Sunteți pe pagina 1din 34

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE




















PROIECT
EVALUAREA INTREPRINDERII


SC TURI SM FELI X SA





STUDENTI:
Constantin Crina
Constantin Ramona
Gont Marius




BUCURESTI
2012
2

CURPINS

CAPITOLUL I: GENERALITATI ................................................................................................ 4
1.1 Date de identificare ............................................................................................................... 4
1.2 Certificare ............................................................................................................................. 4
1.3 Prezentarea evaluatorului ...................................................................................................... 4
1.4 Obiectul, scopul si data evaluarii .......................................................................................... 4
1.5 Baza de evaluare si procedura de evaluare ........................................................................... 5
1.6 Declaratia privind ipotezele si conditiile limitative .............................................................. 5
1.7 Conducerea societatii comerciale ......................................................................................... 6
1.7.1 Prezentarea listei administratorilor societatii ................................................................. 6
1.7.2 Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societatii comerciale .................... 6
1.8 Informatii generale ................................................................................................................ 6
CAPITOLUL II: DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII ............................................................... 7
2.1 Diagnostic juridic .................................................................................................................. 7
2.1.1 Drept civil ....................................................................................................................... 7
2.1.2 Dreptul comercial ........................................................................................................... 7
2.1.3 Dreptul fiscal .................................................................................................................. 8
2.1.4 Dreptul muncii ................................................................................................................ 8
2.1.5 Dreptul mediului ............................................................................................................. 8
2.1.6 Litigii .............................................................................................................................. 8
2.1.7 Concluzii asupra diagnosticului juridic .......................................................................... 8
2.2 Diagnostic operational, al activitatii tehnice ........................................................................ 9
2.2.1 Prezentarea principalelor active ..................................................................................... 9
2.2.2 Valoarea si structura imobilizarilor corporale .............................................................. 10
2.2.3 Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale .................................................................. 11
2.2.4 Activitatea de investitii ................................................................................................. 12
2.2.5 Concluzii asupra diagnosticului operational ................................................................ 13
2.3 Diagnostic comercial .......................................................................................................... 13
2.3.1 Analiza produselor/serviciilor intreprinderii ................................................................ 13
2.3.2 Analiza pietei intreprinderii .......................................................................................... 13
2.3.3 Analiza partenerilor de afaceri (clienti, furnizori, concurenta) ................................... 14
1) Clienti ...................................................................................................................... 14
2) Furnizori .................................................................................................................. 14
3) Concurenta ............................................................................................................... 15
2.3.4 Strategia de dezvoltare (promovare si distributie) ....................................................... 15
1) Sistemul de obiective ............................................................................................... 15
2) Mijloace si politici de realizare a obiectivelor ........................................................ 16
2.3.5 Concluzii asupra diagnosticului comercial ................................................................... 16
2.4 Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei ............................................. 17
2.4.1 Diagnosticul resurselor umane ..................................................................................... 17
2.4.2 Diagnosticul managementului firmei ........................................................................... 19
2.4.3 Concluzii asupra diagnosticului resurselor umane ....................................................... 19
2.5 Diagnosticul Financiar ....................................................................................................... 19
2.5.1 Analiza financiar patrimoniala .................................................................................. 20
3

1) Analiza bilantului .................................................................................................... 20
2) Analiza corelatiei creante-obligatii ......................................................................... 21
3) Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment.............................. 22
4) Analiza lichiditatii si solvabilitatii .......................................................................... 22
2.5.2 Analiza rentabilitatii ..................................................................................................... 23
1) Situatia generala a rezultatului pe baza contului de profit si pierdere ..................... 23
2) Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii ..................................................... 24
3) Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta ..................................................... 26
4) Diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate ........................................................... 26
2.5.3 Analiza riscului intreprinderii ...................................................................................... 28
2.5.4 Concluzii asupra diagnosticului financiar .................................................................... 29
2.6 Evaluarea avantajelor si punctelor slabe ale societatii ........................................................ 29
CAPITOLUL III: ABORDAREA EVALUARII .......................................................................... 31
3.1 Abordarea pe baza de active ................................................................................................ 31
3.2 Abordarea pe baza de comparatie ....................................................................................... 32
CAPITOLUL IV: RECONCILIEREA VALORII SI ESTIMAREA VALORII FINALE ........... 33
ANEXE..35































4

CAPITOLUL I: GENERALITATI


1.1 Date de identificare

Societatea SC Turism Felix SA este situata in judetul Bihor , orasul Baile Felix , avand
adresa Comuna Sinmartin, nr 438, Baile Felix, avand Cod Unic de Identificare RO 108526, si
este inregistrata la Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice si
Controlului Financiar de Stat in baza Certificatului nr 16706/05.12.1991.
SC Turism Felix SA isi desfasoara activitatea in statiunea balneo-climaterica Baile Felix,
localizata in partea de Nord-Vest a Romaniei, la 9 km de Municipiul Oradea si la 20 km de
granita cu Ungaria, avand acces la trei aeroporturi (Oradea, Budapesta, Timisoara), la sosele
nationale si internationale. Statiunea este situata in Campia Arisurilor, intr-o zona colinara cu
paduri de fag si de stejar, la o altitudine de 140 de metri, Baile Felix concentreaza toate atributele
unei adevarate statiuni balneo-climaterice, fiind cea mai mare statiune de acest fel din Romania.

1.2 Certificare

- afirmatiile sustinute in prezentul raport sunt reale si corecte;
- analizele,opiniile si concluziile din prezentul raport sunt limitate numai la ipotezele si conditiile
specificate si se constituie ca analize, concluzii si opinii personale si nepartinitoare din punct de
vedere profesional;
- certific faptul ca am efectuat personal inspectia firmei care face obiectul acestui raport, pastrand
confidentialitatea si apeland la scenarii pentru a slujii scopului didactic;
- nimeni altcineva nu a oferit asistenta profesionala semnificativa celor care semneaza acest
raport;
- prin prezenta certificam faptul ca suntem competenti sa efectuam acest raport de evaluare.

1.3 Prezentarea evaluatorului

Raportul de evaluare a fost realizat de catre Constantin Crina, Constantin Ramona si
Gont Marius, iar evaluatorii au pozitia de executanti fata de societatea comerciala Turism Felix
SA.

1.4 Obiectul, scopul si data evaluarii

Obiectul prezentei lucrari se refera la evaluarea societatii comerciale Turism Felix SA,
persoana juridica romana cu capital privat.
Scopul prezentei lucrari este de a determina valoarea de piata a intregii intreprinderi, in
scopul vanzarii acesteia.
Evaluarea va incepe cu data de 1 ianuarie 2012 si va dura 2 luni, iar raportul de evaluare
va fi prezentat pe 23 martie 2012.


5

1.5 Baza de evaluare si procedura de evaluare

Baza evaluarii realizate in prezentul raport o reprezinta "valoarea de piata in conditiile
continuitatii activitatii prezente" asa cum aceasta este definita in standardele de evaluare
omologate. Standardele internationale de evaluare recunosc si definesc bazele de evaluare,
considerand urmatoarele trei categorii principale:
a) estimarea unui pret ce ar putea sa apara pe piata intr-o tranzactie ipotetica pe o piata
libera. Valoarea de piata se incadreaza in aceasta baza de evaluare;
b) estimarea beneficiilor pe care o entitate le obtine din detinerea proprietatii asupra
activului/intreprinderii evaluate. Aceasta este mai degraba o valoare specifica unei enitati si nu
pietei in ansamblul ei, deci poate fi numita o valoare de investitie;
c) estimarea unui pret ar putea fi acceptat in mod rezonabil intre doua parti, in
tranzactionarea unui activ. In aceasta situatie, presupunerea este ca cele doua parti nu ajung sa
negocieze direct intr-o tranzactie echilibrata, activul nu este expus pe piata intr-un marketing
adecvat, iar pretul agreat ar putea sa evidentieze avantajul sau dezavantajul particular al uneia
dintre parti si nu cel general al participantilor la piata, in acest caz vorbindu-se despre o valoare
justa.
Etapele parcurse in scopul determinarii valorii societatii, vor fi:
documentarea pe baza unei liste de informatii solicitate la beneficiar;
analizarea in teren a cladirilor, gradul de dotare, activitatile specifice si organizare;
elaborarea analizei diagnostic structurata pe cele cinci componente de baza :
juridic;
operational; comercial;
comercial;
organizare, management si resurse umane;
economico - financiar;
intocmirea scenariilor posibile de evolutie a societatii;
determinarea unor intervale de valori aplicand metode din categoria celor patrimoniale si de
randament;
analiza si interpretarea informatiilor culese.
Procedura de evaluare este in conformitate cu standardele si recomandarile ANEVAR si
tine cont de specificul activitatii societatii evaluate.

1.6 Declaratia privind ipotezele si conditiile limitative

Evaluatorul a obtinut informatii, estimari si opinii ce au fost evidentiate in raportul de
evaluare, de la surse pe care le considera credibile si nu isi asuma nici o responsabilitate in
privinta completitudinii si corectitudinii datelor furnizate de client si terte persoane.
Evaluatorul a presupus ca functionarea firmei este in conformitate cu restrictiilor impuse
de lege, detine toate licentele, autorizatiile si certificatele necesare si ca acestea vor putea fi
reactualizate in viitor, daca acest lucru se impune.
Se precizeaza faptul ca societatea nu a adus la cunostinta informatii potrivit carora
persoanele din conducerea societatii prezentate la 1.7 sa fi fost implicate in litigii sau proceduri
administrative in ultimii 5 ani sau sa fi avut restrictii privind ocuparea de functii de conducere in
cadrul societatii.
6

1.7 Conducerea societatii comerciale

1.7.1 Prezentarea listei administratorilor societatii
In cursul anului 2011 societatea a fost administrata de un Consiliu de Administratie
format din cinci membri, numiti in baza unui contract de administrare pentru mandatul 2011-
2015, in conformitate cu hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor nr.1 din
19.04.2011, dupa cum urmeaza:
- dr. ec. Mihai Fercala Presedinte;
- dr. ec. Floriean Firu Membru;
- prof. univ. dr. ec. Gheorghe Bailesteanu Membru;
- dr. ec. Tudor Ciurezu Membru;
- ec. Cotrau Gheorghe Membru.

1.7.2 Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societatii comerciale
Organizarea, conducerea si gestionarea activitatii curente a societatii se realizeaza de
catre echipa de directori executivi sub conducerea si responsabilitatea Directorului General
ducand la indeplinire hotararile Consiliului de Administratie pentru realizarea obiectivelor
stabilite prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor.
Conducerea executiva a societatii a fost asigurata de catre o echipa manageriala, echipa care in
cursul anului 2011 a avut urmatoarea componenta:
- ec. Florian Serac - Director General;
- ec. Popa Marcel- Contabil Sef;
- ec. Hepes Rodica Melania - Director Comercial;
- ing. Lazar Florian - Director Tehnic;
- dr. Tarau Ion Mircea - Director Medical.

