Sunteți pe pagina 1din 146

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

DDDDDDDDrrrr DDDD rrrrrrrr RRRRRRRRaaaa RRRR aaaaaaaadddd dddddddduuuu uuuuuuuu VVVVVVVVrrrr VVVV rrrrrrrraaaa
DDDDDDDDrrrr
DDDD
rrrrrrrr
RRRRRRRRaaaa
RRRR
aaaaaaaadddd
dddddddduuuu
uuuuuuuu VVVVVVVVrrrr
VVVV
rrrrrrrraaaa
aaaaaaaassss sssssssstttt ttttttttiiii iiiiiiii
RRRRRRRRRRRREEEEEEEEEEEEGGGGGGGGGGGGLLLLLLLLLLLLAAAAAAAAAAAARRRRRRRRRRRREEEEEEEEEEEEAAAAAAAAAAAA
EEEEEEEEEEEEMMMMMMMMMMMMOOOOOOOOOOOOTTTTTTTTTTTTIIIIIIIIIIIIOOOOOOOOOOOONNNNNNNNNNNNAAAAAAAAAAAALLLLLLLLLLLLAAAAAAAAAAAA
SSSSSSSSSSSSIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIMMMMMMMMMMMMPPPPPPPPPPPPOOOOOOOOOOOORRRRRRRRRRRRTTTTTTTTTTTTAAAAAAAAAAAANNNNNNNNNNNNTTTTTTTTTTTTAAAAAAAAAAAA EEEEEEEEEEEEIIIIIIIIIIII
CCCCCCCCCCCCLLLLLLLLLLLLIIIIIIIIIIIINNNNNNNNNNNNIIIIIIIIIIIICCCCCCCCCCCCAAAAAAAAAAAA
-- mmo oon nno oog ggr rra aaf ffi iie ee --
- m
-
www.vrasti.org
IIa
I
aan
nnu
uua
aar rri iie ee 220
2
001
114
44

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Partea 1-a: Definire concept, evaluare, diagnostic

1. Introducere

2. Ce sunt emotiile:

3. Trasaturile esentiale ale emotiilor

4. Modelul modal al emotiilor

5. Este posibil de a separa emotiile de reglarea emotionala?

6. Reglarea emotionala ca parte a proceselor de auto-control

7. Cum se defineste reglarea emotionala:

8. Cum se face reglarea emotionala si strategii de reglare emotionala 8.1. Trasaturile esentiale ale reglarii emotionale 8.2. Strategiile de reglare emotionala

8.2.1. Selectarea situatiei

8.2.2. Modificarea situatiei

8.2.3. Deplasarea atentiei

8.2.4. Schimbarea cognitiva sau reevaluarea cognitiva

8.2.5. Modularea raspunsului

9. Elaborari si complicatii

10. Bazele neurobiologice ale reglarii emotionale

11. Aspectele developmentale ale reglarii emotionale

12. Reglarea emotionala si temperamentul

13. Reglarea emotionala si varsta:

14. Consecintele reglarii emotionale

15. Reglarea emotionala si psihopatologia

16. Masurarea reglarii emotionale

16.1. Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative

(anexa 1) 16. 2. Scala de masurare a meta-dispozitie – trasatura

16.3. Scala dificultatilor in reglarea emotionala (anexa 2)

16.4. Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (anexa 3)

16.5. Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (anexa 4)

16.6. Scala dereglarii emotionale (anexa 5)

16.7. Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (anexa 6)

17. Diagnosticul tulburarilor de reglare emotionala

17.1. Tulburarile emotionale internalizate si externalizate

17.2. Tulburarile emotionale din tulburarea borderline de personalitate

17.3. Tulburarile emotionale in tulburarile depresive

17.4. Tulburarile emotionale la tulburarea bipolara

17.5. Tulburarile emotionale in tulburarile anxioase

17.6. Tulburarile emotionale in tulburarea de atentie cu hiperkinezie la adulti

17.7. Tulburarile emotionale la copii si adolescenti 17.7.1. Tulburarile externalizate sau de comportament la copii si adolescenti 17.7.2. Tulburarile internalizate ale emotiilor la copii si adolescenti

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Partea II – Tratamentul farmacologic si psihoterapic al tulburarilor emotionale

18. Tratamentul farmacologic

18.1 Tratamentul farmacologic al tulburarii de atentie cu hiperactivitate

18.1.1. Precautii initiale

18.1.2. Scopul tratamentului:

18.1.3. Evaluarea evolutiei si a deznodamantului

18.1.4. Medicamente de prima alegere

18.1.5. Medicamentele de a doua alegere

18.1.6. Particularitatile terapie medicamentoase pentru tulburarea de atentie cu hiperactivitate la adulti

18.2. Farmacoterapia tulburarii bipolare – episodul maniacal

18.2.1. Farmacoterapia episoaderelor maniacale, hipomaniacale si mixte la

adult 18.2.2.Combinatiile de prima alegere in episodul maniacal acut/sever

18.2.3. Particularitatile tratamentului episoadelor maniacale, hipomaniacale si mixte la copii si adolescenti

18.3 Tratamentul tulburarilor depresie

18.3.1. Scopurile tratamentului antidepresiv

18.3.2. Eficacitatea medicamentelor antidepresive

18.3.3. Schimbarea unui antidepresiv

18.3.4. Strategiile de tratament a depresiilor

18.3.5. Asocierea a doua antidepresive

18.3.6. Depresia bipolara

18.4. Tratamentul tulburarilor anxioase

18.4.1. Epidemiologia tulburarilor anxioase

18.4.2. Diagnosticul tulburarilor anxioase

18.4.3. Reguli generale ale tratamentului tulburarilor anxioase

18.4.4. Agentii antianxiosi si modul de alegere a lor

18.5 Terapia medicamentoasa a tulburarii borderline de personalitate

19. Tratamentul psihoterapie (va continua)

19.1. Terapia dialectic-comportamentala

19.2. Terapiile bazate pe tehnica “mindfulness”

19.2.1. Traducerea termenului de “mindfulness”

19.2.2. Conceptul mindfulness in psihologia buddhista

19.2.3. Programul mindfulness de reducere a stressului

19.2.4. Terapia cognitiv-comportamentala bazata pe mindfulness

19.2.5. Terapia de acceptare si angajare

` 19.3. Tratamentul psihologic integrat al tulburarillor de reglare emotionala

19.3.1. Protocolul unificat de tratament al tulburarilor emotionale Barlow

19.3.2. Modelul integrativ a lui Mennin si Fresco

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Partea 1-a: Definire concept, evaluare, diagnostic

1. Introducere Bunul simt si teoriile populare ale psihologiei obisnuiesc sa puna ratiunea inaintea emotiilor. Cu toate acestea trebuie sa recunoastem ca emotiile sunt o parte tot atat de importanta a vietii noastre si ele afecteaza major actiunile noastre, desi nu totdeauna suntem constienti de prezenta lor. Emotiile nu ne forteaza sa raspundem in anumit fel, ci ne fac sa fim mai inclinati sa facem ceva care sa aiba sens intr-un context anume. Desi se poate crede ca oamenii sunt sub tirania emotiilor, ele sunt de fapt maleabile si aceasta caracteristica ne permite sa le controlam. Abilitatea de a intelege si balansa emotiile se numeste reglare emotionala sau control emotional. Gross (2002) 1 , o autoritate in domeniu, spune ca “una din cele mai mari provocari ale vietii noastre este capacitatea de a ne controla emotiile”. Reglarea emotionala nu este un singur proces, ci cuprinde mai multe componente, printre care a fi constient de emotiile experimentate, a fi atent la evolutia acestor emotii, a le intelege si denumi, a le sorta si categorisi, a le dirija sau modifica astfel incat individul sa poata atinge scopul actiunilor pe care le desfasoara. Reglarea emotionala implica schimbari intr-unul sau mai multe aspecte ale emotiilor, precum situatia care genereaza emotiile, atentia, evaluarea, experienta subiectiva, comportamentul sau modificarile fiziologice ale organismului. Ea conduce la schimbari in “dinamica emotiei” precum a latentei, timpului de aparitie, magnitudinii, duratei si felului raspunsurilor in domeniul subiectiv, comportamental si fiziologic. Ea poate diminua, intensifica sau mentine emotia, in functie de scopul individului. La fel, ea poate schimba gradul in care raspunsul la emotie este coerent cu emotia care l-a declansat, precum in cazul in care un individ cauta ca expresia sa faciala sa nu corespunda cu experienta subiectiva si fiziologica a emotiei pe care o traieste. Dar cel mai asteptat rezultat al reglarii emotionale este descresterea duratei si intensitatii emotiilor negative. De ce este importanta reglarea emotionala? Reglarea emotionala este un element important pe care se sprijina civilizatia umana, pentru ca societatea poate fi definita ca

1 Gross JJ (2002): Emotion regulation: Affective, cognitive, and social consequences, Psychophysiology, 39:

281–291.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

suma de interactiuni sociale coordonate ale indivizilor care o compun, interactiuni ce o solicita sa regleze modul in care emotiile sale sunt traite si exprimate.

2. Ce sunt emotiile:

Ca sa intelegem reglarea emotionala mai intai trebuie sa stim ce trebuie reglat sau controlat, ce trebuie sa aiba cineva ca sa fie o emotie (conditie necesara) si ce garanteaza ca ceva este o emotie (conditie suficienta). Emotia este un termen care a fost luat din limbajul comun si care se refera la un raspuns multifatetat la o situatie care are inteles pentru subiect si care care conduce la modificari in experienta subiectiva, comportamentul si fiziologia individului. Ea apare mai ales atunci cand un individ este intr-o situatie care este relevanta pentru scopurile sale. Aceasta definitie incumba o secventa cronologica a evenimentelor, precum aparitia situatiei, deplasarea atentiei subiectului, evaluarea ei si raspunsul emotional, secventa ce sta la baza procesului generativ al emotiei. Exista insa si alte stari mentale care sunt caracterizate de secventa subiectiva, expresiva si fiziologica si acestea nu sunt emotii. Aceasta constatare sta la baza idei ca emotiile nu sunt evenimente mentale sustinute neaparat pe procese dedicate lor, ci ele apar contingente pe fluxul proceselor mentale generale, precum perceptia si cognitia. Teoria sociologica a emotiilor clameaza faptul ca emotiile sunt artefacte sociale sau culturale construite prin participarea la roluri in contexte sociale. Cu toate acestea, doar teoriile bio-psihologice ale emotiilor pot conduce la explicarea si intelegerea mecanismelor de reglare emotionala. Astfel, emotiile sunt un semnal care indica nevoia unui raspuns cu caracter adaptativ, in sensul ca orienteaza subiectul in mediul lui natural si social. Semnalul pentru declansarea unei emotii poate fi intern sau extern organismului. Uneori ele pot orienta subiectul in mod gresit, mai ales atunci cand ambianta fizica sau sociala in care au aparut este diferita de cea in care emotiile s-au format cu mult timp in urma; in aceste conditii emotiile pot fi dezadaptative si pot produce pagube pentru individ.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

3. Trasaturile esentiale ale emotiilor Dupa Gross si Thompson (2007) 2 exista mai multe trasaturi esentiale ale emotiilor:

3. 1. Emotiile sunt un raspuns multifatetat al individului atunci cand el este intr-o

situatie pe care o vede ca relevanta pentru scopurile sale. Aceasta situatie poate fi privita ca

o provocare sau ca o oportunitate. Aceste scopuri pot fi constiente sau nu, complicate sau simple. Acest inteles da nastere la o emotie. Daca acest inteles se schimba in timp, si emotia se va schimba.

3. 2. Emotiile sunt multi-fatetate, conducand la schimbari ale expresivitatii

individului, ale experientei subiective, ale comportamentului si la schimbari fiziologice (Mauss si colab. 2005) 3 . Aspectele subiective ale emotiilor sunt dominante, drept pentru care emotie si sentiment sunt termene utilizate intersanjabil. 3.3 Emotiile ne fac nu numai sa simtim ceva dar si sa simtim ca si cum am face ceva (Frijda, 1986) 4 .

3. 4. Emotiile sunt maleabile; nu este obligatoriu ca emotia sa antreneze cascade de

schimbari in organism, ea poate sa se intrerupa oricand sau poate sa se modifice, conducand la un raspuns care este conform cu matricea sociala in care emotia se reveleaza. Este vorba de o maleabilitate a emotiilor a caror raspuns poate fi modulat intr-o multitudine de feluri.

3. 4. Individul comunica cel mai adesea emotiile sale prin cuvinte, dar si printr-o

varietate de sunete, expresii faciale sau gesturi.

3. 5. Intelegerea emotiilor se face prin constientizarea procesului emotional (de ex.

individul este constient de starea lui emotionala sau doreste sa controleze raspunsul lui

emotional), sau prin cunoasterea felului cum emotiile il influenteaza (Southam-Gerow & Kendall, 2002) 5 .

2 Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.): Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.

3 Mauss IB, Levenson RW, McCarter L et al (2005): The tie that binds? Coherence among emotion experience, behavior, and physiology, Emotion, 5: 175-190.

4 Frijda NH (1986): The emotions, Cambridge: Cambridge University Press.

5 Southam-Gerow M A, Kendall PC (2002): Emotion regulation and understanding: Implications for child psychopathology and therapy, Clinical Psychology Review, 22(2): 189 – 222.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

4. Modelul modal al emotiilor Trasaturile de baza ale emotiilor descriese mai sus constinuie modelul modal al emotiilor (Gross si Thompson, 2007). In Fig. 1 se prezinta secventa desfasurarii emotiei: o situatie relevanta (interna sau externa) solicita atentia individului, care o evalueaza, atribuindu-i o semnificatie care genereaza un raspuns in concordanta cu reprezentarile mentale ale subiectului, experienta anterioara, etc. Raspunsul conduce la o anume traire subiectiva si la modificari comportamentale si neurofiziologice. Acest raspuns poate schimba situatia generatoare a emotiei, situatie care poate reveni la input si genera o noua secventa a emotiei, care poate fi diferita de cea initiala. Aceasta bucla reprezinta aspectul recursiv al emotiei, faptul ca fiecare schimbare a situatiei se consituie ca o situatie noua, un nou input, care genereaza cascada atentie-evaluare-raspuns.

SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL
SITUATIA
ATENTIA
EVALUAREA
RASPUNSUL

Fig. Nr. 1: Procesul secvential al generarii emotiei (dupa Gross si Thompson,

2007) 6

5. Este posibil de a separa emotiile de reglarea emotionala? Conceptul de reglare emotionala presupune ca este posibil de a separa generarea emotiilor de reglarea emotiilor, desi cele doua procese sunt interconectate. Frijda (1986) 7 spune ca reglarea emotiilor este parte a procesului de generare a emotiilor, aratand ca emotiile sunt totdeauna reglate in oarecare masura, pentru ca emotiile si procesul de reglare a lor se petrec la acelasi nivel cerebral si in acelasi timp. Se pune problema daca acestea

6 Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.): Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press. 7 Frijda NH (1986): The emotions, Cambridge: Cambridge University Press

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

sunt separabile, tot asa cum sistemul limbic care genereaza emotiile este separat de centrii corticali care regleaza emotiile. Se crede ca reglarea emotiilor apare din punct de vedere evolutiv o data cu aparitia emotiei, iar in apararea acestei idei vine faptul ca reglarea emotiei angajeaza aceleasi regiuni cerebrale implicate si in generarea emotiilor (Gross si Thompson, 2007).

6. Reglarea emotionala ca parte a proceselor de auto-control Studiile despre reglarea emotionala sunt inradacinate in conceptia lui Freud despre defensele psihologice (defensele sau reprimarile fiind considerate ca forme particulare de reglare a emotiilor), in conceptia stresului psihologic si a copingului (Lazarus, 1966) 8 , in teoria atasamentului a lui Bowlby (1988) 9 si in teoria emotiei a lui Frijda (1986); ulterior conceptul de reglare emotionala si-a gasit o dezvoltare distincta in teoriile dezvoltarii care descriu formarea proceselor emotionale si reglatorii la copii (Campos si colab, 1989) 10 . Exista teorii care spun ca reglarea emotionala este parte a procesului mai larg de autoreglare individuala, proces prin care individul isi mentine homeostazia fizica si psihica, se auto-actualizeaza, isi construieste identitatea si dobandeste sensul selfului. La randul ei, reglarea emotionala a capturat sub umbrela ei si alte procese precum ingrijoarea, ruminatia sau senzitivitatea anxioasa (Berking si Wupperman, 2012) 11 . Conform teoriei cognitiei sociale a lui Bandura (1991) 12 comportamentul uman este motivat si reglat printr-un proces continuu de auto-influenta. Acest proces cuprinde trei mecanisme operationale: i) auto-monitorizarea comportamentului propriu in ceea ce priveste determinantii si efectele lui; ii) judecarea comportamentului in relatiile cu standardele personale si circumstantele exterioare si iii) auto-reglarea emotionala. Aceste trei mecanisme opereaza dupa acelasi principiu, cel al auto-eficientei, principiu prin care se dobandeste sentimentul selfului si identitatii si care are un impact major asupra proceselor emotionale, de gandire, motivatie si comportamentale. In timp ce reglarea emotionala

8 Lazarus RS (1966): Psychological stress and the coping process, New York: McGraw Hill.

9 Bowlby J (1988): A secure base: Clinical applications of attachment theory. London: Routledge.

10 Campos JJ, Campos RG, Barrett KC (1989): Emergent themes in the study of emotional development and emotion regulation. Developmental Psychology, 25: 394-402.

11 Berking M, Wupperman P (2012): Emotion regulation and mental health: recent findings, current challenges, and future directions, Behavioural Medicine, 25(2): 128-134.

12 Bandura A (1991): Social cognitive theory of self-regulation, Organizational Behavior and Human Decision Process, 50: 248-287.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

implica modularea emotiilor prin procese interne, procesul de auto-reglare este conceput ca implicand controlul, directia si corectia actiunilor proprii in drumul lor spre un scop. Prin procesul de auto-control se stabilesc scopurile, competitia dintre acestea si ierarhizarea lor, prioritatile si standardele utilizate pentru monitorizarea si evaluarea progresului. Astfel, in timp ce reglarea emotionala este focalizata pe experienta emotionala si consecintele ei, lasand scopul nespecificat, in procesul de auto-reglare scopul acestuia este mereu tinut in vizor (Diamond si Aspinwall, 2003) 13 . Reglarea emotionala se poate concepe ca o pare a intregului, adica parte a procesului de auto-control individual.

7. Cum se defineste reglarea emotionala:

Nu exista un consens unanim asupra definitiei si conceptualizarii procesului de reglare a emotiilor (Eisenberg si Fabes, 2006) 14 . Acest lucru se explica prin greutatea de a deosebi procesul de generare a emotiei de cel de reglare a ei, cat si prin natura complexa, multifatetata a acestui proces. Cicchetti si colab. (1991) 15 definesc reglarea emotionala ca “factorii intra- si extraorganismatici prin care reactia emotionala este redirectionata, controlata, modulata si modificata pentru a permite individului sa functionaze adaptativ in situatii emotionale”. Pentru Thompson (1994) 16 procesul de reglare emotionala este dat de “procesele intrinseci si extrinseci responsabile de monitorizarea, evaluarea si modificarea reactiilor emotionale, in special intensitatea si durata lor, prin care un individ cauta sa-si implineasca scopul sau”. Dupa Mauss si colab. (2007) 17 reglarea emotionala poate fi definita ca “incercarea deliberata sau automata a unui individ de a influenta ce emotii sa aiba, cand si cum sa le aiba si cum sa le exprime”. Aceasta reglare emotionala nu este nici buna, nici rea, ea este pur si simplu un sistem

13 Diamond LM, Aspinwall LG (2003): Emotion regulation across the life span: An integrative perspective emphasizing self-regulation, positive affect, and dyadic processes, Motivation and Emotion, 27(2): 125-156.

14 Eisenberg N, Fabes RA (2006): Emotion regulation and children’s socioemotional competence, in L Batter and CS Tamis-LeMonda (Eds.): Child psychology: A handbook of contemporary issues (2nd Ed), New York, NY: Psychology Press.

15 Cicchetti D, Ganiban J, Barnett D (1991): Contributions from the study of high risk populations to understanding the development of emotion regulation, in K Dodge, J Garber (Eds.): The development of emotion regulation,. New York: Cambridge University Press.

16 Thompson RA (1994): Emotional regulation: A theme in search of definition, Monographs of the Society for Research in Child Development, 59 (Serial No. 240): 25–52.

