1

Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Stiinte Economice




Proiect Management Strategic





Studenti:
Mirea Florentina
Nastase Olguta Valentina
Vasilescu Simona Elizabet
Panait Angelo


2

Acest proiect are ca obiectiv efectuarea unei analize a mediului ambiant specific firmei S,
urmand ca, in finalul studiului sa se elaboreze o strategie.
Firma S activeaza pe piata armaturii pentru ranforsarea tamplariei de PVC. Societatea S este
unul dintre primii importatori si distribuitori ai produselor specifice acestei ramuri in Romania,
exceptand reprezentantele firmelor care au brevetat diferite sisteme de profile din PVC pentru
tamplarie termopan (VECA, REHAU, GEALAN, etc).
Societatea S activeaza pe aceasta piata de 6 ani. In prezent, importa amrmatura de la o serie de
firme din Cehia si Slovacia. Principala piata de desfacere este in Bucuresti si zonele limitrofe.
Desi in urma cu 2-3 ani avea cca. 60% din piata, in prezent din cauza dezvoltarii concurentei si a
unui management deficitar a ajuns la o cota de piata de ~18% in zona in care activeaza. In
general, produsele se regasesc in stoc, insa, gama de profile este una redusa.


Analiza mediului extern general
Factorii economici:
Produsul Intern Brut
Produsul Intern Brut a crescut n 2013 cu 3,5%, mai mult decat dublul prognozei initiale. Astfel, a
avut loc o crestere economica de 3,5%, dublul estimrilor facute de partenerii financiari
internationali, o reducere important a ratei inflatiei si o crestere a nivelului absorbtiei fondurilor
europene.Cresterea recoltei agricole, cu aproape 18%, n primele noua luni ale anului, dar si a
productiei manufacturiere, care a avut ca fanioane Dacia si Ford, au fost pilonii acestei evolutii.
1


1
http://www.zf.ro/zf-24/nici-cu-plus-3-5-in-2013-romania-nu-ajunge-la-pib-ul-din-2008-fata-de-1989-suntem-la-
132-8-12094952
Firma S O SP F Reprezentante

Cota de piata

18 %

35 %

23 %

5 %

19 %

Preturile

3 u.m.

2,79 u.m.

2,94 u.m.

2,79 u.m

3.26 u.m

Calitatea

Buna

F. buna

Buna

Slaba

Buna
Tabel 1 Situatia firmei S referitoare la cota de piata, preturile, respectiv calitatea, comparativ cu ale concurentei


3

Institutul National de Statistica a publicat la 5 martie 2014 prognoza macroeconomica pentru
perioada 2014-2017.

PRODUSUL
INTERN
BRUT

Mld lei
2011 2012 2013 2014 2015 2016

557,3

586,7

631.1

664.1

698,8

737,2
Crestere
reala %

2,3

0,6

3,5

2,3

2,5

3,3


In ceea ce priveste ramura constructiilor, printr-un comunicat de presa din 9 aprilie 2014 ,INS
anunta : In luna februarie 2014, volumul lucrarilor de constructii a crescut fata de luna ianuarie
2014, ca serie bruta cu 16,7%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de
sezonalitate cu 0,8%. Fata de luna corespunzatoare a anului precedent,volumul lucrarilor de
constructii a scazut, atat ca serie bruta, cat si cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile
lucratoare si de sezonalitate cu 14,6%, respectiv cu 12,1%. In perioada 1.I 28.II.2014, comparativ
cu perioada 1.I - 28.II.2013, volumul lucrarilor de constructii, a scazut atat ca serie bruta, cat si ca
serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 14,4%, respectiv cu
11,7%.
2

Februarie 2014 comparativ cu ianuarie 2014
In luna februarie 2014, volumul lucrarilor de constructie (serie bruta) a crescut fata de luna
ianuarie 2014 cu 16,7%, crestere evidentiata astfel: lucrari de constructii noi cu 20,5%, lucrarile
de reparatii capitale cu 13,4 % si la lucrarile de intretinere si reparatii curente cu 8,7%. Pe obiecte
de contructii, au avut loc cresteri astfel: cladirile rezidentiale cu 78,6%, cladirile nerezidentiale cu
10,5% si la constructii ingineresti cu 6,0%.
Pe elemente de structura s-a inregistrat o crestere la lucrarile de constructii noi cu 5,0%. Lucrarile
de reparatii capitale si lucrarile de intretinere si reparatii curente au scazut cu 3,8% fiecare.
Firma ar putea fi afectata in viitorul apropiat de scaderea numarului de reabilitari
termice suportate din bugetele primariilor, nemaiexistand fonduri suficiente
necesare acestor activitati.

2
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/constructii/a14/indici_constr02r14.pdf
Tabel 2 Proiectia principalilor indicatori macroeconomici conform INS

4

Potrivit aceleiasi surse contributia contributiei la cresterea reala a PIB a
constructiilor urmeaza sa se stabilizeze in urmatorii 3 ani la o crestere de 0,4%
anuala.
Firma S ar avea o oportunitate de a-si mari veniturile in masura in care numarul
tranzactiilor imobliare se va mentine in crestere. In ianuarie 2014, acesta a crescut cu
8,2% , la ~60.000 operatiuni .Cele mai multe tranzactii au avut loc in Bucuresti
(3.382), acesta fiind urmat de Bihor si Timis. Odata cu obligativitate obtinerii
certificatului energetic la efectuarea tranzactiilor de acest tip s-ar putea obtine
cresterea cifrei de afaceri. Certificatul energetic reprezinta performanta energetica a
cladirii, se exprima prin incadrarea intr-una dintre cele 7 clase , de la clasa A la
(consum scazut de energie) la clasa G. Proprietarii ar putea sa se orienteze astfel,
pentru a putea efectua tranzactii cat mai profitabile , spre o izolare termica cat mai
buna, respective inlocuirea ferestrelor si a usilor.
Aceasta probabilitate ar putea deveni realizabila, cu atata mai mult cu cat incepand
cu 9 iulie 2015 se intentioneaza ca obligativitatea sa se aplice si cladirilor aflate in
proprietatea sau adiministrarea autoritatilor publice si a institutiilor care presteaza
servicii publice cu o suprafata utila de peste 250 m patrati (pana in prezent limita se
situeaza la 500 m patrati).

Rata Inflatiei:
Romania a incheiat anul 2013 cu cea mai mai mica inflatie din 1990 incoace : 1.55%. Productia
agricola foarte buna si reducerea TVA la produsele de panificatie au dus inflatia la 1,55% n
decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflatia ncadrandu-se la limita inferioara n
intervalul tintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.
Pentru 2014 analistii anticipeaza ca inflatia va continua sa oscileze n primele luni n jurul
pragului minim de 1,5%, nsa, ulterior, va crete spre 3-4%.
Trendul descendent al inflatiei din prima parte a anului 2014 si cererea de consum inca slaba ar
putea ncuraja BNR s continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobanzii-
cheie i diminuarea graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii, masuri care vor putea antrena
scaderea dobanzilor la credite si relansarea creditarii, cu impact favorabil asupra economiei. De
altfel, BNR a nceput anul cu o reducere a dobanzii-cheie de la 4% la 3,75%, masura
acompaniata de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% i la
valuta de la 20% la 18%.

