Sunteți pe pagina 1din 11

Copoiu Dana Stefania

Piaa muncii
Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti factori de
productie, prin intermediul pietei.
Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.
Ea functioneaza in fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala.
Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta
reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu
constituie in intregime o cerere care se exprima manifesta! pe piata muncii. Conditia generala
pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa, salarizarea ei.
De aceea, in cererea de munca nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile
casnice, miliari in termen, studenti, alti nesalariati.
Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt" munca si rolul ei in dezvoltarea
social-economica, teoria pietei si a preturilor in general.
Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui #un. Structurile ei pot fi
analizate su# forma tuturor modelelor si tipurilor de piata" concurenta perfecta, monopol,
monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopol-
oligopson. $otodata, fiind principala componenta a pietei factorilor, structurile si principiile de
functionare sunt asemanatoare cu cele ale celorlalte componente, piata resurselor naturale si
piata capitalului. Ca si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si
monetare, desfasurarea proceselor de productie, distri#uire si consum. Dar, avand in vedere ca
in cadrul posesorilor de factori ponderea cea mai mare o detin lucratorii salariati, ca
salariul are cea mai mare pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in
ultima instanta volumul si structura #unurilor produse, precum si procesul de distri#uire a
acestor #unuri.
%n general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in
mod li#er utilizatorii de munca detinatorii de capital! in calitate de cumparatori si
posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii
al concurentei li#ere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se a&usteaza
cererea si oferta de munca.
%ntr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin
deciziile li#ere ale agentilor economici
Agentii economici intalniti pe piata muncii sunt"
' ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si
competenta profesionala, contra unui anumit pret sta#ilit de piata(
' cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si
structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca
pretul specific-salariul(
' intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii,
prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu
cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.
)ezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in contractul de angajare si
in salariu.Deci, piata fortei de munca sau a factorului munca este constituita din indivizi care
cumpara si vand forta de munca si din anga&amentele care fac posi#ila desfasurarea acestor
activitati.
Acesti indivizi #eneficiaza de timp li#er si de timp de munca. Din punct de vedere
economictimpul li#er reprezinta timpul c*eltuit in alte activitati decat cea economicamunca!. %n
timp ce primul permite dezvoltarea personalitatii umane, timpul alocat muncii permite o#tinerea
venitului, ce este folosit pentru acoperirea tre#uintelor de consum. +a randul sau, venitul este
impartit intre consum si economii, care la randul lor include in final si investitii productive.
%n functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie de functii"
a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu volumul si structura cererii
de munca(
indeplineste o functie productiva ce asigura com#inarea a doi
factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor agenti
economici diferiti
alta functie este cea distributiva, deoarece prin mecanismele ei influenteaza modul de
formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de productie com#inati"
salariul si profitul.
Pe langa aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura mixta,
economico-sociale, prin intermediul carora contri#uie la asigurarea de locuri de munca, la
protectia sociala, s.a.m.d., cat si la orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la
reintegrarea mainii de lucru.
Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua
trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansam#lul unei economii sau pe segmente mari de
cerere si oferta, determinate de particularitatiile te*nico-economice ale activitatilor. %n cadrul
acestei faze, se formeaza coditiile generale de anga&are ale salariatilor, se contureaza principiile
care actioneaza la sta#ilirea salariilor si o anumita tendinta de sta#ilire a salariilor la un nivel
inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii
cu oferta de munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei.
Cererea se dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe #aza contractelor si a altor
anga&amente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de
munca, numar de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie
de nevoile si aspiratiile lor, de situatia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din
confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica
salariului nominal. %nsuficienta ofertei la acest nivel se traduce pritr-o cerere suplimentara care
se manifesta pe prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta suplimentara pe aceeasi
treapta.
)esursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor
capa#ile de munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansam#lul capacitatilor fizice
si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila.

Volumul resurselor de munca (RM se determina pe #aza urmatoarei relatii"
),-P.,-P.,%,/PA.,+(
unde"
P.,-populatia cuprinsa in limitele varstei de munca(
P.,%,- populatia cuprinsa in limitele varstei de munca, dar inapta de munca(
PA.,+- populatia din afara limitelor varstei de munca, dar care lucreaza.

