Sunteți pe pagina 1din 12

Stanescu Cristian

Terapia ocupational in AVC Adult hemiplegic



Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care
furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag
sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in
cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a
creierului nu mai poate functiona adecvat.
Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta,
insa au aceelasi scop si anume:
- dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea
celorlalte persoane
- acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul
vascular cerebral
- integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in
cateva luni, insa altele pot sa persiste pentru intreaga viata. Trebuie sa se retina ca
reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de
recuperare in acest stadiu precoce. Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente
odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea unui program de reabilitare
cat mai curand posibil.


Astfel, in functie de modul de producere, accidentele vasculare se clasifica in:

-accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange este blocat, fie de
un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate se
migreze din orice regiune a corpului. Este cel mai adesea intalnit, afectand 80-90 % dintre
pacientii cu AVC.

-accidente vasculare hemoragice: se produc atunci cand un vas de sange se rupe, sangele
se acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident
cerebral este intalnit mai rar, in aproximativ 10-20 % din cazuri.
Cauzele ce determina aparitia accidentului vascular cerebral
Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular ischemic se numara:
- ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale;
- embolia vasculara;
- artrite;
- traumatisme directe ale vaselor cervicale;
- compresiuni ale vaselor;
- tulburari de coagulare ale sangelui;
- aritmiile cardiace;
- prolapsul de valva mitrala;
- infarctul miocardic;
- unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de sange, care poate
migra si provoca un accident vascular cerebral.

Exista numerosi factorii de risc intalniti in cazul accidentelor vasculare cerebrale:

- varsta: riscul de producere a unui AVC creste odata cu varsta;
- sexul: barbatii sunt mai frecvent afectati, insa dupa varsta de 75 de ani femeile devin cele
la care se intalneste mai frecvent accidentul vascular;
- hipertensiunea arteriala;
- diabetul zaharat;
- diverse afectiuni ale inimii: afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile ,
endocarditele, fibrilatiile atrial;
- afectiunile arterelor coronare: responsabile de aparitia unui accident vascular sau unui
infarct miocardic;
- existenta unui accident vascular cerebral in antecedente, sau prezenta unui AVC in
familie;
- obezitatea;
- fumatul;
- diverse medicamente: cum sunt anticonceptionalele orale, anticoagulantele,
corticosteroizii;
- consumul excesiv de alcool;
- utilizarea drogurilor.
Simptomele accidentului vascular cerebral
Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, si
pot sa progreseze treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Daca sunt prezente unele
din simptomele unui AVC este foarte important sa apelati de urgenta la ajutor medical
pentru ca timpul este esential pentru recuperare.

Astfel printre simptomele care pot sa apara intr-un accident vascular cerebral se

numara: dureri de cap severe, confuzie, ameteli, stare de amorteala, slabiciune, tulburari
de mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru, gust anormal, greata, varsaturi, febra,
convulsii, inconstienta, coma.


Cum se poate recunoaste un accident vascular cerebral
Recunoasterea unui AVC se face pe urmatoarele criterii clinice:
-instalarea rapida (in cateva secunde, minute, ore sau rar in 1-2 zile) a unui deficit
neurologic;
- evolutia tulburarilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune;
- prezenta factorilor de risc.

. Schimbarea stilului de viata si adoptarea unui stil de viata sanatos protejeaza
organismul nu doar de un accident vascular dar si de alte afectiuni.

Important!

- Accidentul vascular ischemic poate sa afecteze si tinerii
- AVC-ul poate sa determine decesul
- Nu ignorati factorii de risc, deoarece controlul acestora impiedica aparitie unui AVC
- Prezentati-va de urgenta la medic daca prezentati unele din simptomele unui atac
cerebral.


Cum se realizeaza recuperarea post-AVC?
Recuperarea post-AVC presupune utilizarea tehnicilor compensatorii pentru mobilitate,
utilizarea activitatilor cotidiene sau ADL (activities of daily living) si promovarea
comunicarii. Prognosticul limitat al AVC de recuperare este conferit de urmatoarele
elemente: probleme severe de memorie, incapacitatea de a intelege comenzile, instabilitate
medicala sau chirurgicala, AVC in antecedente, incontinenta sfincteriana, deficite vizuale
spatiale.
Evaluarea diagnostica de rutina cuprinde: examen CT (tomografie axiala computerizata) al
extremitatii cefalice, electroencefalograma (EEG), examen RMN, studii Doppler carotidiene,
evaluarea cardiaca (ecocardiograma, EKG), teste sangvine de rutina.