5

Prin decizia de a diminua dobanda-cheie respective a rezervelor minime obligatorii ,
BNR ar putea stimula astfel creditarea. Aceasta masura ar putea favoriza firma S
in situatia in care s-ar viza procurarea de resurse financiare prin intermediul
imprumutului bancar.
Creterea economica va incetini spre 2% dupa avansul de circa 3% din 2013. Economia va fi
sustinuta in continuare de cererea externa, fiind posibila si o revenire treptata a cererii interne, in
timp ce contributia agriculturii va fi modesta.
Inflatia va oscila la nceptul anului n jurul pragului minim de 1,5%, iar ulterior va creste spre 3-
4%. Cursul ar putea oscila ntre 4,35 i 4,65 lei/euro. Riscurile de depreciere sunt asociate cu
modificarile de politica monetara in SUA si cu revenirea turbulentelor politice avand in vedere
presiunile electorale interne.
Deficitul bugetar se va situa la aproximativ 2% din PIB anul acesta, ajustarea fiscala urmand sa
continue. Exporturile vor continua sa creasca cu 10%, la fel ca in 2013, ramanand unul dintre
motoarele PIB.
Luand in considerare faptul ca firma S isi importa marfa din Cehia si Slovacia
rata de schimb valutar poate influenta costurile de achizitie, reflectandu-se ulterior
in pretul final de vanzare, iar un curs in jurul a 4,65 lei/euro ar putea pune crea
presiuni.
Taxe si impozite
Incepand cu anul 2014, 30 de taxe si impozite vor fi majorate si vor fi introduse 5 taxe noi.
Cele mai importante modificari sunt:
- indexarea accizelor cu o rata a inflatiei de 4,77%,
- introducerea unei accize suplimentare pe combustibili,
- introducerea unui impozit de 1,5% pe cladirile speciale,
- cresterea cu 25% a redeventelor la resursele naturale
- introducerea posibilitatii de a majora taxele locale cu mai mult de 20% peste rata inflatiei n
cazul persoanelor fizice.
32 de modificari a produs executivul condus de Victor Ponta asupra Codului Fiscal si Codului de
Procedura Fiscala de cand este la guvernare, adica aproape doua modificari facute in medie pe
luna, din cele 123 de modificari operate in ultimii 10 ani, adica de la intrarea in vigoare a acestor
coduri in anul 2004, precizeaza Andreea Paul.

6

Introducerea accizei suplimentare la combutibil va afecta in mod negativ firma S,
costul de transport al marfurilor urmand a suferi cresteri ce vor impacta pretul de
vanzare al acestora.
Rata Somajului
Comsia Nationala de Prognoza anticipeaza o scadere de la 7,3% in 2013 la 7,0% in 2014, urmand
ca in 2015 sa se situeze la 6,8% iar in urmatorii doi ani sa scada pana la 6,7% respective 6,6%. De
curand s-au facut anunturi referitoare la subventii viitoare din partea autoritatilor pentru societatile
ce angajeaza proaspat absolventi (cu suma de 900 lei in cazul absolventilor de studii liceale si
1300 lei in cazul persoanele ce obtin diploma de licenta) cu conditia mentinerii locului de munca
pe o perioada de minim 1 an.
Aceasta masura poate deveni utila in situatia in care este necesara contractarea de
personal nou, cum ar fi , spre exemplu angajarea unor noi agenti de vanzari. O alta
posibilitate de fructificare a acestei facilitati ar putea fi reprezentata de decizia
societatii S de a deveni producatoare locala de armature, mai exact, costurile
salariale ar fi mai reduse decat in conditii normale.
Factorii manageriali :
Sistemul informational la nivel national:
Sistemul informational al unei firme are o deosebita importanta in desfasurarea activitatii
acesteia , informatiile fiind folosite atat la nivel managerial cat si de catre executanti.
Importanta sistemului informational este subliniata indeosebi la nivel national , atentia firmei
indreptandu-se spre reperarea circuitelor informationale privind transmiterea si culegerea
informatiilor.
Agenda Digitala a Romaniei reprezinta una dintre cele sapta initiative-pilot ale Strategiei
Europa 2020 elaborata de Comisi Europeana.
Printre obiectivele acesteia se numara conform art 4 din Hotrrea nr. 1132/2013 privind
organizarea si functionarea Agentiei pentru Agenda Digitala a Romaniei, precum si de modificare
a Hotararii Guvernului nr. 548/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru
Societatea Informational se numara si operarea de interfete dintre sistemele informatice ale
institutiilor publice si cetateni sau mediul de afaceri, fiind o poart de acces a acestora catre
serviciile publice electronice furnizate de administratia publica.

7

Printre atributiile principale se regasesc:
Dezvolta si opereaza urmatoarele sisteme informatice, asigurand din punct de vedere tehnic si
procedural functionarea:
Sistemul e-guvernare din cadrul Sistemului Electronic National, accesibil la adresa
www.e-guvernare.ro
Sistemul National Electronic de Plata Online a Taxelor si Impozitelor" din cadrul
Sistemului Electronic National, accesibil la adresa www.ghiseul.ro
Sistemul electronic de achizitii publice din cadrul Sistemului Electronic National,
accesibil la adresa www.e-licitatie.ro;
Sistemului informatic pentru atribuirea electronica a autorizatiilor de transport
international rutier de marfa, accesibil la adresa www.autorizatiiauto.ro -Este util pentru
verificarea autorizatiilor de transport , firma noastra importand marfa din Cehia si
Slovacia.
Sistemului de colaborare on-line, a instrumentelor si a serviciilor electronice concepute
pentru a permite cetatenilor si mediului de afaceri sa contribuie la initiativele
guvernamentale.
Sistem electronic centralizat de autentificare si de identificare a utilizatorilor pentru
furnizarea serviciilor de e-Guvernare;
Sistemul din cadrul Sistemului Electronic National prin care se asigura pentru serviciile
publice furnizate prin intermediul procedurii electronice, servicii de verificare i validare
a starii certificatelor digitale emise de furnizori de servicii de certificare acreditati
din statele membre ale Uniunii Europene.
Participa la realizarea strategiilor guvernamentale n domeniul e-guvernrii i colaboreaz cu
toate comisiile parlamentare si guvernamentale cu atributii n domeniul sau de activitate.
Elaboreaz si implementeaza proiecte pentru cresterea gradului de utilizare a tehnologiei
informatiei si comunicatiilor de catre cetateni si mediul de afaceri .
Toate aceste initiative ar putea sustine in mod real intreprinderile prin eficientizarea
raportarilor la institutiile statului. Luand exemplul firmei S, productivitatea
angajatilor ce au ca responsabilitate sa se asigure ca societatea depune in limitele
dispozitiilor legale toate declaratiile necesare, iar plata taxelor si impozitelor se face
corespunzator, ar creste in mod semnificativ prin diminuarea notabila a timpilor
morti, cum ar fi aglomeratiile de la ghisee. Aceste masuri ar avantaja totodata si
statul, colectarea taxelor si impozitelor facandu-se fara intarzieri, banii ajungand in

