Sunteți pe pagina 1din 11

4.2.

Cai particulare de degradare a aminoacizilor (degradarea scheletului de carbon )


Degradarea scheletului atomilor de carbon
Prin schelet al atomilor de carbon se intelege ceea ce ramane din structura unui aminoacid dupa
indepartarea gruparii NH
2
.
Degradarea scheletului atomilor de carbon este strans legata de ciclul Krebs deoarece in urma acestui
proces se formeaza intermediari apartinand ciclului acizilor tricarboxilici. In procesul degradarii se mai
pot forma produsi cu functie biologica precum si precursori ai glucozei si ai corpilor cetonici. Cu alte
cuvinte prin degradarea proteinelor respectiv a aminoacizilor nu se genereaza in mod direct energie ci
sunt generati produsi cu potential energetic si anume! glucoza corpii cetonici sau intermediari ai Ciclului
Krebs.
"ig 2#
$minoacizii care in decursul degradarii genereaza intermediari ai ciclului Krebs %fig 2&'sau piruvat duc in
final la sinteza de glucoza pe calea oxalacetatului %fig 2#'.
$minoacizii care in decursul degradarii genereaza genereaza acetoacetil( Co$ duc in final la sinteza de
corpi cetonici.
"ig 2&
$stfel in functie de produsii finali generati in urma degradarii aminoacizii se impart in !
&. aminoacizi glucoformatori! sunt acei aminoacizi care in urma degradarii dau nastere unor
precursori care pot genera glucoza
2. aminoacizi cetoformatori care in urma degradarii dau nastere unor precursori care pot genera corpi
cetonici
). aminoacizi gluco*cetoformatori
Doar doi aminoacizi sunt considerati strict cetoformatori si anume! lizina %+,s' si leucina %+eu' restul
aminoacizilor pot genera glucoza ( fig 22)
"ig 22
In metabolizarea aminoacizilor %atat in procesele de sinteza cat si in cele de degradare' urmatoarele
coenzime cofactori si cosubstrate -oaca un rol esential!
a. vitamina ./
b. acidul folic
c. vitamina .
&2
d. sulf(adenozil metionina %0$1 ( cosubstrat'
e. .iopterina
Vitamina B6
2xista in sub forma a trei vitamere! piridoxal piridoxina si piridoxamina %fig.2)'
.
"ig 2)
In organism vitamina ./ sufera o serie de transformari in urma carora se formeaza piridoxal fosfat(ul
%P+P' care reprezinta forma activa a vitaminei*vitamerelor %fig.23'
"ig 23
4itamina ./ intervine in diferite procese ce se desfasoara la carbonii ai aminoacizilor. Procesele
ce pot avea loc carbonul sunt! decarboxilare transaminare eliminare %fig 25).
fig 25
0e poate spune ca dintre toate reactiile in care vitamina ./ este implicata cea mai 6popularizata7 este
transaminarea. "aptul ca aceasta reactie este una reversibila face posibila utilizarea ei atat in procesele
anabolice cat si in cele catabolice functie de necesitatile de moment ale celulei.
1ecanismul prin care vitamina ./ intervine este urmatorul! forma coenzimatica a vitaminei ./
functioneaza ca un transportor intermediar al gruparii amino si sufera o serie de transformari reversibile in
timpul acestui proces. "orma aldehidica %piridoxal fosfat' care poate accepta gruparea amino de la un
aminoacid sufera o modificare reversibila la forma amininica %piridoxamin fosfat' care poate ceda
aceasta grupare catre un alfa cetoacid procesul desfasurandu(se asemanator in sens invers %fig 2/' In
cursul transferului gruparii amino se formeaza o serie de compusi intermediari cu structura iminica numiti
baze 0chiff prin eliminarea apei urmata de readitia ei.
"ig 2/
Acidul folic
$cidul pteroilglutamic %vit.1 factorul 8 factorul 9 coenzima C' deriva:ii ;nrudi:i <i formele
con-ugate constituie grupul acidul folic =1ar>?s@ este constituit dintr(un heterociclu numit pteridinA acid
p(amino(benzoic %P$.$' <i acid glutamic.
