate redusa, care contin
substanta activa cu DL
5
peste $ ms!"ilocorp.
De remarcat ca, in timp ce ca erbicide, fungicide,
bactericide se folosesc un numar mare de substante
apartinand la clase diferite de compusi c&imici, ca
insecticide se foloseste o gama restransa de substante
apartinand la trei categorii principale: substante
organoclorurate, organofosforice si derivati metilcarbamici.
'ceste categorii de substante prezinta un interes
deosebit deoarece sunt folosite anual, in cantitati imense.
In cele ce urmeaza, se va acorda o atentie mai mare
contaminarii produselor alimentare cu insecticide,
deoarece undele din ele, pe langa caracterul toxic, au si
potential mutanogen si carcinogenic.
$.$. Insecticidele organoclorurate
(ei mai important reprezentanti ai acestei clase sunt
DDT, metoxiclorul, "eltanul, &exaclorciclo&exanul,
pentaclornitrobenzenul, aldrinul, dielrinul, clordanul, $,#-
dibrom-)-clorpropanul, &eptaclorul, &eptaclor-epoxidul.
D.D.T. *$,$,$ triclor-#,#-bis+clorfenil,-etanul-
're urmatoarea formula structurala:
.rodusul mai este cunoscut sub urmatoarele denumiri
comerciale: Detox, Detexan, /esarol, /esapon, Dicopan
si 0eocid. Insecticidul cunoscut sub denumirea
comerciala de DDT este format din doi izomeri p, p1 si o, p1
DDT, in proportie de ):$, este greu solubil in apa, solubil in
solvent organic, in grasimi. 2ste stabil in mediu acid si
neutru. In mediu alcalin degradeaza repede. La
temperature mai mari de $
o
( se descompune. 2ste un
insecticid cu o mare remanenta pe produsele tratate. 're
o toxicitate relative crescuta: DL
5
35 mg!"ilocorp. 4iind
liposolubil, se acumuleaza in tesutul adipos. Ingerat timp
indelungat duce la intoxicatii cornice cu leziuni &epatice si
ale sistemului nervos central +Dumitrescu si Isvoranu,
$565,.
Metoxiclorul *#,#-bis +p-metoxifenil,-$,$,$-
tricoloretanul-, cunoscut si sub denumirea de 7etoxi-DDT,
7arlat #-78 +#9: metoxiclor, si 7arlat 5 +5:
metoxiclor,.
7etoxiclorul este o substanta solida. ;e prezinta sub
forma de cristale dimorfe insolubile in apa, solubile in
solventi organic, grasimi animale, uleiuri vegetale. 2ste
mai stabil ca DDT-ul. 're o remanenta crescuta pe
produsele tratate. 're proprietatea de a se acumula in
organism, ca si DDT-ul si de a se excreta prin lapte. In
intoxicatia cronica cu metoxiclor se produc leziuni renale si
&epatice. 2ste mai putin toxic ca DDT-ul.
Keltanul *$-&idroxi-$-bis+9-clorfenil,-#,#,#-
tricloretanul- se prezinta sub forma unei substante
cristaline de culoare alba, insolubila in apa, dar solubila in
solventi organici. <eltanul se utilizeaza ca substanta
insecticida, mai ales ca molicid in agricultura. Toxicitatea
este relative redusa, DL
5
3=5 mg! "ilocorp +oral, la
sobolani.
Hexaclorciclohexanul este cunoscut sub diferite
denumiri comerciale +>exatox, Lindan, Lindatox, >exit,
/ramexan, ?acutin, %iton, .erfectan, 8apidin etc,.
>exaclorciclo&exanul +(
6
>
6
(l
6
, se gaseste de obicei
sub forma unui amestec de izomeri , cel mai active fiind
izomerul @ +care se mai numeste si Lindan,.
Insecticidul este stabil fata de acizi, aer, caldura si
lumina. 're remanenta crescuta pe produsele tratate.
Ingerat repetat are proprietatea de a se cumuli in
organism, depunandu-se in tesuturile adipoase; poate fi
excretat in lapte. In intoxicatia cronica se produc leziuni
&epatice. DL
5
la sobolani variaza in functie de isomer.
Pentaclornirtobenzenul +(
6
(l
5
-0A
#
, cunoscut sub
denumirea de .(0B, Brassicol si Terraclor se
intrebuinteaza ca fungicide, avand remanenta mare pe
produsele tratate.
're toxicitate redusa, DL
5
3$65 mg!"ilocorp.
Aldrinul si Dieldrinul se prezinta sub forma cristalina
cu masa molecular )65 respectiv )=$.
