1

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Iasi

Specializarea: Economie si Afaceri Internationale




POLI TI CI COMERCI ALE
Principalele forme de comert ale Norvegiei




Studenti: Prof. coordonator:
Iordache Bianca Postolachi Andrei
Antici Liviu
Tvalic Paul Nicolae


2

I ntroducere

Norvegia este o monarhie constitutionala, Constitutia fiind adoptata in 1814. Regele
conduce in baza prerogativelor conferite de Constitutie. Guvernarea este realizata de cele trei
componente ale puterii: legislativul - Parlamentul, executivul - Guvernul si curtile de justitie.
Parlamentul are 169 de membri reprezentand populatia care isi exercita propria vointa in alegeri,
la fiecare 4 ani, in care electoratul poate alege din candidatii a 21 de partide politice. Curtile
(justitia, juristii, curtile) sunt independente de alte ramuri ale guvernarii si prin urmare pot da
sentinte atat n sectorul public, cat si in cel privat.

Descriere geografic: Regatul Norvegiei se compune din partea continentala a Peninsulei
Scandinave, precum si din Arhipeleagul Svalbard si Insula Jan Mayen in zona Arctica. Tara are
trei domenii in administrare in Antartica: Pamantul Reginei Maud, Insula Petru I si Insula
Bouvet, care nu fac parte din regat.
Frontiere: Cu Finlanda 727 km, cu Rusia 196 km, cu Suedia 1.619 km - total 2.542 km.
Delimitarea partii continentale, incluzand insulele: Latitudine 57 57' 11"N (Pysen) i 71 11' 09"N
(Knivskjelodden); Longitudine: 31 10' 07 " E (Vardo) i 04 29' 57" E (Holmebaer).
Descoperirea de petrol si gaze naturale in apele teritoriale la sfarsitul anilor 1960 a dus la
o puternica dezvoltare a economiei norvegiene. Bogatele resurse de combustibili energetici,
veniturile obtinute pe seama acestora si nivelul ridicat de dezvoltare economica si stabilitate
sociala s-au numarat, de altfel, printre ratiunile care au stat la baza respingerii prin
referendumurile din 1972 si 1994 a aderarii Norvegiei la Uniunea Europeana.
Ca tara foarte activa in cadrul ONU si a Aliantei Nord-Atlantice, Norvegia promoveaza
pacea in lume, fiind implicata in numeroase negocieri pentru solutionarea conflictelor dintre
natiuni. Premiul Nobel pentru Pace este decernat la Oslo, la 10 decembrie, in fiecare an.





3

SI TUATI A ECONOMI CA

Datele economice pe fiecare sector de activitate, inclusiv indicatorii macroeconomici, se
pot reactualiza si detalia in functie de interes de la site-urile de mai jos, unde se gasesc date,
statistici, analize si brosuri. Prezentarea facuta mai jos are scopul de a pune in evidenta tendintele
generale ale evolutiei economice din ultimii ani.
I NDI CATORI MACROECONOMI CI

Politica guvernamentala are ca obiective principale: eliminarea somajului, dezvoltarea
economica, cresterea nivelului de trai, mentinerea unui ritm crescator de dezvoltare pe termen
lung.
Criza mondiala a afectat si Norvegia, cu toate ca bogatiile de care dispune aceasta tara au
permis ca efectele acesteia sa fie resimtite in mai mic masura, comparativ cu celelalte state
europene. Cea mai importanta resurs este petrolul.
Dinamica economica a Norvegiei a condus la formarea unui PIB in anul 2011, de 485.8
miliarde $, reprezentand 2 720 499 000 coroane, fata de 2.505 miliarde de coronae norvegiene in
2010. Cresterea economica s-a mentinut in jurul ratei de 2% din 2000 pana in 2008, dar in 2009 a
scazut cu 1,5% fata de 2008, datorita crizei financiare, fiind prima scadere a PIB-ului Norvegiei
din ultimii 20 de ani. Conform raportului de la sfarsitul anului 2011, publicat de NHO (Asociatia
Antreprenorilor din Norvegia), cresterea PIB-ului in 2011, a fost de 2%, ceea ce a dus la formarea
unui PIB de 2.505 miliarde NOK., iar in anul 2011, acesta a crescut cu 0,92 fata de anul
precedent. Pentru sfarsitul anului 2012, se estimeaza tot o crestere tot de 2%.
Norvegia este a doua tara din lume (dup Luxemburg), in ceea ce priveste nivelul PIBului
pe cap de locuitor, iar functie de paritatea puterii de cumparare pe cap de locuitor este pe locul 3
in lume. Norvegia si-a meninut primul loc in lume la Indicele Dezvoltarii Umane (IDU) timp de
sase ani (20012006), iar apoi si-a reiterat pozitia in 2009. Surplusurile, obtinute majoritar din
exporturile de hidrocarburi, au fost cumulate din1990 n Fondul Guvernamental de Pensii. Banca
National a Norvegiei, in calitate de gestionar al acestui Fond, a plasat rezerva monetara in
institutii financiar-bancare, in companii si alte diferite active, din America, Europa, Asia Oceania
si Africa. Fondul Guvernamental de Pensii este un important punct de reper pentru economia
4