8

timp util la bugetele locale. Un alt aspect important il reprezinta imbunatatirea
gradului de corelare intre intentiile guvernantilor si cerintele reale ale economiei,
respectiv ale mediului de afaceri. O mai buna comnunicare intre aceste parti ar
putea aduce beneficii in mod reciproc.
Finalizarea proiectului Dezvoltarea interoperabilittii bazelor de date destinate IMM-urilor
(Ministerul pentru societatea informational)
-Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivittii Economice
Investitii pentru viitorul dumneavoastra!

Obiectivul general al proiectului: cresterea transparentei institutiilor publice si mbunatatirea
calitatii serviciilor publice oferite catre cetateni si mediul de afaceri.
Beneficiari directi: IMM-urile care inevitabil comunica cu autoritatile publice central si locale.
Beneficiari indirecti : IMM-urile din celelalte state membre UE care doresc sa desfasoare
activitati de prestari servicii in Romania si vor interactiona cu IMM-urile din Romania, Institutiile
administratiei publice central si locale din Romania si din celelalte state membre UE.
Principalele activitati ale proiectului au fost:
a) activitati de analiza, dezvoltare si testare sistem informatica;
b) activitati de informare si publicitate proiect;
c) activitati de management de proiect;
d) activitati de audit financiar i tehnic.
Portalul cuprinde 31 de aplicatii structurate in 3 categorii:
o Government to Government
o Government to Busines
o Business to Business
Portalul ofera n mod gratuit IMM-urilor (Business to Business) diverse aplicatii si functionalitati,
printre care se numara:
- Lucru colaborativ pe documente;
- Posibilitate de realizare site de prezenta online;
- Serviciu GIS pentru obtinerea de rapoarte;
- Catalog sabloane de documente precompletabile pe baza profilului firmei;
- implementare simplificat a unor fluxuri de documente in cadrul unui IMM;
- Abonare la serviciile SEAP pe baz de coduri CPV;

9

- Registru casa;
- Calculator taxe servicii;
- Cereri de rambursare online pentru OIPSI.

Printre aplicatiile din cadrul sectiunilor Government to Government si Government to
Businessenumeram:
- Verificare nume firma;
- Calendar de evenimente relevante pentru IMM-uri;
- Verificare insolventi/falimentari/inactive;
- Centralizare surse de finantare si programe gestionate de AIPPIMM;
- Obtinere online de rapoarte necesare politicilor ministeriale pe baza indicatorilor bilantieri
semestriali;
- Validare periodica status persoane cu dizabilitti;
- Avizare electronica pentru operatori de mesagerie (integrare cu provideri de mesagerie
Posta Romana).
Oficiului National al Registrului Comertului ofera un serviciu denumit RECOM Online
prin intermediul caruia se pot obtine:
Raport restrans despre o firma, cuprinzand : denumirea, adresa, numarul de telefon si fax,
forma juridica, codul unic de inregistrare, numarul de ordine din registrul comertului
Raport extins despre o firma cuprinzand pe langa datele de identificare si urmatoarele date
: obiect de activitate, tip de capital, capitalul social, asociati/actionari, administratori,
participarea straina la capital, fondul de comert, filiale /sucursale ;
Raport istoric al unei firme;
Informatii din bilanturile contabile anuale depuse la oficiile registrului comertului.
Statistici despre comercianti efectuate pe baza:
- datelor din registrul comertului. Acestea pot fi unicrtiteriale si multicriteriale referitoare la:
inmatriculari, mentiuni, radieri de firme pe diferite perioade si zone geografice
repartitii dupa obiectul de activitate
repartitii pe forme de proprietate
inmatriculari pe forme juridice
inmatriculari pe tipuri de comercianti

10

- bilanturilor contabile :
topuri de firme dupa cifra de afaceri, numarul de angajati etc.
clasamente privind investitorii straini
Toate rapoartele se dau pe tara si in profil teritorial.
La cerere se pot intocmi alte statistici uni si multicriteriale, tariful se stabileste in momentul
lansarii comenzii.
Clasamente pe diferite criterii: capital social subscris, cifra de afaceri, numar salariati, profit
brut/net, participare straina sau combinatii de acestea.
Accesarea serviciilor de acest tip este foarte folositoare, firma S putand astfel sa fie
in permanenta informata cu privire la numarul si situatia concurentilor sai.
Sisteme de control si evaluare nationala
Reorganizarea ANAF
Motivele reorganizarii :
-preconditie pt implementarea "Proiectului de modernizare a administratiei fiscale", proiect
pentru care s-a semnat un acord de imprumut cu Banca Mondiala in valoare de 70 de milioane de
euro in data de 8 mai 2013.
Puncte slabe ANAF:
- costuri ridicate de administrare a structurii organizatorice
- personalul era distribuit ineficient intre diferitele activitati ale administratiei fiscale,
precum si intre diferite unitati de la nivel teritorial, adica nu se respecta, de la un judet la
altul, aceeasi proportie intre numarul de personal alocat si numarul de contribuabili
administrati sau veniturile realizate.
Stiri referitoare la fiscalitate:
Guvernul va declansa prin intermediul ANAF si Inspectia Muncii un proiect pilot in semestrul
II al anului ce vizeaza o serie de controale la firme pentru identificarea muncii la negru si
evaziunii fiscale.
Case de marcat cu jurnal electronic

11

Toate firmele vor utiliza case de marcat cu jurnal electronic pana la finalul primului semestru din
2014, care vor inlocui actualele case de marcat cu role de hartie, a declarat ministrul Finantelor
Publice, Daniel Chitoiu.
Masura, pe care oficialul MFP o are in vedere pentru combaterea evaziunii fiscale si
imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare, va fi adoptata in urmatoarele 2-3 luni si va fi
implementata in etape.

In acest an vor avea obligatia sa utilizeze casele de marcat cu jurnal electronic marii contribuabili,
intr-o prima etapa, si contribuabilii mijlocii, in etapa a doua, iar IMM-urile ultimele.

Pentru dotarea cu noile echipamente, Fiscul va acorda deducere din impozitul pe profit
pentru costurile cu noile case de marcat si pentru programul electronic. Costurile sunt
estimate la 40-60 de euro/echipament.