0umarul populatiei in limitele varstei de munca P.,! determina in mod *otarator
nivelul si structura resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este
cuprinsa intre varsta de intrare si varsta de iesire din activitate.
+imitele de varsta intre care o persoana se considera ca poate participa la activitatea sociala se
sta#ilesc prin legislatia fiecarei tari. %n )omania, in prezent, limitele varstei de munca sunt 12-34
ani pentru #ar#ati si 12-35 ani pentru femei. Avand in vedere ca in statisticele nationale limitele
de varsta de intrare si6sau de iesire sin activitate sunt diferite, in comparatiile internationale
tre#uie utilizate limite standard.
+imitele varstei de munca sunt determinate de nivelul de dezvoltare economica a fiecarei tari.
Astfel, in tarile mai putin dezvoltate limita minima a fortei de munca este mai scazuta, iar in tarile
dezvoltate din punct de vedere economic limita minima este mai ridicata ca urmare a prelungirii
duratei scolii o#ligatorii!, existand si posi#ilitatea ca limita maxima sa fie mai ridicata ca urmare
a duratei de viata mai mare a acestei tari!.
Pentru caracterizarea resurselor de munca se folosesc urmatorii indicatori"
populatia apta de munca se determina ca diferenta intre numarul total al populatiei in
varsta de munca si numarul populatiei cuprinse in limitele varstei de munca, dar
incapa#ila de munca(
resursele de munca disponi#ile exprima potentialul de munca care poate fi folosit in
activitatea economico-sociala si se determina scazand din volumul resurselor de munca,
populatia in varsta de munca cuprinsa in procesul de invatamant si militarii in termen(
populatia potential activa cuprinde populatia in varsta de 13-25 ani si exprima, intr-o
forma generala, resursele de munca( acest indicator poate fi folosit in comparatiile
internationale.

!pecificul pietei muncii
Deoarece pieta muncii se #azeaza pe intalnirea cererii cu oferta de munca, a studia specificul
acesteia presupune analizarea sa la nivelul cererii si ofertei. Astfel, se desprind urmatoarele
caracteristici ale pietei muncii"
' este neomogena, neunitara si segmentata
' cea mai rigida
' cea mai organizata si reglementata
' are deviatia cea mai mare de la piata perfecta
' se #azeaza pe contract si negociere
' statul are o implicare directa in piata muncii, prin puterile sale legislativa, executiva si
&uridica!

' pretul de ec*ili#ru se formeaza prin reducerea ofertei acceptate si diminuarea cererii
' are o predispozitie pre conflict


"c#ilibrul pietei muncii
%n scopul realizarii unui nivel optim al dezvoltarii economico-sociale, se realizeaza o
diviziune pe sfere, ramuri si su#ramuri de activitate si pe teritoriu a resurselor, fie acestea
umane, materiale sau financiare, urmarindu-se utilizarea acestora cu maximum de eficienta
economica, astfel incat sa se mentina un ec*ili#ru intre nevoi si resursele disponi#ile.
)ealizarea starii de ec*ili#ru pe piata muncii presupune o rationalizare a fortei de munca,
astfel incat exploatarea resurselor umane sa se faca eficient, nu a#uzi, in scopul realizarii unui
nivel ridicat al productivitatii muncii.
7actorii cei mai importanti care modeleaza ec*ili#rul pe piata muncii sunt cererea si oferta de
munca, astfel ca un rol seminificativ il are relatia dintre ofertantul de loc de munca anga&atorul!
si cel care cere locul respectiv anga&at sau muncitor!, relatie care, in scopul satisfacerii nevoilor
celor doua componente ale sale, se concentreaza pe 8o#iectul de sc*im#9 munca! si valoarea
sa salariul!. Astfel, salariul poate fi privit ca un element foarte important in mentinerea
ec*ili#rului pe piata muncii, prin reglarea raportului cerere6oferta de munca.
)eglarea ec*ili#rului pe piata muncii implica astfel mai mult decat un nivel optim de
salarizare( de altfel, existenta unor fenomene considerate negative, precum soma&ul, nu tre#uie
exclusa, ci din contra, tre#uie acceptata si tratata ca o parte a pietei muncii, parte care la randul
ei determina alte actiuni de pe piata, precum gradul de ocupare sau nivelul salariului. +egat de
nivelul salarizarii, soma&ul este dependent de acesta, ca factor determinant in motivatia muncii.

