Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINS

1.Generalitati:
1.1. Definirea energiei geotermale.Caracteristici
1.2. Istoric dezvoltare
1.3. ocalizari im!ortante !e glo"
1.#. Potential$l geotermal al Romaniei
2. Utilizarea energiei geotermale
2.1 %e&nici de e'!lorare
2.2 %e&nologii si sc&eme de $tilizare
3. Pro"leme ale $tilizarii energiei geotermale
#. (s!ecte economice ale $tilizarii energiei geotermale.
). Concl$zii
*. +i"liografie

1

1. G,N,R(I%(%I
1.1. ,nergia geotermala.Caracteristici.
Energia geotermala re!rezint- c-ld$ra ac$m$lat- .n roci /i .n fl$idele ce $m!l$ !orii
acestora. ,nergia geotermala este energia termica contin$ta de materia anorganica din
interior$l Pamant$l$i s$" forma de cald$ra sensi"ila si !rod$sa in cea mai mare !arte din
descom!$nerea lenta a s$"stantelor radioactive nat$rale e'istente in toate ti!$rile de roca.
Datorita n$cle$l$i fier"inte al !amant$l$i in intreaga masa a sol$l$i e'ista $n fl$' termic care
se !ro!aga de la adancime catre s$!rafata.(cest l$cr$ determina e'istenta $n$i gradient de
tem!erat$ra de!endent de adancime.


0ariatia tem!erat$rii in interior$l Pamant$l$i
Res$rsele energiei geotermale s$nt derivate din cald$ra nat$rala a !amant$l$i.
Dezintegrarea radioactiva1 fricti$nea datorata miscarii !lacilor cr$stale si cald$ra !rimitiva
s$nt !osi"ilele origini ale fl$'$l$i de cald$ra al !amant$l$i.
2

Deoarece diferite !arti ale scoartei terestre !oseda cond$ctivitati termice inegale1 intensitatea
fl$'$l$i de cald$ra variaza .n limite largi. Regi$nile &i!ertermice1 c$ intensitati ale fl$'$l$i
de cald$ra mai mari1 s$nt sit$ate fie .n zone tectonice1 fie in zone v$lcanice.
,nergia rocilor este n$mit2 !etrogeotermic21 iar energia a!elor freatice1 .ncalzite de
aceste roci1 &idrogeotermic2. (3$ng4nd .n caverne1 .ntre do$a strat$ri im!ermea"ile1 a!a
geotermala se !oate transforma .n a"$r. Caracteristic !entr$ ma3oritatea a!elor geotermale
este contin$t$l s!orit de sar$ri dizolvate. ("$r$l geotermal contine gaze si va!ori1 care
$neori1 !ot fi !eric$loase !entr$ medi$.
(!a si a"$ri ce izvorasc din interior$l Pamant$l$i
3

(!ele de s$!rafata se com!orta ca $n mi3loc de transfer al cald$rii !rin !atr$nderea in
fract$rile rocilor incalzite de catre magma. (!a fier"inte $rca si in $nele caz$ri a!are la
s$!rafata !amant$l$i s$" forma $nor izvoare fier"inti1 g&eizere1 f$marole sa$ alte manifestari
de s$!rafata similare. (cest de!ozit concentrat al cald$rii nat$rale a !amant$l$i1 de a!a din
!orii si fis$rile strat$l$i de roci1 defineste res$rsele energiei geotermale. Un !arametr$
esential in caracterizarea cam!$l$i geotermic il constit$ie gradient$l de tem!erat$ra. (cesta
este determinat1 in !rinci!al1 de valorile fl$'$l$i geotermic dar1 mai ales !entr$ formati$nile
sedimentare c$ adancimi de !ana la #5556*555 m este semnificativ infl$entat de !orozitatea
rocilor1 ti!$l si mineralizatia fl$idelor interstitiale cat si de valorile gradientilor de !resi$ne ai
formati$nilor
Res$rsele &idrotermale s$nt clasificate in f$nctie de a"senta sa$ !rezenta lic&idelor
si de rezervoarele de !resi$ne si tem!erat$ra.
Cele 3 ti!$ri ma3ore de sisteme &idrotermale s$nt:
17 Predominant de va!ori sa$ de!ozite de a"$ri $scati8
27 Predominant de a!a sa$ de!ozite de a"$ri $mezi8
37 De!ozite geo!res$rizate.
In aceasta clasificare n$ s$nt incl$se de!ozitele de roci $scate fier"inti si sistemele de magma
care contin energie termala in roci lic&ide sa$ a!roa!e lic&ide la o tem!erat$ra c$!rinsa intre
)93 :C si 1#;3 :C.
1.2 Istoric dezvoltare
(!licatiile energiei geotermale dateaza tocmai din Grecia antica1 Roma1 +a"ilon si
<a!onia $nde izvoarele c$ a!a termala se folosea$ in stati$nile "alneare. Inca de la ince!$t$l
acest$i secol1 izvoarele termale din Italia1 Germania si Islanda a$ fost constr$ite artificial de
catre oameni. Utilizarea a"$rilor nat$rali si a a!ei calde !entr$ incalzirea de loc$inte si asa
n$mitele loc$inte =green= a$ fost !entr$ !rima data dezvoltate in tarile din mi3loc$l ,$ro!ei
si in nord. In 19#31 $n !rogram am"itios de a e'!loata a!a calda nat$rala !entr$ incalzirea de
loc$inte si !entr$ sco!$ri ind$striale a fost initiat in Rei>3avi>1 Islanda.
Pana in zi$a de azi1 a!roa!e tot oras$l este incalzit &idro6termal. Cateva tari1 !rintre care si
SU(1 $tilizeaza in !rezent1 la scara mai mica1 incalzirea &idrotermala. ?rasele +oise din
4