1.8 Informatii generale

Pentru intocmirea situatiilor financiare consolidate si a raportului consolidat, in
perimetrul de consolidare al grupului SC Turism Felix SA s-au inclus :
- societatea mama SC Turism Felix SA ce detine controlul la o entitate asociata la care detine un
interes semnificativ de 58,60% in 2010 si de 41,6% in 2011;
- societatea afiliata SC Turism Lotus Felix SA;
-societatea, la randul ei, este inclusa in aria de consolidare a societatii mama SIF Transilvania
SA.
Pentru participatiile detinute la filiale si entitatile asociate la care participatiile sunt sub
20% din capitalul social, evaluarile s-au efectuat la valoarea justa conform IFRS referitoare la
aceste instrumente, respectand legislatia nationala, utilizandu-se in principal modelul de evaluare
redat de CNVM prin regulamentul nr.15/2004.

In concluzie:
Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate in prezentul
raport de evaluare, tinandu-se seama de conditiile limitative exprimate in prezenta lucrare,
precizandu-se ca lucrarea este cu scop didactic.

7

CAPITOLUL II: DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII


2.1 Diagnostic juridic

Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea
firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii:
dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului.
Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei retinem: drepturile si
obligatiile proprietarului participatiei evaluate, analiza controlului asupra deciziilor din cadrul
firmei (distribuirea dividendelor, politica de investitii, numirea managementului, dizolvarea,
fuziunea, lichidarea, cesiunea actiunilor etc.); analiza oricarei restrictii legate de transferul
actiunilor; documente privind tranzactii anterioare cu participatii la intreprinderea respectiva.
In cadrul diagnosticului juridic, am investigat aspectele juridico legale referitoare la
activitatea societatii si la capitalul acesteia, care urmeaza a fi evaluat.

2.1.1 Drept civil
Analizand actele de proprietate prin care se atesta dreptul de posesie, folosinta si
dispozitie asupra bunurilor, terenurilor, cladirilor apartinand societatii Sc Turism Felix Sa, s-a
constatat ca acestea sunt valide si corect intocmite.

2.1.2 Dreptul comercial
SC Turism Felix SA a fost infiintata initial la 15.10.1990 pe structura fostului Complex
de Hoteluri si Restaurante (CHR), functionand ca si societate pe actiuni conform Legii 31/1990
republicata si Hotararii de Guvern 1041/1990, cu durata de functionare nelimitata. Sc Turism
Felix SA, persoana juridica romana, este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr.
J05/1321/1991, avand codul de inregistrare fiscala RO 108526 si este inregistrata la Ministerul
Finantelor Publice - Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat in
baza Certificatului nr. 16706/05.12.1991.
SC Turism Felix SA are ca obiect de activitate prestarea de servicii hoteliere, servicii de
alimentatie publica si agrement, servicii de tratament balnear si de recuperare, vanzarea de
pachete turistice prin Tour-operatorul SC Transilvania Travel SA, vanzarea de produse cu
amanuntul in unitatile proprii, servicii de redistribuire a energiei termice, electrice, apa si canal,
exploatarea surselor de apa termominerala si distribuirea acestora pe baza licentei de
concesionare.
Toti furnizorii sunt certificati ISO/HCCP sau sunt in curs de certificare. Furnizorii
acceptati au fost evaluati in baza ISO 9001, toate marfurile alimentare si materialele
aprovizionate sunt insotite de certificate de calitate, declaratie de conformitate, fisa de securitate,
certificat sanitar veterinar in functie de specificul fiecarui produs.
Apele minerale specifice, bioclimatul sedativ indiferent, alaturi de baza materiala
adaptata la nivelul cerintelor actuale si personalul cu inalta calificare ale SC Turism Felix SA fac
din Baile Felix destinatia ideala vacantelor, deoarece mijloacele terapeutice sunt in permanenta
adaptate la noile descoperiri tehnice si stiintifice.
Centrele de tratament ale SC Turism Felix SA apartin unitatilor de cazare de:

8

- 4*: hotelul International;
- 3*: hotelul Termal si hotelul Nufarul;
- 2*: hotelul Somes, hotelul Mures si hotelul Poienita.
Centrele de agrement ale SC Turism Felix SA sunt:
- Strandul Apollo deschis tot timpul anului (renovat integral in ultimii ani);
- Strandul Felix deschis in perioada mai septembrie
De asemenea, exista centre de wellness la hotelurile International 4* si Termal 3* unde se
fac proceduri de hidroterapie, masaj, hidromasaj, jacuzzi, sauna, solar; exista de asemenea
saloane de cosmetica si infrumusetare, precum si piscine interioare si exterioare cu apa termala.

2.1.3 Dreptul fiscal
Firma SC Turism Felix SA este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul
J05/132/30.01.1991 si avand codul fiscal RO 108526. Potrivit Ordonantei de Guvern nr 3/1992
privind taxa pe valoare adaugata, firma este obligata sa calculeze si sa verse la termen aceasta
taxa.
Firma s-a infiintat in anul 1991, pe baza Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale,
fiind o firma cu activitatea principala de Hoteluri si alte facilitati de cazare similare cod CAEN
5510.
Avand in vedere legislatia, firma se obliga la inregistrarea si plata tuturor decontarilor
legate de asigurarile sociale si protecie sociala - impozitul pe salarii, contributiile la fondul de
sanatate, la fondul de somaj, la pensia suplimentara, la asigurari sociale, la itm. Societatea nu
inregistreaza intarzieri in ceea ce priveste plata impozitelor si a contributiilor.

2.1.4 Dreptul muncii
Societatea a incheiat contracte colective de munca cu cei 674 de angajati permanenti.
Stilul de conducere adoptat este de comunicare intre toate nivelele, avand loc in fiecare luna o
sedinta la care participa si o reprezentanta din partea angajatilor unde se discuta toate problemele
cautandu-se solutii viabile. S-a observat o atitudine de multumire in randul personalului, in ceea
ce priveste atat salariul obtinut cat si conditiile de munca. De asemenea, firma are grija ca
abonamentele de transport sa fie decontate la timp in fiecare luna.

2.1.5 Dreptul mediului
In perioada analizata, activitatea firmei se desfasoara in conformitate cu legislatia impusa
de mediu. Din perspectiva restrictiilor privind efectele activitatii asupra mediului, nu exista litigii
cu alte intreprinderi ori cu autoritatile statului.

2.1.6 Litigii
La data evaluarii societatea nu are litigii pe rol, nici in calitate de reclamanta, nici in
calitate de parata.

2.1.7 Concluzii asupra diagnosticului juridic

Puncte tari Puncte slabe
Intreprinderea detine acte de proprietate
pentru bunurile patrimoniale, inclusiv pentru
terenuri;
-
9

Intreprinderea nu are litigii sau procese cu
persoane fizice sau juridice;
Statutul si contractul de societate comerciala
corespund dimensiunii si activitatilor din
intreprindere;
Intreprinderea detine autorizatie de mediu;
Prezenta contractelor de munca;
Lipsa actiunilor juridice.
Oportunitati Amenintari
Intreprinderea are relatii de afaceri cu clienti
traditionali din municipiului Bucuresti si din
alte judete.
Cerinte tot mai mari privind protectia
mediului;


2.2 Diagnostic operational, al activitatii tehnice

Potentialul tehnic si tehnologic al SC Turism Felix SA il consideram satisfacator,
deoarece structura mijloacelor fixe este adecvata obiectului de activitate al firmei, iar eficienta
utilizarii lor se este in stadiile normale.

2.2.1 Prezentarea principalelor active
In vederea desfasurarii activitatii curente aceasta dispune de:
- structuri de primire, respectiv circa 3.100 locuri de cazare in hoteluri de 4 stele
(International), de trei stele (Termal si Nufarul), doua stele (Poienita, Mures, Unirea si Somes) si
o stea (complex Poiana vile);
Principalele capacitati de cazare, alimentatie publica si tratament ale societatii constau
intr-un complex de patru stele (Internatinal) cu o capacitate de 340 locuri de cazare, 2 complexe
hoteliere de trei stele (Termal, Nufarul) cu o capacitate totala de 448 locuri de cazare, 1.140
locuri alimentatie publica, 800 locuri tratament balnear si alte facilitati, 3 complexe hoteliere de
doua stele (Poienita, Mures, Somes) cu o capacitate totala de 1.302 locuri de cazare, 1.985 locuri
alimentatie publica, 1.400 locuri de tratament balnear si alte facilitati.
In afara de aceste complexe societatea are in exploatare doua stranduri (Apollo si Felix),
complexul turistic si de alimentatie publica Poiana, care include vile si pavilioane pentru cazare
si alte capacitati, astfel: 80 locuri de cazare, Restaurant Pensiune cu 400 locuri, Cafe-Bar Poiana
cu 52 de locuri, Fast-Food Poiana cu 136 de locuri, Sala multifunctionala cu 300 de locuri.
In total, societatea dispune de 2.090 locuri de cazare, 3.125 locuri alimentatie publica si
2.800 locuri in bazele de tratament (inclusiv Policlinica Felix).
Prin licenta de concesiune pentru exploatare nr. 646/04.08.2000 Agentia Nationala pentru
Resurse Minerale a concesionat SC Turism Felix SA pentru o perioada de 20 de ani, cu
posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de cate 5 ani, toate resursele de apa
termominerala ale statiunii rezultate din captarile forate, ceilalti agenti economici utilizand apa
termominerala in baza contractelor de livrare incheiate cu societatea.



10

2.2.2 Valoarea si structura imobilizarilor corporale

Nr Elemente
Perioada de analiza
2009 2010 2011
I Nivelul imobilizari corporale
1 Terenuri si constructii 146.153.627 145.026.142 124.905.593
2 Mijloace fixe 15.189.543 14.071.078 12.385.835
a
-Instalatii tehnice si masini 12.427.424 11.419.458
10.000.655
b
-Mobilier, utilaje, aparatura de birotoca
2.762.119
2.651.620
2.385.180
3 Imobilizari corporale in curs 10.753.698 10.643.596 10.654.979
4 Imobilizari corporale 172.096.868 169.740.816 147.946.407
5 Active imobilizate 202.347.567 200.118.985 178.306.529
II Dinamica cu baza in lant a imobilizarilor
1 Terenuri si constructii 100,00% 84,93% 86,13%
2 Mijloace fixe 100,00% 91,89% 88,02%
a
-Instalatii, mijloace de transport 100,00% 98,14% 87,58%
b
-Mobilier, aparatura de birotoca 100,00% 96,00% 89,95%
3 Imobilizari corporale in curs 100,00% 98,98% 100,02 %
4 Imobilizari corporale 100,00% 98,63% 87,16 %
5 Active imobilizate 100,00% 98,90% 89,10%
III Structura imobilizarilor
1 Terenuri si constructii 84,92% 85,44% 84,43%
2 Mijloace fixe 8,83% 8,29% 8,37%
a
-Instalatii, mijloace de transport 81,82% 81,16% 80,74%
b
-Mobilier, aparatura de birotoca 18,18% 18,84% 19,26%
3 Imobilizari corporale in curs 6,25% 6,27% 7,20%
4 Imobilizari corporale 85,05% 84,82% 82,97%
5 Active imobilizate 100,00% 100,00% 100,00%
Din datele prezentate, se poate observa ca valoarea terenurilor si constructilor se gaseste
intr-o crestere lenta pe perioada de analiza ; scade insa valoarea mijloacelor fixe, pe seama
amortizarii lor.
In ceea ce priveste structura imobilizarilor corporale se constata:
- ponderea cea mai mare in imobilizarile corporale o detin terenurile si constructiile (85,44% in
2010) ;
- mijloacele fixe au o pondere maxima de numai 8,83% in 2009 ;
- imobilizarile in curs au o tendinata crescatoare, cu un nivel ridicat in ultimul an de analiza de
7,20%, investitiile fiind de mare anvergura derulandu-se pe o perioada mai mare de timp.