Motivatia muncii
Orice activitate umana presupune un scop, o motivatie de atinge acel scop si mi&loecele
umane si materiale prin care se realizeaza. 7actorul care determina motivatia muncii este cel
uman, nucleul in &urul caruia se determina nivelul de o#tinere a eficientei in procesul de munca,
acesta fiind in stransa legatura cu nivelul de salarizare. Pentru a avea un sistem de lucru
eficient, tre#uie sa fie luate in considerare si alte aspete, cum ar fi asigurarea unui mediu de
lucru favora#il, facilitati de transport, asigurari sociale, dar si aspecte legate de incadrarea
anga&atului intr-un mediu profesional si social. Cu privire la acestea, :eorge ,a;o concepe o
teorie 8a relatiilor umane9, care explica cum oamenii implicati in procesul de munca urmaresc,
pe langa recompensa materiala evidenta, o recompensa profesionala si sociala, care reprezinta
un stimul important in munca.
Exista mai multe forme de motivatie a muncii, ce reprezinta ansam#lul modalitatilor de
orice natura prin care sunt sta#ilite strategii privind orientarea comportamentului uman in
procesul muncii, in vederea satisfacerii tre#uintelor umane. Astfel, prin studierea categorilor de
tre#uinte care determina anumite forme de motivatie in scopul realizarii lor, se pot o#serva 5
tipuri" economica, profesionala, profesionala si morala. %n oricare forma, motivatia cuprinde
doua aspecte, respectiv motivele si recompensele, caracterizate prin ceea ce dorim si ceea ce
o#tinem, referitor la procesul de munca.
%n detaliu, exista trei criterii dupa care se poate caracteriza motivatia muncii, si anume"
' natura recompenselor
' sursa care genereaza motivele si recompensele
' gradul de implicare a cunoasterii si a afectivitatii
%n raport cu primul criteriu, intalnim doua tipuri de motivatie$ po%itiva si negativa. Cea pozitiva
presupune stimularea efortului sau rezultatelor prin recompensarea unor efecte pozitive
inregistrate anterior, iar motivatia negativa are in vedere sanctionarea rezultatelor negative
o#tinute. Amandoua tipurile de motivatii au insa limite, astfel ca tre#uie luate in considerare
rezultatele care se pot o#tine in cazul aplicarii lor, pentru a satisface atat anga&atorul, cat si
anga&atul, pastrand o relatie de lucru eficienta.
%n raport cu sursa care genereaza motivele si recompensele, exista motivatia
intrinseca,determinata de o#iective individuale pentru realizarea dorintelor si am#itiilor
individului si motivatia extrinseca, #azata pe elemente din exteriorul procesului de munca, ce
determina implicarea unei persoane in acesta.
%n final, referitor la gradul de implicare afectiva si a cunoasterii, se disting motivatia
cognitiva, care implica creatie, cunoastere si inovatie si motivatia afectiva, care presupune
dorinta de incadrare a individului intr-un anumit nivel de performanta.