;unt insolubili in apa,dar solubili in solvent organic.
'u o mare remanenta pe produsele tratate si sunt puternic
toxice +DL
5
pentru sobolan, la aldrin, 6C mg!"ilocorp,iar la
dieldrin, =C mg!"ilocorp,. 'u proprietatea de a se cumuli in
organism, depunandu-se in tesuturile adipoase.
Clordanul +$,#,9,5,6,C,=,=-octaclor-#,),)a,9,C,Ca-
&exa&idro-9,C-metano-$ >-inden,. 're urmatoarele
denumiri comerciale: 'spon, Belt, (D6=, $6=, (&lordan,
(&lorindon, (&lorodan, (orodan, DonEc&lor, 0iran,
Toxic&lor, Topiclor, %ersicol $6=.
;e folosesc in practica produsi conditionati cu 5,6 si
$: clorodan sau granule cu un continut intre 5-)):
substanta active, in solutii uleioase cu un continut intre #-
#: sau produsi emulsionabili cu un continut de 9=-56
g!l.
(lordanul este utilizat ca insecticid la o varietate mare
de fructe, vegetale si alte produse agricole.
2xpertii pentru pesticide din cadrul 4'A!A7;, in
noiembrie $5C#, au stabilit ca reziduu de tolerant al
cloradanului valoarea de ,#-,5 mg!"g, iar ca doza
zilnica admisibila pentru om de -,$ mg!"g greutate
corporala, valoare confirmata in deciziile din $5CC-$5C=
4'A!A7;.
Dupa utilizarea clordanului in sectorul agricol s-au
facut investigatii cu privire la gradul de impregnare a
organismului animal cu acest insecticide, precum si
capacitatea de excretie prin lapte a clordanului.
Dintr-un numar de # de probe de lapte analizate
pentru continutul in clordan, =C: au fost positive pentru
clordan cu valori de la ,#-,6 mg!l. 'celasi insecticide
excretat in carnea de vita si cea de porc s-a gasit la
urmatoarele valori: ,$6 Fg!"g, in carnea de vita si -)#
Fg!"g in carnea de porc.
'ctiunea biologica a acestui insecticid a fost cercetata
pe soareci de catre 2pstein +$5C6, prin administrarea de
doze mici pe termen lung +5-5 Fg!"g timp de $= luni,.
La un numar important de animale s-au inregistrat
carcinoame &epatocelulare in special la dozele de #5 si 5
mg!"g.
'celeasi efecte au fost inregistrate si la sobolani, insa
cu o frecventa mai mica decat la soareci.
La acest insecticide s-au mai inregistrat efectul de
embriotoxicitate si teratogenitate.
La om au fost inregistrate simptome acute intre care
sunt incluse fenomenele nervoase, convulsii, lipsa de
coordonare a miscarilor.
'ceste simptome au fost observate la doza de $
mg!"g, dozele peste $ mg!"g fiind fatale.
'u fost citate cateva cazuri de intoxicatii accidentale
cu clordan. 'stfel, se semnaleaza cazul unei contaminari
cu clordan a apei potabile cand $) persoane au prezentat
un tablou clinic cu deranGamente gastro-intestinale +greata,
voma, si aparitia de simptome neurologice.
1,2Dibrom!clorpropanul este cunoscut sub
urmatoarele denumiri comerciale: DB(.,
dibromclorpropan, BB(-$#, 4umagon, 4umazone,
0emabrom, 0emafume, 0emagon, 0emanax, 0emapaz,
0emaset, 0ematox, A; $=5C.
2ste solubil in apa +,$:,, miscibil in &idrocarburile
lic&ide, etanol si met&anol.
$,#-Dibrom-)-clorpropanul este un produs et&nic cu
un continut de 55:substanta active. ' fost preparat
pentru prima oara de catre Appen&eim in $=)) si reluat si
comercializat in $555 in ;.H.'. De la aceasta data el se
fabrica in mai multe tari europene, ?aponia, Israel,
aGungandu-se ca 4ranta, Italia, ;pania, 2lvetia si 7area
Britanie sa produca intre )-) milioane "g aual. In $5C# in
;.H.'. s-au folosit 5,9 milioane "g.
'cest insecticid se utilizeaza in culturile de soia, de
fructe citrice, culture de piersici, ananas.
4.D.'. + organism national in ;.H.'., a stabilitI un
reziduu maxim la un nivel de $,5 mg!l pentru lapte si ,5
mg!l pentru alte produse agroalimentare.