Concluzii
1. Asigurarea cu mijloace fixe
Se poate concluziona ca atat valoarea cat si structura imobilizarilor corporale sunt
satisfacatoare specificului intreprinderii, cu mentiunea ca valoarea este rezultatul unei reevaluari
si ca ea denota un proces investitional si de modernizare destul de ridicat, iar structura reflecta o
pondere foarte mare a imobilizarilor inactive (terenuri).
11

Pe ansamblul mijloacelor fixe, se manifesta un grad mediu de uzura relativ acceptabil,
cele mai uzate fiind cele din grupa alte instalatii tehnice si mijloace de transport.
2. Eficienta utilizarii mijloacelor fixe
Intreaga perioada de analiza este marcata de o scadere in ceea ce priveste eficienta
utilizarii imobilizarilor corporale, atat in ceea ce priveste profitabilitatea activitatii, cat si
volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se
impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare
suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit.

2.2.3 Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale

Nr Elemente UM
Perioada de analiza
Simbol
2009 2010 2011
I BAZA DE CALCUL
1 Cifra de afaceri lei 52.019.303 48.499.100 48.437.997 CA
2 Nr. mediu de salariati pers 822 832 674 Ns
3 Imobilizari corporale lei 172.096.868 169.740.816 147.946.407 Ic
4 Productia exercitiului lei 32.183.622 32.352.153 32.715.199 Q ex
5 Rezultatul exploatarii lei 9.673.672 8.339.192 9.111.498 Re
II DINAMICA BAZEI DE CALCUL (indici cu baza in lant)
6 Cifra de afaceri % 100,00% 110,22% 105,99% ICA
7 Nr. mediu de salariati % 100,00% 101,22% 81,01% INs
8 Imobilizari corporale % 100,00% 98,63% 87,16% IIc
9 Productia exercitiului % 100,00% 100,52% 101,12% iQex
10 Rezultatul exploatarii % 100,00% 86,21% 109,26% IRe
III INDICATORI DE EFICIENTA
11
Randamentul imob.
corporale - 0,30 0,29 0,33 Rmf=CA/Ic
12
Imobilizari corporale
la 1000 lei CA lei 3.308 3.499 3.054 1000*Ic/CA
13
Gradul de inzestrare
tehnica lei 3,3 3,49 3,05 Git=Ic/CA
14
Productia exercitiului
la 1000 lei Ic lei 187 190 221 1000*Qex/Ic
15
Profitul exploatarii la
1000 lei Ic lei 56 49 61 1000*Re/Ic
IV DINAMICA INDICATORILOR DE EFICIENTA (baza in lant)
16
Randamentul imob.
corporale % 100,00% 96,66% 113,79% Ibl
17
Imobilizari corporale
la 1000 lei CA % 100,00% 105,77% 87,28% Ibl
18
Gradul de inzestrare
tehnica % 100,00% 105,75% 87,39% Ibl
19 Productia exercitiului % 100,00% 101,6% 116,31% Ibl
12

la 1000 lei Ic
20 Profitul exploatarii la
1000 lei Ic
%
100,00% 87,5% 124,48%
Ibl
Gradul de inzestrare tehnica a muncii cu imobilizari corporale a inregistrat o scadere de
7,57% la finele anului 2011 fata de anul 2009. Acest fapt este considerat un aspect negativ,
deoarece aceasta scadere in structura ii corespunde o valoare scazuta a indicatorului (a scazut de
la 3,3 la 3,05 lei), insa productia exercitiului la 1000 lei imobilizari corporale are o tendinta
crescatoare in perioada analizata.
Pe perioada de analiza se poate observa ca nivelul randamentului imobilizarilor
corporale, care apreciaza eficienta utilitatii lor din perspectiva volumului de afaceri, prezenta o
anumita fluctuatie.

2.2.4 Activitatea de investitii
In anul 2011 a fost realizat un volum de investitii de 2.403.590,35 lei, concretizat in
urmatoarele lucrari :
Lucrare Valoare (lei)
Complex International (lucrari de modernizare) 1.028.478,08
Complex Poienita (lucrari de modernizare) 460.367,67
Complex Mures (lucrari de modernizare) 303.543,66
Grup Gospodaresc Sanmartin (mijloace transp. auto persoane) 272.970,87
Complex Termal (lucrari de modernizare) 194.707,25
Strand Felix (lucrari de modernizare - tobogane) 56.099,95
Complex Somes (lucrari de modernizare) 21.369,80
Complex Apollo (lucrari de modernizare) 19.686,43
Complex Nufarul (lucrari de modernizare- chiller) 19.298,03
Dotari diverse (sistem informatic, contorizari, etc.) 18.853,91
Foraje, CT 4.279,70
Complex Unirea (lucrari de modernizare) 3.935,00
Principalul obiectiv investitional in 2011 a fost modernizarea si extinderea Complexului
International, pentru care s-au executat si decontat lucrari de peste un million de lei, urmand a fi
pus in functiune in prima parte a anului 2012. Complexul International, in urma investitiei,
detine cea mai moderna baza de tratament din tara, dispune de 340 de locuri de cazare,
restaurant, bar, sali de conferinta si trei piscine exterioare. Primii turisti (germani) vor intra,
conform contractelor incheiate, in luna ianuarie a 2012.
In anul 2011 au fost realizate lucrari de modernizare la Complexul Apollo, in valoare de
cca 19.700 lei, urmand ca acestea sa fie finalizate in cursul anului 2012.
De asemenea, a fost realizat un mini aqua-parc (cu cinci piste de tobogane acvatice) in
cadrul Strandului Felix, a fost modernizat sistemul de acces, iar bazinul de copii a fost dotat cu
jocuri, valoarea totala a acestor lucrari fiind de 59.099,95 lei.
Au fost selectati proiectantii pentru realizarea proiectului de modernizare a Complexului
Lotus la nivel de 3*, realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru partea de vest a statiunii,
realizarea proiectelor pentru instalatii de climatizare la Complex Termal si Hotel Nufarul,
precum si pentru Complex Apollo.

13

2.2.5 Concluzii asupra diagnosticului operational

Puncte tari Puncte slabe
Nivel tehnologic relativ modern;
Grad optim de folosire a mijloacelor fixe si a
capacitatilor de productie;
Raport calitate pret bun;
Reducerea numarului de defecte pe fluxul de
fabricatie.
Consum ridicat de energie.
Oportunitati Amenintari
Tehnologia evolueaza intr-un ritm alert, ceea
ce ofera societatii posibilitati de a-si reduce
costurile;
Largirea pietei prin castigarea increderii
clientilor.
Cresterea asteptarilor clientilor privind
performantele tehnice ale produselor;
Norme de calitate mai aspre.


2.3 Diagnostic comercial

2.3.1 Analiza produselor/serviciilor intreprinderii
Toate marfurile alimentare si materialele aprovizionate sunt insotite de certificate de
calitate, declaratie de conformitate, fisa de securitate, certificat sanitar veterinar in functie de
specificul fiecarui produs.
Aprovizionarea cu materii prime se face direct de la furnizori sau distribuitori directi,
reusindu-se astfel negocierea unor preturi avantajoase pentru societate. Preturile sunt bine
corelate in raport cu calitatea.
Stocurile de materii prime si materiale sunt la nivelul minimului necesar. Datorita
aprovizionarii sistematice nu se creeaza goluri in stocul de materii prime si materiale. Acest
lucru determina o buna viteza de rotatie a stocurilor (18,69 zile).

2.3.2 Analiza pietei intreprinderii
Cota de piata a SC Turism Felix SA in activitatea turistica balneara din Romania este de
7,7 % (ca numar de turisti) societatea fiind un jucator important pe aceasta piata. In ceea ce
priveste innoptarile (zilele-turist), societatea detine in anul 2010 o cota de 7,95% pe piata
turismului balnear autohton. Evolutia numarului de turisti pastreaza trendul descrescator
inregistrat la nivel national de 11,41% in turismul balnear, la nivel de societate diminuarea fiind
de 11,20%. Cotele de piata sunt calculate pe baza datelor statistice disponibile, furnizate de
Institutul National de Statistica. Mentionam ca pentru anul 2011, pana la data intocmirii
raportului nu au fost publicate informatii statistice.
Gradul de ocupare al locurilor indica eficienta utilizarii capacitatilor de cazare in
functiune, in acest sens este de mentionat faptul ca in 2010 capacitatile de cazare in functiune au
fost mai reduse decat in 2009 cu 1454 de locuri, o parte din capacitatile de cazare au fost inchise
in perioadele de cerere redusa (in extrasezon, trimestrele I si IV). Aceste motive, impreuna cu
mentinerea duratei sejurului turistilor, au permis pentru anul 2010 realizarea unui grad mediu de
ocupare al locurilor in functiune la un nivel apropiat de cel inregistrat in anul 2009.
14

In analiza rezultatelor principalilor indicatori ai activitatii turistice pentru anul 2010,
primul indicator analizat este gradul de ocupare al locurilor (indicele mediu de utilizare a
capacitatii in functiune), care la nivelul anului 2010 a fost de 48,73%, fiind cu 5,8 puncte
procentuale mai mic decat cel din anul 2009 (cand a fost 54,56%). Aceasta involutie s-a
inregistrat in conditiile in care in 2010 la nivel de statiuni balneare, gradul mediu de ocupare a
fost de 42,90%, iar la nivel national in unitatile de cazare turistice, gradul de ocupare a locurilor
a inregistrat, o scadere cu 6,4 puncte procentuale in 2010 fata de 2009.
Aceste cifre plaseaza SC Turism Felix SA pe o pozitie importanta in cadrul turismului
pentru sanatate din Romania.

2.3.3 Analiza partenerilor de afaceri (clienti, furnizori, concurenta)
1) Clienti
Principalele piete de desfacere ale produselor turistice de baza au fost piata romaneasca
(Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi Sociale, SC Transilvania Travel SA Bucuresti ca tour
operator principal) si cea externa (catre tari precum Germania, Austria, Israel).
Trebuie mentionat faptul ca, incepand cu data de 1 iulie 2008, desfacerea produselor
turistice (altele decat contractarile cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi Sociale si cele cu
firme de nonturism) se realizeaza exclusiv prin SC Transilvania Travel SA Bucuresti, agentia de
turism tour operatoare care gestioneaza locurile de cazare din unitatile hoteliere si de alimentatie
publica din portofoliul de turism al SIF Transilvania, din care face parte si SC Turism Felix SA.
Piata de desfacere pentru redistribuirea energiei termice si a apei menajere si
termominerale sunt persoane juridice si fizice din Baile Felix, datorita faptului ca retelele de
instalatii de incalzire si apa existente sunt proprii, fiind astfel un distribuitor captiv. Dintre
beneficiarii acestor livrari, principalii sunt: SC CSDR Sind Turism SRL, SC SIND Tour Trading
SRL, SC Transilvania Tour SA, Spitalul de Recuperare Baile Felix.