Informatiile cu privire la relatia contribuabil-inspector fiscal se regasesc in Carta drepturilor si
obligatiilor contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale - Ordin ANAF nr.
713/2004.

Avizul de inspectie fiscala

Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale veti fi instiintat despre aceasta actiune printr-un aviz de
inspectie fiscala, care va fi transmis, in scris, de organul fiscal, astfel:
- cu 30 de zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru marii contribuabili;
- cu 15 zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru ceilalti contribuabili.

Prin avizul de inspectie fiscala veti fi instiintat cu privire la:
a) organul de inspectie fiscala care va efectua inspectia fiscala;
b) temeiul juridic al inspectiei fiscale;
c) data de incepere a inspectiei fiscale;
d) obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
e) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.

Dreptul de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie
sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii;

12

Dreptul ca activitatea dumneavoastra sa fie cat mai putin afectata pe timpul desfasurarii
inspectiei fiscal;
Dreptul de a fi informat;

Pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale veti fi informat asupra constatarilor rezultate din
inspectia fiscala.
Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informatii;
Dreptul de a refuza furnizarea de informatii;
Sotul/sotia si rudele contribuabilului pana la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de
informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri.
Preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii
contabili, medicii si psihoterapeutii pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care
au luat cunostinta in exercitarea activitatilor.
Persoanele sus-mentionate, cu exceptia preotilor, pot totusi furniza informatii, dar numai cu
acordul persoanei despre care au fost solicitate informatiile.
Dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate
Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale aveti dreptul sa beneficiati de asistenta de
specialitate sau juridica.
Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;
Dreptul de a primi dovada scrisa in cazul retinerii unor documente de catre organele de
inspectie fiscal;
Dreptul de a cunoaste rezultatele inspectiei fiscal.
ANPC:
Toate firmele Registru Unic de Control Refuz la prezentarea acestuia amenda intre 1000 si
2000 lei .
Orice firma, indiferent de domeniul de activitate, ar trebui sa isi cunoasca drepturile
si obligatiile, avand posibilitatea astfel sa impiedice abuzurile reprezentantilor
insitutiilor statului, cat si sa minimizeze pe cat posibil cuantumul amenzilor care ar
putea surveni in urma acestor controale.
Factori importanti, cu influenta asupra mediului anteprenorial
Indiferent de performantele sale economice, activitatea unei companii se va forma la intersectia
ntre factorii: de natura legislativ-normativa, sociali, financiari, tehnologici, politici i globali.

13

Fiecare factor influeneaza mediul antreprenorial ntr-un mod diferit, si pot actiona atat n sensul
scaderii cat si n sensul cresterii performantelor sale. Gradul de adaptabilitate si flexibilitate a
personalitatii antreprenorului au un cuvant greu de spus. Astfel, un antreprenor cu cunostinte
solide n domeniul resurselor umane va da dovada de tact si diplomatie n cazul unei crize de
personal.
n aceeasi masura un antreprenor care nu se informeaza despre legislatia care i reglementeaz
activitatea, chiar daca beneficiaza de consiliere juridica, se va afla n imposibilitatea deschiderii si
mentinerii unui dialog productiv cu statul roman sau va obtine cu dificultate o finantare, fie ea
prin societati financiar-bancare, cat si prin institutii europene.
Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formarii mediului tehnologic. Tehnologia,
n sensul larg al notiunii, constituie acea competenta a macro-mediului reprezentata de un set de
procese prin care o combinatie oarecare de resurse sunt transformate n produse ale acestuia.
Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovatiei tehnologice
si gradul relativ de risc. Ele sunt determinate n principal de urmatorii factori tehnologici:
cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de transfer a tehnologiilor, atractia
tehnologica a sectorului si alura arborelui lui tehnologic, rata de nnoire a produselor, ritmul de
aparitie a inventiilor, calitatea sistemului de telecomunicatii.
Influente pozitive:
Imbraca activitatea antreprenoriala si mbunatateste serviciile oferite, sustin evolutia si
competitivitatea mediului antreprenorial.
Influente negative:
Sunt conditionati de pregatirea antreprenorilor, de bugetul alocat, de acestia pentru modernizare
si retehnologizare si de modul cum angajatii vor sti sa profite de investitia facuta. Sunt factorii cu
cel mai nalt grad de perisabilitate, si din acest motiv ntampina dificultati din partea
antreprenorului asupra luarii unei decizii ferme de modernizare a activitatii.
In privinta factorilor tehnologici, firma S ar putea fi afectata in ipoteza aparitiei
unor noi tehnologii/utilaje in domeniul productiei de armatura, mai exact, atunci
cand furnizorii societatii s-ar afla in incapabilitatea de a se alinia la noile tendinte,
nedispunand de resursele financiare aferente acestor investitii. Firma S ar fi astfel
nevoita sa isi caute noi furnizori, existand riscul ca ofertele acestora sa nu fie unele
satisfacatoare. Insa, dupa o analiza minimala, nu se asteapta sa aiba loc modificari
substantiale in procesul de productie al armaturii.

14

O alta ipostaza, in care firma S ar trebui sa acorde o mare importanta acestor
factori este situatia in care ar intentiona sa isi construiasca o linie proprie de
productie. S-ar analiza atunci, costurile cu utilajele, costurile cu personalul, costurile
cu utilitatile si s-ar compara ulterior cu cuantumul vanzarilor previzionate pentru a
se stabili daca investitia este una rentabila si nu va destabiliza firma. O decizie de
acest tip ar putea avea ca efect chiar si falimentul firmei, prin urmare aceasta trebuie
sa fie bine fundamentata.
In ceea ce priveste gama de utilaje din componenta unei linii de productie a armaturii,
putem exemplifica:
Masina de taiat armatura cu polizor disc 400 mm cu pedala G1 M11
Este ideala pentru taiarea armaturii si a profilelor din metal (polizor integrat, actionare
manuala cu mana si cu picior).

Specificatii tehnice:
Unghi reglabila intre 45-90 grade
Putere motor= 1.8 kW,
Voltaj= 380 v AC/50 HZ
Disc taiere= 400 mm
Latime- 70 cm,
Adancime- 57 cm,
Inaltime- 130 cm,




Pe langa operatia de debitare, se mai executa fasonarea armaturii. Fasonarea armaturii consta in
prelucrarea acesteia conform cotelor din proiect, adica a indoirii barelor la unghiuri si la cotele
precizate. Ea se poate executa manual sau mecanizat.