Norvegiei. Veniturile din activitatea petroliera si cu gaz din Norvegia se investesc n Fond,
asigurnd generatiilor viitoare, bunastarea, conform politicilor statului. Fondul este o resursa,
deoarece acesta face investitii pe termen lung in companii solide din intreaga lume. Deschiderea
si consideratiile etice sunt pietre de temelie in strategia sa de investitii. A fost nevoie de o
generaie de cand primul zacamant de petrol a fost descoperit in Marea Nordica si pana cand
guvernul a inceput sa economiseasca din el. Fondul de Pensii a fost infiintat n 1990, iar primul
transfer catre fondul de investitii a fost efectuat in 1996. In fiecare an de atunci, guvernul a pus
deoparte o fractiune din venitul actual sunt dedicate cheltuielilor guvernamentale pentru
acoperirea deficitului bugetar. In prezent (anul 2012), se discuta in Parlamentul Norvegiei, ca in
aceasta perioda de criza sa se reduca la 2% din activittile petroliere ca si depozite in Fond. Din
beneficiile obtinute anual, circa 4% contributia anuala a acestui fond.
Valoarea de piata a fondului in septembrie 2012, a fost de 654 miliarde dolari, si
reprezinta 1% din totalul valorii pietelor globale de capital si 1.78 % din valoarea celor europene.
In anul 2011 a fost de 3492 miliarde NOK, cu 16% mai mult fata de 2010 si reprezentand
aproximativ 137% din PIB-ul Norvegiei prevazut pentru 2011, iar la 30 septembrie 2012,
valoarea acestuia a fost de 3700 miliarde koroane norvegiene, adica 654 milarde $
In septembrie 2012, rata somajului in Norvegia era de 3,1% , indicele pretului de + 1,1%.
iar indicele imobiliarelor a crescut cu 7.00%.
Indicele preturilor de productie, a cresut in Norvegia, cu 1.7 la sut din octombrie 2011
pana in octombrie 2012. Principalul motiv pentru care IPP a crescut in aceasta perioada a fost ca
preturile practicate in extractia de petrol si gaze naturale au crescut cu 2,7 %. Preturile de
productie au crescut cu 1,3 la suta in aceeasi perioada, deoarece preturile la produsele petroliere
rafinate au crescut cu aproape 8 procente. Relatiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante si
traditional implementate in UE i SEE, unde se regaseste mai mult de 81% din totalul
exporturilor de marfuri si servicii, din care cca. 24% in Marea Britanie. Alti parteneri majoritari
sunt: Germania, Olanda, Franta, importatori importanti de gaze naturale. Somajul, care n
perioada 1993 1994, a cunoscut un varf de exceptie de peste 6%, a scazut constant pana in
2008, la o rata de 2,6%, dupa care, datorita crizei, a crescut. La finalul anului 2010, rata
somajului a fost de 3,3%. Circa 1/3 din muncitorii straini din Norvegia provin din spatiul UE. In
anul 2011 rata somajului a fost de 3,3%, iar in anul 2012, este de 3,1%. Rata somajului in anul
5

2013 a crescut la 3,5%.