17 Mauss IB, Bunge SA, Gross JJ (2007): Automatic emotion regulation, Social and Personality Psychology Compass, 1: 1-22.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

reglatoriu integrat printre alte procese de auto-control. Eisenberg si colab. (2007) 18 includ in definitia lor mult mai multe elemente: “auto-reglarea emotionala (uneori numita si reglare emotionala) se refera la procesele menite sa dirijeze si sa schimbe modul in care, cand si cum cineva traieste emotiile;la emotiile legate motivational si starile fiziologice consecutive; precum si la felul in care aceste emotii sunt exprimate comportamental. Astfel, reglarea emotionala include procese utilizate sa schimbe starile emotionale ale unui subiect, sa previna sau sa initieze raspunsul emotional (de ex. prin selectarea sau schimbarea situatiei), sa modifice semnificatia evenimentului pentru sine si sa moduleze expresia emotionala (de ex. prin expresii verbale sau nonverbale)”. Dupa Kopp si Neufeld (2003) 19 procesul de reglare emotionala cuprinde trei aspecte: i) continutul, respectiv ceea ce ce trebuie reglat, ii) functia de reglare, ce cuprinde activitatile care sunt implicate si iii) procesul de reglare, adica felul cum se petrece reglarea emotionala. Aceste procese pot fi intrinseci, in sensul in care emotia se regleaza in sine, sau extrinseci, in care raspunsul emotional se regleaza prin contextul extern. Procesele de reglare emotionala pot fi controlate sau automate, constiente sau inconstiente, intentionale sau incidentale, ceea ce constituie modelul dual al reglarii emotionale. Conform acestui model, procesele de reglare pot fi automate, implicite, incidentale si impulsive, atunci cand sunt inconstiente sau deliberate, controlate sau intentionale, atunci cand ele sunt constiente, explicite sau reflexive (Strack si Deutsch, 2004) 20 . In timp ce reglarea deliberata necesita atentie, motivatie, efort si un scop explicit, reglarea automata este initiata de simpla inregistrare a imputului senzorial care activeaza cascada proceselor de reglare, fara o decizie constienta. Reglarea automata seamana mai mult cu un mecanism reactiv, iar cea deliberata cu un mecanism regulator, indivizii putind sa isi regleze emotiile in mod deliberat, si constient, cu scop si cu efort, proces care se numeste reglare explicita (Gyurak si colab. 2011) 21 . Mauss si colab. (2007) 22 cred ca

18 Eisenberg N, Hofer C, Vaughan J (2007): Effortful control and its socioemotional consequences, in JJ Gross (Ed.): Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.

19 Kopp CB, Neufeld SJ (2003): Emotional development during infancy, in R Davidson, K R Scherer, HH Goldsmith (Eds.): Handbook of affective sciences, Oxford, UK: Oxford University Press.

20 Strack F, Deutsch R (2004): Reflective and impulsive determinants of social behavior, Personality and Social Psychology Review, 8: 220–247.

21 Gyurak A, Gross JJ, Etkin A (2011): Explicit and implicit emotion regulation: A dual-process framework, Cognition & Emotion, 25: 400-412.

22 Mauss IB, Bunge SA, Gross JJ (2007): Automatic emotion regulation, Social and Personality Psychology Compass, 1: 1-22.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

mecanismul de reglare automata a emotiilor este intrinsec si primordial in viata indivizilor, pentru ca el se dovedeste a avea prioritate in fata strategiilor reglatorii invatate, a obiceiurilor, a normelor socio-culturale sau chiar a scopurilor hedonice ale indivizilor. Aceasta ar fi unul din motivele pentru care procesul de reglare automata a emotiilor este considerat a fi mai curand o reactivitate individuala legata de o anume particularitate neurobiologica si temperamentala a fiecarui individ. Pe de alta parte, se poate deduce ca, in timp ce reglarea automata este un proces adaptativ, cu valente evolutioniste, reglarea deliberativa este mai mult un proces invatat, mai mult sau mai putin aliniat la scopurile de moment ale individului si la normele socio-culturale. Gross si Thompson (2007) 23 vad reglarea emotionala ca un concept subordonat constructului de reglare a afectului. Cum se vede in Fig. Nr. 2, reglarea afectului include patru constructe: (a) coping, (b) reglarea emotionala, (c) reglarea dispozitiei si (d) defensele psihologice. In mod virtual, toate comportamentele scop-orientate sunt destinate ori sa maximalizeze placerea ori sa minimalizeze durerea, lucru care se face si prin reglarea emotionala.

REGLAREA AFECTULUI

care se face si prin reglarea emotionala. REGLAREA AFECTULUI COPING DEFENSE REGLAREA REGLAREA EMOTIEI
care se face si prin reglarea emotionala. REGLAREA AFECTULUI COPING DEFENSE REGLAREA REGLAREA EMOTIEI

COPING

DEFENSE

REGLAREA

REGLAREA

EMOTIEI

DISPOZITIEI

Fig Nr. 2: Reglarea emotionala ca parte a reglarii afectului (Gross si Thompson,

2007)

Copingul se deosebeste de reglarea emotionala prin faptul ca este focalizat predominant pe descresterea efectului negativ, prin actiuni mentale sau comportamentale

23 Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.):

Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

specifice si actioneaza pe o perioada mai lunga de timp (de ex. copingul cu pierderea). Dispozitia afectiva este in mod tipic de lunga durata, coloreaza in mod specific intreaga existenta de moment a subiectului si implica mai putin raspunsuri specifice, ca in cazul emotiilor, si este focusata pe modificarea experientei subiective a individului si mai putin pe modificarea comportamentului lui (Larsen, 2000). Defensele, in mod tipic, sunt focusate pe reglarea impulsurilor sexuale sau agresive si in mod obisnuit sunt asociate cu emotile negative, precum anxietatea, mania, ostilitatea, dezgustul. Defensele sunt de cele mai multe ori inconstiente si automate (Westen si Blagov, 2007) 24 . Dupa Bowlby (1988) 25 , legaturile de atasament pot fi considerate ca un mecanism primar de reglare a emotiilor. El sustine ca oamenii se nasc cu un sistem psihobiologic care ii motiveaza sa caute proximitatea altora (figuri de atasament) care sa fie disponibili atunci cand au nevoie de protectie sau de usurarea distresului. Astfel se formeaza legaturi de atasament pe baza carora se construieste sentimentul de securitate. Atunci cand apare o situatie amenintatoare, sistemul de atasament se activeaza ducand la cautarea persoanei de atasament, lucru pe care se bazeaza apoi strategiile de reglare a afectului. Perceperea faptului ca figura de atasament este indisponibila conduce la sentimentul de insecuritate si distress cauzand persoanei o stare de hipervigilenta si de lipsa de ajutor in reglarea emotiei. (Mikulincer & Shaver, 2006) 26 . Persoanele cu dificultati in formarea legaturilor de atasament sau cu dependenta crescuta fata de acestea, au probleme cronice cu reglarea emotiilor. Reglarea emotionala este legata si de alte forme de reglare precum reglarea stressului, a dispozitiei, a gandurilor, a atentiei si a impulsurilor precum foamea, agresivitatea sau impulsul sexual. Exista motive sa se considere ca exista un continuum intre procesele regulatorii de-a lungul raspunsului emotional (Gross si Thompson, 2007) 27 .

24 Westen D, Blagov PS (2007): A Clinical–Empirical Model of Emotion Regulation: From Defense and Motivated Reasoning to Emotional Constraint Satisfaction, in JJ Gross (Ed.): Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.

25 Bowlby J (1988): A secure base: Clinical applications of attachment theory. London: Routledge.

26 Mikulincer M, Shaver PR (2006): Attachment bases of emotion regulation and posttraumatic adjustment, in DK Snyder, JA Simpson, JN Hughes (Eds.): Emotion regulation in families: Pathways to dysfunction and health, Washington, DC: American Psychological Association.

27 Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.):

Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Foarte important este rolul jucat de reglarea emotionala in procesul de allostasie. Allostasia este definita ca dobandirea unei stabilitati a organismului prin schimbare si astfel se obtine adaptarea, spre deosebire de homeostazie, cand stabilitatea se mentine print-un echilibru fix (Sterling si Eyer, 1988) 28 . Mai tarziu, McEwen (2000) 29 introduce conceptul de “incarcare allostatica” care se defineste prin pretul pe care organismul in plateste pe termen lung pentru adaptare. In toate aceste procese, reglarea emotionala joaca un rol important, actionand ca o interfata, ca un “mediator central” (Ganzel si Morris, 2011) 30 intre provocarile ambiantei si mecanismele cerebrale si cascada de reactii neuro-endocrine, cu scopul adaptarii organismului si supravietuirii lui. S-a demonstrat ca deprivarea timpurie de ingrijiri parentale, de afectivitate, evenimentele negative si stressul la copii si adolescenti joaca un rol important in dezvoltarea cerebrala, a ariilor prefrontale, prin influentarea procesului de metilare a AND-ului care sta la baza neuroplasticitatii si astfel vor influenta pe termen lung procesele de reglare emotionala; acesti indivizii cu incarcare allostatica in perioada “senzitiva sau critica” a dezvoltarii, vor deveni canditatii la dezordinile emotionale de mai tarziu, facandu-i vulnerabili la diferite tulburari mentale. Beaucaine si colab. (2011) 31 au evidentiat ca incarcarea allostatica, care poate fi considerata o sechela a abuzului, neglijarii si altor forme de tratamente rele, conduce la alteratii in sistemele monoaminergice, in special serotoninergic si dopaminergic si, consecutiv, la modificari ale reglarii emotionale exprimate prin impuilsivitate, anxietate, instabilitate a despozitiei si valente antisociale si creste vulnerabilitatea la tulburari psihice. In final trebuie sa amintim ca foarte multi autori considera reglarea emotionala ca facand parte din conceptul umbrela de autoreglare individuala, prin care se intelege capacitatea inascuta a indivizilor de a-si controla starile, procesele si raspunsurile generate de ambianta. “Oamenii sunt capabili de a rezista impulsurilor lor, de a-si adapta

28 Sterling P, Eyer J (1988): Allostasis: A new paradigm to explain arousal pathology, in: S Fisher, J Reason (Eds.): Handbook of Life Stress, Cognition and Health. New York: John Wiley & Sons.

29 McEwen BS (2000): Allostasis and allostatic load: Implications for neuropsychopharmacology, Neuropsychopharmacology, 22: 108–124.

30 Ganzel BL, Morris PA (2011): Allostasis and the developing human brain: Explicit consideration of implicit models, Development and Psychopathology, 23: 955–974.

31 Beaucaine TP, Neuhaus E, Zalewski M et al (2011): The effects of allostatic load on neural systems subserving motivation, mood regulation, and social affiliation, Development and Psychopathology, 23: 975–

999.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

comportamentul la o varietate larga de standarde, de a-si schimba comportamentul curent in vederea atingerii scopurilor lor distale” (Baumaister, 1999) 32 . Termenul de autoreglare individuala este folosit pentru a cuprinde eforturile oamenilor de a-si schimba gandurile, sentimentele, dorintele si actiunile in perspectiva atingerii scopurilor lor, individul fiind un agent activ, un fauritor de decizii si nu un simplu spectator al evenimentelor din jurul sau.

8. Cum se face reglarea emotionala si strategii de reglare emotionala 8.1. Trasaturile esentiale ale reglarii emotionale Patru aspecte ale reglarii emotionale merita comentarii:

1. Posibilitatea de a regla atat emotiile negative cat si cele pozitive prin descresterea sau cresterea lor. Adultii tineri raporteaza reglarea emotiilor negative cu focalizarea pe aspectele experientiale/subiective si comportamentale, pe cand adultii se focalizeaza mai mult pe reglarea cognitva;

2. desi se considera ca reglarea emotionala este in mare parte constienta, se poate imagina ca ea poate fi la inceput un proces constient, pentru ca apoi sa se continue inconstient. Exista un continuu intre reglarea constienta, explicita (cu efort, stradanie, control) si cea inconstienta, implicita (fara efort si automata);

3. nu se poate spune ca o forma de reglare emotionala este buna sau rea; procesul de reglare emotionala este folosit ca lucrurile sa para mai bune sau mai rele, in functie de scopurile individului sau schemele lui emotionale;

4. atitudinea fata de emotie este parte a experientei emotionale, oamenii avand atitudini diferite fata de emotii diferite, iar contextul cultural mediaza aceasta relatie. In functie de atitudinea fata de o emotia specifica, individual se va orienta spre evitatarea, supresia sau acceptarea ei; atitudinea fata de emotie este parte a reglarii emotionale (Harmon-Jones si colab, 2011) 33 .

32 Baumaister RF (1999): The nature and structure of self: An overview, in RF Baumaister (Ed.): The Self in Social Psychology, Philadelphia, PA: Psychology Press. 33 Harmon-Jones E, Harmon-Jones C, Amodio DM, Gable PA (2011): Attitudes toward emotions, Journal of Personality and Social Psychology, 101(6): 1332–1350.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

8.2. Strategiile de reglare emotionala Se poate accepta idea ca exista o multitudine de forme de reglare emotionala folosite in viata de zi cu zi, dar nu toti indivizii le poseda sau le folosesc in egala masura Conform teoriilor neuro-cognitive, reglarea emotiilor se poate produce prin doua mecanisme importante: i) reevaluarea, care implica reevaluarea cognitiva a evenimentului si astfel reduce impactul emotional si ii) supresia, care implica inhibarea intensitatii si expresiei reactiei emotionale (Gross si Thompson, 2007) 34 . Ochsner si Gross (2005) 35 , facand distinctia dintre metodele comportamentale de suprimare a expresivitatii externe a reactiei emotionale si metodele cognitive de evaluare si reinterpretare a situatiei care genereaza raspunsul emotional spun ca metodele comportamentale nu modifica experienta neplacuta a emotiei negative, implica memoria si duc la hiperactivitatea sistemului simpatic, pe cand metodele cognitive modifica emotia negativa, dar nu implica memoria si descresc activitatea simpatica. Conform modelului modal al emotiilor a lui Gross (1998) 36 exista cinci feluri prin care individual poate regla emotiile (vezi fig. Nr. 3). Aceste cinci feluri reprezinta de fapt cinci familii de procese de reglare a emotiilor: selectarea situatiei, modificarea situatiei, deplasarea atentiei, schimbarea cognitiva si modularea raspunsului. Primele patru familii de strategii de reglare a emotiilor pot fi considerate ca focusate pe antecedent, actioneaza inainte de aparitia tendintelor de raspuns, iar cea de a cincea este focusata pe raspuns si se deruleaza dupa ce acesta este generat (Gross & Munoz, 1995) 37 . In teorie, toate strategiile de reglare variaza in ceea ce priveste locatia lor temporala relativ la debutul stimulului emotional, intelesul cognitiv, efortul, accesibilitatea si nivelul de constientizare. Redam mai jos cele cinci moduri de reglare emotionala, asa cum le-a descris Gross (1998):

34 Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.):

Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.

35 Ochsner KN, Gross JJ (2005): The cognitive control of emotion, TRENDS in Cognitive Science, 9(5): 242-

249.

36 Gross JJ (1998): The emerging field of emotion regulation: An integrative review. Review of General

Psychology, 2: 271-299.

37 Gross JJ, Munoz RF (1995): Emotion regulation and mental health, Clinical Psychology: Science and Practice, 2: 151-164.

Radu Vrasti Selectia situatiei
Radu Vrasti
Selectia
situatiei
Modificarea situatiei
Modificarea
situatiei
Deplasarea atentiei
Deplasarea
atentiei

Reglarea Emotionala

Schimbarea cognitiva
Schimbarea
cognitiva
Modularea raspunsului
Modularea
raspunsului
SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL
SITUATIA
ATENTIA
EVALUAREA
RASPUNSUL

Fig. Nr. 3: Modalitatile de reglare a emotiilor (dupa Gross si Thompson, 2007)

8.2.1. Selectarea situatiei

Acest tip de reglare a emotiei se realizeaza atunci cand un individ actioneaza astfel incat sa ajunga in situatii in care se presupune a fi confruntat cu emotii dezirabile. Selectia solicita o intelegere a componentelor situatiei si a asteptarilor emotionale. Se poate intampla ca subiectul se interpreteze gresit sau sa supraestimeze ceea ce s-ar intampla in situatie si astfel sa existe o discrepanta intre ceea ce asteapta si ceea ce se petrece in realitate. Alegerile sunt legate de experiente anterioare, de memoria si distorsiunile de memorie, expectante si scheme cognitive anterioare si de balanta intre beneficiile pe termen

scurt si cele pe termen lung.

8.2.2. Modificarea situatiei

Modificarea situatiei implica actiunea subiectului de a modifica contextul extern care genereaza procesul emotional astfel incat sa se minimizeze sau maximalizeze emotiile asteptate.

8.2.3. Deplasarea atentiei

Este posibil sa se regleze emotiile fara sa se schimbe sau sa se aleaga situatia. Deplasarea atentiei permite subiectului sa se focalizaze doar pe anumite componente sau

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

trasaturi ale situatiei, cu scopul de a influenta emotia sa. Deplasarea atentiei este prima strategie de reglare emotionala care apare in procesul developmental la copilul mic, iar adultul o foloseste doar atunci cand nu poate modifica situatia. Deplasarea atentiei se poate face fie prin distragerea atentiei, fie prin concentrarea atentiei. Exista teorii care spun ca atentia poate juca si un alt rol in reglarea emotiilor, precum asa-zisa atentie inclinata spre afect (“affect-biased attention theory”). Conform acestei teorii atentia poate juca un rol proactiv, functionand ca un filtru care face individul atent numai la anumite evenimente pe care le selecteaza din campul evenimential, ignorandu-le pe altele (Todd RM si colab. 2012) 38 . Sistemul sensorial este astfel setat incat anumiti stimuli afectivi au prioritate in fata altora, sunt perceputi mai repede si li se da o atentie sporita fata de alti stimuli. Acest mecanism functioneaza pe toate canalele senzoriale, dar mai ales la cel vizual, facand ca anumiti stimuli emotionali sa fie vazuti sau recunoscuti cu predilectie. Acest mecanism este in cea mai mare parte inconstient, automat, si se dezvolta timpuriu in viata, ca mai apoi sa cedeze din importanta in fata altor mecanisme de reglare emotionala. El sta la baza dezvoltarii unor fenomene psihopatologice, precum senzitivitatea anxioasa.

8.2.5. Schimbarea cognitiva sau reevaluarea cognitiva

Aceasta strategie de reglare emotionala este o forma constienta care consta in schimbarea intelesului a ceea ce este perceput, in reevaluarea stimulului emotional , atat in afara cat si in interiorul subiectului. Aceasta se realizeaza fie prin schimbarea felului cum gandeste individul despre situatie, fie prin schimbarea felului lui de a manipula solicitarile situatiei. De exemplu, individul compara situatia sociala in care se afla, cu o situatie anterioara si astfel incearca sa scada intensitatea emotiei negative. Reglarea cognitiva a emotiilor este intrinsec asociata cu existenta umana si este strategia folosita cel mai des in situatiile amenintatoare sau in combaterea emotiilor negative. Reglarea cognitiva sau reevaluarea poate stabili locusul de control al unei situatii, in afara sau inauntrul subiectului, sau poate genera ruminatia sau ingrijorarea prin perpetuarea consideratiilor cognitive asupra pericolului. Aceasta forma de reglare cognitiva presupune o reevaluare a intelesului situatiei si astfel se schimba impactul emotional, de exemplu prin reevaluarea

38 Todd RM, Cunningham WA, Anderson AK, Thompson E (2012): Affect-biased attention as emotion Regulation, Trends in Cognitive Sciences, 16(7): 365-372.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

balantei cost/beneficiu a consecintelor raspunsului emotional. Conceptul de reglare cognitiva a emotiei este asemanator cu conceptul de coping, diferenta constand in faptul ca in coping avem o mixtura de strategii cognitive si comportamentale (Garnefski si colab. 2002) 39 . Reevaluarea este un mecanism cognitiv complex care implica pastrarea scopului in memoria operationala, generarea de alternative prin extragerea din memoria semantica a informatiilor privind cauzele, semnificatia si deznodamantul potential al situatiei emotionale, selectarea uneia dintre posibilitatile reevaluate, mentinerea variantei selectate in memoria operationala si in final monitorizarea modului de desfasurare a raspunsului emotional in vederea schimbarii starii afective (Ochsner si Gross, 2008) 40 . Pe de alta parte, reglarea cognitiva a emotiei face parte din modelul cognitiv al emotiei care postuleaza primatul sistemului perceptual, a reactiei corporale si a schemei emotionale care integreaza senzorialul si perceptualul cu nivelul cognitiv-semantic de reprezentare, rememorare si recunoastere a “obiectului emotional”. “In miezul activitatii emotionale sta schema emotionala, aceasta structura cognitiva ce face ca organismul sa fie pregatit intrutotul, sa fie capabil sa reactioneze imediat la provocarile ambiantei” (Philippot si colab. 2004) 41 . Conform acestei teorii, reglarea emotionala este mai mult o chestiune de modulare a schemei cognitive emotionale care este activata in diferite ipostaze

de buclele de aferentatie inversa. Astfel, se pot activa diferite filtre de atentie (attention

biases) sau actualizari mnestice, in functie de semnificatia obiectului emotional.

regaseste o forma a dezbaterii primordialitatii intre emotie si cognitie, dezbatere care s-ar putea incheia cu un armistitiu care ar suna asa: “emotia este o extensie evolutionista a

homeostaziei si cognitia o extensia a emotiei…emotia este ca un supervisor asupra homeostatiei iar cognitia indeplineste aceeasi functie pentru emotie…emotia furnizeaza o baza organica si comportamentala pentru adaptare si mentinerea homeostaziei, iar cognitia face o reglare fina a comportamentului si a starii subiective ca sa fie consonanta cu emotia si situatia…muzica si arta sunt poate cele mai bune exemple pentru felul cum

Aici se

39 Garnefski N, van den Kommer T, Kraaij V, et al (2002): The relationship between cognitive emotion regulation strategies and emotional problems, European Journal of Personality, 16: 403–420.

40 Ochsner KN, Gross JJ (2008): Cognitive emotion regulation: Insights from social cognitive and affective neuroscience. Current Directions in Psychological Science, 17: 153–158.