2) Furnizori
Toti furnizorii sunt certificati ISO/HCCP sau sunt in curs de certificare. Furnizorii
acceptati au fost evaluati in baza ISO9001.
Furnizorii de materii prime si materiale manifesta incredere in soliditatea financiara a
societatii, existand putine cazuri in care se efectueaza operatiuni de decontare prin instrumente
ca CEC-uri sau bilete la ordin. S-au negociat conditii de plata in conformitate cu prevederile
Codului comercial cu termene intre 11 si 60 de zile.
Principalii furnizori sunt:
- marfuri alimentare: SC Ferma Zootehnica SRL Baia Mare, SC Romconex SRL Oradea, SC
Avimar SA Baia Mare, SC Moisi SRL Borsa, SC West Fruta SRL Oradea, SC Intertrade SRL
Bucuresti, SC Pelops SRL Oradea, SC Unimar SRL Oradea, SC Coca Cola SA Bucuresti, SC
Quadrant SRL Bucuresti, SC Matros SRL Oradea, SC Edrinks SRL Bucuresti, SC Forelit SRL
Salard, SC Agrirom SRL Arad;
- materiale: SC Farmec SA Cluj Napoca, SC Johnson Diversey SRL Bucuresti, SC Ecolab SRL
Iasi, SC Pehart Tec SA Petresti, SC Textila Oltul SA Sfantu Gheorghe, SC Frottierex SA
Bucuresti, SC Apullum SA Alba Iulia, SC Rogvaiv SRL Timisoara;
- lucrari constructii montaj, reparatii si echipamente: SC Star Decor SRL Oradea, SC Medical
Expert SRL, SC Prosystem SRL, SC Minela Exim SRL, SC Ferestre Contermon SRL;
15

- servicii: SC Elcomex SRL, SC Electrocentrale SA Oradea, SC RDS&RCS Romania SRL, SC
Eco Bihor SA, SC Romtelecom SA.

3) Concurenta
In Romania exista un numar semnificativ de statiuni turistice orientate cu precadere spre
segmentul balnear cele mai cunoscute fiind: Baile Herculane, Sovata, Baile Olanesti, Covasna,
Vatra Dornei, Baile Tusnad, Ocna Sugatag, Navodari, Sangeorz Bai, Slanic Moldova, Mangalia,
Soveja.
Baza turistica a acestor statiuni este formata in principal din complexele hoteliere
construite inainte de 1989 unele dintre ele fiind supuse investitiilor destinate modernizarii odata
cu preluarea lor de diversi investitori.
Un concurent important al societatii il reprezinta societatea SIND Romania reorganizata
in participatiune, din care SC CSDR Sind Turism SRL si SC SIND Tour Trading SRL, care detin
active in statiune. SIND Romania este considerata drept una dintre cele mai importante companii
de turism din Romania. Aceasta detine aproximativ 20.000 locuri de cazare (hoteluri, vile) cu
precadere in categoria de doua stele din care 10% in statiunea Baile Felix.
Important de precizat este faptul ca fiecare din statiunile amintite mai sus sunt
specializate in tratamentul unor afectiuni specifice neputand fi vorba astfel despre o concurenta
directa intre ele. Un alt aspect important in demersul analizei concurentei este si categoria de
servicii turistice oferita de societati, existand de regula un segment de clienti bine delimitat in
cazul fiecarei societati care nu corespunde de regula celorlalte societati. Prin urmare putem vorbi
despre o concurenta directa doar la nivel local, in cadrul statiunii Baile Felix, aici fiind vorba in
principal despre acelasi segment de clienti care vizeaza proprietatile curative specifice apei
termale din statiune. De mentionat faptul ca sursele de apa termala in statiunea Baile Felix se afla
in proprietatea societatii ca urmare a concesionarii acestora de catre stat pe o perioada de 25 ani.
Situatia concurentiala pentru produsul turistic tratament balnear :
- in localitatea Baile Felix: SC CSDR Sind Turism SRL , SC SIND Tour Trading SRL, SC
Transilvania Tour SA;
- in Comuna Sanmartin: UTB 1 Mai;
- in tara: SC Sovata SA, SC Baile Herculane SA.

2.3.4 Strategia de dezvoltare (promovare si distributie)
Misiunea societatii este ca prin serviciile de calitate ale sale sa ramana numarul 1 in
domeniul turismului balnear romanesc si sa devina competitiva pe piata Europei Centrale.
1) Sistemul de obiective
Obiective pe termen lung
- schimbarea structurii clientilor pe cresterea ponderii in capacitatile de 3, 4 si 5 stele;
- fidelizarea segmentului actual de piata pe trei stele;
- atragerea turistilor straini cu venituri medii si a turistilor romani cu venituri peste medie;
- formarea segmentului de piata la 4 si 5 stele.
- cresterea cotei de piata de la 11 % la 15-20%;
Obiective pe termen mediu
- formarea unui nou segment de piata pe turismul balnear de 2 stele pentru inlocuirea actualilor
turisti veniti prin CNPAS;
- cresterea ponderii turismului de afaceri;
16

- cresterea ponderii turismului de wellness si agrement.
Obiective pe termen scurt
- schimbarea structurii turistilor pe grupe de varsta prin dezvoltarea turismului de agrement;
- cresterea gradului de ocupare.

2) Mijloace si politici de realizare a obiectivelor
zona de cazare si balneoterapia
- se propune realizarea unor constructii pentru activitati de agrement si animatie din statiuni
balneare: jocuri de societate, cinema, discoteci, seri dansante, gale, manifestari folclorice, etc. Se
pot lua in considerare si servicii wellness, spa, hidroterapie pentru turistii proveniti din pensiuni,
sau localnici si persoane din localitatile apropiate. In acest caz functionarea ar fi de agrement
balnear;
- modernizarea Complexului Lotus in vederea clasificarii la 3 stele;
- demolarea si reconstructia, fara schimbare de destinatie, a Complexului Felix in vederea
reclasificarii turistice de la 1 stea la 4 stele cu profil bussines;
- amplasarea unui complex turistico hotelier cu 500 de locuri, baze de tratamente, alimentatie
publica, sali multifunctionale de circa 1000 locuri, piscina, parcare, spatii verzi, clasificare
turistica de 5 stele;
- operatiuni de extindere:
o sali (complex) de conferinta, adunari, etc la Complex Termal;
o piscina cu zona de plaja la Complexul Termal;
o piscina la Complex Nufarul;
o parcare la hotelurile Lotus, Termal, la acesta din urma pe amplasamentul actualului
magazin circular.
zona de agrement acvatic
- se propune marirea suprafetei cu circa 1000 mp in zona piscinei Apollo 2 si a oglinzii de apa
existente in vederea maririi zonei de plaja agrementata cu terasa bar tropical.
- pentru strandul Felix se propune adaugarea unor spatii vitrate spre parc (buticuri), constructia
unei braserii cu terasa panoramica, cocktail bar tropical, instalatii de apa (cascada, loc de joaca
pentru copii), teren de sport cu iarba sintetica, zona de scena, animatie fitness, etc.

2.3.5 Concluzii asupra diagnosticului comercial

Puncte tari Puncte slabe
Contracte stabile incheiate cu partenerii de
afaceri si in favoarea societatii;
Selectarea continua a furnizorilor pe criterii
de piata;
Capacitate de reinnoire a portofoliului de
produse;
Calitate a produselor apreciata pe piata;
Reducerea numarului de reclamatii;
Pret avantajos al produselor.
Comunicare lenta cu clientul;
Reclama si publicitatea pentru serviciile
societatii sunt insuficiente.
Oportunitati Amenintari
Posibilitatea cuceriri de noi piete odata cu Cresterea exigentelor de calitate;
17

diversificarea portofoliului de produse;
Amplasamentul favorabil al societatii.
Dezvoltarea pietei produselor aduse din
import second hand.


2.4 Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei

2.4.1 Diagnosticul resurselor umane
La finele anului 2011 comparativ cu anul 2010, structura salariatilor pe tipuri de
activitate, este urmatoarea:
Nr
Crt
Cheltuieli de personal
Nr. efectiv de
personal
Pondere in total
personal
2010 2011 2010 2011
1
Total personal din complexele de agrement
si hoteliere, din care:
673 533 78,80 76,47
- structuri cazare 197 150 23,07 21,52
- alimentatie publica 310 235 36,30 33,72
- agrement 40 26 4,68 3,73
- baze de tratament 126 122 14,75 17,50
2
Personal intretinere, reparatii, transport,
auxiliar, productie
111 97 13,00 13,92
3 Personal TESA 70 67 8,20 9,61
4 Total personal 854 697 100,00 100,00
Din datele prezentate rezulta o scadere a numarului de salariati in anul 2011 fata de anul
2010 cu 18,38%. La nivelul complexelor hoteliere si agrement, situatia este urmatoarea:
structuri cazare numarul de salariati a scazut cu 23,86%
alimentatie publica numarul de salariati a scazut cu 24,19%
baze de tratament numarul de salariati a scazut cu 3,17 %
Avand in vedere Planul privind formarea si perfectionarea personalului, aprobat de catre
Consiliul de Administratie, s-au calificat, perfectionat sau si-au completat studiile un numar de
51 salariati dupa cum urmeaza:
o Au prezentat certificate de absolvire :
- 2 salariati au obtinut brevetul pentru functia de Director de restaurant, respectiv
Manager in activitatea de turism
- 5 salariati au urmat cursuri de perfectionare profesionala pentru meseria de director de
restaurant, director de hotel, respectiv manager in activitatea de turism
- 9 salariati pentru meseria de ospatar(vanzator) in unitati de alimentatie publica
- 3 salariati pentru meseria de bucatar
- 3 salariati pentru meseria de agent paza
- 1 salariat pentru meseria de camerista
- 1 salariat pentru meseria de maseur
- 1 salariat pentru meseria de lucrator in comert
o Si-au completat studiile:
- doctorat - un salariat in domeniul medicina
- master, un numar de 7 salariati
- studii superioare, un numar de 9 salariati, din care 3 in domeniul turismului
18

- studii postliceale, un numar de 8 salariati, din care 4 in domeniul balneofiziokinetoterapie
si recuperare medicala
- medii (liceu), un numar de 3 salariati din care 2 cu specializarea in turism
o Alte studii :
- un salariat in domeniul calitatii : auditori interni pentru sisteme de managementul
calitatii , specialist pentru sisteme de management al sigurantei alimentelor
- un salariat in domeniul tehnic : diriginte de santier
- un salariat curs de Formator
La fel ca in fiecare an, la nivelul complexelor hoteliere, se efectueaza cursuri de
perfectionare profesionala, atat in spatiul de servire, productie cat si in spatiul de cazare de catre
personalul societatii, respectiv conducatorii locurilor de munca si salariatii de la Biroul Calitate,
respectandu-se temele din Planul de perfectionare pe anul 2011, respectiv 2012.
De asemenea, s-a intocmit logistica pentru derularea in anul 2012 a cursului Resursa
umana, investitie valoroasa in turismul romanesc pentru functiile de ospatar, bucatar, camerista
hotel, curs la care au fost inscrisi 85 salariati.
Personalul medical, respectiv medici si fiziokinetoterapeuti, a participat la simpozioane,
conferinte si congrese nationale si internationale.
Structura personalului Numar
mediu
Numar mediu aferent exercitiului 2011 833
Personal de conducere total, din care: 27
- directori executivi 4
- personal de conducere TESA sefi birouri 10
- personal de conducere directori hotel 9
- personal de conducere sectoare auxiliare 3
Personal de executie total, din care: 806
- personal de excutie TESA 58
- personal de executie complexe hoteliere si agrement total, din care: 478
a) Asistenti directori hotel 16
b) Receptioneri hotel 33
c) Cameriste 67
d) Gestionari: barmani, bucatari gestionari, bufetieri, lucratori gestionari 53
e) Bucatari 84
f) Ospatari 85
g) Ajutori bucatari (necalificati) 29
h) Ajutori ospatari (necalificati) 24
i) Portari 24
j) Alt personal necalificat 63
- personal de executie sectoare auxiliare 155
a) muncitori necalificati intretinere 56
b) alt personal auxiliar executie 99
- personal de executie din bazele de tratament 115
La nivel de societate, in raporturile de munca ce privesc elemente de natura sindicala,
interesele personalului sunt reprezentate de catre reprezentantii salariatilor.
19

In ceea ce priveste raporturile intre manager si angajati precum si a oricaror elemente
conflictuale ce caracterizeaza aceste raporturi, se poate concluziona faptul ca nu exista si nu sunt
semnalate aceste tipuri de elemente ce pot afecta negativ raporturile de munca la nivel de
societate.