Productia de petrol cunoaste in ultimii ani o scadere constanta, de la peste 3 milioane de
barili pe zi in 2001 si 2002 la 2,11 milioane de barili pe zi in 2008, 2.35 milioane de barili pe zi la
sfarsitul lui 2009 si 1,8 in 2010. Pentru anul 2011, s-a inregistrat o scadere cu 6%, valoarea fiind
de 1.7 milioane de barili pe zi, conform SSB (Institutul Norvegian de Statistica)
Potrivit statisticilor publicate pentru anul 2012, de Ministerul Petrolului si Energiei, in
luna octombrie, productia de petrol a acestui an va fi tot de 1,7 milioane de barili pe zi, in timp ce
de productia de NGL va fi la sfarsitul anului 2012 de 0,3 milioane barili pe zi, iar cea de gaze, la
aproape 107 milioane de m3.
Totalul investitiilor in industria petrolului si gazelor in anul 2012, incluzand conductele
pentru transport, sunt estimate la 172 miliarde coroane norvegiene, ceea ce reprezinta o crestere
cu 28.8 miliarde coroane, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Potrivit estimarilor, de
la sfarsitul anului 2011, investitiile au crescut cu 7,3 miliarde Nok, ajungand la 151,7 miliarde
koroane.
Potrivit Institutului Norvegian de Statistica, n anul 2013, investitii in petrol si gaze
naturale, inclusiv transportul prin conducte, sunt estimate la 204 miliarde coronae norvegiene, o
crestere de 9.8 miliarde NOK, comparativ cu estimarile prezentate in trimestrul
precedent.Estimarea pentru anul 2012 a fost corectata, cu scadere, ajungand la 184.900.000.000
NOK.
Estimarile investitiilor pentru anul 2013 sunt de 32.1 miliarde NOK , mai mari decat
6

estimarea corespunztoare pentru anul 2012, ceea ce arata o crestere a nivelului investitiilor in
2012 si ca aceata crestere va continua si in anul 2013. Productia de gaze a fost in continua
crestere. Daca in 2006 ea a fost de 88 miliarde m3, iar in 2007 s-a ajuns la aproape 110 miliarde
m3, avand in vedere darea in folosinta a conductei Langeland cu destinatia Marea Britanie, in
2008 productia totala de gaze naturale a depasit 120 miliarde m3. Deja cunoscuta ca cel mai mare
exportator de gaze din Europa Occidentala, Norvegia a inregistrat n 2011 un nou record, de
109,48 miliarde de metri cubi, cu 8,62 miliarde de metri cubi mai putin decat previziunile
analistilor economici.

Pentru anul 2012, se estimeaza o productie de gaze de 107 milioane de m3.
In ceea ce priveste pozitia Norvegiei pe plan international, in calitate de producator de
petrol, aceasta ocup locul 14, cu o productie de 2,35 milioane de barili pe zi, dupa Rusia
(10.120.000 barili/zi), Arabia Saudita (9.764.000 barili/zi), SUA (9.056.000 barili/zi), Iran
(4.172.000 barili/zi), China (3.991.000 barili/zi), Canada (3.289.000 barili/zi), Mexic (3.001.000
barili/zi), Emiratele Arabe Unite (2.798.000 barili/zi), Brazilia (2.572.000 barili/zi), Kuweit
(2.494.000 barili/zi),Venezuela (2.472.000 barili/zi), Irac (2.399.000 barili/zi) si Uniunea
Europeana (2.538.000 barili/zi).
De asemenea, Norvegia se situeaza pe locul 9 mondial in calitate de exportator de petrol,
cu 2,15 milioane de barili pe zi, dupa Arabia Saudita (8,73), Rusia (5,43), Emiratele Arabe (2,63),
Iran (2,71), Kuweit(2,35), Nigeria (2,32), Uniunea Europeana (2,2) si Venezuela (2,18).
Veniturile din petrol si gaze se ridica la 45% din totalul exporturilor din Norvegia, cu o pondere
de 20% n PIB. In domeniul tehnologiei energiei solare, Norvegia detine o industria completa si
7

in prezent are un plan de dezvoltare a unor noi tehnologii si materiale pentru panourile solare. In
domeniul energiei, Norvegia detine locul 2 in Europa si 6 in lume ca producator de hidroenergie.
O alta industrie importanta a Norvegiei este cea a constructiilor de nave; Norvegia ocupa
locul 4 in lume (constructor al celor mai mari nave de pasageri din lume). Investitiile norvegiene
in acest sector facute n Romania au condus la modernizarea santierelor navale Tulcea si Braila,
care prin exporturile de corpuri de nave semiechipate au un aport major pozitiv in balanta
schimburilor comerciale bilateral (circa 80% n exporturi).
Compoziia PIB-ului
Sectorul primar al extratiei de petrol si gaze, precum si mineritul, au avut un aport de 23%
la formarea PIB-ului, cu un volum de forta de munca angajata de 1.3% din total, aceasta
evidentiind gradul inalt de tehnologizare al acestui domeniu de activitate.
Sectorul format de agricultura, vanatoare, silvicultura, pescuit, ferme piscicole a avut o
contributie la PIB de cca. 2,2%. De remarcat accentul pe care il pune guvernul pe respectarea
conditiilor de mediu si protectiei sociale in sectorul productiei piscicole.
Sectorul manufacturier reprezentat de industria lemnului si hsrtiei, rafinarea petrolului,
industriile chimica si metalurgica, constructiilor de nave, masini, echipamente, platforme
petroliere, sectorul energiei electrice a avut o cota de 15 % n PIB. Sectorul serviciilor include:
comertul si serviciile de vanzari si reparatii auto, transporturile diverse, asigurarile, serviciile
financiare, posta si telecomunicatiile; diverse activitati guvernamentale ca educatie, sanatate,
sociale ; taxe si impozite, detinand per total ponderea maxima n PIB cu 67% si ocupand forma
de munca activa in proportie de peste 80%.
8