Electrostimulare, gimnastica si hidrokinetoterapie
Ajuns acasa, pacientul invata automedicatia, este independent in activitatile de imbracare si
toaleta proprie, in transferul din/in scaunul cu rotile. De asemenea, prezinta un grad de
independenta in bucatarie si baie.
Recuperarea post-AVC este un proces natural, tehnicile recuperatorii asigura abilitati
compensatorii pentru deficitele functionale, forta musculara revine dinspre proximal spre
distal si independent la brat, fata de picior.
In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului functional, pacientul
poate urma un program de exercitii efectuate in mod activ sau pasiv, cel pasiv constand in
electrostimulare sau gimnastica pasiva. Miscarea in apa sau hidrokinetoterapia are efecte
benefice si se alatura cu succes celorlalte mijloace terapeutice aplicate pacientului cu
hemipareza sau hemiplegie sechelara post- AVC.




Hemiplegia spastic
Primul semn al trecerii spre spasticitate este reprezentat de accentuarea reflexelor osteo-
tendinoase. Odat constitutit , hemiplegia spastic se caracterizeaz prin hipertronie
muscular , exagerarea reflexelor osteo-tendinoase , prezenta de sinkinezii.
Reaparitia miscarilor voluntare este facilitat de exagerarea reflexului miotatic. La
membrul superior contractura este mai precoce n flexorii degetelor si ai pumnului , apoi la
antebrat si umr , dnd pozitia caracteristic , schitat nc din perioada de hemiplegie
flasc. La membrul inferior se exagereaz contractura n extensie . Contractura
cvadricepsului , fixnd gamba in extensie pe coaps , este deosebit de favorabil pentru
recuperarea mersului ; contractura cu pozitia piciorului n varus equin , atunci cnd apare ,
constituie un impediment serios pentru mers necesitnd cateodat interventii ortopedice
sau chirurgicale. Mai rar spasticitatea predomin pe flexori la membrul inferior , provocnd
postura de tripl flexie.
Spasticitatea , care este evident si la bolnavul n decubit , se exagereaz n pozitia ridicat .
Cnd bolnavul ajunge sa mearg , contractura n extensie a membrului inferior l oblig s
execute o miscare de circumductie : " mers cosit ". La fiecare pas al piciorului bolnav ,
pentru a putea desprinde varful piciorului de pe sol , pacientul e obligat sa ridice bazinul de
partea hemiplegic .
Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate , acest fenomen precednd aparitia hipertoniei.
Se constata o serie de raspunsuri reflexe anormale :
La nivelul extremitii cefalitice reflexul palmo-mentonier a lui
MARINESCU-RADOVICI ;
La membrul superior se constat semnele lui HOFFMAN , TROMNER si
relfexul flexorilor ;
La membrul inferior semnul Babinski etse cel mai valoros indicator ;se
pot ntalnii semnele Rossolimo si Mendel-Bechterew .
Caracteristicile pentru hemiplegia spastic sunt sinergiile sau sinkineziile . De obicei ,
primele miscari care apar de partea paralizata sunt cele sinkinetice :miscri care nu pot sa
fie executate voluntar , pot s fie efectuate concomitent cu alte miscari , efectuate de partea
opus sau de aceeasi parte n cursul unor sinergii . La membrul superior se produce o
sinergie de flexie
( ridicarea umrului , abductia bratului , flexia antebratului , pronatie , flexia degetelor ) si o
sinergie de extensie ( adductia bratului , extensia antebratului , pronatie si extensie sau
flexia degetelor ) .La membrul inferior sinergia de extensie const n extensia si adductia
coapsei , extensia gambei si flexia plantar a piciorului si degetelor . Sinergia de flexie
const n flexia si abductia coapsei , flexia genunchiului , flexia dorsal si suspinatia
piciorului , flexia dorsal a halucelui si a celorlalte degete .
Cunoasterea sinergiilor si a evolutiei lor are implicatii n terapeutica hemiplegiilor ,
sinergiile putnd fi utilizate pentru initierea sau ntarirea unor miscari voluntare .
Hemiplegia spastic este nsotita si de alte simptome , printre care mai importante sunt
artropatiile. La membrul superior intereseaza mai mult umarul , articulatia pumnului si
articulatiile degetelor . Sunt mai rare la genunchi si la picior . Se insotesc de caldura local
si un indice oscilometric crescut ( sindromul vasomotor Perisson )

Tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic sau hemoragic sechelar
Include terapia conditiilor etiologice si masurile pentru ameliorarea circulatiei cerebrale si
a metabolismului cerebral , precum si recuperarea motorize . ntre conditiile etiologice
sunt vizate n primul rnd ateroscleroza cerebral si hipertensiunea arterial.
Ameliorarea circulatiei cerebrale se obtine prin vasodilatatie cerebral , prin activarea
circulatiei colaterale si prin scderea presiunii intracraniene. Tratamentul vasoactiv
cerebral. Vasodilatatoarele cerebrale sunt utile n masura n care mentin sau mresc
debitul sagvin cerebral n zonele ischemice .


