Sunteți pe pagina 1din 4

Valoarea justa

Notiunea de valoare justa se regaseste in standardele internationale de contabilitate (IAS 16, IAS
19, IAS 36, IAS 38, IAS 39, IAS 40, IAS 41) iar organismul de reglementare contabila IASB nu renuntat la
acest concept nici cu ocazia elaborarii standardelor internationale de raportare financiara, utilizandu-l si in
cadrul IFRS-urilor nou emise (IFRS 2 si IFRS 3).
Toate aceste standarde cer utilizarea valorilor juste pentru una sau mai multe clase de active sau
datorii.
Astfel, in iunie 2004, FASB (organismul de reglementare contabila din USA) a emis un proiect
privind masurarea valorii juste, care furnizeaza informatii privind evaluarea valorii juste si aplicarea acesteia
asupra activelor si datoriilor financiare si nonfinanciare.
Se impune definirea conceptului de valoare justa, asa cum il regasim in cuprinsul standardelor de
contabilitate elaborate de IASB:
“valoarea justa reprezinta suma la care poate fi tranzactionat un activ sau deconta o datorie, de
buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este deteminat in
mod obiectiv”.
Avand in vedere o astfel de definitie, intrebarea care apare este: de ce valoare justa si nu valoare de
piata, in conditiile in care aceasta din urma indica in mod clar faptul ca trebuie sa cautam pretul pe o piata?
Intr-adevar, valoarea de piata poate constitui valoarea justa cand exista piete active, dar ce se
intampla in situatiile in care nu exista persoane din afara intreprinderii dornice sa achizitioneze activele sau
sa isi asume datoriile intreprinderii?
Pentru aceste cazuri, valoarea de piata nu mai reprezinta o referinta si, de aceea, utilizam valoarea
justa.
In continuare vor fi sintetizate principalele cerinte cu privire la valoarea justa ce apar in cadrul
standardelor internationale de contabilitate.
Un aspect foarte important, atunci cand abordam problema valorii juste, il reprezinta identificarea
activului sau a datoriei ce trebuie evaluat(a).
In momentul estimarii valorii juste, trebuie sa existe siguranta ca estimarea este efectuata pentru
activul sau datoria recunoscut(a) in situatiile financiare si nu pentru alt element.
De exemplu, majoritatea automobilelor vandute in Orientul Apropiat sunt echipate cu aer
conditionat.
Pretul de piata al automobilelor presupune ca automobilele sunt echipate asemanator.
Daca o intreprindere detine un parc de automobile fara aer conditionat, pretul de piata al
automobilelor cu aer conditionat trebuie sa fie ajustat pentru a reprezenta valoarea justa a activelor
recunoscute in situatiile financiare.
Referitor la valoarea justa apare o serie de intrebari: cat de credibile sunt valorile juste?; cat este de
usor sa auditam valorile juste?; renuntam la costul istoric sau valoarea justa este retinuta ca o conjunctie cu
celelalte baze de evaluare?; care sunt implicatiile asupra masurarii performantelor?; cat timp va mai trece
pana la masurarea la valoarea justa a activelor nonfinanciare, in special a fondului comercial generat intern?
Cat de credibile sunt valorile juste?
Credibilitatea si comparabilitatea valorilor juste aferente anumitor active sunt aspecte mult
dezbatute.
In conditiile unei piete lichide, active, desemnarea valorii juste nu ridica probleme: cea mai buna
estimare a valorii juste o reprezinta valoarea de piata.
Pentru activele si datoriile lichide sau in cazul unei piete inactive, trebuie utilizat un model pentru
determinarea valorii acestora, cum ar fi cel bazat pe valoarea prezenta a fluxurilor viitoare de numerar.
La baza acestui model se afla rata de actualizare, care insa, poate varia semnificativ intre
intreprinderi si tipurile de active/datorii.
Aceste variatii sunt cele care repun in discutie credibilitatea valorilor juste.
Sa luam ca exemplu, tranzactiile evaluate prin referire la valoarea justa a instrumentelor de capital
acordate.
O entitate trebuie sa evalueze valoarea justa a instrumentelor de capital acordate la data evaluarii,
avand la baza preturile pietei daca sunt disponibile, avand in vedere termenii si conditiile pana cand acele
instrumente de capital au fost acordate.
Daca preturile pietei nu sunt disponibile, entitatea trebuie sa estimeze valoarea justa a instrumentelor
de capital acordate, folosind o tehnica de evaluare pentru a estima care ar fi fost pretul instrumentelor de
capital la data evaluarii in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
Tehnica de evaluare trebuie sa fie consecventa cu metodologia de evaluare general acceptata pentru
evaluarea instrumentelor financiare, si trebuie sa incorporeze toti factorii si toate prezumtiile pe care
participantii la piata le au in vedere la stabilirea pretului.
De exemplu, toate modelele de evaluare a optiunilor pe actiuni au in vedere urmatorii factori:
a) pretul de exercitare al optiunii;
b) durata de viata;
c) pretul curent al actiunilor (activul suport);
d) volatilitatea pretului actiunilor;
e) dividendele asteptate pentru actiunile detinute;
f) rata dobanzii fara risc pentru durata de viata a optiunii.