COMERTUL EXTERI OR


Chiar in perioada de criza, exporturile Norvegiei in 2010 au crescut fata de anul anterior,
la 768.981 milioane coroane norvegiene, insa in scadere de la aproape 909.678 milioane, in 2008.
Balanta comerciala a crescut in ultimii ani cu 18% fata de 2005.
In anul 2011, exporturile au crescut fata de aceeai perioada a anului trecut, ajungand la
1374,7 miliarde NOK, cu 16% mai mult, fata de anul trecut. Pentru anul 2012, pana in trimestrul
III, datorita crizei, se inregistra la export, o scadere cu 10,9% (in luna septembrie 2012), fata de
aceeasi luna a anului trecut (valoarea totala a exporturilor fiind de 65.400.000.000 NOK).
Aceasta s-a datorat declinulul volumului pentru exporturile de petrol brut. In acelasi timp,
importurile au crescut la 41.8 miliarde coroane norvegiene, deci, cu 1,2 la suta. Excedentul
comercial a ajuns la 23.6 miliarde coroane norvegiene, ceea ce reprezinta un declin de 24,1 la
suta fata de aceeasi luna de raportare din anul 2011. Exporturile de pe platforma continentala au
scazut cu 5 procente, si au ajuns la 30.7 miliarde coroane norvegiene.
Exporturile de gaze naturale au ajuns la 14.3 miliarde koroane norvegiene in luna
septembrie, 2012. Aceasta reprezinta o crestere de 4,7 la suta fata de luna septembrie 2011.
Volumul de gaze naturale exportate, s-u ridicat la 6,4 miliarde de metri cubi, ceea ce este totusi
un declin, de 7,2 la suta comparativ cu aceeasi perioada a anului 2011. Pretul gazelor naturale a
condus la o ajustare a acestor preturi pentru anul in curs. In perioada ianuarie-august, aceasta a
condus la o reducere a valorii exporturilor de circa 2.600.000.000 NOK.
9

Exporturile, excluznd petrolul si gazele naturale, s-au majorat in ultimii ani in principal
datorita cresrerii volumurilor de metale neferoase, de peste si preparate din peste - somn, macrou
si hering, in special pe relatiile Rusia, Franta, Danemarca si Japonia, precum si de produse din
grupa maini (generatoare de putere, masini specializate si generale pentru industrie, masini si
aparate electrice, echipamente de procesare date).
Totodata, criza financiara din anii 2007-2011 a incetinit comertul extern al Norvegiei.
Produsele principale la export sunt: petrol si gaze naturale; peste si crustacee; produse chimice
(ingrasaminte, plastic primar, produse organice si anorganice); produse manufacturate - fier, otel,
metale neferoase, produse din metal, hartie, carton ambalaje; masini - generatoare de putere,
masini specializate pentru diferite industrii, echipamente industriale, masini si echipamente
electrice, echipamente automate si de procesare date; diverse - aparate profesionale si stiintifice,
mobilier.
Un loc din ce n ce mai important in structura exporturilor Norvegiei il au gazele naturale,
beneficiarii principali fiind Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Spania si
Cehia.
Totalul importurilor a atins in 2010 valoarea de 415.474 milioane coroane norvegiene, in
scadere fata de 2009 si 2008, cand erau de aproape 488.593 milioane NOK. La sfarsitul lui 2011
totalul importurilor a atins valoarea de 491,07 miliarde NOK, de aceasta data inregistrand o
crestere de 18% fata de 2010 si de doar 0,5% fata de 2008 si 2009, stabilind un nou record pentru
Norvegia.
Produsele principale la import ale Norvegiei sunt: masini si mijloace de transport -
generatoare de putere, masini specializate, echipamente industriale, masini automate si de
10