Refacerea stabilitatii , miscrii controlate si abilitatii
Ex.1. Subiectul n ortostatism , cu MI usor ndepartate : se trateaz de abductie (
dar piciorul ramane la sol ) cu efort : abductorii opusi se contract si ei . Se alterneaz pe
adductie n acelasi mod .
Ex.2. Utilizarea unei placi cu rotile pe care se sprijin MI afectat : cellalt membru n
sprijin pe 1-2 carti , alunecnd cu placa cu rotile : se face o pozitie - eventual un elastic legat
la gamb , a crui rezistent trebuie nvins.
Ex.3. Pedalaj pe biciclet .
Ex.4. Pacientul n ortostatism , lng un perete , cu umarul stng sprijinit de acel
perete : ridic piciorul stng de pe sol , iar bazinul este translatat spre perete - este
antrenat stabilitatea de pe dreapta .
Ex.5. Pozitia de " cavaler servant " , pe o plac prevazut cu rotile : alunecarea pe
planset , prin intermediul MI stng , n jurul pivotului realizat de MI drept , duce la rotatia
intern , cu adductie a soldului drept.
Ex.6. Subiectul n decubit dorsal . cu gambele atrnnd la marginea mesei : gamba
stnga se ataseaz anterior o coard care trece peste un sistem de scripeti , pentru a ajunge
s se fixeze pe gamba dreapt posterior : flexia gambei stngi va antrena flexia gambei
drepte , dar subiectul se opune , deci contractiei extensorilor.
Ex.7. Subiectul n seznd , cu gambele atrnnd : asistentul asezat n spatele
pacientului, trage ndrt trunchiul - tractiunea sa nu fie brusc , s creasc treptat n
intensitate , pentru a forta cresterea contrrii din partea pacientului , pentru echilibrarea
subiectul ntinde gambele .
Ex.8. DD : pacientul si ridic bazinul de pe planset , lund sprijin n vrful
piciorului drept - sunt activati extensorii spatelui , si CF , flexoriii G si extensorii piciorului :
dac asistentul apas n jos pe crestele iliece , forta de contractie creste.
Ex.9. Mersul pe planuri nclinate : n plan sagital - pentru flexia sau extensia
piciorului : n plan frontal - pentru supinatie sau pronatie .
Ex.10. Utilizarea placii cu rotile . MI afectat cu piciorul pe plac din ortostatism (
placa fiind pe teren plat ) : pentru antrenarea extensorilor , MI afectat va fi plasat naintea
celuilalt si invers dac se urmreste antrenarea flexilor .
Ex.11. Pedalaj la un pedalier cu sprijin pe antepicior , apoi pe talon - antreneaz
flexorii - extensorii piciorului .
Ex.12. Mersul pe vrfuri , pe clcie , pe marginea extern sau intern a piciorului
antreneaz musculatura dorit .
Ex.13. Utilizarea unei bascule de picior permite , selectiv antrenarea la dorint a
tuturor muschilor piciorului - piciorul prins ntr-o sanda de reeducare .
Ex.14. Pacientul n DD cu CF flectat , G aproape extins : se face extensia coapsei ,
asistentul contrnd la nivelul talonului .
Ex.15. Idem ca la ex.14. , dar rezistenta este data de un montaj de scripeti cu
contragreutate .




Copilul scolar Paraplegie Spastica Post I.M.C


In cazul copilului cu paraplezie spastic I.M.C terapia ocupationala gaseste
aplicatibilitatea in toate etapele procesului recuperator integrative avand ca tel
recuperarea, integrarea scolara, socializare si o scolarizare cat mai eficienta.
T.O. in pediatrie este o pregatire a copilului pentru rolul de adult prin interpunerea
unor activitati adecvate dezvoltari sale functionale, orientate spre caracterul oricarui tip de
handicap.
In ceea ce privesc metodele de lucru cu copii, terap ocupatioanala trebuie sa aibe in
vedere cateva principia cum ar fi:
Sa nu oboseasca copilul;
Sa isi respecte ritmul, stereotipul dinamici proprii;
Sa indemne copilul sa confectioneze anumite obiecte , care vor fi pastrate de el.

Paraplegia reprezinta paralizia ambelor member inferioare. Afectiunea este
consecinta transactiuni meduloase secundare unei leziuni medulare traumatice; exista si
paraplegi prin afectarea medulara netraumatica.

Evolutia sindromului urmeaza 2 Stadii:
I. Stadiul de soc spinal(medular)
II. Stadiul de automatism medular.

Stadiul de automatism medular dupa un interval de timp ( zile - chiar saptamani
), socul medular dispare si se instaleaza in teritoriul sublezional spasticitatea(hipertrofia
de tip piramidal).
Spasticitatea reprezinta o trasatura comuna tutror leziunilorcailor piramidale,
acute sau cornice si apare indiferentde etiologia afectiunii sau nivelul lezional. Este
consecinta hiperactivitatii metoneuronilor spinalieliberati de sub controlul
moderator al etajelor supramedulare.