stat$l Ida&o si @lamat& Aalls din stat$l ?regon1 s$nt !artial incalzite de izvoarele termale din
im!re3$rimi.
S$rsele energiei &idrotermale a$ mai fost folosite si !entr$ !esc$it1 !rogresarea
&artiei1 desalinizarea a!ei si c$ratarea c$ a"$ri. Cald$ra &idrotermala mai !oate fi folosita ca
o s$rsa directa de incalzire !entr$ refrigerare si ca $nitate de aer6conditionat. (!ele nat$rale
&idrotermale mai !ot servi ca s$rse de e'tractie a a!ei minerale si !ota"ile. Un mare im!act
!otential al energiei geotermale se gaseste in !rod$ctia de energie electrica. (!licatia energiei
geotermale in generarea de energie electrica a ince!$t in ardarello1 Italia in 195#.
Constr$ctia $nei centrale de 2)5 >B a fost initiata in dec$rs$l an$l$i $rmator.
?!erati$nea comerciala la centrala din ardarello a ince!$t in 1912 si a ramas
sing$r$l e'em!l$ de !rod$ctie a energiei electrice din s$rse geotermale !ana in 19); cand o
centrala mica aflata in zona Bair>ai din No$a Celanda a fost convertita !entr$ o!erati$ni
comerciale. Doi ani mai tarzi$1 cam!$l GoDsers din California a fost !$s si el in $z comercial
si in !rezent f$rnizeaza energie la cel mai mic !ret din zona oras$l$i San Arancisco. Pana in
an$l 19E31 o!t tari folosea$ energie geotermala F!entr$ !rod$cerea energiei electrice7 c$ o
ca!acitate c$m$lativa de a!roa!e 1.5* ' GBe1 care este a!ro'imativ 5.1H din energia
electrica a l$mii.. (r tre"$i notat ca dezvoltarea $nei ca!acitati aditionale de res$rse de
energie geotermala din No$a Celanda a fost o!rita din ca$za recentelor desco!eriri de gaz
nat$ral1 gaz$l nat$ral fiind rec$nosc$t ca fiind mai economic in acea regi$ne. Program$l de
dezvoltare a energiei geotermale a fost tot$si reactivat in No$a Celanda.
In 19E3 ca!acitatea de generare a energiei geotermale in SU( era de 39*GBe ceea
ce cores!onda c$ 5.1H din ca!acitatea totala de generare a energiei in (merica. P$terea de a
genera energie geotermala este aste!tata sa atinga 923 GBe !ana in 19EE. ,val$arile
!otentiale !e termen l$ng !entr$ aceasta res$rsa difera semnificativ. Proiectiile !ana in an$l
2515 de instalatii in SU( s$nt de E.) ' GBe.
1.3 ocalizari im!ortante !e glo"
ider mondial .n acest domeni$ s$nt S.U.A1 care a$ o ca!acitate instalat- de !este 2;55 GB
/i care a$ lansat $n vast !rogram de valorificare a energiei geotermale din statele vestice1 !rin
care se intenIioneaz- !rod$cerea a cel !$Iin 15H din energia necesar- a acestor state !4n- .n
5

an$l 2525 F+roJn1 .R.1 25517. De altfel SU( deIin res$rse geotermale de circa 25.555 GB1
iar cele !osi"ile s$nt de ) ori mai mari. a Reno FNevada7 /i la @lamat& Aalls F?regon7
loc$inIele individ$ale s$nt .nc-lzite direct c$ a!- geotermal-1 iar a!ele rezid$ale tratate de la
Santa Rosa s$nt trans!ortate c-tre %&e GeDsers F*5 >m71 !entr$ a fi rein3ectate .n s$"teran /i a
reface vol$m$l rezervor$l$i geotermal.
(lte I-ri care realizeaz- energie electric- din energia geotermal- .n !ondere
semnificativ- din total$l !rod$cIiei de energie electric- mai s$nt: Filipine, Mexic, Indonezia
i Italia.
Filipine1 este al doilea !rod$c-tor mondial de energie electric- !e "aza res$rselor
geotermale Fd$!- SU(7 !rinci!alele c4m!$ri geotermale din aceast- Iar- s$nt Ga>6+an FE5
>m s$d de Ganila71 %iJi F.n s$d$l ins$lei $zon $nde este montat- cea mai mare central- din
Iar-1%angonan I1 II1 III F.n ins$la eDte71Palin!inon I1 II .n ins$la Negros1 +ac6Gan I1 II .n
!enins$la +icol Fins$la $zon7 /i Gindanao I1 II .n m$nIii (!o F!rovincia Cota"atao7. Kn
aceast- Iar- centralele geotermale vor !rod$ce !este )55 GB1 !4n- .n an$l 255;.
Centrala electrica geotermala din Aili!ine
Mexicul1 dis!$ne de 3 sisteme geotermale !rod$ctive: Cerro Prieto c$ 9 $nit-Ii
o!eraIionale care !rod$c ;55 GB8 os (z$fres c$ ; $nit-Ii de ) GB fiecare /i $na de )5
GB /i os L$meros c$ ) $nit-Ii de * GB fiecare. C4m!$l geotermal a Primavera Fl4ng-
G$adala3ara7 are o ca!acitate de instalare de E) @B.
Indonezia1 are * c4m!$ri geotermale mari !rin care asig$r- )H din energia electric- a
I-rii. Kn ins$la <aJa1 tem!erat$rile s$nt de !este 2#5:C1 aici fiind constr$ite centralele
@omo3ang F1#5 GB71 Sala> F335 GB71 Dara3at F)) GB71 /i Dieng F*5 GB7. Kn insula
6