procesare date, echipamente de telecomunicatii, aparate electrice, autoturisme si alte mijloace de
transport; produse manufacturate - fier, otel, metale neferoase, articole din metal; articole
manufacturate - imbracaminte, mobila, aparatura stiintifica; produse chimice si conexe; minereuri
metalifere si fier vechi; produse alimentare, animale sau vegetale.
Partenerul comercial principal al Norvegiei este Uniunea Europeana, cu exporturi
reprezentand circa 81% din total si importuri la nivel de circa 69% din total. O pondere
importanta o au si tarile nordice, la export 12%, iar la import 25%.
La export destinatiile majore sunt: Marea Britanie (24,28%); Germania (13,4%); Olanda
(10,87%); Franta (8,55%); Suedia (5,76%) SUA (4,82%). Alte destinatii importante sunt Italia,
Danemarca, Canada, Belgia, Spania, Irlanda, Finlanda, China, Polonia, Rusia, Romania (0,1%)
toate acestea reprezentand 91% din totalul exporturilor. In anul 2011 destinatiile majore au fost:
Suedia (11,3%), Germania (8,6%), SUA (8,5%), Olanda (8,4%), Marea Britanie (7,7%),
Danemarca (5,1%), Franta (4,4%).
La import principalele destinatii sunt: Suedia (13,86%); Germania (12,89%); China
(7,8%); Danemarca (6,78%); SUA (6,16%); Marea Britanie (6,01%); Olanda (4,1%).
Principalele destinatii la import in 2011 au fost urmatoarele: Suedia (13,9%), Germania
(12,4%), China (8,8%), Danemarca (6,4%), Marea Britanie (5,7%), SUA (5,6%), Olanda (4,2%).
Totalul comertului exterior in 2010 a atins in Norvegia 1,184,455 milioane NOK, iar la
11

sfarsitul anului 2011, a atins valoarea de 1374,7 miliarde NOK, asadar o crestere de aproximativ
16% fata de anul trecut. Norvegia a inregistrat si in anul 2011, un plus al balantei comerciale.
Conform unui raport publicat in data de 15 iulie 2010, Norvegia a inregistrat un surplus in balanta
comerciala, pentru primele 6 luni ale anului 2010. Astfel, in aceasta perioada, valoarea
exporturilor a fost de 390,5 miliarde koroane norvegiene (48,82 miliarde Euro), iar cea a
importurilor de 216,7 miliarde koroane (27,1 miliarde Euro). Aceasta a facut ca balanta
comerciala sa inregistreze 173,8 miliarde koroane norvegiene (21,71 miliarde Euro), cu 8,1
miliarde koroane in plus fata de anul 2009. Cresterea s-a datorat, in special, sporirii exportului de
titei, dar si celelalte bunuri exportate au contribuit la inregistrarea acestor cifre.
Pe intreaga perioada a anului 2011, valoarea exporturilor a fost de 883, 63 miliarde NOK
iar cea a importurilor de 491,07 miliarde NOK, ducand asadar la balanta comerciala pozitiva, de
392,56 miliarde NOK Comparativ cu perioada anterioara s-a inregistrat o crestere de 12% la
exporturi si 9% la importuri.
In anul 2011, valoarea exportului de titei a atins cifra de 325,07 miliarde NOK, cu 18%
mai mare decat in 2010.
Media pretului pe baril, pentru petrolul nerafinat, a fost de 339 koroane, in prima jumatate
a anului 2009, comparativ cu anul 2010. Aceasta medie a continuat sa creasca, ajungand la 634
NOK pe barili la sfarsitul lui 2011 comparativ cu 487 NOK la finele anului 2010.
S-a inregistrat, de asemenea, o scadere a exportului de titei, de la 319 milioane barili in
2009, la 297 milioane barili n anul 2010.
Cu referire la gazele naturale, exportul a atins in prima jumatate a anului 2010 o valoare
de 84,3 miliarde koroane (10,53 miliarde Euro), principala cauza a acestei situatii datorandu-se
scaderii pretului la acest produs. In anul 2011 valoarea exportului de gaze natural a fost de 190,75
miliarde NOK, cu 13% mai mare decat in 2010.
Valoarea totala a exporturilor Norvegiei, exceptand navele, productia inregistrata de
exploatarea petrolului de pe platformele marine si gazele naturale, a atins in anul 2011 o valoare
de 359,48 miliarde NOK, fiind cu 8% mai mare decat in anul 2010.
Cele mai multe grupe de produse de marfuri au inregistrat cresteri n ceea ce priveste
exportul, n anul 2011, s-au inregistrat exporturi de 46,4 miliarde NOK la metale si 45,8
miliarde NOK la produse chimice, fiind asadar fata de 2010 cu 5,2% mai mari pentru metale si cu
2% mai mari pentru produsele chimice.
12