41 Philippot P, Baeyens C, Douilliez C, Francart B (2004): Cognitive regulation of emotion: Application to clinical disorders, in P Philippot, RS Feldman (Eds.): The Regulation of Emotion, New York: Lawrance Erlbaum Associates Inc.Publ.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

procesele cognitive recruteaza emotii primare, le activeaza si formeaza impreuna o viata emotionala extrem de complexa” (Watt, 2004) 42 .

8.2.5. Modularea raspunsului Modularea raspunsului este o strategie care se desfasoara mai tarziu, dupa ce tendinta de raspuns a fost initiata. Modularea incearca sa influenteze raspunsul subiectiv, comportamental si fiziologic cat mai direct posibil, ca atunci cand subiectul utilizeaza exercitii de relaxare sau ia tranchilizante sau beta-blocanti. Alta metoda de modulare implica reglarea comportamentului expresiv emotional, ca atunci cand subiectul incearca sa ascunda o emotie prin controlul expresiei faciale sau a comportamentului motor. Tot un fel de modulare a emotiei este si incercarea de supresie a acesteia in ceea ce priveste expresia ei subiectiva, comportamentala si chiar fiziologica. De exemplu, subiectul incearca sa

impiedece expresia emotionala facand exercitii de relaxare sau respiratie, isi abate atentia de la situatie si emotia generata si modifica intelesul reactiei emotionale. Dupa o trecere in revista a literaturii, Gratz si Roemer (2004) 43 gasesc ca reglarea sau controlul emotional se realizeaza prin urmatoarele abilitati:

- abilitatea de a fi constient de prezenta emotiilor si de a le intelege;

- abilitatea de a accepta emotiile;

- abilitatea de a controla comportamentele impulsive;

- abilitatea de a se comporta in conformitate cu scopurile setate chiar atunci cand se experimenteaza emotii negative;

- abilitatea de a utiliza strategii flexibile de reglare emotionala cu scopul de a modula raspunsul emotional in concordanta cu scopurile individului in situatia respectiva. O alta problema care se ridica in evaluarea abilitatii de reglare emotionala individuala este diferentierea intre “capacitatea” de reglare si “tendinta” de reglare emotionala. Se poate presupune ca toti subiectii incearca sa-si regleze emotiile, dar ei se vor deosebi in functie de marimea capacitatii de reglare emotionala, respectiv in functie de performanta si amplitudinea acestei reglari. Se poate vedea totusi, ca desi unii subiecti

42 Watt DF (2004): Consciousness, emotional self-regulation and the brain, review article, Journal of Consciousness Studies, 11(9): 77–82.

43 Gratz KL, Roemer L (2004): Multidimensional assessment of emotion regulation and dysregulation:

Development, factor structure, and initial validation of the difficulties in emotion regulation scale, Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment,, 26(1): 41-54.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

prezinta o buna capacitate, ei au dificultati in reglarea emotionala de zi cu zi, aceasta din cauza lipsei tendintei de a regla emotiile lor. Astfel, exista subiecti cu o buna capacitate dar care sunt incapabili sa inteleaga beneficiile acestei reglari si din aceasta cauza nu au tendinta de a regla emotiile lor. Tendinta de reglare emotionala este abilitatea de a distinge cand, unde si cum o emotie trebuie reglata inainte ca stimulul emotional sa apara. Nu se cunoaste pana astazi daca tendinta si capacitatea emotionala au substrate neurofunctionale

separate sau identice (Berkman si colab. 2009) 44 .

Este important sa se cunoasca modul de functionare a metodelor eficiente de reglare emotionala folosite de individul cu auto-control si adaptabilitate buna, pentru ca ele pot fi modelul dupa care se pot inspira tehnicile psihoterapice de restabilire a controlului emotional. 9. Elaborari si complicatii Exista patru aspecte al reglarii emotionale care merita commentate:

1. Timpul si Feedback-ul. Modelul modal al emotiilor captureaza procesul continuu al generarii emotiilor, proces dinamic si reciproc prin care raspunsul emotional se poate constitui, la randul lui, ca un input si sa declanseze o noua cascada de procese regulatorii. Fiecare pas al acestui model poate veni la input si declansa o bucla de raspuns emotional. Deci exista un mecanism de feedback care ajusteaza in permanenta raspunsul emotional.

2. Reglarea focusata pe antecedente versus reglarea focusata pe raspuns. In raport cu procesul generativ al emotiei, raspunsul emotional poate fi focusat pe antecedente, respectiv sa cuprinda metodele de selectare a situatiei, modificare a situatiei, deplasare a atentiei si schimbare cognitiva, procese ce apar inainte ca individul sa fi declansat raspunsul emotional, sau poate fi focusata pe raspuns, cand relgarea are ca tinta raspunsul emotional, dupa ce stimulul emotional a fost receptat si reactia de raspuns declansata.

3. De la un proces la mai multe. Reglarea emotiei poate sa se petreaca in paralel cu mai multe procese de generare a emotiilor. Astfel, folosirea a mai multor forme de reglare emotionala, concomitent sau in secventa, este o situatie obisnuita.

44 Berkman ET, Lieberman MD (2009): Using neuroscience to broaden emotion regulation: Theoretical and methodological considerations, Social and Personality Psychology Compass 3/4: 475–493.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

4. Nu exista ne-reglare emotionala, pentru ca existenta emotiilor presupune in mod implicit si reglarea emotiilor; putem vorbi doar de un mecanism mai mult sau mai putin eficient sau de un mecanism dereglat si disfunctional din varii motive. Multiplele componente care participa la procesul de reglare emotionala interactioneaza pe perioada intregii vieti si aici s-ar putea vorbi de o crestere, un apogeu si o perioada de declin, dar procesul nu se opreste niciodata.

10. Bazele neurobiologice ale reglarii emotionale Studiile contemporane au aratat ca emotiile si reglarea lor nu au o localizare centrala in creier, mai multe regiuni ale creierului participand la realizarea functiilor emotiilor si reglarea lor, fie ele cognitive sau nu, constiente sau nu. Regiunea cerebrala care a fost mereu gasita in centrul atentiei cercetarilor neuropsihologice asupra emotiilor a fost cortexul orbito-frontal. Este bine cunoscut faptul ca subiectii cu leziuni ale acestei regiuni descriu alterari ale comportamentului emotional precum iritabilitate, euforie, depresie, apatie sau impulsivitate. Este de intele sa sa fie asa daca se ia in consideratie faptul ca cortexul orbito-frontal este regiunea cu cele mai multe conexiuni reciproce cu celelalte regiunile implicate in procesul emotional, precum amigdala, hipocampul, hipotalamusul, cortexul cingulat, componente ale sistemului limbic (Patterson si Schmidt, 2003) 45 . Mai recent, Ochsner si Gross (2007) 46 au sustinut ca reglarea cognitiva a emotiile depinde de regiunile dorsolaterale si a partii anterioare a regiunii cingulate pentru ca Banich (2004) 47 sa spuna ca alaturi de regiunile prefrontale si ariile posterioare ale creierului sunt implicate in procesul emotional, precum lobii parietali si cingulatul posterior. In mare, mecanismul prin care se regleaza emotiile este constituit din modul in care regiunile cortexului prefrontal moduleaza activitatea sistemului limbic, in special a amigdalei. Existenta acestui mecanism este sustinuta de datele anatomice care au aratat legaturi directe intre aceste formatiuni, si de experimentele care au evidentiat legatura functionala dintre acestea atunci cand amigdala este activata in procesul de reevaluare emotionala. Studiile de neuropsihologie au aratat ca gradul de success al strategiei de

45 Patterson D, Schmidt LA: (2003): Neuroanatomy of the human affective system, Brain and Cognition , 52(1): 24-26

46 Ochsner KN, Gross JJ (2005): The cognitive control of emotion, TRENDS in Cognitive Science, 9(5): 242-

249.

47 Banich MT (2004): Cognitive Neuroscience and Neuropsychology. Boston: Houghton Mifflin

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

reevaluare este corelat cu activitatea din regiunile prefrontale, cortexul cingulat anterior si amigdala (Pitskel si colab. 2011) 48 . Regiunea prefrontala este regiunea cerebrala care se matureaza cel mai tarziu si se intelege astfel de ce procesul de reglare emotionala urmeaza acest parcurs lent, de trecere de la dependenta de ingrijirile altora, atunci cand aceste regiuni sunt inca nedezvoltate in copilarie, la procese de auto-reglare emotionala in adolescenta tarzie, atunci cand regiunile prefrontale s-au maturat suficient pentru a prelua destinele unei reglari emotionale eficiente. O alta problema este daca bazele neurofunctionale ale reglarii emotionale constiente, intentionale, sunt diferite ce cele ale reglarii inconstiente si incidentale. Unele studii de imagistica cerebrala cu rezonanta magnetica functionala au sugerat ca reglarea intentionala si cea incidentala recruteaza aceleasi formatiuni neuroanatomice, dar exista si mici diferente. Astfel, ambele forme de reglare emotionala utilizeaza regiunile prefrontale, in particular cortexul ventrolateral prefrontal stang si unele regiuni subcorticale, in special amigdala, dar exista si diferente. Cortexul prefrontal este implicat in ambele forme de modulare emotionala, dar care parte din aceasta regiune este activata depinde de o varietate de factori printre care daca limbajul este implicat sau daca reglarea este deliberata sau incidentala. Totusi, regiunile ventrolaterala si dorsolaterala stanga sunt activate in reglarile emotionale intentionale, in timp ce cortexul cingulat anterior drept este activat mai mult in cazul reglarii emotionale neintentionale (Berkman si colab. 2009) 49 . Din punct de vedere neurochimic, mai multe monoamine si neuropeptide sunt implicate in procesul de activitate emotionala. Printre cei mai des mentionati neuromediatori ai proceselor de reactie si reglare emotionala sunt serotonina, dopamina, norepinefrina, glutamatul, oxitocina, vasopresina, corticotrophin releasing hormone (CRH), enkefalinele si endorfinele, ceea ce explica de ce actiunea asupra acestora prin agenti farmacologici are influenta asupra reactivitatii emotionale.

48 Pitskel NB, Bolling DZ, Kaiser MD et al (2011): How grossed out are you? The neural bases of emotion regulation from childhood to adolescence, Developmental Cognitive neuroscience, 1(3): 324-337.

49 Berkman ET, Lieberman MD (2009): Using neuroscience to broaden emotion regulation: Theoretical and methodological considerations, Social and Personality Psychology Compass 3/4: 475–493.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

11. Aspectele developmentale ale reglarii emotionale Perioada de la stadiul de nou nascut pana la adolescenta este cruciala pentru dezvoltarea si rafinarea unor strategii de reglare emotionala. Din perspectiva teoriei dezvoltatii, o multime de componente, precum cele senzoriale, atentionale si evaluative, neurobiologice, endocrine, cognitive, sociale si culturale sunt intr-o continua interactiune si influenta reciproca pentru a da curs expresiei emotionale. S-a acumulat o evidenta considerabila precum ca dezvoltarea auto-controlului emotional se realizeaza prin influenta unor factori intrinseci si extrinseci ai vietii copilului. Factorii intrinseci includ temperamentul copilului, procesele cognitive precum atentia si controlul inhibitor, iar factorii extrinseci implica ingrijirea parentala sau parental-like, relatiile in fraterie sau cu egalii si asteptarile culturale privind expresia emotionala (Fox si Calkin, 2003) 50 . Acesti factori declanseaza mecanismele prin care se stabilesc legaturile semnificative de atasament precum si dezvoltarea limbajului ca vehicul pentru intelegerea, manifestarea si managementul emotiilor. Astfel, daca la inceput copilul se bazeaza pe cei care-l ingrijesc pentru a-si regla emotiile, ulterior el isi internalizeaza cele invatate si experimentate in aceasta perioada, pentru perioada matura. Mai tarziu, personalitatea, capacitatea de rezolvare a problemelor si luarea deciziilor, calitatea relatiilor interpersonale, devin variabile importante in reglarea emotionala. Pons si colab. (2004) 51 arata ca intre 3 si 11 ani se dezvolta intelegerea emotionala la copii si descrie 9 arii ale acesteia: i) recunoasterea, care se refera la recunoasterea emotiei dupa expresia faciala; ii) cauzele externe, care se refera la intelegerea ca factorii externi influenteaza emotiile altora; iii) dorinta, se refera la intelegerea felului cum rezultatul emotional este influentat de dorinta altora, respectiv cum doi indivizi pot avea emotii diferite fata de aceeasi situatie din cauza ca au dorinte diferite; iv) credinta, realizarea faptului ca ceea ce crede un individ despre o situatie influenteaza reactia emotionala; v) amintirea, recunoasterea relatiei dintre memorie si emotie; vi) reglarea, intelegerea comportamentului sau strategiilor psihologice care regleaza emotiile; vii) ascunderea, adica copilul realizeaza care sunt discrepantele dintre ceea ce se exprima

50 Fox NA, Calkins SD (2003): The Development of self-control of emotion: Intrinsic and

extrinsic influences, Motivation and Emotion, 27(1): 7-26. 51 Pons F, Harris PL, de Rosnay M (2004): Emotion comprehension between 3 and 11 years: Developmental periods and hierarchical organization, European Journal of Developmental Psychology, 1(2): 127 – 152.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

emotional in afara si ceea ce este in interiorul individului; viii) mixarea, intelegerea ca o situatie poate sa evoce in mod simultan mai multe emotii, chiar emotii contrare; ix) moralitatea, intelegerea cum emotiile pozitive si negative rezulta din comportamentul acceptabil sau inacceptabil. La acestea s-ar mai adauga abilitatea de a denumi expresiile emotionale, identificarea situatiilor care solicita emotii, intelegerea regulilor care guverneaza infatisarea si exprimarea emotiilor si intelegerea emotiilor mixte (Barton, 2010) 52 . Pons si colab. (2003) 53 si Miller si colab. (2005) 54 leaga intelegerea emotionala de abilitatea copilului de a exprima verbal emotiile si consecintele lor si de a le eticheta, abilitate lingvistica care se dezvolta si ea cu varsta. Procesul de intelegere si reglare a emotiilor este asociat la copii si adolescenti cu o mai buna adaptare psihosociala iar o intarzierea sau distorsiunea a acetui proces predicteaza internalizarea sau externalizarea problemelor traduse de aparitia dificultatilor relationale si de comportament din perioada copilariei si adolescentei care se pot prelungi sau chiar agrava la varsta adulta. Este cert faptul ca copii si adolescentii isi maresc rezilienta si competenta sociala prin dezvoltarea procesului de reglare emotionala (Spinard si colab., 2006) 55 . O alta constatere importanta este ca dintre toate strategiile de reglare emotionala, cea care apare cea mai tarziu la tineri este mecanismul cognitiv de reevaluare a situatiei emotionale (McRae si colab. 2012) 56 . Exista ratiuni pentru a crede ca reglarea emotionala continua sa se schimbe si sa se dezvolte si de-a lungul perioadei adulte. Cresterea experientei in ceea ce priveste balanta cost-beneficiu a diferitelor forme de reglare a emotiilor este o alta variabila care se dezvolta cu varsta. Multe din aceste procese developmentale sunt consistente cu evolutia scopurilor individului cu varsta, precum cerinte sociale, individuale, conservarea sanatatii sau a familiei.

52 Barton V (2010): Psychosocial Adjustment, Emotion Understanding, and Emotion Regulation in Young Children with Nonverbal Learning Disabilities, Thesis Master of Arts in School Psychology at Mount Saint Vincent University Halifax, Nova Scotia, Canada

53 Pons F, Lawson J, Harris PL, de Rosnay M (2003): Individual differences in children’s emotion understanding: Effects of age and language, Scandinavian Journal of Psychology, 44(4): 347 – 353.

54 Miller AL, Gouley KK, Seifer R, et al (2005): Emotion knowledge skills in low-income elementary school children: Associations with social status and peer experiences, Social Development, 14(4): 637 – 651.

55 Spinrad TL, Eisenberg N, Cumberland A et al (2006): Relation of emotion-related regulation to children’s social competence: A longitudinal study, Emotion, 6(3): 498 – 510.

56 McRae K, Gross JJ, Weber J (2012): The development of emotion regulation: an fMRI

study of cognitive reappraisal in children, adolescents and young adults, SCAN, 7: 11-22.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

12. Reglarea emotionala si temperamentul

Regalea reactvitatii si reglarea emotionala automata sunt considerate ca facand parte din temperament. Rothbart si Bates (2006) 57 defineste temperament ca “diferentele individuale determinate constitutional in ceea ce priveste reactivitatea si auto-reglarea in

domeniul afectivitatii, activitatii si atentiei’. Indreptarea atentiei si inhibarea sau activarea comportamentului in mod implicit sau intentional sunt mecanisme sub controlul temperamentului. Aceste diferente se constituie devreme in dezvoltarea individului si de aceea au fost considerate ca avand o baza biologica. Pe masura dezvoltarii copilului, aceste diferente temperamentale se mai estompeaza, evidentiind astfel influenta ambiantei in

constitutia unui individ.

temperamentului la copiii mici: nivelul activitatii, abordare-evitare, dispozitie, adaptabilitate, prag, intensitate, distractibilitate, atentie-persistenta si ritmicitate. Mai tarziu au fost evidentiati factori care sunt constanti atat la copilul mic cat si la adulti precum frica, frustrarea, afectele negative, extraversia, senzitivitatea perceptuala si controlul intentional (Rothbart si Bates, 2006). Cu toate ca nu exista un consens asupra factorilor constitutivi ai temperamentului, majoritatea covarsitoare a autorilor considera ca emotionalitatea si reglarea emotionala se fac prin intermediul temperamentului si astfel sunt parte a constitutiei individuale.

Thomas si Chess (1977) 58 au identificat noua dimensiuni ale

13. Reglarea emotionala si varsta:

Teoriile developmentale sugereaza ca abilitatea de a regla emotii se imbunatateste cu varsta. Astfel, unii autori considera ca batranii se focalizeaza mai putin asupra emotiilor negative, isi amintesc mai putin experientele negative si raporteaza mai putine emotii negative (Charles si Carstens, 2007) 59 . Totusi, aceasta pare in contradictie cu constatarea ca aria prefrontala, cea care contribuie hotarator la reglarea emotionala, este regiunea cerebrala care pierdere un numar semnificativ de neuroni odata cu imbatranirea, lucru care ar trebuie sa se evidentieze in modificari emotionale aparute odata cu varsta. Un studiu riguros, utilizand metode obiective de psihofiziologie (de ex. masurarea reflexului la

57 Rothbart MK, Bates JE (2006): Temperament, in N Eisenberg (Ed.): Handbook of child psychology: Vol. 3. Social, emotional, and personality development (6th ed), New York: Wiley.

58 Thomas A, Chess S (1977): Temperament and development. New York: Brunner/Mazel.

59 Charles ST, Carstensen LL (2007): Emotion regulation and aging, in JJ Gross (Ed.): Handbook of Emotion Regulation,. New York: Guilford Press

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

sperietura si frecventa clipitului) a aratat ca in timp ce reactivitatea si modularea emotionala evaluate subiectiv sunt pastrate la batrni, reactivitatea masurata obiectiv arata ca ea descreste odata cu varsta (Gojmerac, 2009) 60 . Mai multi autori au raportat ca oamenii in varsta prezinta un sentiment de buna- stare mai mare si emotii negative mai putine comparativ cu tinerii. Urry si Gross (2010) 61 spun ca oamenii batrani cauta in mod spontan sa selecteze scopuri realiste, se le optimizeze si sa gaseasca sprijin pentru a compensa pierderile sau deficitele legate de varsta . Ei sugereaza ca oamenii in varsta cauta sa compenseze pierderea de resurse interne si externe prin selectarea si optimizarea de forme alternative de reglare emotionala si construiesc o lista de strategii emotionale pe care o prezentam in Tabelul Nr. 1. Astfel, oamenii batrani prevad mai bine emotiile intr-o situatie anticipata si sunt mai atenti la emotiile pozitive decat la cele negative.

14. Consecintele reglarii emotionale In mare se poate spune ca reglarea emotionala poate conduce la trei situatii in care se poate gasi emotia: reevaluarea, suprimarea sau nici o modificare. La randul lor, fiecare din acestea pot conduce la consecinte afective, cognitive si sociale experimentate de un individ.

Gross (2002) 62 conchide ca eforturile de reglare a emotiilor prin reevaluare sau supresie influenteaza intreaga traiectorie de raspunsului emotional si exista o asimetrie a consecintelor in functie de ce fel de metoda este folosita.