2.4.2 Diagnosticul managementului firmei
In ceea ce priveste conducerea societatii evaluate in cadrul diagnosticului, acesteia i-au
fost monitorizate performantele operationale si financiare de catre Consiliul de Administratie,
prin intermediul indicatorilor si criteriilor de performanta stabiliti in Bugetul de venituri si
cheltuieli si a altor programe aprobate.
Totodata, in anul 2011, o preocupare constanta a Consiliului de Administratie a fost
optimizarea procesului decizional la nivelul conducerii executive si imbunatatirea comunicarii in
vederea aplicarii masurilor si hotararilor consiliului cu operativitate si eficienta sporita in
vederea maximizarii rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata si minimizarea crizei
economice.

2.4.3 Concluzii asupra diagnosticului resurselor umane

Puncte tari Puncte slabe
Personal tanar;
Asigurarea protectiei muncii;
Personal omogen.
Din perspectiva asigurarii calitative
(calificarea personalului), starea firmei este
acceptabila, iar functiile ce necesita personal
cu pregatire superioara sunt ocupate in mod
corespunzator.
Personal insuficient calificat in domeniul IT.
Oportunitati Amenintari
Facilitati fiscale la angajarea de tineri
absolventi si someri;
Facilitati privind formarea personalului.
Migrarea personalului calificat spre alte
firme sau tari ale Uniunii Europene.


2.5 Diagnosticul Financiar

Diagnosticul financiar urmareste trei obiective majore:
- sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma evaluata in ultimii 3-5ani (3ani in cazul
raportului nostru de evaluare), precum si evidentierea riscurilor activitatii intreprinderii;
- sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice pentru a dezvolta abordarea pe baza de active
(implicit corectiile asupra elementelor de activ si datorii) si aplicarea abordarii pe baza de venit
(prin estimarea abilitatii intreprinderii de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital);
- sa asigure comparabilitatea cu intreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc,
rentabilitate si valoare, acest lucru facandu-se prin abordarea prin comparatie in evaluarea
intreprinderii si prin estimarea costului capitalului.
20

Diagnosticul financiar are ca scop sa aprecieze starea financiara a intreprinderii,
evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a
agentului economic. Concluziile ce se desprind din analiza situatiei financiare a firmei rezulta pe
baza punctelor de detaliu al studiului.

2.5.1 Analiza financiar patrimoniala
1) Analiza bilantului
Patrimoniul net al intreprinderii in perioada analizata a avut urmatoarea evolutie:
180.871.533 lei in 2009; 185.903.831 lei in 2010 si 173.052.703 lei in 2011. Din punct de vedere
al structurii avem:
a) Structura activelor
Din analiza structurii activelor reiese ca societatea detine un numar mare de mobilier,
cladiri, terenuri deoarece imobilizarile corporale au cea mai mare pondere in activele
imobilizate, iar acest lucru sustine ca societatea este specializata in activitate de tip hotelier.
Indicatori 2009(lei) 2010(lei) 2011(lei)
ACTIVE
IMOBILIZATE
202.347.567 95,06 % 200.118.985 94,59 % 178.306.529 91,84 %
Imobilizari necorporale 60.099 0,03 % 34.969 0,016 % 16.922 0,0087 %
Imobilizari corporale 172.096.868 80,84 % 169.740.816 80,23 % 147.946.407 76,20 %
Imobilizari financiare 30.190.600 14,18 % 30.343.200 14,34 % 30.343.200 15,62 %
ACTIVE
CIRCULANTE
10.392.490 4,88 % 11.277.082 5,33 % 15.767.135 8,12 %
Stocuri 718.646 0,34 % 753.115 0,35 % 909.212 0,46 %
Creante 2.910.602 1,36 % 1.279.224 0,604 % 1.635.238 0,84 %
Disponibilitati 6.610.642 3,11 % 9.244.469 4,37 % 13.222.585 6,81 %
Investitii financiare pe
termen scurt
152.600 0,07 % 274 0,00012 % 100 0,0000515 %
CHELTUIELI IN
AVANS
120.950 0,06 % 146.610 0,069 % 68.575 0,035 %
TOTAL ACTI V 212.861.007 100,00% 211.542.677 100,00% 194.142.239 100,00%
CAPITAL PROPRIU 180.871.533 85,23 % 185.903.831 87,88 % 173.052.703 89,13 %
Capital social 49.614.946 23,30 % 49.614.946 23,45 % 49.614.946 25,55 %
Prime legate de capital 0 0 0 0 0 0
Rezerve din reevaluare 88.352.479 41,50 % 87.983.083 41,59 % 68.034.686 35,04 %
Rezerve 40.904.550 19,22 % 43.577.538 20,59 % 49.064.265 25,27 %
Profit/pierdere reportata - 5.322.634 -2,50 % 4.728.264 2,23 % 0 0
Profit/pierdere ex fin 7.814.850 3,67 % 5.032.298 2,37 % 6.738.894 3,47 %
Repartizarea profitului -492.658 0,23 % - 304.034 - 0,14 % -400.088 - 0,206
DATORII TOTALE 31.594.302 14,84 % 25.412.165 12,01 % 20.859.383 10,74 %
Datorii pe termen scurt 4.327.185 2,03 % 4.317.833 2,04 % 3.740.372 1,926 %
Datorii pe termen lung 27.267.117 12,80 % 21.094.332 9,97 % 17.119.011 8,81 %
PROVIZIOANE 61.569 0,03 % 56.473 0,026 % 39.063 0,020 %
VENITURI IN AVANS 333.603 0,16 % 170.208 0,080 % 191.090 0,098 %
TOTAL PASI V 212.861.007 100,00% 211.542.677 100,00% 194.142.239 100,00%
21

Aceste imobilizari se afla intr-o continua scadere, putandu-se observa ca in 2009 ele reprezinta
80.84 % din activele imobilizate, iar in 2011 ajung la 76.20%.
Ponderea stocurilor in total active este mica si aproximativ constanta de la o perioada la
alta, astfel in 2009 stocurile reprezentau 0.34 % din total active pentru ca in 2010 sa creasca la
0.35 % iar in 2011 sa ajunga la 0.46 %.
Ponderea mica a creantelor in total active este o situatie favorabila, mai ales ca acestea au
o tendinta de scadere, in primul an fiind de 1.36 % iar in ultimul an de 0.84 % .
Se mai poate constata ca societatea dispune de putine lichiditati: 3.11 % in 2009 si 6.81%
in 2011, acest lucru poate fi cauzat de lipsa clientilor sau de vanzarile mici.
b) Structura pasivului
Scaderea veniturilor in avans de la 0.16% in 2009 la 0.098% in 2011 se poate datora
faptului ca societatea nu a mai primit chirii pe anumite terenuri sau a renuntat sa mai dea spre
chirie anumite spatii.
Datoriile pe termen scurt sunt aproximativ constante ceea ce inseamna ca societatea si-a
achitat datoriile pentru fiecare an, dar de asemenea a contractat altele la aceeasi valoare pentru
fiecare an .
Se poate constata ca desi capitalul social este acelasi in fiecare an, ponderea acestuia in
total pasiv creste de la an la an: 23.30% in 2009 si 25.55% in 2011. Ponderea capitalului propriu
in total pasiv este destul de mare , iar cresterea acestuia se poate datora cresterii rezervelor .

2) Analiza corelatiei creante-obligatii
Indicatori 2009 2010 2011
lei % lei % lei %
Cifra de afaceri 52.019.303 100,00 48.499.100 93,23 48.437.997 99,87
Creante 2.910.602 100,00 1.279.224 43,95 1.635.238 127,83
Obligatii (datorii totale) 31.594.302 100,00 25.412.165 80,43 20.859.383 82,08
Raportul creante/obligatii 0,09 0,05 0,07
In anul 2010 creantele si obligatiile au scazut intr-un ritm mult superior celui aferent
cifrei de afaceri, ceea ce influenteaza favorabil fluxul de disponibilitati. Desi valoarea cifrei de
afaceri este in scadere aceasta influenta este favorabila doarece raportul creante/obligatii este
subunitar. In anul urmator se inregistreaza o cifra de afaceri un pic mai mica fata de cea a anului
precedent, ea scazand cu 61.103 lei, dar de asemenea este favorabil raportul creante/obligatii
care este inca subunitar.

Indicatori 2009
(Zile)
2010
(Zile)
2011
(Zile)
Durata de imobilizarea a creantelor 20 10 12
Durata de folosire a surselor atrase 220 190 155

Rotatia creantelor = CA / creante , Durata de rotatie a creantelor = 360zile/rotatie creante;
Acoperirea datoriilor = CA/ datorii , Durata de folosire a surselor atrase = 360zile / acoperire datorii.
Marimea si evolutia indicatorilor confirma ca desi creantele inregistreaza cresteri
substantiale, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de sursele atrase suplimentar.

22

3) Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment
Indicatori 2009(lei) 2010(lei) 2011(lei)
Fond de rulment (FR) 5.791.083 6.879.178 11.865.185
Necesar de fond de rulment (NFR) -697.937 -2.285.494 -1.195.922
Cifra de afaceri 52.019.303 48.499.100 48.437.997
Viteza de rotatie a FR (zile) 40 51 88
Viteza de rotatie a NFR (zile) -5 -17 -9
Trezoretia neta (TN) 6.489.020 9.164.672 13.061.107
FR = capital permanent active imobilizate;
NFR = Stocuri + Creante Obligatii pe TS;
Trezoreria neta = FR-NFR; Viteza de rotatie a FR = 360zile/(CA/FR);
Viteza de rotatie a NFR = 360zile/(CA/NFR).
Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea
imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Fondul de rulment mai poate fi
definit si ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment este negativ, ceea ce arata ca exista un surplus de resurse
temporare, adica activele realizabila sunt mai mici decat datoriile curente. Aceasta situatie este
acceptata drept favorabila doar daca este rezultatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate, a urgentarii incasarilor si relaxarii
platilor, altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.
In perioada 2009 2010, societatea a reusit o usoara crestere a fondului de rulment, reusind
sa-si finanteze activitatea curenta prin fondul de rulment, iar in 2011 a crescut cu 204,89% fata de
2009.
Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani, fiind in crestere continua, evidentiind ca
exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din
pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 2010 fata de 2009 si
respectiv in 2011 fata de 2010 reprezinta cash-flow-ul ce revine actionarilor sub forma de
dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.