Sumatra s6a constr$it centrala SD"aia>1 iar .n insula Sulawesi centrala Lendong. Rezervele
geotermale ale Indoneziei s$nt de 25.555 GB iar cele economice de 15.555 GB.
Kn Italia c4m!$l geotermic arderello are o s$!rafaI- de 2)5 >m21 aici fiind instalate
2E de $nit-Ii care !rod$c ))5 GB. %ot .n %oscana se mai g-sesc /i ariile geotermale %ravale6
Radicondoli F)5 >m2 c$ ) $nit-Ii care !rod$c 95 GB7. Mi Gonte6(miata c$ ) $nit-Ii care
!rod$c 155 GB. Kn G$nIii 0olsimi1 din aIi$m1este $n c4m geotermal c$ tem!erat$ri de
19562#5:C1 ca!acitatea de !rod$cIie fiind de #5 GB.
Kn Hawai cea mai mare !arte a energiei electrice folosite .n ind$stria &otelier- este
o"Iin$t- din centrale geotermale.
Kn Frana s$nt e'!loatate !entr$ .nc-lzirea loc$inIelor1 geotermalele de la Nogaro care a$
tem!erat$ra de #95C /i cele de la +ordea$'1 iar .n !ers!ectiv- /i cele din +azin$l Parizian
AranIa a constr$it E5 de centrale geotermale !rin care asig$r- .nc-lzirea /i a!a cald- !entr$
a!ro'imativ 255.555 de loc$inIe.
Kn Japonia a!a geotermal- fier"inte este folosit- !entr$ .nc-lzirea a 1).*55 de &otel$ri1 ).)55
de "-i !$"lice1 /i 2.;55 de $nit-Ii de tratament.
Ungaria .nc-lze/te 1.255 de !iscine iar Islanda 155 de !iscine !$"lice /i 93H din
loc$inIe.

Statia geotermala de la @rafla din nord$l Islandei

Kn om!nia energia a!ei geotermale este $tilizat- !entr$ f$rnizarea a!ei calde mena3ere /i
!entr$ .nc-lzirea loc$inIelor .n $nele cartiere din ?radea1 +ei$/ /i Sat$ Gare.
7

1.#. Potential$l geotermal al Romaniei
0alorile fl$'$l$i geotermic la nivel$l %eritori$l$i Romaniei s$nt o consecinta directa
a aran3ament$l$i tectonic de adancime a cr$stei terestre acesta la rand$l sa$ fiind legat de
evol$tia !lacilor litosferice si1res!ectiv a "azinelor sedimentare aferente.
%a"el$l de mai 3os !rezinta o sinteza a !rinci!alilor !arametrii din !erimetrele
geotermale im!ortante din Romania1 incl$siv a !otential$l$i energetic teoretic.Utilizarea
enegiei geotermice e'trase este folosita in !ro!ortie de 3EH !entr$ incalzire1 35H !entr$
agric$lt$ra Fsere71 23H in !rocese ind$striale1 EH in alte sco!$ri. Dintr6$n n$mar de 1# sonde
geotermale sa!ate in interval$l 199)62555 la adancimi de 1)5563555 m1 n$mai do$a sonde a$
fost ne!rod$ctive1 inregistrand$6se o rata de s$ces de ;*H.
8

Pros!ecti$nea geotermica realizata !rin mas$ratori ale tem!erat$rii a !ermis
ela"orarea $nor &arti geotermice !entr$ intreg$l teritori$ al Romaniei1 evidentiind distri"$tia
tem!erat$riila adancimi de 11213 si ) >m. (ceste &arti indica ca zone favora"ile !entr$
concentrarea res$rselor geotermale s$!rafetele circ$mscrise de *56125:C F!entr$ e'!loatarea
a!elor geotermale !entr$ !rod$cerea de energie termica7 si s$!rafete in care tem!erat$ra la 3
>m adancime de!aseste 1#5:C Fzone !osi"ile !entr$ e'!loatarea energiei geotermice in
vederea generarii de energie electrica7. Pentr$ !rim$l ti! de res$rse Fsisteme geotermale
dominant convective7 s$nt caracteristice ariile din Cam!ia de 0est1 in tim! ce !entr$ cel de6al
dilea ti! s$nt caracteristice sistemele geotermal dominant cond$ctive sit$ate in aria de
dezvoltare a v$lcanism$l$i neogenc$aternar din Car!atii ?rientali: ?as6%i"les si1 re!ectiv1
Calimani6Larg&ita.
9