\

60 Gojmerac CB (2009): Age-related changes in emotion regulation using a startle modulation paradigm, PhD Thesis, Department of Psychology, University of Toronto

61 Urry HL, Gross JJ (2010): Emotion regulation in older age, Current Directions in Psychological Science, 19(6): 352-357

62 Gross JJ (2002): Emotion regulation: Affective, cognitive, and social consequences, Psychophysiology, 39:

281–291

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Strategia de

   

reglare

emotionala

Situarea

resurselor

   

Abilitatea de a prevedea emotiile intr-o situatie data

Intern

Cunoasterea compromisurilor asociate cu abordarea/evitarea unei

1. Selectarea

situatii

situatiei

 

Relatii cu oameni care incurajeaza implicarea in situatii positive

Extern

Mai putine roluri care ar implica situatii care sa genereze emotii negative

 

Intern

Cunoasterea acelor aspecte ale situatiei care conduc cel mai usor la modificarea emotiilor

2. Modificarea

 

situatiei

Abilitatea de a face un plan pentru modificarea situatiei

Extern

Accesul la oameni care pot ajuta la modificarea situatiei

 

Abilitatea de a forta un deznodamant deorit

 

Intern

Abilitatea de a deosebi informatiile positive de cele negative

3. Deplasarea

Abilitatea de a se focusa pe ce este important

atentiei

Extern

Acces la oameni care sunt pozitivi

Acces la situatii cu mai multi stimuli pozitivi decat negative

   

Abilitatea de a vedea diferit o anume situatie

4. Schimbarea

Intern

Memorie operationala pentru a tine o stare emotionala in minte

cogntiva

Control cognitiv

(reevaluarea)

Extern

Acces la oameni care sa ajute la generarea unor intelesuri positive ale situatiilor

   

Cunoasterea impactului expresiei emotionale asupra cuiva

Intern

Abilitatea de a tolera dicrepanta dintre experienta interna si cea externa a emotiei

5. Modularea

Abilitatea de a exercita un control voluntar asupra expresiei faciale si comportamentale a emotiei

raspunsului

 

Utilizarea sau accesul la activitati care influentreaza raspunsul

Extern

fiziologic (medicatie, relaxare, exercitii fizice)

Accesul la oameni cu model potrivit de expresie emotionala

Tabelul Nr. 1: Strategiile de reglare emotionala folosite de oameni in varsta

Astfel, indivizii care obisnuiesc sa regleze emotiile negative prin supresie prezinta o descrestere in expresia comportamentala a emotiilor, fara insa sa se modifice trairea subiectiva, dar aceasta poate sa conduca la cresterea raspunsului fiziologic si sa duca la experimentarea mai putin intens a emotiilor positive, in timp ce indivizii care regleaza emotiile prin reevaluare, prezinta o scadere a raspunsului subiectiv si fiziologic la emotiile negative si o crestere a trairii subiective si a expresiei comportamentale la emotiile pozitive. Dintre toate strategiile de reglare emotionala, reevaluarea prezinta un beneficiu semnificativ pentru individ, conducand la cresterea emotiilor pozitive in defavoarea celor

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

negative (McRae si colab., 2012) 63 si la detasarea subiectului de emotii nedorite (Shiota si Levenson, 2012) 64 . Individul doreste sa regleze emotiile in functie de scopurile lui si astfel exista situatii in care acesta cauta ca emotiile sa devina evidente sau chiar sa le intensifice, cu scopul de a obtine beneficii, precum relatii sociale mai stranse sau protectia altora. Pe de alta parte, s-a constatat ca supresia emotionala conduce la scaderea abilitatii individului de a performa cognitiv eficient, aceasta din cauza ca supresia “inghite” multe resurse cognitive, cum ar fi cele necesare cautarii de solutii, decizii si monitorizarea si corectia actiunilor in desfasurare si pentru ca solicita din plin memoria. Reglarea emotionala prin reevaluare cognitiva se petrece in fazele initiale ale generarii raspunsului emotional si este mai putin “costisitoare”, fiind in mare parte automata. Consecintele sociale trebuie interpretate prin prisma valorii expresiei emotionale in stabilirea relatiilor sociale. Astfel, se poate intelege ca diminuarea raspunsului emotional, atat pentru emotiile negative cat si pentru cele pozitive, poate conduce la mascarea mesajelor sociale folosite de individ in interactiune cu altii. Acesta este motivul pentru care supresia emotionala este un mecanism de reglare mai putin dorit in campul social, in timp ce reevaluarea cognitiva conduce la o modulare mult mai fina a emotiilor, care pot face individul sa fie adecvat si performant in variate contexte sociale. Abilitatea de reglare emotionala este cruciala pentru inteligenta emotionala. Conform parintilor conceptului, Mayer si Salovey (1997) 65 , inteligenta emotionala cuprinde patru abilitati inrudite intre ele, implicand procesarea informatiei emotionale: i) percepterea emotiilor, ii) utilizarea emotiilor pentru a facilita gandirea, iii) intelegerea emotiilor si iv) reglarea emotiilor proprii si a celorlalti. Aceste abilitati sunt esentiale pentru o interactiune sociala armonioasa pentru ca pe ele se bazeaza transferul de informatii, se comunica social si se coordoneaza intalnirea sociala (Keltner si Haidt, 2001) 66 .

63 McRae K, Ciesielski B, Gross JJ (2012): Unpacking cognitive reappraisal: Goals, tactics, and outcomes, Emotion, 12: 250-255.

64 Shiota MN, Levenson RW (2012): Turn down the volume or change the channel? emotional effects of detached versus positive reappraisal, Journal of Personality and Social Psychology, 103: 416-429.

65 Mayer JD, Salovey P (1997): What is emotional intelligence? in P Salovey, DJ Sluyter (Eds.): Emotional development and emotional intelligence, New York: Basic Books.

66 Keltner D, Haidt J (2001): Social functions of emotions, in TJ Mayne, GA Bonanno (Eds.): Emotions:

Current issues and future directions. Emotions and social behavior, New York: Guilford Press.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Cercetari diverse par sa evidentieze o legatura intre emotionalitatea pozitiva si modul de reglare a emotiilor, pe de-o parte si capacitatea de judecata morala pe de alta. Astfel, s-a evidentiat o relatie destul de stransa intre dispozitia pozitiva si abilitatea indivizilor de a rezona moral in diferite contexte sociale si faptul ca starea afectiva pozitiva furnizeaza conditii care sa creasca accesibilitatea si utilizarea abilitatilor cognitive necesare pentru o judecata morala. De asemenea, s-a constatat ca emotiile pozitive promoveaza interesul fata de altii si altruismul, pe cand cele negative ii fac pe oameni sa fie mai centrati pe propriile probleme, iar in caz de tensiuni sau conflicte, indivizii cu bun control emotional demonstreaza o capacitate crescuta de a lua decizii morale (Pagano si DeBono, 2011) 67 .

15. Reglarea emotionala si psihopatologia Tulburarea reglarii emotionale se constituie intr-un factor deasupra simptomelor si diagnosticelor, este ca un numitor comun al mai multor conditii psihopatologice si este de foarte multe ori situatia care conduce un individ sa consulte un psihiatru sau un psiholog. Se considera ca evaluarea tulburarilor de reglare emotionala este o cale mai adevarata ce conduce la un tratament tintit decat evaluarea simptomelor. Datele disponibile indica ca reglarea emotionala este asociata cu o varietate mare de conditii psihopatologice si ca ea poate fi considerata ca un factor relevant pentru aparitia, dezvoltarea, mentinerea acestora, cat si tratamentul lor, precum terapia dialectic- comportamentala sau cele bazate pe tehnicile “mindfulness”. Gross si Levenson (1997) 68 afirma ca mai mult de jumatate din entitatile clinice listate pe axa I si toate cele de pe axa II a DSM-ului implica o forma de dereglare emotionala, dar, din pacate, sunt putine studii care se faca legatura dintre tulburarile reglarii emotionale si modul cum acestea determina sau sustin diferite conditii psihopatologie. Istoric, interesul pentru controlul emotional in psihopatologie a fost generat de studiile asupra tulburarii borderline de personalitate, unde deficitul de reglare emotionala este considerat nucleul acestei conditii. Aceste studii au reprezentat un imbold pentru

67 Pagano V, DeBono KG (2011): The effects of mood on moral judgment: The role of self-monitoring, Journal of Applied Social Psychology, 41(12): 2928–2942. 68 Gross JJ, Levenson RW (1997): Hiding feelings: The acute effects of inhibiting positive and negative emotions, Journal of Abnormal Psychology, 106: 95–103.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

cercetari privind reglarea emotionala si in alte tulburari psihopatologice, precum in depresie, anxietate, tulburari alimentare, somatoforme, addictive si altele. Un studiu facut pe 530 indivizi cu varste cuprinse intre 18 si 77 ani arata ca problemele de reglare a emotiilor se exprima atunci cand sunt internalizate sub forma de ruminatie, panica, auto-critica excesiva, inhibitie sociala, retragere interpersonala, dificultati de atentie si concentrare, iar cand sunt externalizate, sub forma de agresivitate, consum abuziv de alcool/droguri, tulburari de alimentatie, comportament auto-destructiv si ideatie suicidara (Bradley si colab, 2011) 69 . Dintre tulburarile mentale cel mai des asociate cu lipsa de reglare emotionala, tulburarea borderline de personalitate detine capul de afis. Exista o mare cantitate de date care atesta ca lipsa controlului emotional asociat cu lipsa constientizarii, a claritatii emotiilor, a abilitatii de a tolera distressul si tendinta de a actiona conform emotiilor negative, cu cresterea comportamentului auto-daunator, ca si deficitul in abilitatea de a utiliza strategii cognitive, de a reinterpreta emotiile si situatiile generatoare, constituie trasaturile nucleare ale acestei tulburari (Niedtfeld si colab. 2010) 70 . Etiologia disfunctiei de reglare a emotiilor la indivizii cu TBP este vazuta ca rezultand din interactiunea dintre anomaliile biologice si ambianta invalidanta. Tulburarile biologice care stau la baza acestor disfunctii nu au putut fi niciodata evidentiate clar, dar se considera ca pot fi cauzate de factori genetici, injurii din viata intrauterina sau de evenimente traumatizante din copilarie. La acestia se adauga factori temperamentali si impulsivitatea, expresie a unui dezechilibru in relatia dintre sistemul limbic si ariile prefrontale. Aceste perturbatii duc la o vulnerabilitate emotionala sustinuta de hipersenzitivitatea la stimuli emotionali si trairea emotionala intensa cu revenire greoaie la calm. Trasaturile ilustrative ale acestui haos emotional includ instabilitatea afectiva, sentimente cronice de gol interior, manie intensa si necontrolabila, impulsivitate, emotii negative persistente, crize emotionale perpetue, instabilitate in relatiile cu altii, tendinta de auto-vatamare si suicid (McMain si colab. 2001) 71 . Pentru Linehan (1993) 72 , parintele terapiei dialectic-comportamentale, exista doua

69 Bradley B, DeFife JA, Guarnaccia C et al (2011): Emotion dysregulation and negative affect; Association with psychiatric symptoms, Journal of Clinical Psychiatry, 72(5): 685-691.

70 Niedtfeld I, Schulze L, Kirsch P, et al (2010). Affect regulation and pain in borderline personality disorder:

a possible link to the understanding of self-injury. Biological Psychiatry 2010; 68:383–391.

71 McMain S, Korman LM, Dimeff L (2001): Dialectical Behavior Therapy and the Treatment of Emotion Dysregulation, JCLP/In Session: Psychotherapy in Practice, 57(2): 183–196.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

mari caracteristici ale TBP: i) hiper-intensitatea/reactivitatea emotionala, care conduce la emotii foarte puternice si la aparitia acestora consecutiv unor stimuli de mica importanta, ii) proasta reglare emotionala cu deficit de control si/sau modulare a raspunsului emotional odata ce s-a declansat. Depresia este si ea conceptualizata ca o problema de reglare a emotiilor, indivizii depresivi raportand frecvent probleme de identificare a emotiilor, de tolerare a emotiilor negative si de gasire a strategiilor adecvate de control a emotiilor (Kring si Werner, 2004) 73 . Acestia prezinta un afect negativ ce exprima tendinta lor de a avea stari disforice, anxioase, ostilitate si negarea emotiilor pozitive. Si Holtzheimer si Mayberg (2011) 74 conceptualizeaza tulburarea depresiva ca o deficienta in reglarea emotionala, mai curand ca o tulburare a dispozitiei si din aceasta perspective ei cauta sa explice de ce rezultatul tratamentului depresiei este doar temporar, pentru ca nu se adreseaza nucleului tulburarii, adica dereglarii emotionale. In schimb subiectii bipolari experimenteaza o crestere persistenta a emotionalitatii pozitive si o tendinta mare de cautare a premierii, in fazele cu dipozitie afectiva elevate, si o sensibilitate la emotiile negative in fazele depresive, iar in ambele faze evidentiaza o capacitate redusa de reglare emotionala, indiferent de ce emotie ar fi vorba (Gruber si colab. 2012) 75 . Deficientele de reglare emotionala sunt o constanta si in tulburarile anxioase. Cele mai frecvente probleme sunt: inabilitatea de a identifica emotiile, reactivitate crescuta la emotiile negative, intoleranta distresului, tulburari in rememorarea experientelor emotionale, ineficienta reevaluarii cognitive ca si strategie de reglare emotionala, ineficienta copingului fata de sentimentele de frica (Berking si Wupperman, 2012) 76 . Suveg si colab. (2010) 77 construiesc modelul dereglarii emotionala din anxietate demonstrand pe un lot de 676 subiecti ca anxietatea este dobandita in procesul dezvoltarii individuale in

72 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. New York:

Guilford.

73 Kring AM, Werner KH (2004): Emotion regulation and psychopathology, in P Philippot and RS Feldman (Eds.): The regulation of emotion, Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates Publishers.

74 Holtzheimer PE, Mayberg HS (2011): Stuck in a rut: Rethinking depression and its treatment, Trends in Neurosciences, 34: 1-9.

75 Gruber J, Kogan A, Mennin D, Murray G (2012): Real-World Emotion? An experience sampling approach to emotion experience and regulation in bipolar I disorder, Journal of Abnormal Psychology (in press).

76 Berking M, Wupperman P (2012): Emotion regulation and mental health: recent findings, current challenges, and future directions, Behavioural Medicine, 25(2): 128-134. 77 Suveg C,, Morelen D, Brewer GA, Thomassin K (2010): The emotion dysregulation model of anxiety: A preliminary path analytic examination, Journal of Anxiety Disorders, 24: 924–930.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

relatia dintre trasaturile temperamentale individuale, precum inhibitia comportamentala, si ambianta emotionala parentala. Turk si colab (2005) 78 si Mennin si colab (2005) 79 au demonstrat ca indivizii cu tulburare anxioasa generalizata prezinta o crestere a intensitatii experientei subiective a emotiilor, o proasta intelegere a emotiilor, o reactivitate negativa la emotii si strategii maladaptative de control al emotiilor, prin care incerca un control cognitiv strans al emotiilor, incercare care se traduce printr-o stare de ingrijorare excesiva. In mod obisnuit se considera ca indivizii cu anxietate sociala prezinta o hiper-reactivitate emotionala, o inabilitate de reglare a emotiilor si o utilizare excesiva a evitarii stimulilor emotionali. Indivizii cu senzitivitate anxioasa mare au mai mare probablitate de a experimenta probleme de reglare emotionala precum ingrijorare, gandire catastrofica si stare de alerta anxioasa (Vujanovic si colab., 2008) 80 . Werner si colab. (2011) 81 utilizeza un interviu de evaluare a reglarii emotionale si gasesc ca indivizii cu anxietate sociala utilizeaza mult mai frecvent decat subiectii “normali” metodele de vigilenta-evitare a stimulilor emotionali si de supresie a raspunsului emotional. Tot ei prezinta si o deficienta in utilizarea strategiei de reevaluare cognitiva a situatiei generatoare de reactii emotionale negative, precum vorbitul in public, sustinerea unei idei proprii, etc. In cazul tulburarilor date de consumul de substante este bine stiut ca initierea si mentinerea consumului sunt legate in mare parte de incapacitatea subiectilor de a tolera emotiile negative si de a le regla sau evita (Cooney si colab. 1997) 82 . Chandley (2011) 83 studiaza relatia dintre senzitivitatea anxioasa, reglarea emotionala si copingul cu motivele

78 Turk CL Heimberg RG, Luterek JA, et al (2005): Emotion dysregulation in generalized anxiety disorder: A comparison with social anxiety disorder, Cognitive Therapy and Research, 29(1): 89–106.

79 Mennin DS, Heimberg RG, Turk CL, Fresco DM (2005): Preliminary evidence for an emotion dysregulation model of generalized anxiety disorderPreliminary evidence for an emotion dysregulation model of generalized anxiety disorder, Behaviour Research and Therapy 43: 1281–1310.

80 Vujanovic AA, Zvolensky MJ, Bernstein A (2008): The interactive effects of anxiety sensitivity and emotion dysregulation in predicting anxiety-related cognitive and affective symptoms, Cognitive Therapy Research, 32: 803-817.

81 Werner KH, Goldin PR, Ball TM et al (2011): Assessing emotion regulation in social anxiety disorder: The Emotion Regulation Interview, Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment, 33: 346–354.

82 Cooney NL, Litt MD, Morse PA, et al (2997): Alcohol cue reactivity, negative-mood reactivity, and relapse in treated alcoholic men, Journal of Abnormal Psychology, 106:243–250.

83 Chandley RB (2011): The Impact of Emotion Dysregulation on the Relationships among Anxiety Sensitivity, Coping Drinking Motives, and Alcohol-Related Outcomes in College Women, A Thesis for the degree of Master of Arts Department of Psychology, Miami University, Oxford, OH

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

de a bea alcool si gaseste cu indivizii cu dereglari emotionale si senzitivitate anxioasa au tendinta de a avea mai multe consecinte negative ale consumului de alcool. La fel se prezinta situatia si in cazul tulburarilor alimentare, in special in cazul bulimiei nervoase, unde consumul impulsiv si excesiv serveste ca mecanism de reglare a emotiilor negative (Smyth si colab. 2007) 84 . In general, persoanele cu tulburari alimentare au dificultati in identificarea emotiilor, tendinta de a evita emotiile si inabilitate de a accepta si controla emotiile (Berking si Wupperman, 2012) 85 . Tulburarile somatoforme au fost mereu legate de conceptual de alexitimie care traduce dificultatea de a identifica si descrie emotiile. Astfel, subiectii cu tulburari somatoforme au greutati in a identifica, denumi si exprima emotii si de a le controla prin strategii cognitive (Subic-Wrana si colab, 2010) 86 . Recent, Nolen-Hoeksema (2012) 87 intareste consideratiile de mai sus aratand ca tulburarile de reglare emotionala sunt mai frecvente la femei si astfel se poate explica prevalenta mai mare a tulburarilor depresive, anxioase, tulburarilor alimentare sau a tulburarilor somatofore la femei, exact categoriile psihopatologice unde deficitul de reglare emotionala a fost incriminat cel mai des. Femeile au tendinta de a experimenta, exprima si mentine emotiile, sunt focusate pe viata interna si cauta sa utilizeze diferite strategii de reglare a emotiilor precum ruminarea, reevaluarea, acceptarea, distragerea, in timp ce barbatii tind sa suprime sau sa evite experimentarea si expresia emotiilor, reglarea emotiilor este mai mult inconstienta si automata, si se angajeaza mai repede si activ in rezolvarea problemelor care au generat emotiile. Tulburarea de atentie/hiperactivitate este o tulburarea care persista la adulti in majoritatea cazurilor, unii autori sustinand chiar ca exista o suprapunere intre cele doua ipostaze, la copii si adulti; prevalenta afectiunii este 4% din populatia de adulti. Barkley

84 Smyth JM, Wonderlich SA, Heron KE, et al (2007): Daily and momentary mood and stress are associated with binge eating and vomiting in bulimia nervosa patients in the natural environment, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 75:629–638.

85 Berking M, Wupperman P (2012): Emotion regulation and mental health: recent findings, current challenges, and future directions, Behavioural Medicine, 25(2): 128-134.

86 Subic-Wrana C, Beutel ME, Knebel A, Lane RD (2010): Theory of mind and emotional awareness deficits in patients with somatoform disorders. Psychosomati Medicine, 72:404–411.

87 Nolen-Hoeksema S (2012): Emotion Regulation and Psychopathology: The Role of Gender, Annual Review of Clinical Psychology, 8:161–187.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

(2010) 88 face o analiza a simptomelor acestei entitati si constata ca dereglarea emotionala face parte din nucleul simptomatologic alaturi de problemele de atentie si hiperactivitate- impulsivitate. Astfel, persoanele cu aceasta afectiune prezinta un prag scazut la frustrare, nerabdare, manie ca rezultat al deficitului cognitiv de control al emotiilor. Impulsivitatea este expresia lipsei procesului de inhibitie si se refera la viteza cu care acestia reactioneaza la emotiile negative. Problemele emotionale la copii sunt comune si raspandite sub diferite etichete clinice care au condus la o oarecare confuzie. Aceasta confuzie este data de existenta problemelor comportamentale care sunt impartasite de diferite entitati clinice si de versatilitatea tabloului clinic al acestora. Se considera cu unul din cinci copii sufera de probleme emotionale si comportamentale care ii pot face sa implineasca criterii de diagnostic pentru o tulburare psihica si care sa duca la o afectare semnificativa a functionarii (U.S. Dept. Health and Human Services, 1999) 89 . In ultimii ani se asista la incercarea de a face oarecare ordine si au aparut diferfite entitati clinice noi precum tulburarea de dereglare a temperamentului (Temper dysregulation disorder) sau tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei (Disruptive mood dysregulation disorder). Tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei este o noua categorie psihopatologica introdusa in DSM-5 si poate fi considerata capul de afis al tulburarilor de reglare emotionala la copii. Principalul argument folosit de Asociatia Psihiatrilor Americani pentru introducerea aceastei categori in noua clasificare DSM-5 a fost trendul rapid crescator al diagnosticului de tulburare bipolara la copii si adolescenti. Astfel, diagnosticul de tulburare bipolara la copii si adolescenti in SUA in 2002-2003 a fost de 40 ori mai frecvent decat in de perioada 1994-1995 (Moreno si colab.) 90 , lucru care nu este decat o exagerare. Foarte des se intalnesc tulburari emotionale la copii si adolescenti in conditiile diagnosticelor de tulburare depresiva (4% din copii intre 9 si 17 ani), tulburare anxioasa (13% din copiii intre

88 Barkley R A, Murphy KR (2010): Deficient emotional selfregulation in adults with attention- deficit/hyperactivity disorder (ADHD): The relative contributions of emotional impulsiveness and ADHD symptoms to adaptive impairments in major life activities. Journal of ADHD and Related Disorders, 1(4): 5–

28.