4) Analiza lichiditatii si solvabilitatii
Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani,
solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale banesti,
respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.
Indicatori 2009 2010 2011
Rata lichiditatii curente 2,40 2,61 4,21
Rata lichiditatii rapide 2,23 2,43 3,97
Rata lichiditatii imediate 1,56 2,14 3,53
Rata solvabilitatii patrimoniale 0,86 0,89 0,9
Rata solvabilitatii generale 6,73 8,32 9,31
Lichiditatea curenta = active curente/datorii curente
Lichiditate rapida = (active circ stocuri )/datorii curente
Lichiditate imediata = (disp+investitii pe TS)/datorii curente
Solvabilitate generale = (cap propriu + datorii) / datorii sau activ total/datorii totale
Solvabilitate patrimoniale = cap propriu/ (cap propriu +datorii )
23

Marimea indicatorilor arata ca intreprinderea, din punct de vedere al lichiditatii curente,
se afla peste limita acceptabilitatii (care este 2); lichiditatea curenta prezinta valori satisfacatoare,
aproape de normal.
Lichiditatea intermediara inregistreaza valori peste media acceptabila 2,23 in 2009, 2,43
in 2010 si de 3,97 in 2011 de aceea in perioada urmatoare va trebui sa faca eforturi pentru a
ajunge la limita normala.
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul de acoperire a obligatiilor de plata pe termen
mediu si lung, inclusiv a obligatiilor catre actionari, constand in capitalul varsat si alte fonduri
constituite, din capitalul propriu. In cazul nostru, solvabilitatea intreprinderii este in crestere si se
afla peste limita admisa de 0,5, fiind o situatie favorabila de ansamblu.
Solvabilitatea generala arata in ce masura datoriile totale sunt acoperite de activele
imobilizate si circulante, iar cu cat situatia este mai mare decat 1 cu atat aceasta este mai buna, in
cazul noastru aceasta urca de la 6,72 la 9,29.

2.5.2 Analiza rentabilitatii
1) Situatia generala a rezultatului pe baza contului de profit si pierdere
Prezentarea situatiei generale a rezultatului vizeaza in special doua aspecte importante
pentru operatiunea de evaluare, respeciv, evolutia profitului si modul de formare. Primul dintre
aspecte este necesar pentru aprecierea tendintei, iar al doilea, in formularea unor judecati de
valoarea asupra activitatilor desfasurate de firma in trecut si posibilitatile existente pentru
perioada de previziune (prognoza).
Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere, pot fi structurate astfel:
Nr
Crt
Indicatori 2009 2010 2011
Suma % fata
de CA
Suma % fata
de CA
Suma % fata
de CA
1 Cifra de afaceri neta 52.019.303 100% 48.499.100 100% 48.437.997 100%
2 Costul bunurilor
vandute si serv. prestate
din care:

2.1 - chelt act. baza 34.034.028 65,43% 32.701.161 67,43% 32.673.180 67,45%
2.2 - chelt act. aux. 4.961.244 9,54% 4.390.457 9,05% 4.312.706 8,9%
2.3 - cheltuieli ind. de prod. 1.521.686 2,93% 1.028.273 2,12% 967.528 2%
3 Marja bruta fata de
costul bunurilor
vandute (1-2)
11.502.345 22,11% 10.379.209 21,4% 10.484.583 21,65%
4 Cheltuieli de desfacere 694.307 1,33% 631.694 1,3% 665.149 1,37%
5 Cheltuieli generale de
administratie
1.338.723 2,57% 1.682.103 3,47% 828.508 1,71%
6 Alte venituri din
exploatare
204.357 0,39% 273.780 0,56% 120.572 0,25%
24

7 Rezultatul exploatarii
(3-4-5+6)
9.673.672 18,6% 8.339.192 17,2% 9.111.498 18,81%
8 Rezultatul financiar 179.484 0,35% - 2.258.510 -4,66% - 1.109.729 -2,29%
9 Rezultatul extraordinar 0 0% 0 0% 0 0%
10 Rezultatul brut (7+8+9) 9.853.156 18,94% 6.080.682 12,54% 8.001.769 16,52%
11 Impozit pe profit 2.038.306 3,92% 1.048.384 2,16% 1.262.875 2,61%
12 Profitul net (10-11) 7.814.850 15,02% 5.032.298 10,38% 6.738.894 13,91%
Dinamica indicatorilor de rezultate demonstreaza a situatie nefavorabila a rentabilitatii
intreprinderii intre anii 2009-2010, inregistrandu-se o scadere a profitului net al exercitiului cu
35,6%, fapt ce se poate datora pierderilor inregistrare la nivelul activitatii financiare in perioada
mai sus mentionata. Totusi, intre ani 2010-2011, s-a inregistrat o crestere a profitului net al
exercitiului, cu 31,59%, fapt ce se poate datora cresterii inregistrate la nivelul activitatii de
exploatare de 9,26%, in ciuda pierderilor inregistrate in cadrul activitatii financiare aferente
anului 2011.

2) Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii
In operatiunea de evaluare, diagnosticul factorial al rezultatului din exploatare este
necesar pentru a cunoaste care au fost principalii factori care au contribuit la modificarea
acestuia de la o perioada la alta.
Ca model de analiza pentru diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii s-a folosit:

)
Indicatori 2009 2010 2011
Venituri din exploatare 52.307.479 48.849.069 48.688.745
Cheltuieli din exploatare 42.633.807 40.509.878 39.577.247
Cheltuieli la 1 leu venituri 0.82 0.83 0.81
Rezultatul exploatarii 9.673.672 8.339.192 9.111.498

Influente 2010-2009 2011-2010
Modificarea rezultatului -1.334.480 100,00% 772.306 100,00%
1.Influenta veniturilor -622.513,8 46,65% -27.255,08

-3,53%
2.Influenta cheltuielilor la 1 leu venituri -711.966,2 53,35% 799.561,08 103.53%
In primul caz 2010-2009, modificarea rezultatului exploatarii (in sensul reducerii) s-a
obtinut atat pe baza reducerii veniturilor (cu 46,65%) cat si a influentei cheltuielilor la 1 leu
venituri (53,35%). In al doilea caz, rezultatul exploatarii a crescut, singurul factor care a
influentat pozitiv sunt cheltuielile la 1 leu venituri cu 103,53%.
Un alt model folosit in analiza factoriala a rezultatului exploatarii este:




25

Indicatori 2009 2010 2011
Nr. mediu salariati(N) 822 832 674
Inzestrarea tehnica (Mf/N) 209.363,59 204.015,4 219.505,05
Randamentul mijloacelor fixe productive (Qe/Mf) 0.1870087 0.1905973 0.2211288
Gradul de valorificare a productiei exercitiului (V/Qe) 1.6252825 1.5099170 1.4882607
Rentabilitatea veniturilor din exploatare (RE/V) 0.1849386 0.1707134 0.1871376
Rezultatul exploatarii 9.673.672 8.339.192 9.111.498
Qe=Qv+(Sf-Si)+Qi;
Qe (2009)= 31.973.610+(909.212-753.115)+53.915= 32.183.622
Qe (2010)= 32.301.487+(753.115-718.646)+16.197= 32.352.153
Qe (2011)= 32.725.705+(718.646-741.129)+11.977= 32.715.199

Analizand influenta factorilor, se constata urmatoarele:
scaderea numarului de personal in 2010 cu 10 fata de perioada precedenta are ca efect
majorarea rezultatului exploatarii 117.684,52 lei, insa scaderea continua cu alte 158 persoane a
dus la scaderea rezultatului in 2011 cu 1.583.643,69 lei.
scaderea gradului de inzestrare a muncii cu 5.348,19 unitati in 2010 fata de 2009 a avut ca
efect micsorarea profitului din exploatare cu 250.119,97 lei, insa in perioada urmatoare a crescut
cu 182.060,35 unitati ceea ce a dus la cresterea rezultatului cu 512.904,26 lei, ceea ce inseamna o
pondere in rezultat de 66,41%.
cresterea randamentului mijloacelor fixe direct productive cu 0,35% fata de nivelul prevazut se
reflecta in sporirea rezultatului exploatarii cu 183.092,85 lei, adica cu 13,72%. In perioada 2011-
2010 acesta a crescut cu 3,06% iar acest lucru a dus la majorarea rezultatului cu 1.164.320,27 lei.
Deci

(1,01) >

(0,89), aceasta situatie poate fi determinata de cresterea gradului de folosire


a capacitatilor de productie, de imbunatatirea calitatii produselor etc.
gradul de valorificare a productiei exercitiului s-a redus cu 0,02 unitati in 2010 ceea ce a
condus in final la diminuarea rezultatului exploatarii cu 690.250,1 lei iar in perioada urmatoare a
continuat sa scada, lucru ce a avut ca efect micsorarea rezultatului cu 120.948,81 lei.
scaderea rentabilitatii veniturilor in 2010 a condus la scaderea rezultatului cu 694.887,3 lei,
ceea ce inseamna 52,07% din rezultat, fiind ponderea cea mai mare care influenteaza negativ
rezultatul din exploatare; in perioada urmatoare acest factor a crescut, acest lucru fiind o situatie
favorabila deoarece a dus la cresterea rezultatului cu 79.673,97 lei, ceea ce inseamna o pondere
in rezultat de 103,54%.