&ererea de munca
'rasaturile cererii de munca

(Munca), pentru un economist, este rezerva de resurse umane, atat fizice cat si
mentale, care este disponi#ila a fi implicata in productia de #unuri si servicii. )ezerva de munca
depinde de doua lucruri"
' totalul fortei de munca disponi#ile, adica intreaga populatie mai putin categoriile populatiei
care muncesc(
' numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita sa munceasca.
Cererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane de acea speta! pe care
intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere, la un tarif salarial corespunzator nivelului general al
preturilor in perioada considerata.
Se stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata provenind din cererea pentru
#unuri si servicii. %n cazul muncii aceasta are ca rezultat o cur#a a cererii care este
descrescatoare in maniera o#isnuita( mai multa forta de munca va fi ceruta daca pretul ei este
mai mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana nesc*im#ate.
%n general forta de munca depinde de doi factori"
' productivitatea marginala a muncii(
' conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile con&uncturale si
previziunile privind marimea cererii glo#ale.
+a un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare te*nologica, intre volumul
resurselor de munca utilizate si volumul productiei se sta#ileste o anumita relatie. Potrivit legii
randamentelor, fiecare unitate consumata din factorul de munca are o contri#utie din ce in ce
mai mica la realizarea productiei.
Productivitatea marginala si, deci salariul unui muncitor, poate creste din doua motive. %n primul
rand, productivitatea marginala creste daca muncitorii dispun de mi&loace de productie mai
multe sau mai performante. Spre exemplu a se compara productivitatea unui excavatorist cu
productivitatea unui sapator care foloseste lopata, sau posi#ilitatile de lucru ale scri#ilor
medievali cu cele ale secretarelor din timpurile moderne.
%n al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai #ine pregatiti sau instruiti este, in
general, mai mare decat cea a lucratorilor cu un < capital uman = mai modest.
Cererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea marginala a muncii. Cu alte
cuvinte, intreprinzatorul nu inceteaza sa incadreze mana de lucru exact in punctul in care
salariul este egal cu venitul pe care %-l procura ultimul muncitor incadrat, independent de
modalitatile de fixare a nivelului salariului. Dimpotriva, cererea de munca este mai mult sau mai
putin elastica in raport de rata modificarii salariului.
De asemenea, elasticitatea depinde de structurile te*nice ale productiei, adica de posi#ilitatea
de su#stituire a muncii cu #unuri internationale si invers.
Cererea de munca depinde, in general, si de previziunile privind marimea cererii glo#ale, de
anticiparile con&ucturale, etc.
%n numeroase cazuri, variatia salariului nu are consecinte asupra marimii ocuparii in
intreprinderi. De pilda, daca intreprinzatorul nu are alte o#iective con&uncturale decat
maximizarea profitului, atunci el nu se raporteaza la cresterea salariului. Sau, daca se
desfasoara o reorganizare a productiei cu o componenta umana fixa, atunci efectivele de
lucratori raman constante, independent de nivelul salariului. %n aceste doua situatii,
intreprinzatorul nu se simte o#ligat sa se incadreze intre cele doualimite, varia#ilele in timp, ale
salariului real!" inferioara ce reprezinta minimul de resurse exprimate in #ani! care permite
lucratorilor si familiilor lor sa supravietuiasca( superioara venitul #anesc corespunzator
productivitatii numai medii marginale!.
Elasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare importanta in fixarea salariilor.
Daca cererea pentru munca este elastica, antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta
piata si de aceea, va fi dificil pentru forta de munca de a-si asigura marimea salariilor.
Cererea de munca va fi elastica daca"
' cererea pentru produsul final va fi elastica(
' forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca(
' alti factori in special capitalul! pot fi inlocuiti cu forta de munca(
' costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile totale.
"lasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru produsul final.
7urnizorul care acorda o crestere a salariilor tre#uie sa mareasca preturile consumatorilor. Asta
inseamna ca la fiecare valoare a pretului, cantitatea disponi#ila va fi mai mica si ca s-a produs o
modificare a conditiilor ofertei.
"lasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata.
Su#stituentul cel mai pro#a#il pentru orice fel de forta de munca este o alta forta de munca.
)ezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca este dificil sa o#tina mariri de salarii in fata
antreprenorilor *otarati, deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i su#stituie. Cu conditia ca
cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica, cererea pentru serviciile pentru
un muncitor calificat va fi neelastica.
%n consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de vreme ce el poate oricand sa se
deplaseze spre o pozitie de mai mare avanta& personal net.
"lasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini.
Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posi#il sa se su#stituie forta de munca cu
alti factori, in special cu capital. Politicile salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i
determine pe antreprenori sa cumpere utila&e puternice, fapt care reduce considera#il cererea
pentru forta de munca. Cererea pentru forta de munca va fi si mai elastica daca astfel de utilitati
sunt ieftine. +a cumpararea unei com#inatii de factori ec*ili#rate, un antreprenor ii va selecta pe
acestia pana cand produsele lor marginale raportate la preturile lor sunt egale.

"lasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde costurile cu munca repre%inta o
parte mare din costurile totale.
%n aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca inseamna o crestere considera#ila
a pretului de vanzare al produsului final, si o reducere a limitelor de profit, daca cererea pentru
produs este foarte elastica. Acordarea de astfel de mariri de salarii va insemna, de aceea,
reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al muncii, iar antreprenorul isi va reduce
de aceea cererea pentru ea, la preturile mai mari pe care tre#uie acum sa le plateasca.