In organism acidul folic este adus prin aport alimentar din spanac si alte vegetale si in urma reactiei de
reducere in prezenta dihidrofolat reductazei devine tetrahidrofolat poliglutamat %"H
3
' sau forma activa a
acidului folic %fig 2B'=mar>s@. Cumatate din cantitatea de acid folic din organism este stocata le nivelul
ficatului.
%fig 2B'.
Detrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al unitatilor de un atom de carbon pe care le cedeaza
diferitelor substrate. 8nitatile de un atom de carbon ce pot fi transferate in diferite reactii sunt! metil
metilen metenil formil formimino %fig 2E'. "orma cea mai oxidata o reprezinta formil(ul %(HCFG' iar
cea mai redusa metil(ul %(CH)'. 8nitatea de un atom de carbon ce urmeaza a fi transferata este atasata la
N
5
sau la N
&#
sau simultan la ambii atomi N
5
N
&#
sub forma unei punti de atomi.
Ca surse pentru unitatile de & atom de carbon sunt urmatorii aminoacizi Hl, 0er Dhr H,s Drp.
0ursa principala a unitatilor de un atom de carbon este serina care genereaza N
5
N
&#
(metilen "H
3
. 0ub
aceasta forma gruparea metilen poate suferi in continuare reactii de oxidare sau de reducere in urma
carora sunt generate oricare din cele 5 forme enumerate mai sus =+eninger@ si care alcatuiesc asa numitul
fond comun de unitati de un atom de carbon. 9eactiile de convertire a N
5
N
&#
(metilen "H
3
in celelalte
forme sunt reversibile exceptie face transformarea la N
5
(

metil "H
3
care este ireversibila.
Hruparea N
5
N
&#
(metilen "H
3
sufera o reactie de reducere la metil %N
5
(

metil "H
3
' %fig )2'. Desi
tetrahidrofolatul poate transporta gruparea metil potentialul de transfer al acestei grupari este insuficient
pentru procesele de biosinteza =leninger@. De aceea tetrahidrofolatul cedeaza gruparea metil generand 0(
$denozil(metionine %0$1 sau ado1et' care este principalul donor de grupari CH
)
in sintezele biologice
%fig. 2I'. $cest transfer nu se face direct ci prin intermediul vitaminei .
&2
.
"ig 2E
+ipsa acidului folic determina aparitia unei afectiuni numita anemie megaloblastica. $ceasta este cauzata
de diminuarea sintezei de timina baza pirimidinica prezenta in $DN. Diminuarea cantitatii de timina
descreste procesul de sinteza a $DN Jului si implicit diviziunea celulara. In aceste conditii celulele nou
formate au dimensiuni anormal de mari %megaloblasti' dar sunt imature din punct de vedere functional.
Vitamina B
2
.
4itamina .
&2
%cobalamina ciancobalamina factor antipernicios factor extrinsec Castle' este un complex
organo(metalic similar nucleului porfirinic din hem numit inel corinic la care este atasat prin legaturi
coordinative ionul de cobalt. 4itamina .
&2
este adusa in organism prin alimentatie din carne oua peste
fructe de mare. In organism sufera o serie de modificari generand doua forme active si anume! metil
cobalamina atunci cand ionul de cobalt formeaza o legatura cu radicalul metil si 5?( deoxiadenozil
cobalamina atunci cand ionul de cobalt formeaza o legatura cu 5?( deoxiadenozina.
Cele douA forme active ale vitaminei .
&2
sunt implicate ;n douA reactii ce se desfasoara in metabolizarea
aminoacizilor!
( transferul gruparii CH
)
la homocisteina cu formarea metioninei %fig.)2' si
( rearan-area gruparii CH
)
din +(metilmalonil Co$ cu formarea succinilJCo$ %fig.2EK'
"ig 2EK
4itamina .
&2
primeste gruparea metil de la N
5
(

metil "H
3
si devine metil(.
&2
care ulterior o cedeaza
homocisteinei generand metionina. $ceasta activata la sulf adenozin metionina %0$1' este cel mai activ
donor de grupari CH
)
in sintezele biologice %fig 2I'.