Influente 2010-2009 2011-2010
Modificarea rezultatului -1.334.480 100,00% 772.306 100,00%
1.Nr. mediu salariati(N)
117.684,52

-8,81%
-1.583.643,69

-205,05%
2.Inzestrarea tehnica (Mf/N)
-250.119,97

18,74%
512.904,26

66,41%
3.Randamentul mijloacelor fixe productive (Qe/Mf)
183.092,85

-13,72%
1.164.320,27

150,76%
4.Gradul de valorificare a productiei exercitiului
(V/Qe)
-690.250,1

51,72%
-120.948,81

-15,66%
5.Rentabilitatea veniturilor din exploatare (RE/V)
-694.887,3
52,07%
799.673,97

103,54%
26

3) Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta
Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila in activitatea
practica de evaluare, intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului
firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare al acesteia
(apreciere a riscului).
Potrivit metodologiei oferite de literatura de specialitate, pragul de rentabilitate (Q) se
determina pe baza relatiei:


, unde:
F = suma cheltuielilor fixe;
CV = cheltuieli variabile;
V = veniturile;
CA = cifra de afaceri.
Intervalul de siguranta (I
S
) se determina pe baza relatiei:

)
Pentru activitate practica de evaluare, cunoasterea unei asemenea situatii este deosebit de
importanta in alegerea metodelor de evaluare, precum si pentru previzionarea profitului care se
va lua in calcul.
Modele de diagnostic al rentabilitatii prin intermediul sumei profitului, trebuie
considerate ca fiind tipuri in baza carora se pot construi si alte modele, in raport de specificul
fiecarei unitati.
Nr
Crt
Indicatori 2009 2010 2011
1 Cheltuieli fixe 22.285.557 21.022.131 19.957.151
2 Cheltuieli variabile 22.250.805 22.042.230 21.262.311
3 Cifra de afaceri 52.019.303 48.499.100 48.437.997
4 Pragul de rentabilitate 38.947.146 38.537.362 35.574.244
6 Venituri 54.389.518 49.145.043 49.221.231
7 Intervalul de siguranta 28,39% 21,58% 27,77%
Din datele furnizate in tabelul de mai sus observam faptul ca pragul de rentabilitate
aferent celor trei ani exemplificati este mai mic decat nivelul cifrei de afaceri inregistrate in
acelasi interval de timp, ceea ce conduce la concluzia relevanta ca evolutia activitatii economice
a firmei este una profitabila. Avand in vedere faptul ca cifra de afaceri depaseste cu peste 20%
nivelul pragului de rentabilitate, putem spune, conform studiilor statistice, ca societatea are o
stabilitate financiara confortabila.
In ceea ce priveste intervalul de siguranta, este de preferat ca acesta sa fie cat mai mare,
fapt ce ar arata o flexibilitate a intreprinderii mai ridicata si un risc economic redus. In cazul
nostru, societatea prezinta un interval de siguranta de peste 21% in toti cei trei ani de observare,
fapt ce demonstreaza ca intreprinderea prezinta un risc economic relativ redus si se poate adapta
usor la cerintele pietei in care isi desfasoara activitatea.

4) Diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate reprezinta indicatori sintetici, prin care se apreciaza sub forma
relativa situatia profitabilitatii sau a capacitatii intreprinderii de a produce profit. Ratele
rentabilitatii sunt printre cei mai importanti indicatori prin care se apreciaza eficienta generala a
activitatii unei intreprinderi, deoarece reflecta rezultatele obtinute ca urmare a trecerii prin toate
stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si desfacere.
27


a) Rata rentabilitatii veniturilor
Modelul folosit este:

, unde:

= structura veniturilor totale pe categorii,

= rata rentabilitatii pe categorii de venituri


Activitati Structura venitului (

) Rata rentabiliatii pe categorii


(

)
Rata rentabilitatii
veniturilor
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Exploatare 96,17% 99,4% 98,92% 18,49% 17,07% 18,71% 17,78% 16,97% 18,51%
Financiara 3,83% 0,6% 1,08% 8,62% -763,08% -67,58% 0,33% -4,58% -0,73%
Extraordinara 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
TOTAL 100% 100% 100% 27,11% -746,01% -48,87% 18,11% 12,39% 17,78%
Reducerea rentabilitatii pe categorii de venituri a determinat pe ansamblul intreprinderii
micsorarea nivelului de rentabilitate, ceea ce constitue o inrautatire a activitatii.
Influentele celor doi factori se determina astfel:
1. Influenta structurii veniturilor totale:
100
ri gi
100
ri gi
0 0 0 1 gi
Rv


2. Influenta ratei rentabilitatii pe categorii de venituri:
100
ri gi
100
ri gi
0 1 1 1 ri
Rv


Influente 2010-2009 2011-2010
Modificarea ratei rentabilitatii veniturilor -5,72% 5,39%
1.Influenta structurii veniturilor 0,32% -3,74%
2.Influenta ratei rentab. pe categorii de venituri -6,04% 9,13%

b) Rata rentabilitatii economice a activului
Nivelul sau prezinta interes, in primul rand pentru managerii intreprinderii, care apreciaza
astfel, eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile.
Rentabilitata economica a activului caracterizeaza eficienta elementelor materiale
angajate in activitatea firmei. Optiunea pentru o asemenea rata este data de faptul ca intregul
capital folosit de firma este investit in elemente de activ, iar acestea contribuie la obtinerea
profitului. Aceasta rata prezinta importanta in gestionarea capitalului, in dimensionarea
eforturilor pentru obtinerea unui anumit profit in raport de rezultatele concurentei.
Modelul folosi este:


Indicatori 2009 2010 2011
Total activ 212.740.057 211.396.067 194.073.664
Profit brut 9.853.156 6.080.682 8.001.769
Venituri (totale) 54.389.518 49.145.043 49.221.231
Viteza de rotatie a activelor (V/A) 0,2557 0,2325 0,2536
Rentabilitatea veniturilor (Pb/V) 18,12% 12,37% 16,26%
Rentabilitatea activului (Pb/A) 4,63% 2,88% 4,12%

28

Influente 2010-2009 2011-2010
Modificarea rentabilitatii activului -1,75% 1,24%
1.Influenta vitezei de rotatie -0,42% 0,26%
2.Influenta rentabilitatii veniturilor -1,33% 0,98%

In cele doua perioade analizate tendinta rentabilitatii activului a fost fluctuanta. In prima
perioada rata veniturilor are o influenta negativa mai mare asupra rentabilitatii activului ceea ce
duce la diminuarea acestuia cu 1,75%, iar perioada a doua este caracterizata de o crestere cu
1,24%, fiind influentata, de asemena, de rata veniturilor care au o pondere de 0,98% in
rentabilitatea activului. Viteza de rotatie a activelor nu au o semnificatie majora in modificarea
activului.

c) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu
Intrucat profitul net este in directa legatura cu ansamblul activitaii firmei, rata
rentabilitatii financiare a capitalului propriu este evidentiat prin modelul:

) ,
unde: Kpr = capital propriu, Pn = profit net
Indicatori 2009 2010 2011
Rentab.neta a cap.pt (Pn/ Kpr) 4,32% 2,71% 3,89%
Viteza de rotatie a activului (V/A) 0,2557 0,2325 0,2536
Parghia financiara (At/Kpr) factor de multiplicare a cap.pr. 1.176194 1.137126 1.121472
Rentabilitatea neta a veniturilor(Pn/V) 14,37% 10,24% 13,69%

Influente 2010-2009 2011-2010
Modificarea rentabilitatii financiare a capitalului propriu -1,61% 1,18%
1.Influenta vitezei de rotatie -0,39% 0,25%
2.Influenta parghiei financiare -0,13% 0,04%
3.Influenta rentabilitatii nete a veniturilor -1,09% 0,89%
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu in perioada 2010-2009 s-a redus in
principal pe baza rentabilitatii nete a veniturilor, care s-au micsorat cu 4,13% avand o influenta
de 1,09% in rentabilitatea capitalului propriu.
In perioada urmatoare, rentabilitatea financiara a crescut iar acest lucru se datoreaza, de
asemenea, cresterii rentabilitatii nete a veniturilor cu 3,45% fata de 2010, fiind o situatie
favorabila deoarece sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta principala cale de
crestere a profitului net si reflecta, in principal, eficienta activitatii de exploatare a firmei. Daca
rata este peste media sectorului unde firma activeaza, atunci exista un avantaj competitional fata
de concurenti, ceea ce constituie un element de siguranta in activitatea viitoare.
Parghia financiara are o tendinta descrescatoare si poate reprezenta un lucru nefavorabil,
deoarece acest indicator exprima in mod sintetic corelatia dintre structura financiara si capitalul
imprumutat.
Viteza de rotatie a activelor exprima volumul vanzarilor pe unitatea monetara investita,
iar fluctuatia ei determina o instabilitate pentru sporirea eficientei capitalului investit.
2.5.3 Analiza riscului intreprinderii
Prin riscul de faliment (de insolvabilitate) intelegem posibilitatea de aparitie a
incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente (ajunse la termen) ale firmei, nascute din
29

angajamente anterior contractate, operatii curente determinabile pentru continuarea activitati si
din prelevari obligatorii. Altfel spus, riscul de faliment reprezinta posibilitatea de aparitie a unui
deficit de disponibilitati in asigurarea si sustinerea desfasurarii ciclului de fabricatie si a
continuarii fluxurilor de fonduri. Solvabilitatea este reversul insolvabilitatii si reprezinta
aptitudinea agentului economic de a-si onora obligatiile la timp, orice perturbare a platilor
derminand prejudicii. De aceea, mentinerea solvabilitatii pe termen lung constituie o conditie
esentiala a existentei agentului economic.
Din punct de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita
obligatiile curente din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului
incapacitatii de plata pe termen scurt, firma se afla int-o situatie favorabila deoarece toti
indicatorii de lichiditate se afla peste limitele minime admise.
Din punct de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita
obligatiile totale din activele totale, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen
lung, firma se afla intr-o situatie buna, fiind deasemena peste limitele admise.

2.5.4 Concluzii asupra diagnosticului financiar

Puncte tari Puncte slabe
Organizarea contabilitatii in conformitate cu
legislatia in vigoare;
Fond de rulment suficient pentru acoperirea
nevoii de fond de rulment;
Scaderea duratei de recuperare a creantelor;
Scaderea cheltuielilor de exploatare;
Ratele de lichiditate si solvabilitate sunt in
limitele admise.
Scaderea continua a cifrei de afaceri in
ultimii 3 ani;
Fluctuatia vitezei de rotatie a activului.
Oportunitati Amenintari
Reducerea ratei dobanzii pe piata si scaderea
inflatiei ceea ce incurajeaza creditele;
Facilitati fiscale privind impozitele si taxele.
Cresterea ratei dobanzii pe piata si a inflatiei;
Scaderea puterii de cumparare ceea ce poate
genera blocaje financiare.


2.6 Evaluarea avantajelor si punctelor slabe ale societatii

1. Avantaje:
- activitatea societatii comerciale nu depinde de subventii si/sau credite;
- unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata turismului balnear din Romania;
- activitatea pe care o desfasoara societatea nu polueaza mediul inconjurator;
- compania de turism detinea la data de 31 decembrie 2011 lichiditati importante, in valoare de
13,2 milioane de lei (3,1 milioane de euro), insa conducerea societatii a propus si pentru acest an
ca profitul de anul trecut sa nu fie distribuit ca dividende, ci pastrat in societate pentru a sustine
programul de investitii;
- investitiile au permis oferirea de servicii de calitate mai inalta si ca urmare cresterea tarifelor la
acestea, cu efecte favorabile la nivelul eficientei activitatii, potrivit raportului companiei;
- totalul zilelor-turist realizate anul trecut s-a majorat cu 5,1%;
30

- existenta unui personal pentru asigurarea serviciilor turistice si asistentei medicale cu o
buna pregatire profesionala;
- efortul la nivel macroeconomic pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate invederea
recastigarii pietelor turistice externe.

2. Puncte slabe:
- indicatorii financiari reflecta o activitate supusa unor riscuri semnificative: cifra de afaceri,
costurile de exploatare, rata rentabilitatii, care au inregistrat pe perioada analizata fluctuatii;
- personalul, mai ales cadrele de conducere, au o medie de varsta foarte ridicata;
- de asemenea, societatea prevede o scadere a veniturilor financiare, cauzate de diminuarea
depozitelor bancare, rambursarea creditelor angajate si plata furnizorilor.