2. Utilizarea energiei geotermale
2.1 %e&nici de e'!lorare a res$rselor geotermale
%e&nicile de e'!lorare folosite !entr$ identificarea si eval$area res$rselor incl$d
metode geologice1 geofizice1 geoc&imice si termale.%e&nica cea mai $tilizata !entr$
desco!erirea de noi rezervoare geotermale ince!e c$ investigarea zonelor c$ manifestare
semnificanta la s$!rafata.
"e#nici de $xplorare %eologice
%e&nicile geologice se oc$!a de !rezicerea conditiilor &idrotermale !rovenite din
st$di$l local al medi$l$i geologic1 al str$ct$rii si al stratigrafiei. Lartile geologice f$rnizeaza
date des!re ti!$l si !ro!rietatile a!rof$ndate a formati$nilor de roci1 date des!re str$ct$rile ce
10

controleaza migrarea lic&idelor termale cat si des!re istoria geologica a regi$nii. Cele mai
mari concentratii de izvoare geotermale coincid c$ regi$ni de v$lcanism la sfarsit$l erei
%ertiare si C$atemare. Prezenta de manifestari geotermale de la s$!rafata acestor regi$ni
v$lcanice indica1 in general1 e'istenta de tem!erat$ri ridicate la 91)m la s$!rafata. Conele
geotermale s$nt de asemenea des asociate c$ er$!tii in mare !arte de lava acidica care
s$gereaza o to!ire a cr$stei.
"e#nici %eo&izice
(!licatiile te&nicilor de e'!lorare geofizice incl$d mas$ratori a rezistivitatii electrice
si a gravitatii magnetice. Cateva metode de e'!lorare seismice Fe'em!l$: refle'ia sa$
im!rastierea7 s$nt inca in $tilizare. Gas$ratorile indirecte a rezistivitatii s6ar !$tea dovedii a
fi $nelte valoroase de e'!lorare !e viitor.St$diile aman$ntite ale rezistivitatilor electrice s$nt
!ro"a"il cele mai de s$ccees te&nici care !ot fi a!licate !entr$ e'!lorarea &idrotermala1 in
s!ecial in sisteme dominate de a!a. ,'!lorarea !rin rezistivitate electrica este "azata !e
!rinci!i$l ca lic&idele calde a$ o mai mica rezistivitate decat cele reci. Insa1 !rezicerile
st$di$l$i de rezistivitate n$ s$nt calitative in starea si vol$m$l act$al de sistem &idrotermal
!entr$ ca variatiile mari de rezistivitate s$nt de asemenea asociate c$ sc&im"arile de
!orozitate1 salinitatea a!ei1 te't$ra rocii si contin$t$l argilei si !artial c$ fier"erea a!elor
&idrotermale.
St$diile de gravitate magnetice a$ fost folositoare in determinarea caracteristicilor
"r$te a str$ct$rii !amant$l$i care indica des locatiile !otentiale de de!ozite geotermale.
Getodele de st$dii gravitationale s$nt "azate !e !res$!$nerea ca densificarea rocilor in zona
in care s$nt st$diate este rez$ltat$l alterarii &idrotermale a formati$nii de roci. (nomaliile
!ozitive de gravitate ar !$tea fi ca$zate si de roci v$lcanice ingro!ate.
"e#nici %eoc#imice
(!licatiile metodelor de e'!lorare geoc&imica im!lica colectarea si analizarea
fl$idelor &idrotermale din a!ele termale1 g&eizere1 a!a din !amant si din !erforarile acest$ia.
%e&nicile geoc&imice !ot fi folosite !entr$ a afla ti!$l sistem$l$i geotermal1 tem!erat$ra
minima a rezervor$l$i1 omogenitatea s$rsei de a!a1 com!ozitia rezervor$l$i de a!a si s$rsa de
reincarcare a a!ei. Getodele geoc&imice ce !ot fi a!licate im!lica analize "azate !e
distri"$tia gazelor si a lic&idelor si de a"$ndenta sa$ ratia constit$entilor c&imicali si
izoto!ilor sta"ili.
"e#nici "ermale
11

Getodele de e'!lorare termala1 ce incl$d mas$rari de tem!erat$ra1 fl$'$l de cald$ra si
variatiile de tem!erat$ra1 f$rnizeaza o te&nica directa !entr$ mas$rarea !rezentei res$rselor
&idrotermale. Gas$ratorile la adancime necesita fora3e1 cele la s$!rafata si a!roa!e de
s$!rafata ar !$tea fi infl$entate de insolatie1 to!ografie1 !reci!itari si miscarile de a!a din
!amant. C&iar si o miscare relativ mica a a!ei din !amant deas$!ra $nei anomali termale
!oate sc&im"a tem!erat$ra s$!rafetei semnificant. Gedia geotermala de cond$ctivitate a
fl$'$l$i de cald$ra este de a!roa!e 1.) ' calN 6sec.
Fora'e exploratorii
%e&nicile de e'!lorare geologice1 geofizice1 geoc&imicale si termale servesc la
definirea loc$rilor "$ne de forat. Gonitorizarea efectiva a fl$'$l$i de caracteristici este
sing$ra te&nica de e'!lorare care este ca!a"ila sa recolteze date semnificative des!re
!otential$l $n$i rezervor geotermal. Datele $nei sa!at$ri de sonda s$nt de a3$tor in eval$area
rezervoarelor geotermale ce incl$d distri"$tii de tem!erat$ra1 de !resi$ne si mas$ratori de
!ermea"ilitate1 !orozitate1 litologice si stratigrafice dar n$ in $ltim$l rand si com!ozitia
fl$id$l$i.
2.2 %e&nologii si sc&eme de $tilizare
(s!ecte !rivind $tilizarea energiei geotermale