!"Adenozil metionina (!A#)
8n donor special doar al gruparii metil este sulf(adenozil metionina %0$1'. 0$1 este un cosubstrat si nu
o componenta vitaminica implicat in metilarea unor precursori care se vor transforma in compusi cu
functie biologica.
0$1 este sintetizat din metionina si $DP dar formarea lui este conditionata de prezenta acidului folic si
a vitaminei .
&2
%fig 2I'.
"ig 2I
Dintre precursorii care necesita participarea 0$1 pentru a fi sintezati sunt!
norepinefrina ((((((((((((L epinefrina
guanidino acetatul (((((((((((L creatinina
nucleotide ((((((((((((L nucleotide metilate
fosfatidil etanolamina ((((((((((((L fosfatidil colina %lecitina'
N(acetil serotonina ((((((((((((L melatonina
Biopterina
.iopterina este o coenzima sintetizata in organism sub forma de dihidrobiopterin %.H
2
' sub actiunea
dihidrobiopterin sintetazei. 8lterior dihidrobiopterina sub actiunea dihidrobiopterin reducatazei care
utilizeaza drept coenzima N$DPHMH
M
este transformata in tetrahidrobiopterina %.H
3
' forma
coenzimatica activa. .H
3
participa la reactii de hidroxilare de regula la un inel aromatic. 9eactia de
hidroxilare necesita prezenta G
2
%molecular'. In urma reactiei unul dintre atomii de oxigen este introdus la
nucleul aromatic sub forma GH al doilea atom de oxigen este eliminat sub forna de apa =mar>@%fig )#'.
"ig )#
#etabolismul $licinei si !erinei
Hlicina este degradata pe trei cai =+eninger@!
a. o cale de degradare comuna cu serina care conduce la piruvat
b. o cale prin care sufera degradare totala la CG
2
si NH
)
c. si o cale particulara care conduce la acid oxalic.
a. 9eactia de conversie a glicinei la serina este reversibila si presupune interventia a doua coenzime
P+P si "H
3
. 9eactia este catalizata de serin hidroxi(metilen transferaza. Caracterul reversibil al
reactiei face ca serina sa devina principalul furnizor de grupari JCH2( in organism.
b. 9eactia de degradare la CG
2
si NH
)
este catalizata de enzima de clivare a glicinei 7gl,cin
cleavage enz,me7 numita si glicin sintaza. $ceasta reactie este tot reversibila si implica
participarea acelorasi coenzime P+P si "H
3
. 0i in aceasta situatie caracterul reversibil al reactiei
face posibila utilizarea unui atom de carbon sub forma de JCH2( in sintezele biologice. 2nzima de
enzima de clivare a glicinei este un complex mitocondrial asemanator cu piruvat dehidrogenaza
%PDH' si contine urmatoarele vitamine P+P acid lipoic "H
3
si N$D. 0ub actiunea acestui
complex Hl, cedeaza grupara CH
2
tetrahidrofolatului %"H
3
' eliminanad CG
2
si NH
)
. $vand in
vedere faptul ca 0er si Dhr ambele se degradeaza la Hl, la nivel hepatic si acesti doi aminoacizi
sunt transformati prioritar in CG
2
si NH
)
devenind astfel furnizori principali de grupari CH
2
.
Incapacitatea organismului de a degrada glicina cauzata de un deficit al enzimei de clivare a
gliceinei duce la acumularea glicinei cu instalarea retardului mental sau chiar a decesului in
copilarie.
c. $ceasta cale de degradare a glicinei predomina in rinichi unde este prezenta o enzima implicata in
degradarea aminoacizilor endo si exogenei. $cumularea de acid oxalic sub forma de cristale duce
la aparitia de pietre la rincihi cu posibilitatea instalarii insuficientei renale ireversibile. +iteratura
=+eninger@ specifica faptul ca o utilizare constanta de produse in carne supraincalzite prin pra-ire
duc la formarea la nivel renal a cristalelor de acid oxalic.
"ig )&
#etabolismul #etioninei
1etionina este un aminoacid glucoformator deoarece este degradata la piruvat pe calea cisteinei si la
succinil(Co$ prin intermediul propionil(Co$.