De asemenea, au crescut exporturile la minerale lichide, produse minerale prelucrate,
propan, butan, pentru datele de referinta mai sus menionate. Pe de alta parte, exporturile de
masini si echipamente au scazut, in 2011 ajungand la valoarea de 63,84 miliarde NOK, cu 6%
mai putin fata de 2010.
La fel, grupurile de echipamente specializate pentru industrie, ca si cele referitoare la
maini electrice si utilaje generatoare de putere energetica, au inregistrat scaderi. Acestea au
inregistrat la export, valori de 12,5 miliarde NOK in 2011, cu 2,3% mai putin fata de 2010.
Exporturile de marfuri diverse produse n Norvegia au scazut, pentru aceeasi perioada, cu 6%,
reprezentand 10,1 miliarde koroane (1,26 miliarde Euro). Valoarea totala a exportului de peste a
inregistrat in anul 2011 o valoare totala de 51,2 miliarde NOK, fiind insa de aceasta data cu 1,2%
mai mica fata de 2010 sau in termini absoluti cu 630 milioane NOK mai scazuta.
Rusia a fost cea mai importanta piata pentru exportul de peste din Norvegia, atat in ceea
ce priveste cantitatea, cat si din punct de vedere valoric. Astfel, Rusia a importat peste in valoare
de 2,4 miliarde koroane, pe locurile urmatoare situandu-se Franta si Danemarca. In Statele Unite
ale Americii, Norvegia a exportat peste in valoare de 1,2 miliarde koroane, ceea ce reprezinta o
dublare a valorii in acest prim semestru al anului 2010, comparativ cu primul semestru al anului
2009. Cel mai important produs exportat din acest capitol (exportul de peste) a fost reprezentat de
somonul de crescatorie (10,2 miliarde koroane), heringul si macroul congelat. In 2011 aceste
exporturi au ajuns la valorile de 21,8 miliarde NOK (cu 1,2 milarde NOK mai putin fata de 2010)
pentru somonul de crescatorie si respectiv 3,1 miliarde NOK (de aceasta data cu 552 milioane
NOK mai mult decat in 2010) pentru heringul si macroul congelat.
Importul de bunuri excluzand industria navala si platformele petroliere a inregistrat in
2011 491,07 miliarde NOK, cu 6% mai mare fata de 2010.
In anul 2011 valoarea importurilor de metale a fost de 11,9 milarde NOK, cu 1,7% mai
putin decat in 2010.
Pe de alta parte, importurile de masini si echipamente de transport au crescut cu 9,8% in
2011, fata de 2010 ajungand astfel la 177,9 milarde NOK.
In acest domeniu, aproape toate grupele de produse au inregistrat scaderi, exceptand
importurile de masini de transport rutier, care au marcat cresteri semnificative. In 2011 a fost
inregistrata de asemenea o crestere de 12,6% comparativ cu 2010, cand importurile de masini de
transport rutier erau de 43,8 miliarde NOK.
13

Valoarea totala a marfurilor diverse importate a scazut, de asemenea, in anul 2011 fata de
anul precedent cu 3 procente. Importurile la mobila au crescut, in timp ce cele pentru incaltaminte
si imbracaminte, au scazut. Tarile Uniunii Europene sunt partenerul comercial cel mai important
al Norvegiei, inregistrand 64% din totalul schimburilor comerciale, pentru anul 2011(fara a fi luat
in calcul constructiile de nave, productia de petrol de pe platformele maritime, gazele naturale i
platformele maritime de exploatare). Exporturile ctre aceste tari, mai putin constructiile de nave,
productia de petrol de pe platformele maritime, gazele naturale si platformele maritime de
exploatare, au reprezentat in anul 2011, 63,6% din totalul exporturilor Norvegiei, cu o crestere de
1,9 puncte, raportat la anul 2010.
Suedia a fost cel mai important partener comercial atat in ceea ce priveste importul, cat
si exportul. Pe intregul an 2011 importurile din Suedia au fost de aproximativ 68,2 miliarde NOK
iar exporturile catre Suedia in jur de 40,62 miliarde NOK. Daca in aceste analize ar fi incluse
bunurile importate de pe platoul continental, Norvegia a exportat cel mai mult in Marea Britanie,
apoi in Germania, Franta si Suedia. In anul 2011, importurile din Asia au crescut cu 4 procente.
Dintre tarile asiatice, China este cel mai important partener, urmat de Japonia. Importurile din
China au inregistrat in 2011, suma de 11,04 miliarde NOK, in crestere cu 14,6% fata de 2010.
Cele mai importante grupuri de produse importate din China au fost imbracamintea,
echipamentele de birou si echipamentele de prelucrare a datelor -2,4 miliarde coronae norvegiene
(0,3 miliarde Euro), alaturi de aparatura de telecomunicatii -2 miliarde coroane (0,25 miliarde
Euro). Spre exemplu, o treime din telefoanele importate in primele 6 luni ale anului 2010 de
Norvegia, au provenit din China.