15

Fasonarea se executa cu o miscare lenta, fara socuri. In cazul folosirii masinilor de indoit,
pentru barele din oteluri cu profil periodic se va utiliza numai viteza mica a masinii. Barele cu
diametre mai mari de 25 mm se vor fasona numai la cald. Este recomandabil sa nu se execute
armaturilor la temperaturi sub - 10 c. Barele se vor indoii in camp dupa un arc de cerc cu o raza
de cel putin 10d.
3

Fasonarea mecanizata se face cu ajutorul masinilor de fasonat. Acestea sunt alcatuite din :
1- batiu
2- mecanismele de antrenare; dispozitivele de comanda si de lucru
3- placa de lucru metalica (in partea de sus a batiului)
4- disc activ rotativ cu locasuri pentru fixarea organelor de fasonare (6 dornuri, roti, rigle cu
gauri)
5- doua sau mai multe placi transversale fixe sau reglabile, prevazute cu locasuri pt. dornuri
sau roti care formeaza organele pasive;
6- dorn

Pentru utilizarea rationala a masinilor, e necesara cunoasterea performantelor lor, utilizarea
dispozitivelor anexa si dispunerea de tabele ajutatoare care sa indice unghiul de rotatie pt realizarea
unei indoiri simple sau duble si diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se indoaie concomitent.
Operatii tehnologice principale:
a) Stabilirea schemei de lucru;

3
http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/ARMATURI-FASONAREA65422.php

16

b) Montarea pe masa de lucru a riglelor gaurite, a dornurilor si a rolelor de indoire pe dornuri,cotele
A si B se calculeaza in funcite de cotele din proiect ale armaturii si diametrul ei, iar dimensiunea rolei
se stabileste in functie de diametrul barei;
c) Stabilirea unghiului de indoire;
d) Aducerea barelor in pozitia premergatoare fasonarii si insemnarea; cu creta a locului de
indoire(care corespunde cu axul dornului de pe disc);
e) Actionarea masinii si realizarea fasonarii dorite.
Factorii politici
O politica libera incurajeaza mai mult libera initiativa, realizeaza o interventie mai redusa a
statului in economie, promoveaza un regim de taxe si impozite mai redus in timp ce o politica
sociala pune accent pe protectie sociala, reducerea somajului, fiscalitate mai ridicata pentru
sustinerea programelor sociale etc.
4

Pentru ca stau la baza dezvoltarii mediului antreprenorial, i putem numi factori primari. Regimul
politic a influentat n mod decisiv aparitia sau dezvoltarea mediului antreprenorial ntr-o anumita
tara sau zona geografica.
Cel mai mare pericol pentru Romania ilreprezinta deciziile politice care duc la miscari bruste
pe plan extern.
Principalul pericol pentru economie in 2014, an electoral, consta in deciziile politice interne care
sa nu fie intelese bine pe plan extern si sa determine miscari bruste si masive de capital, a declarat
guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
De asemenea, el a precizat ca, daca ar avea disponibilitati, ar face investitii in continuare, "in
agricultura, in sectoare productive care au perspectiva".
"Chiar si in domeniul imobiliar piata cred ca-si va reveni", a adaugat seful bancii centrale.
In ceea ce priveste creditarea, Isarescu considera ca aceasta va fi reluata treptat, "din moment ce
creditul in lei creste".
"Se va accentua creditarea in lei si va ajunge sa compenseze scaderea creditului in valuta, astfel
incat sa avem pe total o crestere a soldului imprumuturilor. Se intampla oricum, este un proces
deja inceput", a subliniat acesta. mai mult
O decizie politica privind reducerea CAS si TVA va fi luata in toamna

4
Florin Vaduva-Managementul strategic al firmei, Ed. UTM, Bucuresti, 2004


17

O decizie politica privind reducerea contributiilor de asigurari sociale (CAS) cu 5 puncte
procentuale si revenirea TVA de la 24% la 19%, din 2014, va fi luata in toamna acestui an, a
declarat ministrul Finantelor Publice, Daniel Chitoiu.
Ministrul Finantelor Publice a precizat ca trebuie vazut mai intai care dintre cele doua masuri va
avea mai mare impact in economie, in sensul stimularii cresterii economice si al reducerii
evaziunii fiscale.
In functie de rezultate, va fi luata o decizie politica privind aceste masuri in toamna acestui an.
"Pe baza unor date foarte concrete, in toamna o sa stim exact cum construim bugetele pentru
2014, 2015 si 2016. Intentia si angajamentul nostru merg in primul si in primul rand spre
reducerea contributiilor de asigurari sociale la angajator", a precizat Victor Ponta.
Georgian Ghervasie, consilierul pentru promovare economica al premierului Victor Ponta, a
declarat luni ca reducerea CAS este posibila din 2014, in functie de studiul de impact ce va fi
facut de Ministerul Finantelor.
"Focalizarea trebuie sa stea pe trei mari componente. Cel mai important este bugetul pe anul
viitor, care trebuie sa fie unul realist, care sa reflecte continuarea reformelor structurale si nu in
ultimul rand a reformelor structurale din domenii cheie, precum administratia fiscala, companii de
stat", spune Tanasescu.

Problemele Parlamentului:
- Adoptarea multor proiecte care se constata ulterior ca sunt neadaptate realitatilor scoiale.
- Majoritatea legilor si ordonantelor modifica sau le abroga pe acelea deja existente.
- Modificari frecvente si contradictorii.
De exemplu: taxa de mediu, acum se restituie..etc
Solutii: Dezbateri publice mai intense si cu un grad sporit de seriozitate anterior adoptarii
legilor.

Factorii demografici cuprind ansamblul elementelor demografice ce actioneaza direct sau
indirect asupra firmelor. In aceasta categorie intra: numarul populatiei, structura pe sexe, varsta,
pregatire profesionala, numarul populatiei ocupate, a populatiei active, durata medie de viata etc.
Avand in vedere faptul ca in managementul modern resursa umana este considerata cea mai
importanta resursa a firmei, analiza factorilor demografici capata o importanta din ce in ce mai

18

mare. Pentru firma, populatia are un rol dublu: forta de munca si/sau consumatori finali directi sau
indirecti. Privita ca forta de munca, numarul si structura populatiei pot constitui preocupari
majore ale firmei mai ales pe termen lung, pentru asigurarea schimbului de generatii dar si pe
termen mediu si scurt, pentru asigurarea dezvoltarii firmei si acoperirea migrarilor de personal de
la o firma la alta.

Daca numarul de salariati este in crestere inseamna ca situatia economica se
imbunatateste iar numarul cererilor de termopane pe piata va creste.
Ceea ce influenteaza negativ firma este faptul ca, daca numarul de salariati creste, ar
putea insemna ca noi firme din sector pot patrunde pe piata.