Cat este de usor sa auditam valoarea justa?

Verificarea valorilor juste bazate pe modele interne este dependenta de acceptarea de catre auditori a
logicii modelului de evaluare de baza.
Din acest motiv, s-au conturat doua opinii contrare, sintetizate in tabelul urmator:

Argumente contra
- valorile juste pot fi utilizate doar in relatie cu elemente, pentru care exista piete eficiente cu produse
standard

Argumente pro
- valorile juste sunt foarte utile in procesul de decizie chiar daca exista un grad de posibila neincredere a
valorii juste

Valoarea justa sau costul istoric?


Daca se are in vedere faptul ca bilantul contabil ar trebui sa reprezinte valoarea probabila de
lichidare a unei intreprinderi, cu siguranta valorile juste sunt preferate in detrimentul costurilor istorice.

Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt sintetizate astfel:

Valoarea justa
– reprezinta realitatea economica;
– un bilant contabil bazat pe valoarea justa este o reprezentare fidela a pozitiei financiare;
– reda valoarea probabila de lichidare.

Cost istoric
– conduce la o contabilitate “fictiva”.

Desigur, argumentele in favoarea valorii juste ar fi mult mai puternice in cazul in care toate
elementele din bilant ar fi bazate pe valori juste.
In prezent insa, in cadrul standardelor internationale de contabilitate sunt combinate cele doua valori:
costul istoric si valoarea justa.
Contabilitatea bazata pe valoarea justa se indeparteaza de perspectiva istorica si se apropie
tot mai mult de perspectiva curenta a valorii.
Insa, valorile juste cresc riscul neintelegerii de catre o parte a investitorilor existenti sau potentiali ai
intreprinderii.
Chiar daca valoarea justa poate fi valoarea de piata, valoarea neta dintr-un bilant contabil nu
egaleaza, in mod necesar valoarea de piata a intreprinderii datorita existentei fondului comercial generat
intern.
In aceste conditii, prin utilizarea valorii juste, valoarea bilantului contabil se apropie mai mult de
valoarea de piata, fara a o egala.
Acest lucru ar surveni in momentul in care imobilizarile corporale neachizitionate ar fi recunoscute
in bilantul contabil.
Care sunt implicatiile asupra masurarii performantelor?
Cel mai bun impact al valorii juste asupra masurarii performantelor unei intreprinderi il ofera IAS39
“Instrumente financiare: recunoastere si masurare”.
Anumite active si datorii sunt incluse in bilantul contabil la valoarea justa, adica la pretul de piata.
Orice modificare survenita in valoarea justa a activelor si datoriilor recunoscute, este preluata in
contul de rezultate.
Aceasta schimba natura contului de profit si pierdere si impune regandirea procesului de masurare a
performantei, deoarece venitul net inaintea impozitului nu mai reprezinta activitatea economica a
intreprinderii, ci include si profitul generat de cresterea valorii juste a activelor.

Bilant contabil
Active si datorii la valoarea justa <- Modificarea valorii juste -> Cont de profit si pierdere

Cu alte cuvinte, schimbarile in valorile de piata vor conduce la modificari in rezultatele


raportate in contul de profit si pierdere si, in aceste conditii, va fi dificil sa atribuim performanta schimbarilor
interne sau conditiilor externe (de piata).
Daca utilizarea valorilor juste conduce la un impact al preturilor de piata asupra venitului, si implicit
asupra performantei, atunci venitul va deveni mult mai volatil ca si rezultat.
Exista doua opinii conturate in aceasta privinta:

Argumente contra
– este dificil pentru actionari sa evalueze eficienta gestionarii resurselor de catre conducerea
intreprinderii;
– profiturile aparute in urma schimbarilor valorii juste pot fi nerealizate si recunoasterea castigurilor
nerealizate este in contradictie cu abordarea traditionala prudenta pentru contabilitate.