In cursul degradarii cisteinei atomul de sulf este convertit la sulfat %0G
3
2"
' care fie este eliminat in urina
fie este transformat in ) fosfoadenizin5?(fosfosulfat %P$P0' unicul donor de atomi de sulf in organism.
In metabolizarea metioninei sunt implicate trei vitamine si anume vitamina .
/
%P+P' acidul folic %"H
3
'
si vitamina .
&2
%fig )2'.
"ig )2
1etionina necesita o mentionare particulara deoarece este implicata in procesele patologice vasculare.
In metabolismul metioninei pot sa apara doua afectiuni ma-ore!
$. hiperhomocisteinemia
.. cistinuria
$. Hiperhomocisteinemia reprezinta cresterea concentratiilor homocisteinei in sange peste valoarea
normala de &5 mol*+. $cumularea homocisteinei cauzeaza alterarea functiei epiteliale promoveaza
tromboza si creste riscul bolilor cardiovasculare. In momentul de fata hiperhomocisteinemia este
considerata un factor de risc cardiovascular la fel de sever ca si hipercolesterolemia.
Hiperhomocisteinemia este cauzata de!
a. defictul enzimelor implicate in metabolizarea ei
homocistein metil transferaza %H1D' %fig )2'
cistationin beta sintetaza %C.0' %fig )2'
b. deficitul sau carenta vitaminelor implicate in calitate de coenzime in metabolizarea metioninei
acidul folic
vitamina .
&2
vitamina .
/
Deficitul enzimatic al homocistein metil transferazei %H1D' cat si al cistationin beta sintetazei %C.0'
diminueaza sau chiar blocheaza transformarea homocisteinei in metionina respectiv in cistationina. Prin
urmare homocisteina se acumuleaza generand homocisteinemie.
In cazul in care pe langa deficitul enzimatic exista si un deficit de acid folic si*sau vitamina .
&2
se
instaleaza anemia megaloblastica.
In cazul particular al deficitului singular de vitamina .
&2
are loc blocarea tetrahidrofolatului %"H
3
' sub
forma N
5
(

metil "H
3
fara posibilitatea regenerarii "H
3
. $ceast fenomen poarta numele de capcana
folatului si are drept consecinta scaderea cantitatii de N
5
N
&#
(metilen "H
3
necesar sintezei de timidil
monofosfat %D1P' nucleotid ce intra in structura $DN. 0caderea cantitatii de D1P atrage dupa sine o
diminuare a sintezei de $DN si implicit a diviziunii eritroblastilor in maduva. Prin urmare apare!
( o scadere a numarului de eritrocite mature trimise in circulatie ceea ce determina instalarea anemiei
( acumularea de megaloblasti in maduva
.. Cistinuria
2ste o afectiune cauzata de un deficit al reabsorbtiei cisteinei %C,s' la nivelul tubilor renali. Ca urmare a
lipsei de solubilitate a cisteinei pot apare depuneri de calculi %pietre' care pot afecta sever functia renala si
determina instalarea insuficientei renale timpurii.
#etabolismul fenilalaninei
"enilalanina este un aminoacid esential. 1etabolizarea lui duce la formare de tirozina. Prin urmare
tirozina poate fi sintetizata in organism atat timp cat enzima responsabila de metabolizarea fenilalaninei
numita fenilalanin hidroxilaza nu este deficitara. Cand exista insa un deficit al acestei enzime tirozina
devine aminoacid esential si trebuie asigurata prin aport alimentar.
"enilalanina si tirozina urmeaza o cale comuna de degradare care genereaza glucoza corpi cetonici dar si
o serie de compusi cu functie biologica. In tesuturi diferite tirozina se metabolizeaza la compusi cu
structurii si functii diferite astfel!
$. in medulosuprarenala se formeaza catecolaminele sau hormonii adrenergici! noradrenalina si
adrenalina %fig )) calea )'
.. in melanocite se formeaza melanina pigmentul din piele responsabil de culoarea pielii si parului si
care are rol in proteictia impotriva razelor solare %fig )) calea 3'
C. in glanda tiroida se formeaza hormonii tiroidieni D
)
sau triiodotironina si D
3
sau tetraiodotironina
sau tiroxina. %fig )) calea 5'
"ig ))
In calea de matabolizare a fenilalaninei respectiv tirozinei pot exista o serie de defecte enzimatice ce duc
la aparitia unor boli.!