REGI MUL COMERCI AL

Cadrul juridic extern al relatiilor economice
Norvegia este membru in cele patru Consilii regionale: Consiliul Ministerial Nordic,
Consiliul Artic, Consiliul Barents si Consiliul Statelor de la Marea Baltica. De asemenea,
Norvegia face parte din: OSCE, AELS, OMC, FMI, BERD si Spatiul Economic European
(EEA).
Taxe vamale
Tariful vamal al Norvegiei poate fi accesat prin internet, numai in limba norvegiana, la
14

adresa:
http://www.toll.n , dar usor identificabil si operabil la adresa:
http://www.toll.no/templates_TAD/Tolltariffen/StartPage.aspx?id=75998&epslanguage=NO
Indicativul "TROM" arata taxa vamala pentru produsele originare din Romnia.
Aproximativ 97% din operatiunile de vamuire se fac electronic. Agentii vamali, de
transport si companiile transmit declaratiile vamale electronic direct birourilor vamale
norvegiene.

Licente de import
Importatorii norvegieni au nevoie de licente de import pentru anumite produse, cum ar fi:
produse alimentare, bauturi, alcool, arme si munitie. (Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia
acorda licente de export). Importurile temporare se fac conform reglementarilor din Acordul de
Liber Schimb semnat de Romnia cu statele membre AELS si acestea pot fi numai pentru
prezentarea de mostre sau efectuarea unor demonstratii.



15

REGIMUL INVESTITIILOR

Investitii straine
Norvegia, in calitate de membru al Spatiului Economic European (EEA) i Asociatiei
Europene de Liber Schimb (AELS), are dreptul ca produsele si serviciile sale sa aiba acces deplin
la piata Uniunii Europene (UE). Companiile straine nfiintate in Norvegia se bucura de aceleasi
privilegii. Mai mult, avand in vedere ca restrictiile faa de companiile si investitorii straini in
multe cazuri sunt mai moderate n Norvegia dect n UE, Norvegia este atractiv ca poarta de
intrare a afacerilor in Europa. In general, in Norvegia sunt realizate investitii prin diverse
institutii specializate, cum ar fi: European Investment Fund, Norwegian Industrial and Regional
Development Fund (SND), Nordic Investment Bank, SIVA etc.
Finantarea pentru diverse proiecte de dezvoltare interne si externe se face prin institutii
specializate, cum ar fi: Eksportfinans, Export Credit Agency, The Norwegian Guarantee Institute
for export Credits (GIEK) etc.

Cooperarea economica cu Norvegia
Relatiile economice si comerciale ale Norvegiei cu U.E. sunt in principal reglementate de
Acordul privind Spatiul Economic European (SEE) care a intrat in vigoare la 1.1.1994. Acordul
extinde legislatia pietei unice la aceste state, cu exceptia agriculturii si pescuitului. Norvegia a
fost printre membrii fondatorii ai GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert) si este in
prezent membru al G10 din cadrul OMC. Norvegia joaca un rol activ in "subsidiar G6".
Norvegia este membru al Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS) Norvegia este
membru in cele 4 Consilii regionale: Consiliul Ministerial Nordic, Consiliul Arctic, Consiliul
Barents i Consiliul Statelor de la Marea Baltica. De asemenea, Norvegia face parte din: OSCE,
AELS, OMC, FMI, BERD i Spatiul Economic European (EEA).
Relatiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante si traditional implementate in UE si
SEE,unde se regasete mai mult de 81% din totalul exporturilor de marfuri si servicii, din care cca.
24% in Marea Britanie. Alti parteneri majoritari sunt: Germania, Olanda, Franta, importatori
importanti de gaze naturale din Norvegia.
16