*ferta de munca
'rasaturile ofertei de munca

Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor existente in societate, adica a
volumului de munca ce poate fi depus, in perioada respectiva, de populatia apta.
Oferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in discutie. Apoi sunt o#iceiurile
si legile legate de educatie si anga&are, disponi#ilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii
si celelalte stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si imigrare permise.
%nsa pentru a discuta despre aceste trasaturi se impune in primul rand definirea termenului de
oferta de munca.
Oferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel este cantitatea de munca, de
aceeasi calificare, pe care lucratorii sunt capa#ili si doritori sa o furnizeze la un anumit tarif
salarial, dat fiind nivelul general al preturilor in perioada respectiva.
%n general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care populatia doreste sa le
petreaca presand activitati aducatoare de castig in fa#rici, ferme, institutii de stat, intreprinderi,
etc., sau activitati nelucrative.
7actorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele umane
potentialul uman! de care dispune aceasta, resurse care constituie totalitatea populatiei tarii
respective la un moment dat. Acest potential tre#uie privit in primul rand ca un consumator
colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, si ca un producator colectiv, lucru ce se
identifica cu resursele de munca, adica cu numarul, experienta si gradul de pregatire al
acestora.
)esursele de munca, existente la un moment dat in societate, exprima numarul persoanelor
capa#ile de munca, respectiv acea parte din populatie care dispune de ansam#lul capacitatilor
fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila.
%n general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de munca se deose#este de cea a
marfurilor printr-o serie de particularitati"
' 7iind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au o mo#ilitate spatiala
si profesionala redusa(
' 7iind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si de cele in care vor
tre#ui sa traiasca, putem afirma cu certitudine ca marirea salariului nu este singurul element
care determina lucratorii sa-si ofere serviciile lor unor firme(
' Serviciile umane sunt eminamente perisa#ile, efemeri, nu se pot conserva, pentru a profita
de o crestere ulterioara a pretului lor de vanzare(
' Oferta zilnica de munca are, in #una masura, un caracter rigid, o#ligatoriu(
' Oferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile economiei de piata.
+ucratorii nu sunt crescuti de parinti ca pe o marfa, scopul specializarii acestora nefiind acela
de recuperare a investitiei sau de a o#tine un #eneficiu de pe urma acestora. De aceea putem
afirma ca alaturi de legile economice, mai actioneaza si cele demografice.
%n situatia unui lucrator individual, munca prestata incum#a doua dezutilitati"
' sacrificarea timpului li#er cu toate functiile lui(
' eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca.
Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta pentru muncitor dezutilitate
aditionala dezutilitate marginala a muncii!. Ea tinde sa creasca pe masura ce programul de
lucru se prelungeste. Pentru ca salariatii sa fie mai motivati, salariul orar marginal tre#uie sa fie
mai mare.
+a acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori"
' marimea salariului nominal, real!(
' raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii relatia dintre efortul individual si costul de
oportunitate!(
' nevoia de a su#zista a salariului si a familiei sale.

Oferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de securitatea ocuparii, de gradul
de independenta economica etc.
,odificarea salariului provoaca relatii mai putin nete in oferta de munca decat in cazul unui
#un economic o#isnuit. Cur#a ofertei poate lua o alura descrescatoare, in sensul ca la o
scadere a salariului orar oferta de munca va spori. +ucratorul va sacrifica timpul sau li#er si va
presta mai multe ore de munca, cu scopul de a-si asigura un venit minim efect de venit!.
Se remarca si efectul de su#stitutie, care presupune su#stituirea timpului li#er cu timpul de
munca.
,arimea efectiva a acestor doua efecte va determina forma, alura cur#ei ofertei individuale de
munca.
Elasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice.
Analiza acestei pro#leme presupune formularea de raspunsuri adecvate la intre#area privitoare
la intensitatea modificarii la o anumita modificare a salariului. )aspunsul va fi urmatorul" oferta
de munca este inelastica sla# elastica!( coeficientul de elasticitate a acestei oferte este
su#unitar.
Pro#lema" Dac> salariul nominal nu s-a modificat iar pre?urile au crescut cu @AAB, atunci
salariul real se modific> astfel"
a. scade de @ ori
#. scade de 5 ori
c. creCte de @ ori
d. scade cu D3B

%ndice Salariu )eal-%ndice Salariu 0ominal6%ndice Pret E1AA
)aspuns " F!











+ibliografie



1. Capanu, P.Gagner, C.Seccareanu Satistica macroeconomica,ed. Economica,144D

H. 0. Do#rota, D. Ciucur, ,. Cosea s.a. Economie politica, ed. Economica. 1443


@. $. Faron, E. Fi&i, P. Gagner Statistica teoretica si economica, ed. Didactica si
Pedagogica, 1442

5. Produsele softIare Anuar 1997 si Anuar 1996, ela#orate de Comisia 0ationala pentru
Statistica