&. "enil cetonuria
2. $lcaptonuria
). $lbinismul
&. In cazul unui deficit de fenilalanin hidroxilaza sau de tetrahidrobiopterina %.H3' reactia de
metabolizare la tirozina este blocata %fig )) calea &'si fenilalanina se acumuleaza in sange tesuturi si
urina. In urma unei reactii de transaminare fenilalanina este convertita la fenil piruvat %fig ))' compus
deosebit de toxic la nivelul sistemului nervos central si care produce asa(numita idiotie fenilpiruvica sau
oligofrenia. $cidul fenil piruvic format in cantitati mari se elimina prin urina motiv pentru care aceasta
afectiune poarta denumirea si de fenilcetonurie.
$ceasta afectiune este intilnita cu o incidenta crescuta %&!&# ### cazuri' si este caracterizata in principal
de retardul mental! incapacitate motorie si de vorbire microencefalie dezvoltare anormala si intirziata.
0imptomele %atunci cand nu au fost diagnosticate in timpul sarcinii' se manifesta in -urul varstei de un an.
Diagnosticul precoce al acestei boli este important deoarece boala este tratabila prin regim alimentar
instituit cat mai devreme %in primele B(E zile dupa nastere'. In momentul de fata exista posibilitate
diagnosticului prenatal de deficitului enzimatic de fenilalanin hidroxilaza prin determinari genetice ale
mutatiilor suferite de gena responsabila de sinteza acestei enzime =Pamela@.
2. In cazul unui deficit de homogentizat oxidaza %fig )) calea 2' metabolizarea la fumarat si acetoacetat
este blocata si acidul homogentizic %numit si alcapton' se acumuleaza in sange in tesutul con-unctiv si in
oase. Din sange excesul de alcapton este eliminat in urina care se inchide la culoare ca urmare a oxidarii
acidului homogentizic in contact cu aerul. $cest fenomen permite depistarea bolii inca din copilarie
deoarece aceasta este asimptomatica pana in -urul varstei de )#(3# ani cand se instaleaza artrita. +a
nivelulul tesutului con-unctiv acidul homogentizic sufera un proces de oxidare ce duce la formarea unui
pigment care imprima o coloratie inchisa acestuia.
). In cazul unui deficit genetic de tirozinaza %fig )) calea 3' este diminuata sau blocata sinteza de
melanina fapt care duce la aparitia albinismului. 1elanina este un compus cu structura polimerica derivat
din dopachinona sintetizat in melanocite %celule din piele' cu rol de protectie impotriva radiatiilor solare.
Prin urmare in albinism ca urmare a lipsei totale sau partiale de melanina parul si pielea sunt decolorateN
pielea este sensibila la radiatiile solare si predispusa spre arsuri si cancere.
#etabolismul triptofanului
Driptofanul este un aminoacid esential. In urma metabolizarii scheletului de carbon triptofanul genereaza
intermediari ce conduc in mod indirect la sinteza de glucosa sau corpi cetonici prin urmare el este un
aminoacid gluco(cetoformator. Degradarea triptofanului se desfasoara intr(o succesiune de reactii care se
ramifica spre numeroase alte cai de metabolizare ce duc la sinteza unor molecule importante pentru
organism cum sunt acidul nicotinic serotonina si melatonina.
"ig )3
0erotonina este un puternic vasoconstrictor si stimulator al contractiei muschiului neted. In creier
serotonina este neurotransmitator iar in glanda pineala este precursor al melatoninei =.agavan@.
1elatonina este denumita si hormonul somnului. 0inteza si secretia melatoninei urmeaza ritmul circadian
fiind stimulate de intuneric si inhibate de lumina. Nivelele sangvine ale melatoninei cresc dupa instalarea
intunericului ating maximul la mi-locul noptii si scad in a doua -umatate a acesteia.