Din activitatea biologica amintim ca doze de #5
mg!"g, administrate la sobolan de 5 ori consecutive, au
condos la un coefficient ridicat de mortalitate. Totodata in
experiente pe termen lung cu doze mici au produs
carcinoame la nivelul stomacului.
;-a demonstrate actiunea mutagenetica a produsului
prin teste effectuate pe termene scurte.
Heptaclorul +),9,5,6,C,=a-&eptacoloro-
diclorpentadien, este cunoscut sub denumirea de )-
(loroclorden, 'a&epta, 'groceres, Drinox, 2))$9, 20T
$5$5#, >)9, >eptagran, %elsicol $9.
>eptaclorul este practice insolubil in apa +,56 mg!l,,
solubil in alcool etilic, xilen, acetone si benzen. ;e
oxideaza biologic la &eptac&lor epoxid.
Heptaclorepoxidul +$,9,5,6,C,=,=-&eptaclor-#,)-
epoxi-)a,9,C,Ca-tetra&idro-9,C-metanoidan, este cunoscut
si sub denumirea de 2poxi&eptaclor, >(2, %elsicol 5)-
(;-$C, 20T #5.5=9.
>eptacloroepoxidul commercial are o puritate de
55,5:, fiind insolubil in apa.
>eptaclorul si &eptac&lor-epoxidul sunt utilizati ca
insecticide in concentratie de #:. Datorita actiunii lor
nocive cat si capacitatii lor de cumulare in organism,
4'A!A7; a stabilit ca doza zilnica acceptabila pentru om
este intre si ,5 mg!"ilocorp. .entru lucratorii din
agricultura s-a fixat o limita de concentratie pentru
&eptaclor si &eptaclor epoxid in aer, si anume, maximum
,5 mg!mJ in cazul in care activitatea se desfasoara timp
de = ore in acest mediu.
'dministrarea orala a # pana la 5 mg!"ilocorp de
&eptac&lor timp de C#-=6 zile la sobolani induce necroza
&epatica.
InGectarea a $,5 mg!ou de &eptac&lor reduce cu $#:
eclozarea, precum si aparitia de pui anormali.
La om, &eptaclorul are capacitatea de a se depozita in
tesuturile grase. Totodata, are capacitatea de atrece
transplacentar in fetus.
$.#. .olicrorura de bifenil +.(B,
.oliclorura de bifenil, desi face parte din categoria
contaminantilor organoclorurati, nu este utilizata ca
pesticide. .rodusul commercial se fabrica prin clorurarea
progresiva a bifenilului in prezenta unui catalizator,
aceasta clorurare directa conducand la obtinerea unui
amestec de compusi al caror continut in clor este variabil.
.roductia mondiala de .(B, dupa $5), a fost
estimate in Gurul a $ milion de tone. 'cest fapt s-a datorat
aplicatiilor sale industriale prin proprietatile deosebite ale
produsului: inertie c&imica, termorezistenta, neinflamabil,
constanta dilectrica ridicata si altele. 'stfel .(B este
utilizat in transformatoare, la sistemele &idraulice, ca
plastifiant al uleiurilor pentru picture si al pesticidelor, ca
lubrifiant al uleiurilor etc. In caz de contact direct cu mediul
inconGurator, el este irecuperabil.
.entru aceasta, .(B este autorizat de multe tari spre
a fi utilizat in sisteme inc&ise, iar comercializarea sa sa fie
controlata, mai ales pentru faptul ca odata aGuns in mediul
ambient are o mare stabilitate si numai o foarte mica parte
este transformata prin actiune biologica si eventual prin
fotoliza.
(oncentratiile de .(B masurate in aer si in apa
variaza de la $ ng!mJ la 5 ng!mJ in mediul ambient si de
la ,5ng!l la 5 ng!l pentru apa.
(umularea sa in organismele vietuitoarelor depinde de
poluarea locala, continutul in tesuturi grase ale
organismului, stadiul trofic al organismului si caile
alimentare. La mamifere .(B se absoarbe bine pe cale
gastrointestinala, pulmonara si prin piele. 2l este stocat in
principal in tesuturile bogate in grasime. ;-a observat ca
are capacitatea de a penetra prin membrane
transplacentara.
2xcretia .(B se face prin materiile fecale si mai ales
prin lapte.
Arganizatia 7ondiala de ;anatatein raportul din $5C=
publicat la /eneva face cunoscut ca in laptele de femeie
nivelul minim de .(B a fost 5ng, iar cel maxim de 5
ng!zi.
Toxicitatea acuta a .(B este slaba, der in cazuri de
administrare prelungita efectele sunt cumulative. In
experiment pe animale se observa o &ipertrofie &epatica
care poate evolua pana la leziuni. Hn fapt deosebit de
relevant in experimental pe animale consta in influenta sa
asupra fecunditatii.