Principalul partener comercial al Norvegiei este Uniunea Europeana, cu exporturi
reprezentand cca. 81% din total si importuri la nivel de cca. 69% din total. O pondere importanta
o au si tarile nordice, la export 12%, iar la import 25%.
La export, destinatiile majore sunt: Marea Britanie (24,28%); Germania (13,4%); Olanda
(10,87%); Franta (8,55%); Suedia (5,76%); SUA (4,82%). Alte destinatii importante sunt Italia,
Danemarca, Canada, Belgia, Spania, Irlanda, Finlanda, China, Polonia, Rusia, Romania (0,1%)
toate acestea reprezentnd 91% din totalul exporturilor.
La import, principalii parteneri sunt: Suedia (13,86%); Germania (12,89%); China
(7,8%); Danemarca (6,78%); SUA (6,16%); Marea Britanie (6,01%); Olanda (4,1%). Norvegia,
in calitate de membru al Spatiului Economic European (SEE) si al Asociatiei Europene a
Liberului Schimb (AELS), are dreptul ca produsele si serviciile sale sa aiba acces deplin la piata
Uniunii Europene (UE). Companiile straine infiintate in Norvegia se bucura de aceleasi privilegii
ca si cele ale investitorilor norvegieni.
Investiii norvegiene n Romnia
Domeniile investitiilor norvegiene n Romania pastreaza urmatoarea structur aproximativa:
- industrie: 58%;
- agricultura: 14%;
- comert cu ridicata: 11%;
- servicii profesionale: 9%;
- comert cu amanuntul: 3,5%;
- turism: 2,3%;
- transporturi: 1,4%.
La data de 30.12.2012 erau inregistrate in Romania 318 societati cu capital norvegian
(numai investitii directe) de 52,04 milioane euro, dar suma totala investita, inclusiv privatizari,
surse decapital si bunuri atrase si reinvestite conduce la un nivel total al investitiilor ce depaseste
200 milioane euro.
Principale firme norvegiene din Romania:
Santierele navale de la Braila si Tulcea, detinute in prezent de STX Europe
Compania Orkla, produse alimentare
Alstom, aluminiu
ICE PRONAV, proiectari si inginerie constructii de nave
17

Moxy Trucks, sasiuri camioane
Westhouse Group, imobiliare
Visma Software, tehnologia informatiei
STX RO Electro, componente electrice
Parat Group, solutii pentru incalzire
Nyborg Marine Equipment AS, instalatii mecanice navale
Societatea Bloom A.S., cadastru
Nexi Property & Building, imobiliare
EFD ASA, aparatura pentru incalzit
Jacobsen Electro, aparatura electronica
Ensyro SRL, echipamente electromecanice
DENO Ingredients SRL, produse alimentare.



















18

Concluzii:

1. In Norvegia, in 2010 rata dobanzii a inceput sa scada semnificativ dupa ce a fost
foarte ridicata, si sa mentinut asa pana in 2014.
2. Inflaia a fost n scdere, dar rmne ridicat. Aceste dezechilibre semnaleaza
probleme de competitivitate i de o lips a economii interne.
3. Cantitatea de petrol i gaze exploatat i vndut se estimeaz la cca. 1/3 din
rezervele totale existente, nc 1/3 fiind cunoscut i n proces de exploatare, alt 1/3
reprezentnd rezerve nedescoperite, dar evaluate.
4. Norvegia are o economie puternica si stabila. Norvegia nu este membra a UE, dar in
ciuda acestui fapt, atat companiile norvegiene cat si cele straine au acces nelimitat la
piata UE, prin intermediul Spatiului Economic European (SEE).
5. Datorita unui sistem economic foarte complex si bine bus la punct Criza economica
nu a afecta foarte mult Norvegia acest lucru observanduse in cifra lor de afaceri si a
PIB-lui pe cap de locuitor(84,444$) plasand-o pe locul 2 in anul 2010 conform FMI.
6. Norvegia este o natiune lider in transportul maritim, si este unul dintre exportatorii cei
mai mari de petrol din lume. Astazi are o economie mondiala competitiva, si este unul
dintre liderii mondiali in industrii precum ar fi acvacultura, industriile maritime,
hidroenergie, mediu, energie, tehnologie si telecomunicatii.











19

Bibliografie:

http://www.statsbudsjettet.no
http://www.ssb.no/akumnd_en
www.dce.gov.ro/
ccibrn.ro
www.mae.ro