89 U.S. Department of Health and Human Services (DHHS), Mental Health: A Report of the Surgeon General, (Rockville, MD: National Institute of Mental Health, 1999),

www.surgeongeneral.gov/library/mentalhealth/pdfs/c3.pdf.

90 Moreno C, Laje G, Blanco C, et al (2007): National trends in the outpatient diagnosis and treatment of bipolar disorder in youth, Archive of General Psychiatry, 64(9):1032–1039.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

9-17 ani), tulburare bipolara, tulburare de atentie cu hiperkinezie (3-5% din copii intre 9-17 ani) si tulburare opozitionala.(1-6% din copii intre 9-17 ani) (Koppelman, 2004) 91 . Acesti copii se recunosc prin faptul ca au tendinte de exces comportamental, raspuns impulsiv, prag scazut de frustrare si control inhibitoriu foarte scazut. Acesti tineri manifesta deficiente cognitive de auto-control, precum inabilitate de a amana gratificarea, tulburari de atentie si concentrare, de luarea deciziilor, de respectare a normelor si angajamentelor, conflictualitate cu autoritatea, rezultate academice precare, absenteism si abandon scolar.

16. Masurarea reglarii emotionale

In ciuda utilitatii masurarii capacitatii individuale de reglare emotionala, exista putine instrumente utilizabile din cauza greutatilor de constructie si dezvoltare a lor. Aceste

dificultati au izvorat din problemele inca existente in conturarea conceptului de reglare emotionala si din dificultatile in alegerea a ce si cum trebuie masurat. Alta problema este legata de instrumentele de auto-evaluare care au fost criticate pentru faptul ca subiectii trebuie sa raspunda de cat de constienti sunt de emotionalitatea lor si mai putin de cat de performanti sunt in reglarea acesteia. Cu toate acestea, sunt destule voci care spun ca instrumentele de auto-evaluarea sunt valabile si folositoare. Alta critica a instrumentelor de evaluare este legata de faptul ca ele masoara mai mult capacitatea de coping cu emotiile, fara sa specifice despre ce fel de emotie este vorba. Prezentam mai jos cateva din instrumentele de evaluare folosite in cercetare, dar care au si aplicabilitate clinica.

16. 1. Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative (General

Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR) dezvoltata de Catanzaro si Mearns (1990) 92 , este unul din instrumentele cel mai des folosite. Aceasta scala masoara credinta ca individul va fi capabil sa neutralizeze emotiile negative sau se le evite si sa le inlocuiasca cu unele pozitive si evalueaza si unele din strategiile pe care individul le-ar folosi in acest scop. Scala cuprinde 30 itemi scorati pe o scala Liker cu cinci ancore, de la 1 = dezacord total, la 5 = acord total. Scala este prezentata in Anexa Nr. 1. Conform autorilor, scala prezinta o buna stabilitate, consistenta interna si validitate discriminativa

91 Koppelman J (2004): Children with mental disorders: Making sense of their needs and the systems that help them, National Health Policy Forum, No.799, George Washington University, Washington, DC. 92 Catanzaro SJ, Mearns J (1990): Measuring generalized expectancies for negative mood regulation: Initial scale development and implications, Journal of Personality Assessment, 54: 546–563.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

comparative cu alte insturmente de evaluare. Scala a fost utilizata pentru evaluarea dereglarilor emotionale in depresie, unde coreleaza cu numarul de recaderi si cu numarul de tulburari comorbide cu depresia (Pfeiffer si colab, 2011) 93 . Scala a mai fost folosita in cazul subiectilor adictivi care au prezentat un nivel inalt de depresie, anxietate si intensitate a afectului (Thorberg si Lyvers, 2006) 94 sau pentru a vedea influenta leziunilor lobului frontal asupra reglarii emotiilor negative (Lyvers si colab. 2010) 95 . O critica a acestui instrument ar fi cea ca el evalueaza numai anumite modalitati de reglare a emotiilor si ignora aspecte precum constientizarea, intelegerea sau acceptarea emotiilor.

16. 2. Scala de masurare a meta-dispozitie - trasatura (Trait Meta-Mood Scale – TMMS) dezvoltata de Salovey si colab (1995) 96 , este instrument folosit doar ocazional in cazul tulburarilor de reglare emotionala. Scala este instrument care evalueaza diferentele inter-individuale in abilitatea de a percepe si manipula emotiile. Ea prezinta o serie de afirmatii referitoare la atitudinile si experienta unui individ cu emotiile sale, iar subiectul evaluat trebuie sa spuna cat de mult este de acord sau nu cu fiecare din acestea. Prin analiza factoriala, instrumentului i s-au decelat trei factori care constitnue tot atatea subscale:

atentie la emotie, claritatea perceptie emotiei si capacitate de a reface dispozitia psihica. Fiecare subscala demonstreaza o buna consistenta interna si validitate convergenta. Instrumentul evalueaza capacitatea de reglare emotionala si evitarea emotionala (Palmer si colab., 2003) 97 . Valoarea acestui instrument in studii clinice este totusi indoielnica si astazi el este mai mult folosit in studii despre inteligenta emotionala.

93 Pfeiffer N,

and major depressive disorder: The role of previous depressive episodes and comorbid mental disorders,

Kaemmerer A, Mearns J, et al (1011): Generalized expectancies for negative mood regulation

Psychopathology, 44: 152–157.

94 Thorberg FA, Lyvers M (2006): Negative mood regulation (NMR) expectancies, mood, and affect intensity among clients in substance disorder treatment facilities, Addictive Behaviors, 31(5): 811-820.

95 Lyvers M, Thorberg F, Ellul A, Bahr M (2010): Negative mood regulation expectancies, frontal lobe related behaviors and alcohol use, Personality and Individual Differences, 48(3): 332-337.

96 Salovey P, Mayer JD, Goldman SL, et al (1995): Emotional attention, clarity and repair: Exploring emotional intelligence using the trait meta-mood scale, in JW Pennebaker (Ed.): Emotion, Disclosure, and Health, Washington, DC: APA Books.

97 Palmer B, Gignac G, Bates T, Stough C (2003): Examining the structure of the trait meta-mood scale, Australian Journal of Psychology, 55(3): 154-158.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

16.3.

Scala dificultatilor in reglarea emotionala (Difficulties in Emotional

Regulation Scale – DERS) a fost dezvoltata de Gratz si Roemer (2004) 98 , scala reflectand dificultatile de reglarea emotiilor in urmatoarele domenii: i) constientizarea si intelegerea emotiilor, ii) acceptarea emotiilor; iii) abilitatea de angajare in comportament directionat pe un scop, iv) gasirea de strategii efective de reglare a emotiilor. Scala este de autoevaluare si contine 36 itemi, iar subiectul este invitat sa indice cat de des se intampla conditia indicata de fiecare item. Raspunsul se intinde de la 1 = aproape niciodata la 5 = aproape tot timpul. Scala este prezentata in anexa Nr. 2. Scorul inalt indica mari dificultati in reglarea emotionala. Analiza factoriala a scalei a dat o solutie cu 6 factori care arata fatetele multiple ale procesului reglarii emotionale: i) neacceptarea emotiei reflectand tendinta de a avea raspunsuri emotionale negative; ii) dificultatea in angajarea intr-un comportament directionat spre scop, care reflecta dificultatile in concentrare si indeplinirea sarcinilor cand se experimenteaza emotii negative; iii) dificultati in controlul impulsurilor si cuprinde itemii reflectand mentinerea controlului comportamentului cand se experimenteaza emotii negative; iv) lipsa de constiinta emotionala, care reflecta incapacitatea de sesizare si recunoastere a emotiilor; v) accesul limitat la strategii de reglare emotionala, care consta in itemi ce traduc credintele ca nu exista posibilitatea de reglare emotionala, odata ce individul este in necaz; vi) lipsa de claritate emotional, ce exprima masura in care un individ cunoaste emotiile pe care le experimenteaza. Scala a ezintato buna consistenta interna, cand s-au corelat itemii cu scorul total si o buna validitate de constructie, cand s-a corelat cu alte instrumente de masura ale reglarii emotionale; scala DERS prezinta si un indice de confidenta inalt la test-retest si o buna validitate predictive,calitati psihometrice care o recomanda ca o metoda de masurare robusta.

16.4. Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (General

Emotion Dysregulation Measure – GEDM) a fost dezvoltata de Newhill si colab. (2004) 99

98 Gratz KL, Roemer L (2004): Multidimensional assessment of emotion regulation and dysregulation:

Development, factor structure, and initial validation of the difficulties in emotion regulation scale, Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment,, 26(1): 41-54.

99 Newhill CE, Mulvey EP, Pilkonis PA (2004): Initial development of a measure of emotional dysregulation for individuals with Cluster B personality disorders, Research on Social Work Practice, 14: 443-449.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

si Newhill si colab. (2010) 100 cu scopul de a furniza o scala scurta bazata pe conceptul de dereglare emotionala formulat de Linehan (1993) 101 si destinata sa fie aplicata subiectilor cu tulburari de personalitate apartinand Cluster B din DSM-IV. Scala contine 13 itemi pe care subiectul trebuie sa-i coteze pe o scala Likert cu 5 ancore, scorul inalt evidentiand dereglare emotionala. Scala prezinta a buna consistenta interna si stabilitate in timp, iar la analiza factoriala a evidentiat trei factori: senzitivitate emotionala, raspuns emotional si recuperare lenta la starea de baza. Scala este prezentata in Anexa Nr. 3.

16.5. Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (Emotion Regulation

Questionnaire - ERQ) este un instrument cu 10 intrebari dezvoltat de Gross si John (2003) 102 . Autorii pornesc de la constatarea ca indivizii utilizeaza o gama larga de strategii de reglare a emotiilor si chestionarul cauta sa le identifice cu fiecare intrebare. In plus, chestionarul doreste sa evalueze si toleranta la experientele si emotiile negative. El cuprinde doua scale, scala de reevaluare si scala de supresie a emotiilor, ele identificand

doua din cele mai importante strategii de control al emotiilor. Fiecare intrebare este evaluata pe un continuum cu 7 trepte, de la dezacord total la acord total. Conform autorilor, chestionarul dovedeste un scor bun de confidenta la studiul test-retest. Mult mai recent, Melka si colab. (2011) 103 fac un studiu de confirmare a factorilor si proprietatilor psihomatrice ale acestui instrument pe un esantion de 1.188 subiecti; ei gasesc ca atat factorii cat si structura intrebarilor este valida pentru scopul pentru care a fost dezvoltat. Chestionarul este prezentat in Anexa Nr. 4.

16.6. Scala dereglarii emotionale (Emotion Dysregulation Scale –EDS) este un

instrument cu 24 itemi care a fost construit de Westen si Bradley (2008) 104 si care nu a fost

100 Newhill CE, Bell MM, Eack SM (2010): Confirmatory factor analysis of the emotion dysregulation measure, Journal of the Society for Social Work and Research,1(3): 159-168.

101 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. New York:

Guilford.

102 Gross JJ, John OP (2003): Individual differences in two emotion regulation processes: Implications for affect, relationships, and well-being, Journal of Personality and Social Psychology, 85: 348-362.

103 Melka SE, Lancaster SL, Bryant AR, Rodriguez BF (2011): Confirmatory factor and measurement invariance analyses of the Emotion Regulation Questionnaire, Journal of Clinical Psychology, 67(12):

1283—1293.

104 Westen D, Bradley B (2008): Emotion Dysregulation Scale, unpublished manuscript, www.psychsystems.net

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

niodata publicata, dar se poate gasi la addresa web a autorilor. Constructia scalei se inspira din teoria lui Linehan asupra dereglarii emotionale din tulburarea borderline de personalitate, iar autorii au folosit-o in cercetarile lor despre dereglarea emotionala din diferite tulburari psihopatologice, mai ales in tulburarea postraumatica de stress. Ei au demonstrat ca dereglarea emotionala nu se reduce la intoleranta sau senzitivitatea crescuta la emotii negative, ci se constituie intr-un concept distinct ce cuprinde dereglari emotionale, cognitive si comportanetale catacteristice unei multitudini de conditii psihopatologice (Bradley si colab. 2011) 105 si Westen (1999) 106 . Scala evalueaza domeniile

reglarii emotionale si fiecare item este scorat pe o scala Likert cu 7 puncte, de la 1 = nu e adevarat deloc, la 7 = foarte adevarat. Consistenta interna a scalei este foarte inalta (alpha =

0.97). Scala este prezentata in Anexa

Nr. 5.

16.7. Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire - CERQ) a fost dezvoltat de Garnefski si colab. (2001) 107 cu scopul de a crea un instrument specific pentru evaluarea strategiilor cognitive de reglare a emotiilor. Chestionarul distinge noua strategii cognitive de reglare, fiecare din ele referindu-se la ce s- ar gandi cineva care traieste amenintarea sau realitatea unui eveniment stresant. Acestea sunt: i) auto-blamarea, ii) blamarea altora, iii) ruminatia, iv) catastrofizarea, v) punerea in perspective, vi) refocalizarea pe pozitiv, vii) reevaluarea pozitiva, viii) acceptarea, ix) refocalizarea pe plan. Acest chestionar a permis efectuarea de studii care sa evidentieze relatiile dintre aceste strategii cognitive, precum auto-blamarea, ruminatia, catastrofizarea in diferite conditii psihopatologice, precum depresia, anxietatea, stress si manie, in functie de varsta. Aceste studii au aratat ca persoanele cu deficiente de reglare cognitiva a emotiilor negative sunt mai vulnerabile la tulburari psihopatologice si ca utilizarea acestor strategii, in special reevaluarea, face indivizii mai rezilienti in fata emotiilor negative. Chestionarul cuprinde 36 intrebari si fiecare din ele trebuie evaluata pe o scale Likert cu 5 ancore, de la 1 = aproape niciodata, la 5 = aproape totdeauna. Analiza

105 Bradley B, DeFife JA, Guarnaccia C et al (2011): Emotion dysregulation and negative affect; Association with psychiatric symptoms, Journal of Clinical Psychiatry, 72(5): 685-691.

106 Westen D (1998): Affect regulation and psychopathology: Applications to depression and borderline personality disorder, in W Flack, Jr., J Laird (Eds.): Emotions in psychopathology: Theory and research, New York: Oxford University Press.

107 Garnefski N, Kraaij V, Spinhoven P (2001): Negative life events, cognitive emotion regulation and depression, Personality and Individual Differences, 30: 1311–1327.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

componentelor principale arata o consistenta interna intre 0,68 si 0,83 si o validitate factoriala intre 075 si 0,87. Analiza de confidenta test-retest da o corelatie intinsa intre 0,40 si 0,60 (Garnefski si Kraaij (2007) 108 . In concluzie, CERQ poate fi considerat un instrument confident si valoros pentru evaluarea riscului indivizilor cu tulburari de reglare emotionala de a face depresie sau anxietate si pentru a dimensiona modalitatile terapeutice destinate lor. Chestionarul este prezentat in Anexa Nr. 6.

17. Diagnosticul tulburarilor de reglare emotionala Toate considerentele expuse pana acum ne-ar conduce la idea posibilitatii existentei unei entitati clinice care sa stranga laolalta toate conditiile psihopatologice in care dereglarea emotionala este elemental fundamental. Aceasta entitate clinica s-ar putea denumi tulburarea de dezechilibru emotional. Desi s-ar putea face o lista de simptome si construi criterii de includere in aceasta categorie, sunt si alte considerente, printre care polimorfismul si coerenta interna chestionabila a indicilor psihopatologici cuprinsi aici, ceea ce face ca acest “diagnostic” sa nu existe inca formal in nosologiile oficiale existente astazi, precum DSM-5 si ICD-11. Mai importanta pentru clinician este recunoasterea acestei conditii atunci cand un subiect se afla in evaluare clinica. Ignorarea acestor probleme va conduce la ratarea unei tinte terapeutice foarte importante si implicit la un deznodamant clinic imperfect. O problema care se ridica in acest punct al discutiei este unde se inregistreaza aceste tulburari emotionale odata descoperite in timpul examenului clinic al subiectului? Se pot ele inregistra la rubrica diagnosticului psihopatologic si sub ce titulatura? Din punctual meu de vedere existenta acestor probleme trebuie consemnata intr-o rubrica separata, in nota clinica; aici ele trebuie prezentate pe larg in cadrul discutiei psihopatologice, in formularea cazului si in formularea programului de tratament. In opinia mea, bine ar fi sa existe o axa dedicata tulburarilor emotionale in conditiile diagnosticului multiaxial din DSM-5 sau din ICD-11, unde sa se inregistreze in mod standardizat problema/problemele de reglare emotionala a subiectului, asa cum pe alte axe se trec streasorii psihosociali sau functionarea globala.

108 Garnefski N, Kraaij V (2007): The Cognitive Emotion Regulation Questionnaire: Psychometric features and prospective relationships with depression and anxiety in adults, European Journal of Psychological Assessment, 23(3):141–149.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Aceasta problema se poate pune si sub alt aspect. Istoric, entitatile clinice existente astazi in DSM si apoi aiurea au fost “presupuse” de Spitzer si colab. (1977) 109 si inserate in DSM-III. Colectivul lui Spitzer le-a identificat ca atare dupa ce unii autori, precum Fightner si colab. (1972) 110 le-au evidentiat cu putin timp inainte ca DSM-III sa apara. Dupa spusele lui Spitzer (2001) 111 , nu s-a inregistrat nici o proba evidenta ca aceste entitati exista cu adevarat, ci doar intuitia si experienta clinica a autorilor. Dupa aceasta data s-au scurs decenii de studii de “Reliability and Validity” (R & V) care nu au facut decat sa incerce sa dea drept de existenta acestor entitati clinice. Oricum, nici pana astazi nu s-a demonstrat fara tagada daca aceste entitati exista, pentru ca studiile de R & V s-au facut pe populatii clinice selectionate. Diagnosticul acestor entitati s-a facut in doua moduri:

categorial, pe baza criteriilor care le separa unele de altele, ca entitati diferite, si dimensional, pe baza severitatii anumitor conditii psihopatologice care pot fi gandite ca fiind plasate pe un continuum. Indiferent de modul de a defini, culege si interpreta simptomele prin aceste doua modalitati, se recunoaste ca severitatea, durata si numarul simptomelor pentru a face un diagnostic raman arbitrare (Westen, 2012) 112 . Acest mod de a distinge o entitate clinca a fost denumita “count and cutoff method” (numara si elimina) pentru ca se bazeaza pe un numar de criterii/simptome si pe un prag de severitate. Recent, Asociatia Psihiatrilor Americani si Organizatia Mondiala a Sanatatii (Reed si colab. 2011) 113 au facut o larga ancheta internationala printre 4,887 psihiatrii din 44 tari, care a avut ca scop sa deceleze modul prin care acesti profesionisti pun diagnosticul clinic pacientilor lor. Peste 60% din acestia au spus ca ei nu se bazeaza in diagnosticul lor pe criteriile selectionate in versiunile succesive ale nosologiilor oficiale, ci fac mental o comparare intre descrierea clinica de baza, numita si prototipica, si versiunea pe care o prezinta pacientul si le compara cat de aproape sau de departe sunt una de alta; acest mod de diagnostic se numeste “diagnosticul prototipic”. Diagnosticul prototipic are in principal

109 Spitzer RL, Sheehy M, Endicott J (1977): DSM-III: Guiding principles, in VM Rakoff, HC Stancer, HB Kedward (Eds), Psychiatric diagnosis, New York: Brunner/Mazel

110 Feighner JP, Robins E, Guze SB et al (1972): Diagnostic criteria for use in psychiatric research. Archives of General Psychiatry 26:57–63.

111 Spitzer RL (2001): Values and Assumptions in the Development of DSM-III and DSM-III-R: An Insider’s Perspective and a Belated Response to Sadler, Hulgus, and Agich’s “On Values in Recent American Psychiatric Classification”, Journal of Nervous and Mental Disease 189: 351–359.