;e mai semnaleaza aparitia porfiriei si interferenta cu
metabolismul steroizilor si o inductie reversibila a activitatii
enzimatice a microzomilor &epatici.
A.7.;. dercrie un accident survenit in ?aponia, unde
s-a produs o intoxicatie la mai mult de $ de personae
care au consumat ulei comestibil contaminat cu .(B
provenit de la un lic&id de incarcatura termica. La
persoanele accidentate s-a observat o &ipersecretie la
nivelul oc&ilor, o pigmentatie si eruptie acneiforma a pielii
si tulburari ale aparatului respirator, precum si alte
manifestari sesizabile.
In ;.H.'., prin 4D', precum si in 4ranta, incepand cu
anul $5C5 s-au facut unele recomandari cu privire la
utilizarea .(B, elaborandu-se si norme provizorii. 'stfel,
au fost admise concentratiile de $,5 si #,5 mg!"g in
produsele care contin grasime.
Incepand cu anul $5C5, in 4ranta s-a interzis utilizarea
.(B in industria agroalimentara, farmaceutica si
cosmetica.
Din anul $5C, in 4ranta s-a organizat un studio
privind contaminarea laptelui si produselor lactate cu .(B
si originea contaminarii.
(u toate ca .(B nu face parte dinprodusele
organizate in agricultura, sursa de contaminare nu poate fi
gasita decat in mediul extern. 'ceste surse externe provin
din alimentatie, materialele auxiliare utilizate in agricultura
si in special in cresterea animalelor, apa etc.
1.3 INSECTICIDE ORGANO-FOSFORICE
Insecticidele orgao-fosorice din
punct de vedere al toxicitatii, se claseaza
in prima grupa de toxicitate+dupa scara lui
>odge,, cantitati de ordinal a catorva
miligrme.+in functie de structura
compusului, producand fenomene toxice
extreme de grave.
Insecticidele organo-fosforice ,aGunse in organism pe
una din cele trei cai+digestive, pulmonara, cutanata,, au
capacitatea de a in&iba puternic activitatea colinesterazei.
2fectul anticolinesterazic se traduce prin acumularea
acetilcolinei,blocarea transmiterii impulsului nervos la
nivelul sinapselor si a Gonctiunii neurotisulare,
declansandu-se o &iperactivitate a nervilor
parasimpatici,somatic si motori, precum si a sistemului
nervos central.
In organism insecticidele organo-fosforice sunt rapid
metabolizate la component inactive, care apoi sunt
eliminati pe cale digestive,renala,mamara,cutanata,etc
8ezidiile de insecticide organo-fosforice sunt prezente
in nutreturi numai in cazul in care au fost folosite cu cateva
zile inainte de recoltarea acestora..rezenta rezidurilor de
insecticide organo-fosforice in produsele alimentare este
in mare masura accidentala. 8eprezentantii mai important
ai insecticidelor organo-fosforice sunt: parationul,
malationul, etionul, rogorul,gutionul, fosfina si diclorvosul.
.arationul se prezinta sub forma unui lic&id uleios, alb
incolor, avand masa molecular #5$,#C, punct de topire la
6,$(, punct de fierbere la $5C-$6$ ( la ,6 mm >g si la
)C5 ( la presiune obiGnuita. 2ste insolubil in apa, solubil in
&idrocarburi aromatice,c&loroform, tetraclorura de
carbon,esteri,eteri,cetone,alcooli,uleiuri. >idrolizeaza usor
in mediu alcalin. 2ste instabil in prezenta apei, la
expunere la lumina si aer. 're remanenta mica. ;e
comercializeaza sub forma de produs et&nic in
concentratie de $-5:. .entru a atrage atentia asupra
toxicitatii sale,produsul este colorat in verde sau albastru.
'cest produs este denumit impropriu verde de .aris.
%erdele de .aris este insa acetoarseniatul de cupru, care
din punct de vedere al toxicitatii se aproprie de
paration..arationul se foloseste sub forma de solutie de la
,$-,5:. ;i ca pulberi de prafuit de $-#:. .arationul are
capacitatea de a persista mai mult in sol decat atunci cand
este aplicat direct pe plante..e fructe si 4runze,
remanenta parationului este de C-#$ zile, in functie de
factorii meteorologici si activitatea enzimatica a
plantei.'tat sub actiunea radiatiilor H% cat si prin
metabolismul plantei, parationul este transformat in
paraoxon cu activitate toxica mai mare. .entru a inlatura
pericolul toxicitatii se recomanda ca recoltarea produselor
agroalimentare sa se efectueze dupa minimum 9
saptamani de la data aplicarii parationului.