Instalarea spasticitatii este insotita reaparitia si exagerarea reflxelor tendinoase
si uneori , de prezenta clonusului.
La nivelul membrelor inferioare apare postura specifica(adductia si extensia coapselor,
extensia genunchilor si varumsequin la nivelul picioarelor). Aceasta postura demonstreaza
ca unii neuroni spinali sunt mai activi. Orice tentative a kinetoterapeutului de a flexa pasiv
membrele inferioare ale pacientuluiva intampina - dupa o scurta durata de timp o
rezistenta care cedeaza brusc (in lama de briceag).
Cand interventia specialistului inceteaza, membrele inferioare vor tinde sa isi reia pozitia
initiala. In teritoriul afectat de paralizie apar reflexe patologice( cel mai cunoscut semnul
Babinski. Reflexele cutanate abdominale si celebromasteriene sunt abolite.
La paraplegici trebuie sa anticipam aparitia ostilitatii si anxietatea precum si faptul
ca acestia incearca adesea sa le disimileze.


Handicapul ocupational pierderea capacitate individuale de a-si ocupa timpul liber intr-
o maniera obisnuita in raport cu varsta, sexul si pregatirea:
1) Desfasoara ocupatii diferite;
2) Intermitent, nu poate avea ocupatii continue ;
3) Ocupatii limitate, nu pot avea ocupati permanente.


Scopul kinetoterapeutului la copii cu paraplegie spastic posttraumatic

Reprezinta vindecarea totala sau partiala din punct de vedere fizic si psihic a unei miscari ,
a mersului etc.; in urma unui process de reeducare functional, terapia complexa prin care
se urmeaza recastigarea functiei segmentului neutilizata o perioada de timp .Aceste
procese pot fi de lunga durata si in multe cazuri pot sau nu sa aibe success, multi pacienti
ramanand definitive cu o incapacitate de locomotive.
Pentru o realizare a cat mai buna a activitatii cotidiene, ne vom axa asupra tonifierii
membrelor superioare si a trunchiului , il vom educa sa foloseasca aceste parti ale corpului
in mod compensator si il vom invata sa realizeze singur diferite tipuri de transfer. Nu va fi
uitata , binenteles adaptarile mediului casnic.
Sa reamintim educarea generala a familiei si copilului pentru a castiga un grad mai
mare de independent, castigarea independentei vestimentare (prin invatarea treptata a
modului in care copilul se imbraca si se dezbraca singur), castigarea independentei de
miscare (amenajarea locuintei).
Kinetoterapeutul trebuie fie creative, sa initieze diverse ocupatii, in grup, putem enumera 2
categori :
Ocupatii pasive auditii,proiectii, jocuri de umbre ale mainilor si degetelor,ocupatii
care va destined copilul fara al obosi.
Ocupatii usoare effectuate in pat, fie la masa de lucru, ca:

Jocuri de constructive(asamblarea de culori, figure pana la obiecte
mari),jocuri colective;
Jocuri diversificate din contactele fizice simple(ghemuri, gadilari, frecarea
nasului, sarutul );
Jocuri vizuale care constau in apropierea si indepartarea fetelor, miscarea
buzelor, ochilor, limbii si capului;
Jocuri collective care au la baza cantatul, producerea de sunete cu
ajutorul limbi, batut din palme si lovit masa.

Durata 15-30/min si se pot repeat de mai multe ori pe zi.
Se recomanda terapia de grup, cu activitati cat mai variate, cu o inalta
exigent prin executie si o disciplina stricta.
Pentru:
Baieti se pune accent pe olarit, prelucrarea lemnului-pentru reeducarea
miscarilor specific.
Fete se recomana croitoria si gatitul.

Hemiplegicul

Depinzand de functionarea motorize si senzoriala a extremitatilor afectate, hemiplegicul
poate folosi:
Echipamnet adecvat lingurita adaptata sau farfurie opritoare.
Extremitatea afecatatca stabilizator sau ca device adaptive, un cutit cu maner inatri
sau cuti balansoar pentru a taia macarea cu o mana

















Bibliografia:

Neurologie integrala -A.Hufschidt, C,H.Lucking
Neurologie clinica-Prof. Dr. Felicia Stefanache
Neurochirurgie-Mihai Rusu
Semiologie neurologica-Gh.Pendefunda, F.Stefanache, L.Pendefunda
Ghid de management al accidentului vascular cerebral ischemic-2008
Dr. Georgiana-Ozana Tache,
Pot adauga ca m-am inspirit si din lucrarile de doctorat, aflate in cadrul biblioteci facultati
Anefs .