12

Un !as inainte in o!timizarea sistem$l$i de valorificare a energiei geotermale im!lica
gasirea $nor noi intre"$intari ale a!ei geotermale !rin $tilizarea in cascada. (iagrama )indal
este $n !$nct de !ornire in identificarea event$alelor $tilizari in cascada a cald$rii !rovenite
din a!a geotermala.
Dia
grama indal
Utilizarea in cascada re!rezinta folosirea directa a energiei a!elor geotermale
!rovenite de la o sonda geotermala de catre mai m$lti "eneficiari conectati in serie1 fiecare
dintre acestia avand dre!t agent termic !rimar a!a $zata termic evac$ata de !recedent$l
13

cons$mator. Pentr$ e'em!lificare: !rod$cerea de energie electricaO incalzirea s!atiilor O
!re!ararea a!ei calde mena3ere O $scarea lemn$l$i O !aste$rizarea la!tel$i O sere O cresterea
animalelor O !iscic$lt$ra O acvac$lt$ra O "alneologie O rec$!erarea cald$rii rezid$ale c$
a3$tor$l !om!elor de cald$ra. (ceasta este doar o en$merare teoretica a !osi"ilitatilor de
$tilizare in cascada1 deoarece este foarte !$tin !ro"a"il ca in cadr$l $nei com$nitati r$rale sa
!oata fi intalnite O in acelasi tim! O toate aceste valorificari ale a!ei geotermale. In mod $z$al
se !oate face o gr$!are a lor1 inseriind 3 O # ti!$ri de $tilizari1 in f$nctie de !rinci!alii
!arametri ai a!ei geotermale dis!oni"ile la ca!$l sondei Fde"it1 tem!erat$ra1 mineralizare71
!rec$m si de s!ecific$l zonei in care este $tilizata aceasta res$rsa.
God$ri de $tilizare a energiei geotermale
Centrale termice geotermale
,'ista mai m$lte variante de $tilizare a energiei termice geotermale:
1. $tilizare directa 8
14

2. $tilizare indirecta la !otential .nalt8
3. $tilizare indirecta la !otential red$s
(!ele geotermale se e'trag !rin !$t$ri forate !4na la strat$l acvifer. Din sistemele acvifere
.nc&ise a!a !oate iesi s$" !ro!ria !resi$ne. Daca !resi$nea n$ este s$ficient de mare1 !e
sonde se instaleaza !om!e. (!a sla" mineralizata !oate fi folosita !entr$ !rod$cerea a!ei
calde de cons$m sa$ !entr$ alte destinatii. Poate fi folosita si ca a!a !ota"ila. Grad$l de
mineralizare a a!ei !ota"ile se regleaza din sc&im"ator$l de cald$ra1 iar tem!erat$ra din
!om!a de cald$ra.
$nergia geotermal* de potenial termic ridicat este caracterizat- !rin nivel$l ridicat
al tem!erat$rilor la care este dis!oni"il- /i !oate fi transformat- direct .n energie electric- sa$
termic-. Din categoria s$rselor de energie geotermale de !otenIial termic ridicat1 fac !arte /i
g&eizerele c$ a!- fier"inte sa$ a"$r .C-ld$ra conIin$t- de asemenea g&eizere1 ca /i de a!ele
geotermale1 !oate fi ca!tat- /i $tilizat- c$ a3$tor$l $nor sc&im"-toare de c-ld$r-1 cel mai
adesea c$ !l-ci.
$nergia geotermal* de potenial termic sc*zut este caracterizat- !rin nivel$l relativ
sc-z$t al tem!erat$rilor la care este dis!oni"il- /i !oate fi $tilizat- n$mai !entr$ .nc-lzire1
fiind im!osi"il- conversia acesteia .nenergie electric-.
,nergia geotermal- de acest ti!1 este dis!oni"il- c&iar la s$!rafaIa scoarIei terestre1 fiind m$lt
mai$/or de e'!loatat dec4t energia geotermal- de !otenIial termic ridicat1 ceea ce re!rezint-
$n avanta3.
Centrale electrice geotermale
%e&nologiile de !rod$cere a energiei electrice s$nt:
Centrale geotermale !e "az- de Pa"$r $scatQ: Aolosesc a"$r la tem!erat$r- ridicat-
FR23)
o
C7 /i doar o mic- cantitate de a!- din rezervor$l geotermal. ("$r$l este ad$s de la
15

rezervor !rintr6o cond$ct- direct .n t$r"in-1 !entr$ a antrena $n generator ce !rod$ce energie
electric-.
Centrale geotermale c$ Sa"$r sat$rat $medQ: este varianta $z$al- !entr$ centrale de )
GB !4n- la 155 GB ca!acitate instalat-. (ceste centrale folosesc a!- fier"inte FR1;2
o
C7 din rezervor$l geotermal. (!a este !om!at- .n e'!andor la !resi$nea f$rnizat- de
rezervor$l s$"teran. (ici are loc o sc-dere "r$sc- de !resi$ne1 ceea ce determin- ca o !arte
din a!- s- va!orizeze1 a"$r$l format antren4nd t$r"ina.
Centrale c$ cicl$ "inar: Kn sistemele "inare1 fl$idele geotermale fier"inIi s$nt
ve&ic$late !rintr6$na din !-rIile $n$i sc&im"-tor de c-ld$r-1 !entr$ a .nc-lzi $n fl$id de l$cr$.
Al$id$l de l$cr$1 c$ $n !$nct de fier"ere sc-z$t1 va!orizeaz- /i str-"ate o t$r"in- !entr$ a
genera energie electric-. Un e'em!l$ este cicl$l @alina .n care ca agent de l$cr$ este folosit-
o sol$Iie a!oas- !e "az- de amoniac. ($torii acest$ia s$sIin c- cicl$l m-re/te eficienIa $nei
centrale geotermale c$ 25 O #5 H /i red$ce cost$rile de constr$cIie ale centralei c$ 25 O 35
H1 .n !l$s sc-z4nd cost$l gener-rii !$terii geotermale. Ca!acitatea instalat- $z$al- la aceast-
categorie este .n gama )55 >Be 6 15 GBe.
Cicl$l com"inat Fcicl$ c$ a"$r /i cicl$ "inar7: (cesta const- dintr6o com"inaIie .ntre
cele do$- !recizate mai s$s1 care !ermite atingerea $nei eficienIe ridicate a centralei.
1. Central- electric- geotermal- c$ a"$r $scat
Re!rezint- cea mai vec&e variant- de central- electric- geotermal-. Sol$Iia !oate fi
$tilizat- .n condiIiile e'istenIei $nei s$rse geotermale care !rod$ce a"$r $scat sa$ c$ $n
conIin$t red$s de $miditate.
Kn fig$ra $rmatoare este !rezentat- sc&ema !entr$ acest ti! de central-. ("$r$l care
alimenteaz- t$r"ina !rovine direct din s$rsa geotermal-.
D$!- c$m s6a !recizat mai s$s1 a"$r$l n$ tre"$ie s- conIin- $miditate deoarece sc&ema n$
!revede instalaIii de se!arare a !ic-t$rilor de a!-. D$!- destinderea .n t$r"in-1 a"$r$l
condenseaz-1 iar condens$l este rein3ectat .n rezervor$l geotermal.
16