3. Oportunitati:
- turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se
relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala;
- inovatiile in domeniul electronic-bancar (aproape toate bancile din Romania ofera carduri care
transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te afli, exista posibilitatea transferului
rapid de bani indiferent de zona geografica), in domeniul informational (internet-ul cele mai
multe agentii dau posibilitatea rezervarii on-line a biletelor turistice dorite), cresterea vitezei de
deplasare (a fost imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie), au contribuit la sporirea
diversitatii, a calitatii si amodului de distributie a serviciilor turistic;
- in statiunile incluse in circuitul international s-au facut investitii pentru cresterea
calitatii produsului turistic cura balneara" oferit turistilor straini.

4. Amenintari
- Romania incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitor, fata de 115 dolari in Ungaria, 117dolari
in Polonia, 151 dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia;
- turismul romanesc contribuie doar cu 500 milioane anual in realizarea PIB-ului, in comparatie
cu Ungaria care realizeaza anual peste 2,5 milioane din turism in ciuda faptului ca are doar 10
milioane de locuitori;
- veniturile romanilor, in general scazute, ii determina sa nu apeleze la serviciile unei agentii de
turism, iar dorinta de a petrece macar cateva zile de concediu la munte sau la mare ii determina
sa apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor sau sa initieze calatorii pe cont
propriu;
- imaginea Romaniei este destul de nefavorabila in randul tarilor dezvoltate si al tarilor
occidentale, aceasta influentand in mod direct numarul turistilor si al oamenilor de afaceri ce-si
desfasoara activitati in tara noastra, avand o imagine de tara saraca, creata de mass-media
europeana in ultimii ani.






31

CAPITOLUL III: ABORDAREA EVALUARII

3.1 Abordarea pe baza de active

Principalele capacitati de cazare, alimentatie publica si tratament ale societatii constau in:
un complex de patru stele (International) cu o capacitate totala de 340 locuri de cazare, 535
locuri alimentatie publica, 600 locuri piscina, 400 locuri de tratament balnear si alte facilitati,
doua complexe hoteliere de trei stele (Termal si Nufarul) cu o capacitate totala de 448 locuri de
cazare, 784 locuri alimentatie publica, 400 locuri tratament balnear si alte facilitati, patru
complexe hoteliere de doua stele (Poienita, Mures, Somes si Unirea) cu o capacitate totala de
1.588 locuri de cazare, 1.385 locuri alimentatie publica, 1.400 locuri de tratament balnear si alte
facilitati. In afara de aceste complexe societatea are in exploatare trei stranduri (Apollo, Felix si
Venus), complexul de alimentatie publica Poiana, care include Clubul Dark cu o capacitate de
300 de locuri. In total societatea dispune de 2.394 locuri de cazare, 2.892 locuri alimentatie
publica si cinci baze de tratament care pot efectua pana la 8.300 proceduri pe zi, sali de
conferinta cu o capacitate de 1.100 locuri, baze de agrement: piscine si stranduri in aer liber,
mini aqua parc, cluburi, terenuri de sport, sali de fitness, centre de welness etc.
Hotelul International este primul hotel din Romania care primeste sigla EUROPESPA-
med, care atesta indeplinirea standardelor Asociatiei Europene a Statiunilor Balneare (ESPA)
referitoare la infrastructura generala a terapiilor, igienei si securitatii turistilor.
Prin licenta de concesiune pentru exploatare nr. 646/04.08.2000 Agentia Nationala pentru
Resurse Minerale a concesionat SC Turism Felix SA pentru o perioada de 25 de ani, cu
posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de cate 5 ani, toate resursele de apa
termominerala ale statiunii rezultate din captarile forate, ceilalti agenti economici utilizand apa
termominerala in baza contractelor de livrare incheiate cu societatea.
SC Turism Lotus Felix SA detine Complexul Lotus, obiectiv in curs de modernizare a
structurilor existente la nivel de 5 stele, se intinde pe o suprafata de 17.045 mp si are in structura
sa hotel cu spatii de cazare, sali de conferinte, restaurant, baza de tratament, iar zona de agrement
(Felixarium) cu bazine pentru copii, inot, relaxare si wellness este activ nou.
Elemente de activ
Valoare bruta
Valori contabile la
31.12.2011
Corectie
Valori
corectate
Cheltuieli de constituire si chelt de dezvoltare 1.011 0 1.011
Alte imobilizari necorporale 15.911 0 15.911
Total imobilizari necorporale 16.922 0 16.922
Terenuri 59.107.080 0 59.107.080
Constructii 65.798.513 +1.514.754 67.313.267
Instalatii tehnice si masini 8.612.367 +461.640 9.074.007
Alte instalatii, utilaje si mobilier 3.773.468 +159.207 3.932.675
Total mijloace fixe 137.291.428 +2.135.601 139.427.029
Avansuri si imobilizari corporale in curs 10.654.979 +9.097.937 19.752.916
Total imobilizari corporale 147.946.407 +11.233.537 159.179.945
Imobilizari financiare titluri de participare 30.343.200 +152.600 30.495.800
Total imobilizari financiare 30.343.200 +152.600 30.495.800
Total imobilizari 178.306.529 +11.386.137 189.692.666
32

Total active circulante 15.767.135 0 15.767.135
Cheltuieli in avans 68.575 0 68.575
TOTAL ACTI V 194.142.239 +11.386.137 205.528.376
Pentru stabilirea activului net corectat se au in vedere urmatoarele aspecte:
societatea detine constructii pe o suprafata desfasurata totala de 95.000 m
2
. Analizand
unele vanzari cu constructii similare s-a evidentiat un pret de aproximativ 692 lei/m
2
, iar fata de
proprietatile comparabile s-a stabilit o corectie globala de aproximativ 2,3% datorita anumitor
factori de amplasament si acces la drumuri importante;
la momentul evaluarii societatea achizitionase si montase aparatura medicala in baza de
tratament in valoare de 461.460 lei, dar si echipament de mobilier in valoare totala de 159.207
lei;
imobilizarile corporale in curs de executie au o valoarea reziduala totala de 9.097.937 lei;
din totalul imobilizarilor financiare (reprezentate de titluri de participare la diferite
societati) 524.400 lei reprezinta titluri de participare dintr-un pachet minoritar la o societate a
carei valoare bursiera a actiunilor la data evaluarii au crescut cu aproximativ 29%.
In calculul activului net contabil se are in vedere urmatoarea relatie de calcul:
ANC = Valoarea activelor intreprinderii Datorii totale Active considerate non-valori
In cazul nostru, ANC = 194.142.239 - 20.859.383 0; ANC = 173.282.856 lei.
Deci ANCr (activ net corectat) = 205.528.376 - 20.859.383 = 184.668.993 lei.

3.2 Abordarea pe baza de comparatie

Aceasta abordare se bazeaza pe un proces logic in care valoarea de piata se obtine prin
analiza tranzactiilor cu intreprinderi similare si relevante, compararea acestor intreprinderi cu
firma evaluata si estimarea valorii companiei evaluate prin utilizarea unor chei de conversie
(multiplicatori).
Am ales compania SC Casa de Bucovina-Club de Munte SA ce are acelasi domeniu de
activitate pe care il are compania SC Turism Felix SA, si anume cod caen 5510 - Hoteluri si alte
facilitati de cazare similare.
Compania SC Casa de Bucovina-Club de Munte SA este de asemenea listata pe Bursa de
Valori Bucuresti.
Multiplul ales este PER = Pretul actiunii/Profit net pe actiune
Valori pentru compania SC Casa de Bucovina - Club de Munte SA:

I ndicator Valoare
1. Numar de actiuni 167.339.600
2. Profit net 972.594
3. Profit net pe actiune 0,0058
4.Pret pe actiune 0,0720
5.PER (pret pe actiune/profit net pe
actiune) 12,41



33

Valori pentru compania SC Turism Felix SA:

In urma calculelor, rezulta o valoare a multiplului PER de 12,41. Pretul unei actiuni
pentru SC Turism Felix SA, conform abordarii prin comparatie, este de 0,174 lei/act. Valoarea
obtinuta prin aceasta metoda este de 86.330.005 lei.

CAPITOLUL IV: RECONCILIEREA VALORII SI ESTIMAREA
VALORII FINALE

In urma aplicarii metodelor de evaluare prezentate anterior au fost obtinute diferite valori
care vor fi enumerate mai jos.
Raportand valorile respective la numarul de actiuni ale SC Turism Felix SA se obtine
valoarea unei actiuni:
Valoarea activului net contabil, conform situatiei financiare la 31.12.2011
impartit de actiuni (173.282.856/496.149.456)

0,349

lei/ act
Valoarea activului net corectat la data evaluarii conform situatiei
financiare la 31.12.2011 impartit de actiuni (184.668.993 /496.149.456)

0,372

lei/ act
Valoarea actiunilor rezultata in urma aplicarii abordarii prin comparatie
(86.330.005/496.149.456)
0,174 lei/ act

Opinia evaluatorului
Prin reconcilierea valorilor se inteleg operatiile selective efectuate de evaluator in baza
experientei sale, informatiilor stranse din piata si a contextului specific al evaluarii. Opinia
asupra valorii estimate va lua in considerare toate valorile obtinute prin aplicarea diferitelor
abordari, triate si selectate pe baza logicii si experientei evaluatorului in privinta importantei pe
care o va aloca fiecarei metode si a rezultatelor aferente.
Luarea in considerare a acestor valori impune precizarea unor limite, exprimate de fiecare
dintre valorile obtinute, astfel:
- valoarea activului net corectat, desi cuantifica valoarea actualizata a tuturor activelor din
patrimoniul societatii, nu tine seama de:
- gradul si posibilitatile de valorificare in cadrul activitatii desfasurate;
- caracteristicile pietei/clientelei;
- valorile de randament reflecta eforturile societatii de a continua activitatea, chiar in conditiile
unei economii in criza, prin identificarea de noi furnizori si clienti, realizarea de noi produse.
Din aceste motive, consideram oportun sa acordam o pondere mai mare valorii de
randament.
Pentru alegerea unei valori din cele 2 obtinute, vom recurge la criteriile:
- adecvarea;
- precizia;
- cantitatea informatiei.

I ndicator Valoare
1. Numar de actiuni 496.149.456
2. Profit net 6.738.894
3. Profit net pe actiune 0,014
4. Pret actiune (PER societate
comparabila x Profit net pe actiune) 0,174
5.Valoare actiuni 86.330.005
34

Criterii Abordarea pe baza de active Abordarea prin comparatie
Adecvarea Buna
(reflecta valoarea prin
elementele corectate)
Medie
(Compania comparata are acelasi domeniu
de activitate)
Precizia Buna
(Corectii relativ nesemnificative)
Suficienta
(Multiplu aduce in prim plan valoarea unei
actiuni)
Cantitatea
informatiei
Suficienta
(Informatii suficiente au fost
gasite pentru realizarea
corectiilor)
Mica
(Nu au fost gasite suficiente informatii
pentru testarea totala a similitudinii dintre
cele 2 companii)

Tinand cont de rezultatele evaluarii prezentate mai sus, abordarile in evaluare aplicate in
cadrul raportului de evaluare tine seama de specificul activitatii societatii analizate, iar in opinia
evaluatorilor, avand in vedere abordarea pe baza de active rezulta urmatoarele valori:

Valoarea societatii: 205.528.376 lei
Valoarea unitara a actiunilor: 0,372 lei/act.