Factorii juridici
n conformitate cu dispoziiile Constituiei Romniei, republicat, autoritatea judectoreasc este
alctuit din instanele judectoreti, Ministerul Public i Consiliul Superior ai Magistraturii.
Acestea sunt reprezentate n teritoriu de urmtoarele organisme:
- Curtea Constituional
- nalta Curte de Casaie i Justiie
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Direcia Naional Anticorupie
- Curile de apel
- Tribunalele
- Judectoriile
- Institutul Naional al Magistraturii




19

Curtea Constitutionala:
Rol: asigura echilibrul intre puterile statului si vegheaza la respectarea suprematiei legii;
Probleme:
- Judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti in majoritatea cazurilor pe criteria politice
- Instabilitatea legislativa si institutionala
Firmele condamnate penal vor plati sume uriase la bugetul de stat, fiindu-le imposibil sa isi
mai revin economic. Noul Cod Penal prevede pedepse cuprinse ntre 100 si 5.000 de lei pe zi,
pentru firmele gasite vinovate de comiterea unei infractiuni, cu un total de pana la 600 de zile
Astfel, cea mai usoar pedeapsa pe care o companie o poate primi, este de 6.000 de lei, iar cea
mai grea este de 3 milioane de lei! Limitele pedepselor pentru companii sunt triplate n Noul Cod
Penal.
Amenda este pedeapsa principala pe care o poate primi o persoan juridica, SRL, SA sau ONG,
care este gasita vinovata de comiterea unei infractiuni.
Potrivit articolului 137 din Noul Cod Penal, amenda consta n suma de bani pe care persoana
juridica este condamnata sa o plateasca statului.
O zi de amenda este cuprinsa ntre 100 i 5.000 de lei, iar suma exacta echivalenta unei zile
este stabilita de judecator n functie de cifra de afaceri a societatii sau n functie de valoarea
activului patrimonial, n cazul ONG-urilor.
Amenda, se prevede n NCP, poate fi aplicata pentru o perioada cuprinsa ntre 30 i 600 de zile,
numai ca, acolo unde arata limitele speciale ale aplicarii amenzilor, timpul minim pentru care
poate fi aplicata o amenda este de 60 de zile.
Astfel, atunci cand legea prevede numai pedeapsa amenzii pentru infractiunea de care este acuzata
o companie, zilele amenda sunt ntre 60 i 180, daca pedeapsa este de cel mult 5 ani de nchisoare
sau amenda, limitele sunt ntre 120 i 240 de zile, daca pedeapsa este de cel mult 10 ani,
compania poate fi amendat ntre 180 i 300 de zile, ntre 240 i 420 de zile de amenda cand legea
prevede o pedeapsa de maximum 20 de ani, i ntre 360 i 510 zile de amenda, daca pedeapsa
prevazuta de lege este fie mai mare de 20 de ani sau detentie pe viata.
Mai mult, legea prevede ca la stabilirea numarului de zile amenda, dar si la stabilirea cuantumului
acesteia corespondent unei zile se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut, dar
si de valoarea celui urmarit, caz n care limitele zilelor amenda se pot majora cu o treime,
fr nsa sa poata depasi 600 de zile.

20

Cu alte cuvinte, daca o societate comerciala a comis o fapt penala n vederea obtinerii unui folos
banesc, pe care nsa nu a reusit s l dobandeasca prin comiterea infractiunii, judecatorul va tine
cont, n aplicarea pedepsei, de suma pe care compania urmrea sa o obtina!
Sistemul juridic romanesc se afla intr-un proces de reformare. Activitatea acestuia
are destul de multe probleme pentru solutionarea carora se fac eforturi, Comisia
Europeana monitorizand demersurile efectuate in acest sens, oferind chiar si
recomandari. A fost introdus in Noul Cod Penal arestul la domiciliu, si se
intentioneaza reglementarea muncii in folosul comunitatii si aplicarea unor noi
masuri de executare a pedepselor.
Factorii socio-culturali sunt cei care formeaza acel mediu specific (mediul demo-psiho-
lingvistic, mediul socio-cultural) constituit din modele de comportament individuale si de grup
care reflecta atitudini, valori si obiceiuri.
Sistemul de valori al societatii, ca si comportamentele ce motiveaza acest sistem, vor constitui
un element specific de directionare pentru sistemul de afaceri. Atitudinea populatiei fata de
munca, stilul de viata, securitatea sociala, atitudinea etnica, religioasa si ecologica, nivelul
educational, mobilitatea populatiei si structura pe varste, reglementarile de natura etica, atitudinea
fata de calitatea produselor si cea de economisire - sunt cativa din factorii socio-culturali care pot
influenta situatia unor sectoare economice si a afacerilor aferente.

Factorii naturali:
Din categoria factorilor naturali fac parte resursele minerale, apa, solulk, clima, vegetatia, fauna,
relieful.
Din perspectiva firmei S, impactul acestora este unul foarte redus, aproape
inexistent din cauza obiectului de activitate. Acesta se poate manifesta totusi
periodic, pe perioada iernii, putand afecta aprovizionarea societatii, marfa fiind
importata din Cehia si Slovacia. Firma se poate confrunta din aceasta cauza cu
rupturi de stoc, fiind expusa posibilitatii de a pierde clienti. Societatea ar putea sa
previna aceste efecte prin constituirea unor stocuri mai mari , insa asta ar reprezenta
un dezavantaj concretizat prin imobilizari financiare crescute.







21

Analiza Mediului Competitional
Gradul de rivalitate pe piata
Confruntati cu aceleasi probleme si expusi n general acelorasi riscuri, concurentii dintr-un
sector lupta unii mpotriva altora pentru obtinerea unor pozitii avantajoase, iar rivalitatea lor poate
mbraca diverse forme: concurenta prin pret, batalii publicitare, introducerea de produse noi,
ameliorarea serviciilor sau garantiilor pentru clienti. O rivalitate intensa este n beneficiul
clientilor si evident n detrimentul rentabilitatii concurentilor existenti.
Rivalitatea intensa este dupa M.Porter rezultatul actiunii unui complex de factori
structurali, care se gasesc n stransa legatur unii cu altii:
- prezenta unui numar ridicat de concurenti sau a unor concurenti de dimensiuni relativ
egale, face deseori neobservata sporirea numarului "rebelilor", care considera ca actiunile
lor nu vor fi observate de firmele rivale;
- ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determina firmele concurente sa se angajeze
ntr-o lupta apriga pentru cote de piata ;
- costurile fixe inalte obliga firmele sa-si utilizeze complet capacitatile de care dispun, ceea
ce duce deseori la diminuarea sensibila a preturilor, mai ales in conditiile unui exces de
capacitate;
- lipsa diferentierii determina deseori cumparatorii ca n alegerile lor sa se axeze pe pret si
calitate, generand astfel o concurenta putemica ;
- diversificarea concurentilor si mizele strategice inalte genereaza comportamente diferite n
sector ;
- barierele inalte de iesire din sector obliga unele firme sa ramana si sa continue lupta aici,
chiar daca castigul lor este redus sau nregistreaza pierderi.