Sc&ema $nei centrale electrice geotermale c$ a"$r $scat.
Prima central- de acest ti! a fost !$s- .n f$ncIi$ne la arderello1 .n Italia1 .n an$l 195#.
%ot$/i1 s$rsele geotermale care s- ofere direct a"$r $scat s$nt foarte rare. Kn !rezent1 cea mai
mare central- e'istent- se g-se/te la GeDsers FSU(71 av4nd o !$tere de a!ro'imativ 1135
GB /i c$!rinz4nd gr$!$ri c$ !$teri $nitare de )) /i 115 GB.
2. Central- electric- geotermal- $tilizand a!a fier"inte
Centrala electric- geotermal- c$ a"$r $med re!rezint- sol$Iia cea mai des .nt4lnit- .
17

Sc&ema $nei centrale electrice geotermale c$ a"$r $med.
Princi!i$l const- din !relevarea de a!- fier"inte s$" !resi$ne dintr6o s$rs- &idrotermal- /i
introd$cerea acesteia .ntr6$n e'!andor. ("$r$l format se destinde .ntr6o t$r"in- !rod$c4nd
l$cr$ mecanic /i a!oi condens4nd. Condens$l astfel format se amestec- c$ faza lic&id-
rez$ltat- de la e'!andor /i este rein3ectat .n rezervor$l geotermal sa$ este trimis c-tre $n
cons$mmator termic. P$terea $nitar- !entr$ o astfel de $nitate energetic- se sit$eaz- .n
interval$l ) O 155 GB.
Kn f$ncIie de nivel$l termic al s$rsei &idrotermale este !osi"il- realizarea $nei sc&eme c$
do$- nivele de !resi$ne1 .n care !rod$cIia de a"$r se realizeaz- .n do$- e'!andoare .nseriate.
(!a evac$at- din e'!andor$l de .nalt- !resi$ne este introd$s- .n e'!andor$l de 3oas-
!resi$ne1 !rod$c4nd o cantitate de a"$r ce este in3ectat- .n t$r"in-.
3. Central- electric- geotermal- c$ cicl$ "inar
18

? mare !arte a rezervoarelor geotermale se caracterizeaz- !rin tem!erat$ri relative co"orate1
s$" nivel$l de 1;5 C. Kn acest caz !entr$ conversia energiei geotermale .n energie electric-
sol$Iia o!tim- este $tilizarea cicl$rilor "inare .
Central- electric- geotermal- c$ cicl$ "inar.
(!a !rovenit- din s$rsa geotermal- cedeaz- c-ld$ra F!rin intermedi$l $n$i sc&im"-tor de
c-ld$r-7 c-tre $n alt fl$id Fe'. !entan1 "$tan7 care evol$eaz- .n cicl$l motor al centralei. (cest
fl$id se caracterizeaz- !rintr6o tem!erat$r- de fier"ere sensi"il mai co"or4t- dec4t cea a a!ei.
Kn acest mod !oate fi $tilizat $n !otenIial termic geotermal relativ sc-z$t.
19

Central- electric- geotermal- din @amc&at>a1 R$sia
ocatii !entr$ a!licatii energetice geotermale in Romania
Conarea locatiilor !entr$ a!licatiile geotermale are in vedere distri"$tia rezervelor de a!e
geotermale in teritori$ f$nctie de tem!erat$rile ma'imale de emergenta de 125 :C1 res!ectiv
de 1#5 :C. In am"ele caz$ri a!licatiile !redominante s$nt cele termice.
Conele de interes !entr$ a!licatiile termice1 in !artic$lar c$ !om!e de cald$ra geotermice1
s$nt $rmatoarele:
17 Aeli' F1 Gai7 ?radea
27 +aia S!rie6Cavnic
37 %o!lita
#7 Gierc$rea Ci$c6<igodin
)7 Geoagi$
*7 Lerc$lane
E7 Caci$lata6?lanesti
;7 Gangalia
20