112 Westen D (2012): Prototype diagnosis of psychiatric syndromes, World Psychiatry, 11(1): 16-21.

113 Reed GM, Correja JM, Esparza P et al (2011): The WPA-WHO Global Survey of Psychiatrists’ Attitudes Towards Mental Disorders Classification, World Psychiatry, 10(2): 118-131.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

trei beneficii: i) se bazeaza pe superioritatea experientei clinice in fata metodelor cantitative in agregarea conditiilor psihopatologice, facand o difernetiere intre punctul de vedere a clinicienilor si a cercetatorilor, ii) identifica formele subclinice si iii) rezolva problema co- morbiditatii care pune in discutie granitele unei entitati clinice. Metoda diagnosticului prototipic dezvoltata de Westen (Westen si colab. 2002 114 , Westen si Bradley, 2005 115 ) consta in comparatia pe care o face clinicianul intre descrierea clinica tipica a unei entitati clinice si prezentarea pacientului, pe baza careia stabileste ulterior un grad de concordanta (“goodness-of-fit”). In loc de a avea in minte mii de simptome posibile si a vedea care din ele sunt prezente la cazul de fata si apoi a le compara cu diferite liste de simptome specifice fiecarei tulburari mentale in parte, clinicianul face doar o comparatie intre naratiunea pacientului si descrierea prototip si vede daca cele doua descrieri se potrivesc, respectiv daca descrierea pacientului depaseste “pragul de caz”. In acest demers clinicianul foloseste observatia si interviul clinic, datele din inregistrari medicale anterioare si informanti proximali. In aceasta evaluare ”calitativ-clinica” pacientul se poate plasa pe o plaja ce cuprinde cinci eventualitati: 1) “nu se potriveste de loc” 2) “se potriveste indoielnic”, 3) “se potriveste putin”; 4) “se potriveste bine” si 5) “se potriveste foarte bine”. Pragul de “se potriveste putin” este pragul tulburarii subclinice, iar pragurile de la punctele 4 si 5 sunt cele dedicate existentei unei tulburari clinice justificabile. Recent, echipa lui Westen de la Emory University, Atlanta, Georgia (Defife so cilab. 2013) 116 a facut un studiu de validitate si confidenta a diagnosticelor portotipice comparate cu diagnosticul clinic bazat pe criteriile DSM-IV pentru tulburarea depresiva majora, tulburarea distimica, tulburarea bipolara, tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea de panica si tulburarea postraumatica de stres si gasesc ca exista o corelatie buna intre acestea, ceea ce arata ca diagnosticul prototipic este o alternative viabila la diagnosticele psihiatrice traditionale si chiar le depaseste pe acestea in prognozarea functionarii pacientului.

114 Westen D, Heim A, Morrison K (2002): Simplifying diagnosis using a prototype-matching approach:

implications for the next edition of the DSM, in: Beutler LE, Malik ML (Eds.): Rethinking the DSM: A psychological perspective, Washington: American Psychological Association.

115 Westen D, Bradley R (2005): Prototype diagnosis of personality, in: Strack S (Ed.): Handbook of personology and psychopathology, New York: Wiley.

116 DeFife JA, Peart J, Bradley B et al (2013): Validity of Prototype Diagnosis for Mood and Anxiety Disorders, JAMA Psychiatry, 70(2):140-148.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Diagnosticul prototipic resusciteaza notiunea de “clinic”, a ceea ce Meehl (1973) definea ca “informal, subiectiv, non-cantitativ, observational” in munca profesionistului, avand conotatii precum “judecati, deductii, credinte sau practici” (Westen si Weinberger, 2005) 117 ; Meehl nu credea in teoriile psihopatologice si cercetarile care nu reflecta imersia in munca clinica si spunea ca experienta clinica confera un anume fel de validitate atunci cand un clinician face o deductie diagnostica. Reinvierea clinicului face actuala revizuirea descrierilor clinice prototipice pe care Parnas (2012) 118 le denumeste “the core Gestalt”. Se anticipeaza ca ICD-11 va cuprinde numai descrieri prototipice ale entitatilor clinice, spre deosebire de DSM-V care cuprinde in special criterii de includere si excludere, si astfel se vor “impaca” sau nu acele nosologii care totusi impartasesc aceeasi “meta- structura” (Maj, 2011) 119 . Din acest punct de vedere a face diagnosticul tulburarii de reglare emotionala inseamna in mare parte a apela la metoda diagnosticului prototipic. Cum se prezinta un subiect cu probleme de reglare emotionala? De cele mai multe ori subiectul cauta sa usureze stradania clinicianului de culegere a simptomelor prin formularea plangerilor lui conform limbajului profesional, ranuntand la nararea autentica a trairilor lui per se. Astfel experientele emotionale ale subiectului cad in favoarea etichetelor profesionale de depresiv, anxios, nervos, suparat, agitat; mult mai rar subiectul va declara ca este instabil, impulsiv, emotional, necontrolat, incapabil de a se calma, usor de frustrat, etc. Pentru a preveni trecerea pe langa o problema asa de importanta, se recomanda clincianului sa introduca in interviul clinic explorarea activa si tintita a problemelor emotionale si a modului in care subiectul le constientizeaza, verbalizeaza, le experimenteaza, felul cum influenteaza comportamentul si reactiile lui fiziologice, felul cum interfera cu relatiile interumane, cu rezolvarea problemelor, calitatea vietii si sentimentul general de bunstare.

17.1. Tulburarile emotionale internalizate si externalizate In functie de cum tulburarile emotionale sunt exprimate ele pot fi impartite in internalizate, cand sunt reflectate in subiectivitate si externalizate, atunci cand sunt

117 Westen D, Weinberger J (2005): In Praise of Clinical Judgment: Meehl’s Forgotten Legacy, Journal of Clinical psychology, 61: 1257-1276.

118 Parnas J (2012): The core Gestalt of schizophrenia, World Psychiatry, 11(2): 67-69.

119 Maj M (2011): Psychiatric diagnosis: pros and cons of prototypes vs. operational criteria (Editorial), World Psychiatry, 10(2): 81-82.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

reflectate in comportament. In Tabelul Nr. 2 se prezinta cateva din aceste tulburari

emotionale.

Westen si colab. (2012) 120 fac o analiza factoriala a raspunsurilor a 1.201 psihiatrii

si psihologi clinicieni in vederea obtinerii unei descrieri prototipice a tulburarilor de

personalitate in functie de criteriul internalizarii si externalizarii tulburarilor emotionale si

obtin urmatoarea ierarhie:

Tulburari emotionale internalizate

Tulburari emotionale externalizate

Prezinta emotii puternice, prea intense fata de stimulul declansator

Prezinta comportament emotional intens (neliniste, agitatie, gesticulare, limbaj inadecvat, etc.)

Frecvent prezinta stari emotionale intense

Prezinta reactii vegetative intense la stimuli emotionali (transpiratii, roseate, respiratie rapida, piloerectie, etc.)

Are dificultati in reducerea intensitatii emotiei negative

Se emotioneaza comportamental foarte usor si des

Se calmeaza foarte greu, emotivitatea revine lent la starea de baza

Are dificultati in a-si controla/inhiba comportamentul emotional

Are dificultati in a recunoaste emotia pe care o traieste (de ex. a o numi corect)

Nu este constient si de reactiile lui comportamentale in situatii emotionale

Are dificultati in a intelege emotia pe care o traieste (de ex. ce, cum, de ce…)

Nu recunoaste la el sau la altii comportamentul emotional

Dovedeste toleranta scazuta la emotii negative

Are dificultati in a fi atent, este distractibil

Prag de frustrare scazut

Manifesta usor stari de manie

Labilitate emotionala exagerata

Prezinta impulsivitate si explozivitate

Nu crede in capacitatea de a-si controla emotiile

Prezinta momente de agresivitate directa sau indirecta

Vede in special stimulii negative din ambianta

Cu greutate se poate concentra asupra unei sarcini

Prezinta greutati in a induce o stare pozitiva

Stare de vigilitate crescuta

Tabelul Nr. 2: Exemple de internalizare si externalizare a problemelor de reglare emotionala

1. Factorul “Spectrul tulburarilor internalizate” ce cuprinde persoane cu trasaturi

depresive, anxios-evitante, dependent-victimizante, schizoid-schizotipale. Autorii

furnizeaza urmatoarea descriere generala a acestor persoane, furnizand si descrieri

120 Westen D, Shedler J, Bradley B, DeFife JA (2012): An empirically derived taxonomy for personality diagnosis: Bridging science and practice in conceptualizing personality, American Journal of Psychiatry, 169:

273-284.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

prototipice a fiecarui tip in parte, dar pe care nu le prezentam aici. “Sunt indivizi cronic susceptibi de o larga varietate de emotii dureroase, incluzand depresia, anxietatea,

vinovatia si jena. Tind sa fie autocritici si sa se simta inadecvati; sa fie inhibati si retractati si sa aiba dificultati in a-si exprima dorintele si impulsurile; sa fie pasivi si retrasi, neajutorati si slabi, ori sa se lase purtati de forte din afara controlului lor; sa rumineze asupra problemelor lor; au probleme in a recunoaste sau exprima mania, furia sau supararea si in locul acestora devin tristi, auto-critici si cu tendinta de a se auto-pedepsi (intorc mania asupra lor insisi); au frica de a fi rejetati sau abandonati si pot avea un sentiment penibil de gol interior; tind sa fie rusinosi si pot evita situatiile sociale de frica jenei si stanjenelii; se simt mereu in urma altora si pot prezenta un numar mic de prieteni sau cunoscuti”.

2. Factorul “Spectrul tulburarilor externalizate” cuprinzand subiecti cu trasaturi

antisociale, narcisiste si paranoide. Descrierea prototipica generala a acestora ar suna asa:

Indivizi cu tendinta de a fi maniosi, ostili, indiferent daca exprima agresivitate deschisa, episoade de furie sau un comportament opozitional; tind sa fie suspiciosi, sa aiba conflicte cu autoritatea si sunt inclinati sa intre in conflicte pentru putere; sa mentina animozitatea, resentimentul si sa reactioneze la stimuli insignifianti cu manie si jihniri; au lipsa de empatie fata de nevoile si sentimentele altora, se considera privilegiati si indreptatiti si tind sa aiba un sens exagerat al importantei proprii; sa blameze pe altii sau circumstantele pentru greselile lor; au capacitate redusa de a se vedea pe ei insisi, de a fi constienti de motivele si comportamentele lor si tind sa se simta tratati prost sau sa se victimizeze, mai curand decat sa recunoasca cum comportamentul si atitudinile lor au afectat pe altii; tind sa genereze animozitate si rejectie si au putini prieteni sau apropiati”.

3. Factorul “Borderline – dereglare emotionala” este entitatea tipica pentru

inabilitatea de reglare emotionala, impreuna cu o instabilitate a perceptiei selfului si a altora, ceea ce conduce la relatii intense si instabile, la acte impulsive si comportament auto-destructiv. Aceasta tulburare psihopatologica prezinta urmatoarea descriere prototipica conform lui Westen si colab.(2012): “acesti indivizi prezinta schimbari rapide ale emotiei care urca in spirala fara a fi controlate, conducand la tristete, anxietate si manie extrema; ei tind sa catastrofizeze, vad problemele ca dezastroase sau insolubile si sunt incapabili sa se calmeze fara ajutorul altei persoane; tind sa devina irationali cand

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

sunt cuprinsi de emotii si prezinta un declin al functionarii;au si un self instabil; atitudinile, valorile, scopurile si sentimentele fata de ei insisi sunt instabile, mereu schimbatoare si sunt inclinati sa aiba sentimente de gol interior; acesti indivizi prezinta instabilitate si in ce priveste viziunea asupra altora; cand sunt suparati au probleme in a percepe calitatile positive si negative in aceeasi persoana si acelasi timp, vazand doar extremele, in alb-negru; in consecinta, relatiile lor sunt instabile, haotice si rapid schimbatoare; le e frica sa fie abandonati sau rejetati, sa fie singuri si tind sa se ataseze repede si intens de altcineva; au tendinta de a se considera ca neintalesi, victimele altora sau tratati rau; ei genereaza emotii intense in altii si ii pot duce in roluri sau atitudini sau comportamente nepotrivite, aberante (de ex. sa fie nefiresc de cruzi sau sa faca eforturi eroice pentru a-i salva); de asemenea, ei pot genera conflicte sau animozitati intre oameni; tind sa actioneze impulsiv, auto-destructiv, auto-mutilant, suicidal, mai ales cand relatiile de atasament sunt in paricol sau deteriorate; munca, aranjamentele locative, viata lot in general este haotica si instabila”. 4. Factorul “stilul neurotic” cu subiecti obsesionali si histrionici. Western si colab (2012) spun: “Indivizii din acest grup nu prezinta acelasi nivel de afectare sau disfunctie ca cei descrisi in categoriile de mai sus si pot if considerati mai mult ca avand un stil caracterial decat o boala. Atunci cand trasaturile lor sunt de intensitate clinica ei se transforma in subiecti cu o tulburare de personalitate”.

17.2. Tulburarile emotionale din tulburarea borderline de personalitate Tulburarea borderline de personalitate (TBP) poate fi considerata prototipul unei tulburari psihopatologice care are in inima ei pierderea capacitatii de reglare emotionala. Majoritatea criteriilor de diagnostic ale TBP reflecta aceasta instabilitate emotionala data de incapacitatea de a modula afectul si a lasa emotiile sa scape de sub control, sa se schimbe rapid si sa iesa la suprafata sub forma intensa si nemodificata care sa duca la afectarea abilitatii de judecata si luarea deciziilor. Linehan (1993) 121 considera ca la originea acestei dereglari emotionale sta inabilitatea subiectilor cu aceasta tulburare de a procesa stimuli emotionali; senzitivitate exagerata la stimuli emotionali, reactivitatea

121 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. New York:

Guilford.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

crescuta si revenirea greoaie si tarzie la starea de baza, conducand la un tablou emotional nediferentiat si haotic. Zittel-Conklin si colab. (2006) 122 invita 117 clinicieni, dintre care 19% au fost psihiatrii si 81% psihologi, sa furnizeze o descriere clinica a unui subiect cu TBP pe care l- au avut in tratament. Conform descrierilor primite, subiectul cu TBP se caracterizeaza printr-o plaja larga de procese emotionale maladaptative, precum strategii de internalizare, de externalizare, instabilitate si confuzie emotionala, hiperreactivitate, comportament de evitare, impulsivitate, comportament auto-destructiv. Se disting mai multe tipuri de TBP: i) cu emotionalitate disforica si anxioasa, ii) cu dificultati de reglare a emotiilor negative si tendinta de a fi coplesit de aceste stari si iii) cu trasaturi histrionic-impulsive (impulsivitate si incapacitate de a amana gratificarea), iv) dereglat-internalizat (disforie, manie directionata spre sine, automutilare, ideatie suicidara, constrictie emotionala alternand cu revarsare emotionala) si v) dereglat-externalizat (manie indreptata catre altii, stare de beligeranta, tendinta de a controla si manipula pe altii). Se vede usor cum aceste trasaturi justifica terapia dialectic-comportamentala (Linehan, 1993) 123 ca fiind tintita catre aceste deficite ale reglarii emotionale ale subiectului cu TBP. In vederea identificarii structurii prototipice a tulburarilor psihopatologice in general si a celor de personalitate in special, Shedler si Westen (1998) 124 construiesc un instrument de evaluare numit “SWAP-200 Q-sort methode” care contine 200 descriptori ai personalitatii, emotionalitatii, comportamentului si functionarii unui subiect. Acest instrument este adresat clinicianului si nu este de fapt decat un ghid complex de interviu care ajuta profesionistul sa culeaga suficiente informatii pentru a putea descrie cat mai bine subiectul examinat, sa le ierarhizeze in functie de cat de descriptive sunt pentru acest individ, sa faca o descriere narativa a acestuia si apoi sa o compare cu o descriere prototipica de care poate fi apropiata sau departata. Cu acest instrument, Westen (1998) 125

122 Zittel-Conklin C, Bradley R, Westen D (2006): Affect regulation in Borderline personality Disorder, Journal oj Nervous and Mental Disease, 194: 69–77.

123 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. New York:

Guilford.

124 Shedler J, Westen D (1998): Refining the measurement of Axis II: A Q-sort procedure for assessing personality pathology, Assessment, 5: 335-355.

125 Westen D (1998): Affect regulation and psychopathology: Application to depression and borderline personality disorder, in WF Flack, JD Laird (Eds.): Emotions in Psychopathology: Theory and Research, New York: Oxford University Press.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

face o comparatie intre trasaturile emotionale ale unui grup de subiecti cu TBP si un grup

cu tulburare distimica, alcatuind astfel un clasament cu cele mai frecvente trasaturi

emotionale ale fiecarei categorii in vederea evidentierii discrepantelor dintre cele doua

tulburari (vezi Tabelul Nr. 3).

Ulterior Westen si Bradley (2005) 126 furnizeaza o lista a descriptorilor care conduc

la o descriere prototipica a tulburarii borderline de personalitate. Acesti descriptori sunt

ordonati in functie de scorul la analiza factoriala si sunt prezentati in Tabelul Nr. 4.

Tulburarea Borderline de Personalitate

Tulburarea Distimica

Se manifesta in mod auto-destructiv cand este suparat (de ex. conduce masina repede, impuls de auto-vatamare)

Tinde sa fie trist si nefericit

Tinde sa devina coplesit si dezorganizat de emotii

Tinde sa se simta inferior si rau in loc sa se supere pe altii

Tinde sa simta emotii negative intense (tristete, anxietate, vinovatie, etc.)

Incapabil sa utilizeze sau sa beneficieze de suportul sau sfaturile altora

Tinde sa foloseasca alcool/droguri cu scopul de a face fata la emotii sau situatii negative

Tinde sa se simta rusinat, jenat, umilit,

Tinde sa se simta trist si nefericit

Tinde sa se simta vinovat

Tinde sa fie anxios

Capabil se exprime impulsurile intr-un mod acceptabil social

Prezinta stari de disperare care pot tine cateva saptamani

Tinde sa exprima regrete

Are greutati in a-si aminti ceva pozitiv atunci cand are sentimente negative; cand lucrurile sunt negative totul este negativ

Capabil sa anticipeze probleme si sa dezvolte planuri realiste de rezolvare

Tinde sa se retraga din activitati cand este in distress

Tinde sa fie anxios

Tinde sa aiba ideatie suicidara sau sa faca tentative suicidare in distress

Tinde sa aibe emotii negative intense (vina, tristete,anxietate, etc.)

Tinde sa devina impresionat si emotional in circumstante care conduc la distress

Tinde sa rumineze asupra problemelor cand este necajit

Amintiri sau emotii neplacute apar din senin si invadeaza constiinta

Capabil sa ramana focalizat pe scopuri chiar cand este necajit

Adesea nu este constient de dorintele, nevoile si sentimentele sale

Adesea pare neclar asupra sentimentelor, dorintelor si nevoilor proprii

Tinde sa se simta rau sau inferior in loc sa se comporte adecvat fata de altii

Tinde sa evite confruntarile

Tinde sa doarma excesiv ca sa scape de distress

Capabil sa se linisteasca atunci cand este cu altii

Tabelul Nr. 3. Discrepante intre reactivitatea emotionala la subiectii cu TBP si tulburarea distimica (Westen, 1998) 127

126 Westen E, Bradley R (2005): Prototype diagnosis of personality, in S Starck (Ed.): Handbook of Personality and Psychopathology, New York; Wiley & Sons, Inc.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

- Emotiile tind sa creasca in spirala, in afara controlului, ducand la anxietate, tristete, excitatie sau manie extrema

- Lupta cu dorinta autentica de a se sinucide

- Este incapabil de a se calma sau relaxa cand este suparat, necesita ajutorul unei alte persoane pentru a-si regla emotia

- Tinde sa simta ca viata nu are sens

- Tinde sa faca repetate amenintari sau gesture suicidare, fie ca sa ceara ajutorul altora, fie ca sa manipuleze pe altii

- Tinde sa se simta nefericit, depresiv, disperat

- Tinde sa catastrofizeze, este inclinat sa vada problemele ca dezastre, fara solutie, etc.

- Tinde sa devina irational cand are emotii puternice ceea ce conduce la diminuarea nivelului obisnuit de functionare

- Tinde sa fie preocupat de moarte

- Tinde sa se simta gol sau plictisit

- Apare ca activitatile ii aduc putina placere, satisfactie, bucurie, sau deloc

- Tinde sa fie in mod deschis solicitant sau dependent, cere aprobare sau suport in mod excesiv

- Repetate retrairi sau reamintiri a experientelor traumatice trecute (de ex. amintiri nedorite sau vise repetate ale evenimentului traumatizant, se sperie de evenimente care se aseamana sau simbolizeaza experienta traumatica trecuta)

- Tinde sa se angajeze in comportament auto-mutilant (se taie, se arde, etc.)

- Tinde sa fie ostil si manios (constient sau inconstient)

- Tinde sa se simta ca ostracizat sau in spatele altora; se simte ca si cum nu ar apartine cu adevarat la nimic si nimeni

- Tinde sa se simta neinteles, prost tratat sau victima

- Tinde sa se simta inferior, inadecvat sau ca un invins

- Emotiile se schimba rapid si neprevazut

- Tinde sa se simta neajutorat, fara putere sau la indemana fortelor din afara controlului lui

- Tinde sa faca stari disociative sau de alterare a campului de constiinta cand este suparat (de ex. are sentimentul ca selful este strain sau nereal)

- Tinde sa aiba frica de a fi rejetat sau abandonat de persoane semnificative emotional

- Perceptia realitatii poate fi alterata sub stress (de ex. poate prezenta idei delirante)

Tabelul Nr. 4: Lista descriptorilor prototipici ai tulburarii borderline de personalitate (dupa Westen si Bradley, 2005).