In analiza structurii concurentei, numarul de firme cu care se concureaza nu este relevant, de
aceea este necesar a se determina structura mediului concurential. Pentru determinarea
structurii se propun 3 metode : indicele partial de concentrare (indica pozitia primelor 4, 8 sau
12 firme de pe o piata), indicele HH (Herfindhal Hirschman), indicele HT (Hall Tideman).
Indicele HH este cel mai folosit pentru masurarea gradului de concentrare a pietei . "
5
Valoarea sa
variaza intre 0 (concurenta perfecta) si 10000( monopol).Cu toate acestea, nu exista niveluri
unanim acceptate pentru incadrarea unei piete in urmatoarele categorii : piata slab concentrata,
piata mediu concentrata, piata puternic concentrata
Societatea S activeaza pe o piata concentrata, cota de piata a acesteia fiind de doar
18%. Referitor la ritmul de crestere al pietei , putem spune ca este posibila o usoara
evolutie in sens pozitiv in viitorul apropiat.
Din perspectiva economiei de scara , firma S nu este in randul celor ce pot
beneficia de avantajele acestei caracteristici. Pentru ca organizatia a suferit o scadere
drastica a cotei de piata, intr-un timp relativ scurt (2-3 ani), ajungand sa piarda
42%, costurile unitare au crescut foarte mult, aceasta aflandu-se in imposibilitatea
de a-si crea avantaje competitive prin reduceri de pret sau discount-uri
semnificative.
Gradul de diferentiere al produselor este unul foarte redus, manifestandu-se doar in
cazul firmelor ce si-au brevetat propriile sisteme (ex VECA, REHAU). Firma S
comercializeaza profile pentru mai multe tipuri de sisteme, acesta putand fi
considerat un avantaj.


5
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8081/consiliul_concurentei_raport.pdf

22

Puterea de negociere a furnizorilor
Furnizorii, crescand pretul, reducand calitatea si modificand conditiile de livrare a
produselor lor, au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Angajati extrem de
competenti sunt greu de gasit pe piata, cum dealtfel o mana de lucru sindicalizata poate, prin
negocieri, sa-si prevaleze o parte substantiala din profitul sectorului.
Un grup de furnizori devine puternic daca:
- este dominat de un numar restrans de firme si este mai concentrat decat sectorul de
activitate n care-si vinde produsele;
- nu este obligat s fac fata unor produse substituibile care se adreseaza aceluiasi sector de
activitate;
- sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de furnizori;
- produsul sau constituie o intrare importanta pentru activitatea derulata de cumparator;
- produsele grupului sunt diferentiate sau impun costuri de schimbare a partenerului de
afaceri.

Statul este si el o forta care poate influenta structura concurentiala a sectorului, dar este
mai adecvat de studiat aceast forta prin intermediul celor cinci descrise anterior, decat
considerandu-l o forta aparte.
Este important insa pentru analist sa inteleaga faptul ca aceste forte nu sunt independente
si ca ele se influenteaza reciproc. De exemplu, o putere a furnizorilor prea mare poate reprezenta
o motivatie suplimentara pentru cautarea unor produse de substitutie si in acelasi timp o
descurajare evidenta pentru noii intrati. Invers, daca exista produse de substitutie asemanatoare,
atunci pe filiera furnizor-producator-beneficiar va exista o stimulare suplimentara pentru o
distribuire echitabila a castigului si o concertare a eforturilor pe linia conservarii atractivitatii
sectorului.
Furnizorii firmei S au o putere mare de negociere, datorata ponderii mici a
societatii in cifra de afaceri a acestora.
Bariere de patrundere pe piata a unor noi competitori
Piata este cadrul derularii opreratiunilor economice la care participa diversi operatori
economici, al competitiei dintre acestia. Amenintarea intrarii pe piata a unor noi competitori vine
din partea intreprinderilor, care ar putea, prin creare sau diversificare, sa isi faca aparitia cu o
oferta competitiva.
Principalele bariere de intrare pe piata sunt:
-economia de scara, care implica o dimeniune minima a activitatii unei intreprinderi care ii
poate asigura acesteia o pozitie competitiva din punct de vedere al costurilor;
- avantajele intreprinderilor deja existente in sector; de exemplu, accesul la tehnologie poate fi
protejat printr-un brevet; materiile prime pot fi controlate de cativa producatori;

23

- accesul la reteaua de distributie existenta; pentru o firma noua intrata pe o piata acest acces
poate fi destul de dificil si costisitor;
- gradul de fidelizare a clientilor creaza legaturi economice stabile intre partenerii existenti pe
piata, limitand intrarea noilor firme;
- diferentierea produselor existente pe piata poate face dificila introducerea unui nou
concurent;
Patrunderea pe piata a unor noi competitor pentru firma S ar putea fi
ingreunata de investitiile mari in utilaje in ipoteza in care firma emergenta
doreste sa aiba statutul de companie producatoare. Un alt inconvenient il
reprezinta prezenta pe piata a unor concurenti ce si-au construit un renume, un
brand, atragerea clientilor dovedindu-se astfel mai dificila, necesitand eforturi
mai mari si mai indelungate.
Ca produse de substitutie, se pot mentiona tamplaria din aluminiu sau tamplaria din lemn
stratificat. Este foarte important modul si relevant informatiilor cu care explica
reprezentantii clientilor firmei S diferentele existente intre profilele PVC si alternativele
la acestea.
Durata de viata este o cerinta la care aluminiul este de departe in frunte si asta pentru ca pe
masura trecerii timpului aluminiul.
Izolarea termica: PVC-ul a primit calificativele cele mai bune, cel maxim fiind pentru profilele
cu 5 6 camere de izolare. Aluminiul fara ruperea puntii termice poate fi utilizat la exterior doar
atunci cand incaperile nu sunt incalzite (garaj, case scari) sau circulatia este foarte intensa. se
durifica.
La greutate, calificativele maxime le obtine aluminiul. Greutatea este importanta la ferestrele cu
foi mobile mari si, mai ales, la usi.
Rezistenta la agentii atmosferici este o cerinta la care PVC-ul imitatie lemn datorita problemelor
care apar la expunerea la soare a obtinut un calificativ mai slab. Lemnul stratificat are, de
asemenea, un calificativ slab datorita rezistentei scazute la umiditate si la expunerea la soare.
Dilatarea profilelor, la diferentele de temperatura de la vara la iarna sau in timpul iernii de la
exterior la interior, poate aduce inconveniente atat in zona imbinarii tocului cu zidaria, dar si n
cazul foilor mobile de la ferestre si usi.