3. PR?+,G, (, U%IIC(RII ,N,RGI,I G,?%,RG(,
In caz$l $tilizarii energiei geotermale a!ar o serie de efecte1 care tre"$iesc atent analizate:
S!orirea seismicitatii zonei !rin red$cerea !resi$nii .n sol la e'tragerea a!ei sa$ a a"$r$l$i8
Pol$area aer$l$i c$ diferite gaze rez$ltate !rin e'!loatarea a"$r$l$i8
(!licatiile e'!loratoare a ga$rilor for3ate !entr$ analizarea de!ozitelor geotermale s$nt
limitate de cost$rile acestora. Din !ricina tem!erat$rilor mari gasite in zonele geotermale1
cost$rile sondelor de forat s$nt de cel !$tin $n factor sa$ doi mai ridicate decat cost$rile care
se regasesc in fora3$l !entr$ gaz si !etrol.
Una din !ro"lemele !$se de valorificarea energie geotermice este cea a de!ozit-rii a!elor
rezid$ale c$ tem!erat$ri ridicate /i conIin$t de S?
2
1 amoniac T s-r$ri1 care s$nt deversate .n
mare1 sa$ s$nt in3ectate .n ad4nc.
(ceast- res$rs- este re!ede e!$iza"il-. ,'tragerea a!elor fier"inIi d$ce la sc-derea !4nzei
freatice1 iar re.nc-rcarea din a!ele de s$!rafaI- este $n !roces lent. D$!- a!ro'imativ 155 de
ani de e'!loatare a!ele se r-cesc /i tre"$ie s-!ate alte !$I$ri.
(!ele geotermale n$ !ot fi valorificate din !$nct de vedere termic in starea in care s$nt
e'trase din adancimi din $rmatoarele ca$ze:
U gazele care insotesc 3et$l de lic&id !rod$c zone de strang$lare in c$!rins$l sc&im"ator$l$i
de cald$ra1 zone de e'tindere varia"ila1 c$ efecte defavora"ile as$!ra !roces$l$i de transfer
termic8
U de!$nerile de cr$ste care se !rod$c in zone in care !resi$nea scade s$nt ma'ime in
interior$l sc&im"ator$l$i de cald$ra8
U !resi$nea a!ei din sonda genereaza solicitari mecanice mari1 c$ efecte defavora"ile as$!ra
dimensi$nilor si cost$l$i s$!rafetelor de transfer termic.
Pentr$ a se inlat$ra aceste nea3$ns$ri1 a!ele geotermale se s$!$n $n$i !roces de
tratare1 !rin care se realizeaza se!ararea gazelor si event$al valorificarea lor si red$cerea
ca!acitatii de formare a cr$stelor de sare. In ma3oritatea tarilor1 a!ele geotermale se
e'!loateaza in regi$ni v$lcanice sa$ c$ fenomene seismice si din aceasta
21

ca$za s$nt "ogate in L
2
S si S?
2
. Pentr$ eliminarea acestora se folosesc sc&im"atoare de ioni1
instalatii de distilare1 !rocedee de tratare c$ var soda 1tratare c$ fl$' magnetic1tratare c$
$ltras$nete.
Impactul asupra mediului am+ient al utilizarii energiei geotermale se manifesta in !rinci!al
!rin:
emisiile !ol$ante in atmosfera s$nt nesemnificative !entr$ ma3oritatea zonelor geotermale din
l$me8 tot$si1 $nele a!e geotermale1 de inalta ental!ie1 contin s$"stante nocive1 de e'em!l$
&idrogen s$lf$rat L
2
S1 o'izi de s$lf sa$ "io'id de car"on Femanat in atmosfera1 contri"$ind
astfel la efect$l glo"al de sera78
!ol$area fonica este red$sa1 c&iar n$la in caz$l zacamintelor de 3oasa ental!ie8
!ol$area termica si c&imica !oate fi red$sa1 c&iar an$lata !rin rein3ectarea a!ei $zate termic8
!ol$area estetica a !eisa3$l$i este m$lt mai red$sa decat in caz$l $tilizarii altor s$rse de
energie8
instalatiile care $tilizeaza energie geotermala n$ !rezinta nici $n risc !entr$ zona
incon3$ratoare.
#. (SP,C%, ,C?N?GIC, (, U%IIC(RII ,N,RGI,I G,?%,RG(,.
Im!act$l economic al $tilizarii energiei geotermale:
22

Vred$cerea semnificativa a cons$m$l$i de com"$sti"ili fosili !rin $tilizarea energiei
geotermale8
Vred$cerea cost$l$i energiei termice !rod$se8
Vse red$c cost$rile de !rod$ctie ale agent$l$i termic !entr$ termoficare8
Vo!ort$nitati de transfer te&nologic1 in s!ecial in regi$ni mai !$tin dezvoltate si N sa$ !entr$
dezvoltare regionala si r$rala8
Vtransfer in domeni$l management$l$i modern al o!erati$nilor geotermale in conformitate c$
e'!erienta ac$m$lata in tari c$ !erformante deose"ite in domeni$1 si c$ cerintele Uni$nii
,$ro!ene.
Instalarea $n$i sistem geotermal cost- mai m$lt dec4t cea a $n$i sistem convenIional L0(C1
dar cost$rile s$nt amorsate !rin economisirea cost$rilor an$ale !entr$ energie.
Cost$rile sc-z$te de .ntreIinere /i .nloc$irea com"$sti"il$l$i sc$m! necesar sistemelor
convenIionale c$ .nc-lzirea nat$ral-1 grat$it- !rovenit- din sol sa$ !4nza freatic-1 .m!re$n-
c$ o d$rat- de viaI- mai mare a ec&i!ament$l$i1 confer- sistemelor geotermale c&elt$ieli mai
mici !e termen .ndel$ngat faI- de o!Ii$nile convenIionale. Cost$rile iniIiale !entr$ $n sistem
geotermal n$ s$nt nea!-rat mai mari dec4t cele !entr$ $n sistem convenIional L0(C
deoarece cost$rile legate de a!arat$l frigorific1 "oilere /i t$rn$rile de r-cire1 care fac !arte
dintr6$n sistem1 s$nt eliminate la alegerea acest$i ti! de incalzireNracire.