Pentru comparare redam mai jos simptomele caracteristice unei tulburari borderline

de personalitate care se constituie si in criterii de diagnostic conform DSM-IV-TR:

- schimbari marcate si rapide ale dispozitiei cu perioade de tristete, iritabilitate si/sau

anxietate intense care dureaza ore sau cateva zile;

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

- solicitare constanta de atentie si cereri nerezonabile;

- prezinta comportament provocator;

- impulsivitate privind cumparaturi, sex, folosire de substate, alimentatie, conducerea de autovehicule;

- amenintari recurente de suicid si comportament auto-vatamator;

- relatii interpersonale intense si instabile cu interpretari extreme, trecand de la extrema valorizare la extrema devalorizare a persoanelor;

- marcata si persistenta viziune incerta despre sine, scopuri personale, prietenii si valori;

- sentiment cronic de plictiseala sau sentiment de gol interior cu distorsiunea sensului selfului;

- eforturi disperate de a evita abandonarea, fie reala sau imaginara, facute ori prin dramatizarea unei probleme sau ori printr-o criza emotionala/situationala. Pentru usurarea culegerii acestor simptome, Bohus si colab (2007) 128 construiesc o Lista de simptome borderline (Borderline Symptom List 23 - BSL-23), care este de fapt o scala de evaluare a simptomelor tulburarii borderline de personalitate, scala care este prezentata in Anexa Nr. 7. Aceasta lista prezinta 23 de simptome (probleme exmotionale internalizate) ce trebuie evaluate in functie de severitatea lor in ultima saptamana pe o scala Likeret cu cinci puncte si o lista de 11 comportamente (probleme emotionale externalizate) congruente cu acest diagnostic. O analiza factoriala a acestei scale a evidentiat sapte factori: autoperceptie, reglarea afectului, auto-distructie, disforie, singuratate, intruziune si ostilitate. Autorii afirma ca studiul de validitate si confidenta a dat note favorabile.

17.3. Tulburarile emotionale in tulburarile depresive Depresia este si ea conceptualizata ca o problema de reglare a emotiilor, mai curand decat o tulburare a dispozitiei (Holtzheimer si Mayberg (2011) 129 . Desi s-ar putea crede ca depresivii sunt sensibili si reactivi la experiente negative, Rottenberg si colab. (2002) 130 au

128 Bohus M, Limberger MF, Frank U et al (2007): Psychometric properties of the Borderline Symptom List (BSL), Psychopathology, 40:126–132.

129 Holtzheimer PE, Mayberg HS (2011): Stuck in a rut: Rethinking depression and its treatment, Trends in Neurosciences, 34: 1-9.

130 Rottenberg JM, Gross JJ, Wilhellm FH et al (2002): Crying threshold and intensity in major depressive Disorder, Journal of Abnormal Psychology, 111: 302–312.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

demonstrat ca ei raporteaza putine modificari atunci cand sunt expusi la stimuli negativi. La fel, dupa o meta-analiza facuta pe mai multe studii disponibile, Bylsma si colab. (2008) 131 arata ca indivizii depresivi prezinta un raspun emotional redus atat la stimuli negativi cat si la stimuli pozitivi, precum stimulari hedonice, filme amuzante sau imagini placute. Astfel, atenuarea raspunsului emotional pare sa fie principala strategie de reglare a emotiilor la depresivi (Ellis si colab. 2009) 132 . Bradley si colab (2006) 133 furnizeaza o sumedenie de descriptori caracteristici unei prezentari prototipice a unei caz de depresie. Intre acesti descriptori se pot distinge problemele emotionale legate de trairea depresiei si acestia sunt prezentati in ordinea greutatii lor in Tabelul Nr. 5.

Tinde sa fie nefericit, trist, disperat

Tinde sa se simta inadecvat, inferior si ca un invins

Apare ca traind putina placere, satisfactie sau bucurie in viata

Tinde sa se simta vinovat , jenat, rusinat

Tinde sa se blameze pe el insusi si sa se considere vinovat de ceea ce se intampla rau

Tinde sa se simta letargic, uzat, obosit si fara energie, golit si plictisit

Tinde sa creada ca viata san nu are inteles

Tinde sa fie auto-critic, sa seteze standarde nerealiste pentru el insusi si sa fie intolerant cu defectele umane

Se lupta cu dorinta autentica de a se sinucide

Tinde sa aibe preocupari legate de moarte

Tinde sa “catastrofizeze”, este inclinat sa vada problemele ca dezastroase si nerezolvabile

Tinde sa se simta anxios, neajutorat, fara putere si la indemana situatiilor din afara controlului propriu

Tinde sa fie putin interesat de nevoile personale, nu se simte indreptatit sa obtina sau sa ceara ceea ce doreste sau merita

Apare ca fiind dornic sa se pedepseasca, sa creeze situatii care conduc la nefericire sau sa evite in mod active oportunitatile pentru placere sau gratificare

Tinde sa fie pasiv si neincrezator in sine

Tinde sa-i fie frica de abandon si rejectie de catre persoanele de care se simte legat emotional

Tinde sa fie supus, avind dorinta de a avea ajutor si aprobare

Tabelul Nr. 5: Descriptorii prototipici pentru depresie (dupa Bradley si colab. 2006)

131 Bylsma M, Morris BM, Rottenberg JM (2008). A meta-analysis of emotional reactivity in major depressive disorder, Clinical Psychology Review, 28(4): 676-691.

132 Ellis AJ, Beevers CG, Wells TT (2009): Emotional dysregulation in dysphoria: Support for emotion context insensitivity in response to performance-based feedback, Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, doi:10.1016/j.jbtep.2009.05.

133 Bradley R, Shedler j, Westen D (2006): Is the appendix a useful appendage? An empirical examination of depressive, passive-aggressive (negativistic), sadistic, and self-defeating personality disorders, Journal of Personality Disorders, 20(5):524–540.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

17.4.

Tulburarile emotionale in tulburarea bipolara

Cercetari experimentale si clinice evocate de Gruber si colab. (2012) 134 au aratat ca subiectii bipolari prezinta o crestere persistenta a emotionalitatii pozitive si comportament de cautare a premierii. Ei prezinta si o reactivitate sporita la stimuli pozitivi sau hedonici, iar durata afectului pozitiv este mai lunga decat la subiectii indemni. Tot ei prezinta reactii fiziologice mai intense (de ex. cresterea frecventei respiratiei si cardiace) dupa stimulari positive. Bipolarii mai prezinta si o lentoare in revenirea la calm dupa ce au fost stimulati emotional. In ceea ce priveste metodele de control emotional, bipolarii fac eforturi mai

mari ca sa se angajeze in strategii cognitive de reglare emotionala precum reevaluarea, supresia si ruminatia. Bipolarii nu par sa difere de subiectii indemni cat priveste raspunsul subiectiv, comportamental, cognitiv si neurofiziologic la stimulari negative, precum critica sau feedback negative (Gruber si colab, 2013) 135 . In concluzie, bipolarii, mai ales cei de tipul I, prezinta o sensibilitate crescuta si prelungita la stimuli emotionali pozitivi si nu releva nici o particularitate referitor la raspunsul la emotii negative in diferite contexte.

17.5. Tulburarile emotionale in tulburarile anxioase

Mai multe studii au demonstrate ca subiectii cu tulburare anxioasa generalizata au reactii emotionale care sunt mult mai rapide si mai intense ca subectii indemni. Frecvent ei experimenteaza emotii negative puternice care sunt initiate de evenimente care lasa indiferenti pe alti oameni. La fel expresivitatea lor emotionala este mai mare ca la altii. Acesti indivizi percept relatiile lor cu persoane semnificative ca fiind afectate de emotionalitatea lor specifica si de stilul lor interpersonal caracterizat ca evitant, nonasertiv, rece si vindicativ (Mennin si colab. 2009) 136 . Indivizii cu tulburare anxioasa generalizata manifesta dificultati in identificarea emotiilor precum manie, tristete, frica, dezgust sau bucurie, nu pot sa le diferentieze, prezinta un grad de confuzie emotionala si de sentientul de a fi coplesiti de emotii, drept pentru care pentru ei emotiile nu sunt un semnal adaptativ, ci mai curand un prilej de teama. Ei nu poseda strategii corecte de reglare emotionala, au

134 Gruber J, Kogan A, Mennin D, Murray G (2012): Real-World Emotion? An experience sampling approach to emotion experience and regulation in bipolar I disorder, Journal of Abnormal Psychology (in press).

135 Gruber J, Purcell AL,.Perna MJ, Mikels JA (2013): Letting go of the bad: Deficit in maintaining negative, but not positive, emotion in bipolar disorder, Emotion, 13(1): 168-175.

136 Mennin, DS, McLaughlin KA, Flanagan TJ (2009): Emotion regulation deficits in generalized anxiety disorder, social anxiety disorder, and their co-occurrence, Journal of Anxiety Disorders, 23: 866–871.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

un control emotional rigid si foloseste ingrijorarea, simptomul principal al tulburarii, ca un mod de coping. Teama experientelor emotionale si frica de a pierde controlul, asociate cu simptomele anxioase, se transforma in ingrijorare cronica. Dupa Mennin si colab (2205) subiectii cu tulburare anxioasa generalizata prezinta patru feluri de deficiente de reglare emotionala: i) intensitate crestuta de traire a emotiilor, ii) dificultati de identificare, descriere si clarificare a experientelor emotionale, iii) inclinatie spre reactivitate cognitiva negativa cu evaluare catastrofica a consecintelor emotiilor de orice fel, iv) dificultati de a lasa emotiile sa se exteriorizeze (Mennin si colab. 2005) 137 . Cu toate ca subiectii cu anxietate sociala sunt caracterizati de simptome specifice precum frica de evaluare negative si frica si evitarea unor situatii sociale specifice, ei prezinta unele asemanari emotionale cu subiectii cu anxietate generalizata. Acestia se caracterizeaza in special prin expresivitatea scazuta a emotiilor positive, dau putina atentie emotiilor lor si au dificultati in a intelege si descrie emotiile lor; comparativ cu subiectii cu anxietate generalizata, acestia sunt mai putin reactivi la emotiile negative (Turk si colab. 2005 ) 138 .

17.6. Tulburarile emotionale in tulburarea de atentie cu hiperkinezie la adulti

Tulburarea de atentie cu hiperkinezie (ADHD) este identificata din ce in ce mai mult la adulti si prevalenta ei este astazi apreciata la 4% din populatie. Din punct de vedere a teoriei reglarii emotiilor, ADHD se caracterizeaza prin incapacitatea subiectilor de a-si inhiba emotiile, impulsivitate emotionala, sensibilitate la frustrare, nerabdare, manie, incapacitate de amanare si prost control cognitiv al emotiilor. Conform studiilor lui Mitchell si colab. (2012) 139 impulsivitatea emotionala, caracteristica important a acestei afectiuni, este sustinuta de perturbari in mecanismele de reglare emotionala. Dupa Barkley (2001) 140 deficitele in autoreglarea emotionala la

137 Mennin DS, Heimberg RG, Turk CL, Fresco DM (2005): Preliminary evidence for an emotion regulation deficit model of generalized anxiety disorder. Behaviour Research and Therapy, 43: 1281–1310.

138 Turk CL Heimberg RG, Luterek JA, et al (2005): Emotion dysregulation in generalized anxiety disorder:

A comparison with social anxiety disorder, Cognitive Therapy and Research, 29(1): 89–106.

139 Mitchell JT, Robertson CD, Anastopolous AD et al (2012): Emotion Dysregulation and Emotional Impulsivity among Adults with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder: Results of a Preliminary Study, Journal of Psychopathology and Behavioral Assessement, DOI 10.1007/s10862-012-9297-2.

140 Barkley R A (2001): ADHD and the nature of self-control. New York: Guilford.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

indivizii cu ADHD, indiferent ca sunt adulti sau copii, se manifesta prin trei caracteristici esentiale: i) impulsivitatea emotionala caracterizata prin prag scazut de frustrare, nerabdare, manie, reactii rapide, excitabilitate crescuta), ii) deficitul de modelare a reactiei emotionale (ineficienta in eforturile de calmare, dificultati de a induce o stare pozitiva), iii) afectarea motivatiei si activarii in cazul nevoii de comportament dirijat spre un scop.

17.7. Tulburarile emotionale la copii si adolescenti

Center for Mental Health Services (2003) estimeaza ca 4,5 pana la 6,3 milioane de copii si adolescenti in USA au probleme serioare emotionale, care submineaza in mod semnificativ functionarea in familie, scoala si comunitate (http://www.mentalhealth.org/cmhs/childrenscampaign/ccmhs.asp) . Conceptul de tulburari externalizate si internalizate vine sa infatiseze cum tulburarile emotionale se reflecta in viata unui subiect, astfel tulburarile internalizate se refera la subiectivitatea individului iar cele externalizate la comportamentul lui (Gjone si Stevenson, 1997) 141 . Acest lucru se vede foarte bine la copii si adolescentii despre care vom vorbi mai jos.

17.7.1. Tulburarile externalizate sau de comportament la copii si adolescenti Aceste tulburari sunt subsumate categoriei de tulburare comportamentala disruptiva, care cuprinde tulburarea de atentie cu hiperkinezie, tulburarea opozitionala si tulburarea de comportament la copii si adolescenti. Aceste tulburari sunt foarte importante prin severitatea afectarii rezultatelor academice, a relatiilor cu parintii si profesorii, prin afectarea relatiilor cu egalii sau prin interferenta cu normele sociale si morale. In ciuda semnificatiei ei clinice si sociale, utilitatea acestei grupe este limitata din cauza heterogenitatii tabloului clinic si comorbiditatii frecvente cu depresia, anxietatea, uzul de substante si dificultatilor de invatare. In dorinta de a face oarecare ordine, DiLallo si colab.

141 Gjone H, Stevenson J (1997): The association between internalizing and externalizing behavior in childhood and early adolescence: genetic of environmental common influences? Journal of Abnormal Child Psychology, 25(4): 277-286.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

(2009) 142 semnaleaza rolul temperamentului si personalitatii in generarea acestor tulburari

si pe baza raspunsurilor a 293 psihiatrii si psihologi clinicieni incearca sa gaseasca o

descriere prototipica a tulburarilor disruptive la copii si adolescenti. Cei 293 clinicieni si-au

descris clientii conform descriptorilor furnizati de scala SWAP-200 Q-sort, versiunea

pentru copii si adolescenti (Westen si colab. 2005) 143 . Pe baza analizei rapoartelor primite,

autorii contureaza trei tipuri de adolescenti cu tulburare disruptiva de comportament:

psihopatic, retras social si impulsiv (vezi Tabelul Nr. 6).

Adolescentul cu tulburari de comportament – tipul psihopatic

Adolescentul cu tulburari de comportament – tipul retras social

Adolescentul cu tulburari de comportament – tipul impulsive

Tinde sa intre in lupta pentru putere cu adultii

Lipsa de abilitati sociale, tine sa sa simta nepotrivit, jenat, incomod sau stangaci in situatii sociale

Pare inhibat in urmarirea scopurilor sau succeselor; aspiratiile sau realizarile tind sa fie sub potentialul lui

Tinde sa blameze pe altii pentru propriile insuccese sau greseli; tinde sa creada ca problemele lui sunt cauzate de factori externi

Pare sa aiba o plaja limitata de emotii

Este usor de frustrat; abandoneaza repede

Tinde sa fie rezvratit, rebel si recalcitrant in fata autoritatii

Tinde sa se simta ca rejetat sau secundar, ca si cum nu ar apartine la nimic si nimeni

Tinde sa abuzeze de droguri ilicite

Are un exagerat sens al importantei, tinde sa braveze sau sa fie ostentativ

Lipsa de prietenii stranse sau alte relatii

Tinde sa fie lipsit de credibilitate si responsabilitate (de ex. lipseste de la scoala sau nu-si achita obligatiile)

Tinde sa fie critic cu altii

Tinde sa se simta ignorat, negat si evitat de egali

Tinde sa fie plictisit

Tinde sa exprime manie intensa, necontrolata si exagerata intr-o situatie

Problemele psihologice interfera cu functionarea adecvata la scoala sau in alte activitati

Promite sa se schimbe, dar apoi trece la comportamentul anterior disfunctional; face ca alti oameni sa creada ca “de data aceasta este altfel”

Tinde sa fie manios sau ostil (constient sau inconstient)

Tinde sa exprime agresivitate in mod pasiv sau indirect (de ex. face greseli, amana, uita, devine iritabil sau posac, etc.)

Tinde sa simta ca este inadecvat, inferior sau ca a pierdut

142 DiLallo JJ, Jones M, Westen D (2009): Personality subtypes in disruptive adolescent males, Journal of Nervous and Mental Disease, 197: 15–23.

143 Westen D, Dutra L, Shedler J (2005): Assessing adolescent personality pathology, British Journal of Psychiatry, 186:227–238.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Tinde sa reactioneze la critica cu sentimente de manie sau sa umileasca

Pare copilaros pentru varsta lui (de ex. actioneaza ca un copil mai mic sau isi alege parteneri mai mici ca varsta)

Tinde sa obtina admiratia altora

Vrea sa fie superior altora, vrea sa fie numarul unu, investeste putin in valorile morale

Tinde sa fie pasiv si neincrezator in sine

Tinde sa fie sugestibil sau usor influentabil

Tinde sa distruga lucruri sau sa devina fizic periculos cand este manios

Nu este elocvent sau fluent verbal; are o capacitate limitata de a-si exprima selful in cuvinte

Lipsa unei imagini stabile a cine este (de ex. atitudini, valori, scopuri, sentimente despre sine instabile )

Pare sa obtina placere sau satisfactie din a fi sadic, agresiv, sau daca face “bascalie” de altii (constient sau inconstient)

Tinde sa fie tinta “bascaliei” sau smecheriei altora

Are putina constiinta asupra motivelor comportamentului sau, este incapabil sa ia in considerare explicatii diferite ale experientelor proprii

Tinde sa nu arate respect cu privire la drepturile, proprietatea sau siguranta altora

Tinde sa intre in lupta pentru putere cu adultii

Tinde sa actioneze impulsiv, fara sa ia in considerare consecintele

Tinde sa provoace reactii extreme sau sa determine emotii puternice la altii

Aparenta sau manierele par ciudate (de ex. cum e imbracat, igiena, postura, contactul vizual, ritmul vorbiri, etc. par oarecum stranii si nepotrivite)

Tinde sa se angajeze in comportament in afara legii sau criminal

Tinde sa caute putere sau influenta asupra egalilor

Are putina empatie, nu este capabil sa inteleaga sau sa raspunda la nevoile sau sentimentele altora, pana nu coincide cu ale sale

Tinde sa se simta neajutorat sau la indemana circumstantelor exterioare

Pare sa se simta privilegiat sau indreptatit, asteapta tratamente speciale

Tinde sa fie rusinos sau rezervat in situatii sociale

Tinde sa se simta gol in interior

Nu are remuscari pentru daunele sau ijuriile cauzate altora

Are putina constiinta asupra motivelor comportamentului, etc. este incapabil sa ia in considerare explicatii diferite ale experientelor proprii

Problemele psihologice interfera cu functionarea adecvata la scoala sau in alte activitati

Cauta sa domine pe cineva important pentru el (de ex. frate/sora, prieten/prietena, parinte) prin violenta sau intimidare

Tinde sa fie inhibat sau retras; are dificultati in a recunoaste sau exprima dorintele sau impulsurile

Tinde sa se inconjoare de colegi delicventi sau profound alienati

Tinde sa actioneze impulsiv fara sa ia in considerare consecintele

Tinde sa se simta inadecvat, inferior sau ca un invins

Tinde sa se simta nefericit, trist sau disperat

Tabelul Nr. 6: Descriptorii prototipici pentru adolescenti cu tulburari de comportament (dupa DiLallo si colab. 2009).

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

In aceasta sectiune vom discuta pe scurt si despre tulburarea borderline de personalitate, tulburarea bipolara, tulburarea de atentie cu hiperkinezie si categoria noua introdusa de ultima versiune a DSM, tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei (Disruptive Mood Dysregulation Disorder). Tabloul clinic si criteriile de diagnostic pentru tulburarea borderline de personalitate sunt quasi-identice intre adulti, copii si adolescenti. Exista doar o precautie in cazul acestora din urma, simptomele caracteristice trebuie sa fi durat cel putin un an pentru a se pune acest diagnostic. Acesti tineri reactioneaza intens la stimuli emotionali, sunt istabili, se calmeaza greu, sunt inpredictibili si versatili in relatii, sunt manipulativi, suspiciosi, qverulenti, apar imaturi pentru varsta lor si prezinta un comportament auto-vatamator. Tulburarea bipolara la tineri a fost mult timp un fel de cos in care s-au pus toate conditiile in care acestia au prezentat tulburari de reglare emotionala si reactivitate crescuta; se poate spune ca a existat chiar o inflatie de diagnostice de tulburare bipolara, in ciuda criteriilor de diagnostic destul de precise. Din punct de vedere emotional, copii si adolescentii cu tulburare bipolara prezinta dificultati in controlul impulsurilor agresive, tulburari de somn, anxietate si senzitivitate crescuta, inabilitate de a-si controla mania. Dintre simptomele cele mai comune ale unui adolescent cu tulburare bipolara mentionam:

i) tulburari ale dispozitiei, precum exprimarea veseliei intr-un mod neuzual, uneori grotesc sau vulgar, crize de nerevozitate si iritabilitate: ii) tulburari comportamentale precum tulburari de somn, fuga de idei si presiunea vorbirii, probleme de concentrare si distractibilitate, asumarea de riscuri neobisnuite, comportament dezinhibat si preocupari legate de sex (Axelson si colab. 2006) 144 . Rucklidge (2006) 145 arata ca copii cu tulburare bipolara au un deficit de reglare a maniei comparativ cu alti copii. Adolescentii cu tulburare bipolara sunt mai predispusi sa exprimenteze mania la nivel fiziologic, sunt mai provocatori, rumineaza mai mult asupra stimulilor emotionali si manifesta agresivitate. Tulburarea de atentie cu hiperkinezie (ADHD) la copii si tineri este privita ca o tulburare a autoreglarii generale a unui individ, fie el tanar sau batran. Copii cu ADHD

144 Axelson D, Birmaher B, Strober M, Gill MK et al (2006): Phenomenology of children and adolescents with bipolar spectrum disorders, Archives of General Psychiatry, 63(10): 1139-1148.