In aceasta directive s-a constatat ca un reziduu de #
mg!"g se reduce la $mg!"g dupa $ zile si la ,$ mg!"g
dupa ) de zile.
MALATIONUL
ETIONUL
;e reprezinta sub forma unui lic&id incolor sau usor galbui;
masa molecular )=9,9=, densitatea $,##, punct de topire
$)-$)(, este slab solubil in apa, solubil in
xilen,c&loroform,benzene.
ROGORUL
2ste cunoscut si sub urmatoarele denumiri comerciale:
Dimetoat, 4ortion 77, 4osfamid, (ela , 4astox.
.rodusul te&nic contine 5),): substanta active si se
prezinta sub forma de cristale albe, cu miros neplacut de
merpactan. 2ste solubil in apa, dar greu solubili in eter de
petrol. Hn produs et&nic cu un continut de substanta
active de 9)-5: se prezinta sub forma unui lic&id uleios
de culoare brun-rosietica. 8ogozul este un in&ibitor al
colinesterazei. 're proprietatea de a descompune, prin
acest process dee degradare rezultand produsi mai toxici
decat substanta initiala.
(ompusul este rapid absorbit la nivelul tubului
digestive , se cupleaza la nivelul ficatului, bilei si a
rinic&ilor si se elimina in mare parte prin urina. Dozele
letale medii sunt in functie de calitatea produsului si de
specia animal. La sobolan DL5 pe cale orala este de
#9-)6 mg!"ilocorp pentru produsul pur si 5C-
6=mg!"ilocorppentru produsul te&nic. La om dozele de
#,5 mg de rogor in solutie apoasa sau ,9 mg!"ilocorp!zi
nu au provocat nici un effect toxic si nici variatii ale
activitatii colinsterazei sanguine. 'celasi rezultate au fost
obtinute si daca dozele administrate au fost prelungite in
timp de #$ zile.
GUTIONUL
;e prezinta sub forma unei substante cristaline, albe,
masa molecular )$C,)9, densitatea $,99 este putin solubil
in apa, solubili in solvent organic. /utionul este puternic
toxic.
DICLORVOSUL
Insecticidul este solubil in apa, glicerina, insolubil in
alcool si solvent organic obiGnuiti, clorurati sau aromatic.
Diclorvosul commercial are un continut de 5): substanta
active.;e utilizeaza ca insecticide si anti&elmentic pentru
oi si caini. .entru om, doza zilnica acceptaibila a fost
stabilita de 4'A!A7; la limita de -,9 mg!"ilocorp.
In 8.4./. in aerul atmosp&eric s-a stabilit o norma de
cocentratie maxima.
Toxicitatea diclorvosul este destul de mare. 'stfel
DL5 la soareci+prin in&alare, este de C5-$ mg!"ilocorp
si 56-65 mg!"ilocorp la sobolani. 2xpunerea sobolanilor in
atmosfera continand ) mg diclorvos!m) conduce la
$:letalitate
A dieta cu un continut de $
mgdiclorvos!"g,administrata timp de 5 de zile, cauzaza
semen de intoxicatie la sobolani. Dieta cu un continut de
5 mg diclorvos!"g produce scadereacolinesterazei
eritrocitare la sobolani.
;e considera ca diclorvosul are activitatea
mutagenica precum si activitate carcinogenica. 2fectele
nocive cele mai frecvente sunt de reducere a activitatii
colinesterazei erotricitare.
La om,diclorvosul la concentratii mici nu are efecte
sesizabile.'stfel pana la doza de #mg!C- "g greutate
corporala, nu s-a inregistrat o scadere pronuntata a
colinesterazei serice. Tot la om, o doza de
,))mg!"ilocorp si zi a provocat o diminuare usoara a
colinesterazei plasmatice fara a influenta colinesteraza
eritrocitara.

CUPRINS
1.Contaminarea produselor alimentare
cu pesticide
1.1Insecticidele organoclorurate
1.2Policrorura de bifenil (PCB)
2 1.3 INSECICI!E "#$%N"&'"S'"#ICE
Bibliografie
1.Tofan, C., - Microbiologia alimentara, Ed.
Agir, Bucuresti, 2004
2.Banu, C., Preda, ., !asu, ". # Produsele
alimentare si inocuitatea lor, Ed. Te$nica,
Bucuresti, 1%&2
'.Bar(oi, )., A*ostu, ". # Microbiologia
*roduselor alimentare, Ed. +iso*rint, Clu,-
a*oca, 2002