Argumente pro
– achizitionarea de active a caror valoare scade este un indiciu de gestiune slaba care ar trebui
recunoscuta in contul de rezultate.

Utilizarea valorii juste implica o schimbare de directie de la contul de profit si pierdere spre o
situatie a rezultatului global, asa cum este cea dezvoltata de Statele Unite.
Si IASB a emis un proiect privind rezultatul global.
Raportarea rezultatului global in situatiile financiare va implica prezentarea tuturor schimbarilor din
cadrul activelor si datoriilor aparute in urma tranzactiilor, altele decat cele cu actionarii.
Acest proiect intentioneaza sa combine intr-o singura situatie, numita “situatia rezultatului global”,
toate elementele recunoscute in mod curent in contul de profit si pierdere sau in situatia modificarilor
capitalurilor proprii: reevaluarea imobilizarilor corporale, investitiile in proprietati, fondul comercial,
castig/pierdere din cedari de active sau din investitii nete, acoperirea valorii juste sau a fluxurilor de numerar
etc.
Insa acest proiect nu a fost inca definitivat.
Din acest motiv, se poate spune ca utilizarea valorii juste in absenta unui rezultat global, nu este
benefica, mai ales in vederea aprecierii performantei.
Argumentele pro si contra pot continua. In prezent insa, valoarea justa incearca sa reduca din
efectele negative ale costului istoric. Odata cu dezvoltarea tot mai puternica a pietelor financiare, valoarea
justa va avea un rol tot mai mare.

■ Standardul International de Contabilitate


● Cerinte privind valoarea justa

■ IFRS 2 “Plati pe baza de actiuni”


● Platile pe baza de actiuni decontate prin instrumente de capital, ca si tranzactiile decontate in
numerar, trebuie evaluate la valoarea justa. Toate modificarile aferente acestei valori vor fi recunoscute in
contul de profit si pierdere.

■ IFRS 3 “Combinari de intreprinderi”


● Costul este vazut din perspectiva dobanditorului. Dobanditorul va evalua costul combinarilor de
intreprinderi ca suma agregata intre:
a) valorile juste de la data schimbului ale activelor date, datoriilor existente sau asumate si
instrumentelor de capitaluri proprii emise de catre dobanditor in schimbul obtinerii controlului asupra
societatii achizitionate; plus
b) orice costuri atribuibile direct combinarii de intreprinderi.

■ IAS 16 “Imobilizari corporale”


● Tratamentul alternativ permis prevede reevaluarea imobilizarilor corporale la valoarea reevaluata,
adica la valoarea justa din momentul reevaluarii, diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si pierderile
de valoare ulterioare cumulate.
■ IAS 18 “Venituri din activitati ordinare”
● Evaluarea veniturilor din activitatile curente se realizeaza la valoarea justa a elementelor primite
sau de primit in contrapartida. Aceasta marime evaluata la valoarea justa este corectata cu reducerile de
natura comerciala (rabaturi, remize).

■ IAS 19 “Beneficiile angajatilor”


● Schemele de pensii trebuie evaluate in bilantul contabil pe baza estimarii actualizate a valorii
prezente a datoriilor privind pensiile, mai putin valoarea justa a oricarui activ detinut la data bilantului.

■ IAS 36 “Deprecierea activelor”


● Activele trebuie prezentate la valoarea recuperabila, care este masurata de cate ori un activ poate fi
depreciat, iar deprecierea trebuie stabilita la data fiecarei raportari. Valoarea recuperabila este definita ca
fiind maximul dintre valoarea justa mai putin costurile de vanzare si valoarea de utilizare.

■ IAS 38 “Active necorporale”


● Un activ necorporal poate fi evaluat la cost, mai putin deprecierea, sau la valoarea justa (atunci
cand exista o piata activa).

■ IAS 39 “Instrumente financiare: recunoastere si masurare”


● Activele si datoriile financiare sunt recunoscute initial la valoarea justa, iar in cazul in care sunt
detinute pentru tranzactionare sau clasificate ca disponibile pentru vanzare, evaluarile ulterioare se realizeaza
tot la valoarea justa.

■ IAS 40 “Investitii in imobiliare”


● Intreprinderile isi pot evalua investitiile imobiliare fie la valoarea contabila mai putin deprecierea,
fie la valoarea justa, iar schimbarile valorii juste sunt recunoscute imediat in contul de profit si pierdere.

■ IAS 41 “Agricultura”
● Activele biologice sunt recunoscute initial la o valoare contabila egala cu valoarea justa mai putin
costurile de vanzare, iar modificarile valorii juste sunt incluse in contul de profit si pierdere.