). C?NCUCII
$nergia geotermala re!rezint- c-ld$ra ac$m$lat- .n roci /i .n fl$idele ce $m!l$ !orii
acestora.
"ipuri de surse geotermale ,Sisteme geotermale7:
23

6 Predominant de va!ori sa$ de!ozite de a"$ri $scati8
6 Predominant de a!a sa$ de!ozite de a"$ri $mezi8
6 De!ozite geo!res$rizate8
6 Roci fier"inti8
6 Sisteme de magma.
"e#nicile de explorare folosite !entr$ identificarea si eval$area res$rselor incl$d metode
geologice1 geofizice1 geoc&imice si termale.
%e&nicile de e'!lorare geologice1 geofizice1 geoc&imicale si termale servesc la definirea
loc$rilor "$ne de forat. Gonitorizarea efectiva a fl$'$l$i de caracteristici este sing$ra te&nica
de e'!lorare care este ca!a"ila sa recolteze date semnificative des!re !otential$l $n$i
rezervor geotermal.
,nergia geotermala !oate fi valorificata in :
Centrale termice geotermale:
6 !rin $tilizare directa8
6 !rin $tilizare indirecta la !otential .nalt 8
6 !rin $tilizare indirecta la !otential red$s.
-entrale electrice geotermale.
6 Centrale geotermale !e "az- de Pa"$r $scatQ8
6 Centrale geotermale c$ Sa"$r sat$rat $medQ 8
6 Centrale c$ cicl$ "inar 8
6 Cicl$l com"inat Fcicl$ c$ a"$r /i cicl$ "inar7.
A/anta'ele energiilor regenera+ile ,mediu, economice, sociale0
Gai !$tine gaze c$ efect de ser-8
Gai !$tine dese$ri8
Red$cerea de!endentei energetice8
Promovarea de te&nologii moderne verzi8
24

Noi o!ort$nit-ti !entr$ medi$l de afaceri8
Noi loc$ri de m$nc-
,conomiile realizate far- de orice alt sistem clasic8
Protectia si economia res$rselor nat$rale limitate8
Protectia medi$l$i1 deoarece n$ ard com"$sti"ili fosili1 n$ !rod$c gaze1 f$m sa$ cen$sa8
N$ folosesc flacar- desc&is- si n$ e'ist- nici $n !ericol de e'!lozie8
S$nt silentioase si n$ necesit- .ntretinere costisitoare8
Aia"ilitate.
P$nerea in !ractica a $nei strategii !entr$ valorificarea !otenIial$l$i geotermal se
.nscrie .n coordonatele dezvolt-rii energetice !e termen medi$ si l$ng /i ofer- cadr$l adecvat
!entr$ ado!tarea $nor decizii referitoare la alternativele energetice. ,nergia geotermal- !oate
fi o s$rs- de energie regenera"il- ma3or- !entr$ $n n$mar mare de tari Fcel !$Iin ); de I-ri:
39 !ot fi alimentate 155H din energie geotermal-1 # c$ mai m$lt de )5H1 ) c$ mai m$lt de
25H /i ; c$ mai m$lt de 15 H7.
In acest conte't1toate tarile !osesoare de res$rse geotermale ar tre"$i sa6si intensifice
!reoc$!arile !rivind valorificarea !e !lan localNregional1!rin conce!erea si realizarea $nor
te&nologii eficiente si d$ra"ile1 care s a c o n d u c a l a o
e x p l o a t a r e p r o f i t a b i l a , a t a t
i n p a r t e a d e e x p l o a t a r e a
r e s u r s e l o r ( t e h n o l o g i i d e
f o r a j s i d e e x t r a c t i e d i n
s o n d e l e g e o t e r m a l e ) , c a t s i i n
i n s t a l a t i i l e e n e r g e t i c e d e
s u p r a f a t a .
25

+i"liografie:
1. (ntal1C.1 Gavrilesc$1?.1 s.a.1 F25557: Utilizarea energiei geotermale. Conversia
energiei geotermale .n energie electric-1 ,dit$ra Universit-Wii din ?radea1 2555.
2. . +endea C.1 Gavrilesc$ ?1 s.a.1 F25537: Geotermalism si a!e Geotermale1 ,dit$ra
Universit-tii din ?radea1 ?radea1 2553.
3. indal1 +. F19E37: Ind$strial and ot&er a!!lications of geot&ermal energD.
(rmsteadL.C.L.F,ditor71 Geot&ermal ,nergD1 UN,SC?1 Paris1 Arance.
4. $nd1 <.B. and Areeston1 D.L. F25517. Borld6Jide direct $ses of geot&ermal energD
2555.Geot&ermice 351 296*;.
5. 0isarion G.1 F19;)71 Larta geotermic- a Rom4niei1 scara 1 : 1 555 5551 Inst.Geol.
Geofiz1 +$c$resti.
6. &tt!:NNgeo&eat.oit.ed$N
7. &tt!:NNJJJ.&eat!$m!centre.orgNP$"licationsNCaseXSt$dies.as!
26