24

Alegerea culorii preferate este o cerinta care poate fi satisfacuta relativ usor la aluminiu
deoarece exista in tara vopsitorii care au pe stoc o paleta mare de culori sau pot aproviziona
relativ usor orice culoare din paleta de culori RAL. La PVC exista posibilitatea alegerii dintr-un
numar relativ restrans de culori atat la nuante RAL, ca si la imitatie lemn. La aluminiu imitatie
lemn exista pe piata o oferta destul de larga de esente de lemn si, la nevoie, se poate comanda una
speciala. Lemnul stratificat se realizeaza din cateva esente care pot fi vopsite in nuante diferite.
Pastrarea aspectului exterior o perioada de peste 15 ani este o cerinta care este indeplinita cel
mai bine de aluminiul vopsit in diverse culori. PVC-ul alb, datorita faptului ca in timp isi schimba
uor culoarea spre gri sau bej, a primit calificativul satisficator. Lemnul stratificat, in functie de
tipul vopselelor folosite, trebuie revopsit dupa 3 7 ani.
Intretinerea ulterioara: la aceasta cerinta se are vedere n mod deosebit usurinta stergerii si
spalarii tamplariei. Daca la aluminiu si PVC singura grija este sa nu spalam cu materiale care sa
atace plasticul sau vopseaua, la lemn, asa cum am aratat anterior, vopseaua se deterioreaza dupa
un numar de ani ingreunand intretinerea tamplariei.
6


Grupurile Strategice
In identificare acestora s-au conturat 3 grupuri strategice, formate din:
1. Firma O
2. Firmele S si SP
3. Firma F si Reprezentantele
Firma S nu are avantaje competitive de care poate profita, ci, din contra, se gaseste intr-o
situatie dificila, avand preturi destul de ridicate si o calitate de nivel mediu a produselor.

Analiza satisfactiei clientilor si a utilizatorilor
Analiza clientilor permite ca utilizand metode traditionale de marketing pentru studiul
consumatorilor, sa realizam o prima imagine globala privind dimensiunea cererii n sector si sa
anticipam posibilitatile noi de dezvoltare sau riscurile majore cu care ntreprinderile de aici se pot
confrunta. Aceasta imagine priveste atat natura si caracteristicile cererii cat si evolutia acestei
cereri.
In prezent, consumatorii dispun de o gama din ce n ce mai mare de produse si servicii pe
care le pot achizitiona. Firma trebuie sa cunoasca elementele care determina satisfactia din
perspectiva clientului.

6
http://www.pptt.ro/tehnic/ce-alegem-pvc-aluminiu-sau-lemn-statificat/

25

Satisfactia clientului este rezultatul resimtit de un cumparator n urma relatiei sale cu o firma ale
carei performante s-au ridicat la nivelul asteptarilor. Cumparatorii sunt satisfacuti atunci cand
asteptarile lor sunt implinite si incantati atunci cand acestea sunt depasite. Clientii satisfacuti
raman fideli mai mult timp, cumpara n cantitate mai mare, sunt mai putin influentati de pret si
prezinta altor persoane firma ntr-o lumina favorabila.
Clientii firmei S sunt reprezentati de firmele ce comercilizeaza profile PVC iar
utilizatorii pot fi , atat persoane fizice cat si persoane juridice. Se pot observa
discrepante intre preferinta clientilor pentru o armatura mai ieftina si dorinta
utilizatorilor de a achizitiona produse ce au o durata de viata si o calitate mai
satisfacatoare. Clientii pot considera colaborarea cu firma S mai putin
avantajoasa , din prisma faptului ca aceasta este doar importatoare iar produsele
oferite sunt de o calitate mai slaba, in timp ce, la concurenta pot gasi armatura de
o calitate foarte buna la preturi putin mai mici.
Pozitionarea produselor sau serviciilor firmei S comparativ cu cele ale concurentei:

FIRMA

S

O

SP

F

REPREZENTANTELE

CALITATEA

Buna


Foarte buna

Buna

Slaba

Foarte buna















26


Analiza furnizorilor
Procesul de aprovizionare este o veriga esentiala in ciclul de dezvoltare al unui produs, iar
tinerea lui sub control reprezinta o cerinta obligatorie a standardului ISO 9001:2000 (cap.
7.4.1:"Organizatia trebuie sa evalueze si sa selecteze furnizorii pe baza capabilitatii acestora
de a furniza un produs in concordanta cu cerintele organizatiei. Trebuie stabilite criteriile
de selectie, de evaluare si de reevaluare. Trebuie mentinute inregistrari ale rezultatelor
evaluarilor si ale oricaror actiuni necesare rezultate din evaluare.").

Fig.1 Spirala calitatii
Spirala calitatii (fig.1) pune in evidenta necesitatea construirii calitatii pe tot parcursul ciclului
de viata al produsului si reluarea de fiecare data a succesiunii etapelor din ciclul de dezvoltare la
un nivel calitativ superior. Fiecare etapa este conditionata de etapa premergatoare si conditioneaza
etapa ce ii urmeaza.
Societatea S importa armatura de la furnizori din Cehia si Slovacia. Pentru firma S,
aprovizionarea de la 2 furnizori poate reprezenta un aspect pozitiv judecand din
perspectiva posibilitatii mai scazute de a se confrunta cu rupturi de stoc, iar ca aspect
negativ putem mentiona faptul ca un volum mai mare de comenzi catre un singur furnizor
ar putea permite obtinerea unor discount-uri.





27


Planul Strategic
Viziunea
Firma S isi propune sa fie optiunea numarul 1 pentru fiecare client care doreste calitate la pret
corect in domeniul propriu de activitate.
Misiune
Satisfacerea cerintelor clientilor reprezinta misiunea noastra principala. Le ascultam dorintele si le
oferim cele mai potrivite solutii, in conditii de maxima seriozitate si responsabilitate. Urmarim
imbunatatirea continua a performantelor si a calitatii produselor oferite, pe baza observatiilor si a
sesizarilor clientilor.
Obiective
- Obtinerea unei cote de piata de 5%/ an in urmatorii 3 ani;
- Consolidarea unei cote de piata de 35% in urmatorii 3 - 5ani
- Diversificarea portofoliului de produse pana la sfarsitul anului 1
- Imbunatatirea calitatii produselor la nivelul cerintelor pietei
- Eficientizarea activitatii departamentului de Marketing si a celui de Vanzari
Optiuni Strategice
- Extinderea portofoliului de client prin abordarea pietelor de desfacere din principalele
orase (Constanta, Iasi, Cluj, Brasov, Timisoara, Craiova).
- Restructurarea portofoliului de produse,astfel incat sa aiba o adresabilitate mai mare catre
potentialii clienti:
o Din punct de vedere al gamei profilelor ;
o Din punct de vedere al calitatii: f.buna si buna;
o Din punct de vedere al pretului : cuprins intre 2.80 u.m si 3.10 u.m;
- Gasirea de variante alternative de aprovizionare, altele decat cele din Cehia si Slovacia,
eventual din randul producatorilor locali.
- Deschiderea propriei linii de fabricatie, dupa atingerea cotei de piata de 30%.





28