145 Rucklidge J (2006): Psychosocial functioning of adolescents with and without paediatric bipolar disorder, Journal of Affective Disorders, 91: 181–188.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

prezinta o perturbare emotionala evidenta, cu reactii intense la stimuli emotionali, impulsivitate si cu o afectare a auto-controlului. De exemplu, Casey (1996) 146 gaseste ca acesti copii cu ADHD prezinta o expresie faciala si schimbari faciale mai evidente decat ceilalti copii, cand au emotii sau joaca jocuri emotionale. Ei nu au abilitatea sa recunoasca emotiile sau sa aleaga strategii pentru controlul lor, nu pot raspunde corect la frustrari, contrarietati, criticism, evenimente negative (Walcot si Landau, 2004) 147 . In schimb prezinta foarte des stari de dezinhibitie si incapacitate de amanare, cauta senzatiile si isi asuma riscuri. In linii mari, copii si adolescentii cu ADHD prezinta doua mari categorii de probleme (Barkley, 1997) 148 : i) probleme de atentie cu afectarea sustinerii focusului, incapacitate de a rezista la stimuli distractivi, deficienta de a se reangaja in sarcina, afectare a memoriei operationale, stare de alerta crescuta si ii) probleme de impulsivitate si hiperkinezie cu luarea de decizii impulsive, incapacitate de a amana gratificarea, ignorarea consecintelor, motricitate si comportament verbal excesiv, neliniste si agitatie, deficienta de auto-reglare a comportamentului si impulsivitate emotionala. Tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei este o entitate clinica noua, introdusa in versiunea DSM-5, care vine sa puna un pic de ordine intre tulburarile emotional explosive si impulsive si care au fost mult timp etichetate in mod abuziv ca tulburari bipolare sau ca ADHD. Acesti copii prezinta frecvente eruptii temperamentale care interfera cu abilitatea de functionare in general si mai ales cu autoritatea parentala sau scolara. La inceput au fost diagnosticati ca bipolari, dar s-a vazut in studii follow-up ca ei nu dezvolta tulburare bipolara la varsta adulta. Simptome caracteristice acestei afectiuni sunt de sorginte emotionala (Axelson si colab. 2012) 149 :

- eruptii temperamentale severe cel putin de trei ori pe saptamana;

- episoade de tristete, iritabilitate sau manie aproape in fiecare zi;

146 Casey RJ (1996): Emotional competence in children with externalizing and internalizing disorders, in M Lewis, MW Sullivan (Eds.): Emotional development in atypical children, Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.

147 Walcott CM, Landau S (2004): The relation between disinhibition and emotion regulation in boys with attention deficit hyperactivity disorder, Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, 33(4): 772–782.

148 Barkley RA (1997): Behavioral inhibition, sustained attention, and executive functions: Constructing a unifying theory of ADHD, Psychological Bulletin, 121: 65–94.

149 Axelson D, Findling RL, Fristad MA et al (2012): Examining the proposed disruptive mood dysregulation disorder diagnosis in children in the Longitudinal Assessment of Manic Symptoms study, Journal of Clinical Psychiatry, 73:1342-1350.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

- reactii emotionale disproportionate fata de stimulul declansator;

- simptomele au debutat inainte de varsta de 10 ani;

- simptomele sunt prezente pentru cel putin 1 an;

- simptomele interfera cu functionarea in cel putin o arie (scoala, familie, relatiile cu egalii). Problema este ca diagnosticul diferential al acestei tulburari fata de tulburarea opozitionala si de tulburarea de comportament este foarte greu de facut, iar stabilitatea diagnostica a acestei entitati este foarte precara. Totusi este imperios necesar sa avem un diagnostic care sa contureze tulburarile emotionale impulsive frecvente la copii si care sa genereze interventii specifice.

17.7.2. Tulburarile internalizate ale emotiilor la copii si adolescenti Aici intra copii si adolescentii a caror probleme emotionale se reflecta la nivelul subiectivitatii, fiind traite in viata interna a subiectului si avand putina contingenta cu comportamentul. Acesti tineri prezinta ceea ce Shedler si Westen (2004) 150 numea factorul 5, “de dereglare emotionala” si factorul 6, de “disforie”, factori obtinuti prin analiza factoriala a celor 200 descriptori ai instrumentului SWAP-200 Q-sort, conform descrierilor obtinute de la 530 psihiatrii si psihologi clinicieni. Factorul 5, de dereglare emotionala (“emotional dysregulation”), in egala masura la adulti si la copii, se refera la o deficienta in capacitatea de a modula si regla afectul, afect care tinde sa creasca in spirala in afara controlului, sa se schimbe rapid, se capete o expresie intensa si sa copleseasca ratiunea. Acest factor este esential pentru intelegerea tulburarii borderline de personalitate si a tulburarilor emotionale la adolescenti. Factorul 6, de disforie captureaza depresia, anhedonia, rusinea, umilinta si un numar de alte corelate afective si cognitive. In tabelul Nr. 7 se prezinta descriptorii celor doi factori de mai sus.

150 Shedler J, Westen E (2004): Dimensions of personality pathology: An alternative to the Five-Factor Model, American Journal of Psychiatry; 161:1743–1754.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Factorul 5: Dereglare emotionala

Factorul 6: Disforia

Emotiile tind sa creasca in spirala, in afara controlului, conducand la crestrea extema a anxietatii, tristetii, maniei, excitatiei, etc.

Tinde sa simta ca viata nu are sens

Emotiile tind sa se schimbe rapid si neasteptat

Tinde sa se simta gol si plictisit

Exprima emotiile in mod exagerat si teatral

Tinde sa se simta nefericit, trist sau disperat

Este incapabil sa se calmeze si relaxeze cand este suparat, avand nevoie de ajutorul altei persoane pentru a-si regla afectul

Apare ca experimentand putina sau deloc placere, satisfactie sau bucurie in activitatile de viata

Tinde sa devina irational cand prezinta emotii puternice, poate prezenta un declin al nivelului de functionare

Tinde sa evite situatii sociale din cauza fricii de jena sau umilinta

Tinde sa devina in mod deschis dependent sau solicitant de siguranta si aprobare excesiva

Tinde sa se simta rusinat si jenat

Tinde sa “catastrofizeze”, este inclinat sa vada problemele ca dezastroase si nerezolvabile

Tinde sa se simta ca rejetat sau secundar, ca si cum nu ar apartine la nimic si nimeni

 

Tinde sa se simta letargic, delasator, obosit, fara energie

 

Tinde sa se simta inadecvat, inferior sau ca un invins

Tabelul Nr. 7: Descriptorii factorilor “dereglare emotionala” si “disforie” (dupa Shedler si Westen, 2004).

In aceast paragraf vom discuta pe scurt de tulburarile de relgare emotionala din

tulburarea de anxietate generalizata si tulburarile depresive la copii si adolescenti. Ca si la

adulti, in tulburarea de anxietate generalizata, dereglarea emotionala este nucleul afectiunii.

Tinerii cu aceasta afectiune experimenteaza emotii mai intense decat egalii lor, prezinta o

inabilitate de a modula aceste emotii intense, arata emotii negative mai frecvent, se

calmeaza mai greu si au un rasunet fiziologic mai mare la trairile anxioase (Mennin si

colab. 2005) 151 . Copii si adolescentii cu tulburari anxioase au dificultati mai mari decat

adultii in a depasi simptomele de ingrijorare, incertitudine, frica si manie (Suveg si Zeman,

2004) 152 . Tot acestia prezinta si deficiente in reglarea emotionala, precum greutati in a-si

151 Mennin DS, Heimberg RG, Turk CL, Fresco DM (2005): Preliminary evidence for an emotion regulation deficit model of generalized anxiety disorder. Behaviour Research and Therapy, 43: 1281–1310 152 Suveg C, Zeman J (2004): Emotion regulation in children with anxiety disorders. Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, 33: 750–759.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

ascunde emotiile, in a-si modula sentimentele si dificultati in a intelege si verbaliza emotiile (Southam-Gerow si Kendall, 2000) 153 . Tulburarile depresive sunt foarte comune copiilor si adolescentilor si se considera ca unul din 5 adolescenti prezinta simptome depresive. Silk si colab. (2003) 154 arata ca adolescentii traiesc mai intens emotiile negative si nu sunt atat de competenti in a regla tristetea si disperarea, drept pentru care prezinta mai multe dificultati comportamentale. In general copii si adolescentii utilizeaza metode mai putin eficiente de a depasi depresia decat adultii, sunt pesimisti, rumineaza mult, prezinta manie indreptata impotriva lor insisi, agresivitate, somn prelungit, izolare, imobilitate si inactivitate. Capacitatea scazuta de a constientiza emotiile si de a intelege si descoperi modalitatile de reglare emotionala si de coping sunt caracteristice copiilor cu depresie. Mai mult, nucleul emotional al tulburarii depresive la copii si adolescenti pare sa fie tendinta de inhibitie a tristetii si dereglarea trairii tristetii (Suveg si colab. 2007) 155 . Din cauza magnitudinii timpului de contact si a complexitatii relatiilor interumane, scoala este unul din locurile predilecte unde se releva tulburarile emotionale la copii si adolescenti. In acest context, profesorii, consilierii scolari si parintii sunt primii care sunt martorii sau chiar “victimele” acestei dereglari emotionale. Este de maxima importanta ca acestia din urma sa fie capabili sa identifice devreme aceste tulburari, pentru a accesa interventii adecvate. Centrul de educatie si Agentia de Educatie din Texas (SUA) 156 a formulat un ghid de recunoastere a acestor tulburari emotionale utilizabil in mediul scolar, ce poate reprezenta o sugestie pentru cititorii acestei monografii, atunci cand lucreaza cu copii scolari (vezi Tabelul Nr. 8).

153 Southam-Gerow MA, Kendall PC (2000): A preliminary study of the emotion understanding of youth referred for treatment of anxiety disorders, Journal of Clinical Child Psychology, 29: 319–327.

154 Silk JS, Steinberg L, Morris AS (2003): Adolescents’ emotion regulation in daily life: Links to depressive symptoms and problem behavior, Child Development, 74: 1869-1880.

155 Suveg C, Southam-Gerow MA, Goodman KL, Kendall PC (2007): The role of emotion theory and research in child therapy developemt, Clinical Psychology: Science and Practice, 14: 358–371.

156 Education Service Center and Texas Education Agency (2011):

http://fw.esc18.net/frameworkdisplayportlet/ESC18-FW-Summary.aspx?FID=136

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

 

Criteriu

Includere sau excludere

(A)

O incapacitate de a invata

Daca elevul face destule progrese la invatatura, atunci el nu indeplineste acest criteriu. Daca elevul prezinta motive de sanatate, intelectuale sau senzoriale, pentru incapacitatea de a invata atunci el nu indeplineste acest criteriu. Este aceasta problema de invatare o adevarata incapacitate de invatare sau doar lipsa lui de dorinta de a invata?

care nu poate fi explicata de existenta factorilor intelectuali,

senzoriali sau de sanatate.

(B)

O incapacitate de a

Are elevul prieteni atat in scoala cat si in afara ei? Daca are prieteni atunci elevul nu indeplineste acest criteriu. Aceste relatii trebuie sa fie in concordanta cu nivelul biopsihosocial al elevului. Factori precum imaturitatea ar trebuie luati in consideratie. Sunt relatiile elevului cu colegii sai potrivite? Ia in consideratie daca aceste relatii sunt anormale. Sunt aceste relatii difunctionale? Pentru a indeplini acest criteriu, elevul trebui sa aibe relatii adecvate cu profesorii. Sunt relatiile cu profesorii congruente pentru varsta elevului?

construi si mentine relatii interpersonale satisfacatoare cu

colegii si cu profesorii

(C)

Manifestarea de sentimente

Comportamentul sau sentimentele elevului sunt in mod semnificativ deviante pentru ceea ce se asteapta de la un copil de varsta sa? Elevul exercita controlul asupra comportamentului sau sentimentelor sale? Sunt aceste sentimente si comportament neadecvate si disfunctionale?

si comportamente nepotrivite

in circumstante normale.

(D)

O dispozitie psihica

Prezinta elevul nefericire si depresie si in afara scolii sau locurilor de invatamant? Sentimentele de nefericire si depresie apar evidente in toate locurile in care este elevul? Este o conditie interna? Ia in consideratie daca aceasta problema de dispozitie psihica afecteaza abilitatea elevului de a trai bucuria. Este aceasta problema atipica pentru perioada de dezvoltare a elevului?

generala de nefericire sau

depresie

(E)

O tendinta de a dezvolta

Simptomele fizice trebuie sa fie in legatura cu o propblema personala sau scolara si n u datorate unor probleme medicale

simptome fizice si/sau frica

asociata de existenta problemelor scolare sau personale

Tabelul Nr. 8: Criterii de identificare a tulburarilor emotionale la copii scolari (dupa Education Service Center and Texas Education Agency, 2011)

Radu Vrasti

Anexa Nr. 1

Reglarea Emotionala

Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative - facsimil (General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR, Catanzaro si Mearns 1990).

(SAMPLE – scala completa se poate obtine prin solicitare directa la www.vrasti.org)

Va rog sa indicati cat de mult credeti ca modalitatile de mai jos vor contracara emotiile negative pe care le-ati avea uneori.

Nr. item

CAND SUNT SUPARAT CRED CA…

dezacord total

dezacord partial

neutru

acord partial

accord total

1

In mod obisnuit gasesc o cale de a ma relaxa

1

2

3

4

5

2

Pot face ceva ca sa ma simt bine

1

2

3

4

5

3

Asta este tot ce pot sa fac

5

4

3

2

1

4

Ma gandesc la momente placute si ma voi simti mai bine

1

2

3

4

5

5

Imi va fi greu sa fiu cu alti oameni

5

4

3

2

1

16

Pot uita usor ce m-a suparat

1

2

3

4

5

17

Daca sunt prins de munca mea, aceasta ma calmeaza

1

2

3

4

5

18

Sfaturile prietenilor nu ma vor ajuta sa ma simt mai bine

5

4

3

2

1

27

Voi incepe sa gandesc rau despre mine

5

4

3

2

1

28

Ideea ca lucrurile o sa mearga mai bine nu ma ajuta sa- mi treaca supararea

5

4

3

2

1

29

Pot gasi ceva vesel in situatie si asta ma va face sa ma simt mai bine

1

2

3

4

5

30

Ma voi simti singur chiar daca o sa fiu intr-un grup cu altii

5

4

3

2

1

Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

.

Radu Vrasti

Anexa Nr. 2

Reglarea Emotionala

Scala dificultatilor in reglarea emotionala - facsimil (Difficulties in Emotional Regulation Scale – DERS)

(SAMPLE – scala completa se poate obtine prin solicitare directa la www.vrasti.org)

Va rog sa indicati cat de des vi se potrivesc urmatoarele afirmatii, bifand cifra corespunzatoare

Nr. item

Afirmatia:

aproape niciodata

uneori

aproape jumatate din timp

deseori

aproape totdeauna

1

Sunt clar in ceea ce priveste emotiile mele (R)

 

1 2

3

4

5

2

Sunt atent la ceea ce simt (R)

 

1 2

3

4

5

3

Traiesc emotiile mele ca ceva coplesitor si in afara controlului

 

1 2

3

4

5

14

Cand sunt suparat imi pierd cumpatul

 

1 2

3

4

5

15

Cand sunt suparat cred ca voi ramane asa pentru mai mult timp

 

1 2

3

4

5

16

Cand sunt suparat cred ca voi ajunge depresiv

 

1 2

3

4

5

32

Cand sunt suparat imi pierd stapanirea de sine

 

1 2

3

4

5

33

Cand sunt suparat am greutati sa ma gandesc la altceva

 

1 2

3

4

5

35

Cand sunt suparat trece mult timp pana cand imi revin

 

1 2

3

4

5

36

Cand sunt suparat ma simt complesit de emotii

 

1 2

3

4

5

(R) indica itemii a caror scor trebuie inveresat (5 in 4; 4 in 3, 3 in 3, 2 in 4; 1 in 5)

Scorul subscalelor:

1. Neacceptarea raspunsului emotional: 11, 12, 21, 23, 25, 29

2. Dificultatea angajarii in conportament dirijat spre scop: 13, 18, 20R, 26, 33

3. Dificultati in controlul impulsurilor: 3, 14, 19, 24R, 27, 32

4. Lipsa de constientizare a emotiilor: 2R, 6R, 8R, 10R, 17R, 34R

5. Acces limitat la strategii de control al emotiilor: 15, 16, 22R, 28, 30, 31, 35, 36

6. Lipsa de claritate emotionala: 1R, 4, 5, 7R, 9

Scorul total: suma scorurilor subscalelor

Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

Radu Vrasti

Anexa Nr. 3

Reglarea Emotionala

Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale - facsimil

(Brief General Emotion Dysregulation Measure – GEDM)

(SAMPLE – scala completa se obtine prin solicitare directa la www.vrasti.org)

Nr. item

Afirmatia

dezacord total

dezacord partial

neutru

acord partial

accord total

1

In general, am probleme cu controlul emotiilor mele

1 2

 

3

4

5

2

Adesea ma simt coplesit de emotiile mele

1 2

 

3

4

5

7

Cand sunt trist stau mai mult singur

1 2

 

3

4

5

8

Cand sunt vesel sunt mai emotional decat alti oameni

1 2

 

3

4

5

12

Cand ma supar de ceva, imi revin cu greu

1 2

 

3

4

5

13

Cand am o emotie, ea tinde sa fie puternica

1 2

 

3

4

5

Scorul factorilor:

1. Senzitivitate motionala: 1, 3, 6, 10

2. Raspunsul emotional: 2, 5, 8, 9, 11, 13

3. Recuperare lenta: 4, 7, 12

Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

Radu Vrasti

Anexa Nr. 4:

Reglarea Emotionala

Chestionarul de masurare a reglarii emotionale - facsimil

(Emotion Regulation Questionnaire - ERQ)

(SAMPLE – scala completa se poate obtine prin solicitare directa la www.vrasti.org)

Instructiuni:

As dori sa va pun cateva intrebari despre viata Dvs. emotionala, in special despre felul cum va controlati emotiile. Intrebarile implica doua aspecte distincte ale vietii emotionale: felul cum traiti emotiile si felul cum le exprimati in afara prin vorbe, gesturi sau actiuni. Va rog sa raspundeti la fiecare intrebare in functie de gradul in care sunteti de acord sau dezacord, conform scalei pe care vi-o pun in fata. Va rog sa va uitati la aceasta scala dupa ce auziti fiecare intrebare si sa alegeti cifra care se potriveste opiniei Dvs. (pune in fata subiectului o plansa cu scala de mai jos).

1------------2-----------3-----------4-------------5-----------6------------7

Total

neutru

total

dezacord

acord

1. Cand vreau sa am emotii pozitive (de ex. sa ma amuz sau sau ma relaxez),

incerc sa-mi schimb felul cum gandesc intr-o anume situatie.

incerc sa-mi schimb felul cum gandesc intr-o anume situatie. 4. Cand simt emotii pozitive am grija

4.

Cand simt emotii pozitive am grija sa nu le exprim.

7.

Cand vreau sa fiu pozitiv imi schimb modul de a gandi despre situatia in

care ma aflu.

imi schimb modul de a gandi despre situatia in care ma aflu. 10. Cand vreau sa

10. Cand vreau sa nu am emotii negative schimb modul in care gandesc despre situatia in care sunt.

Factorii scalei (nu sunt itemi la care se inverseaza scorul):

- Subscala reevaluare: 1, 3, 5, 7, 8, 10; - Subscala supresie: 2, 4, 6, 9.

Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

Radu Vrasti

Anexa Nr. 5

Reglarea Emotionala

Scala dereglarii emotionale - facsimil (Emotion Dysregulation Scale –EDS)

(SAMPLE – SCALA SE POATE OBTINE DIRECT DE LA WWW.VRASTI.ORG)

Va rog sa evaluati cat de bine va descrie fiecare din urmatoarele afirmatii, alegand o cifra conform urmatoarei scale: 1 = nu este adevarat deloc, 4 = putin adevarat, 7 = foarte adevarat

1) Emotiile mele apar pe neasteptate, chiar si pentru mine

1 2

3

4

5

6

7

2) Este dificil sa ma calmez cand sunt suparat

1 2

3

4

5

6

7

….

7) Emotiiile ma coplesesc

1 2

3

4

5

6

7

8) Cand sunt suparat, ma simt singur pe lume

1 2

3

4

5

6

7

9) Cand sunt suparat am probleme sa vad lucrurile din punctul de vedere al altcuiva .

1 2

3

4

5

6

7

….

14) Cand sunt suparat am probleme sa vad sau sa-mi amintesc ceva bine despre mine

1 2

3

4

5

6

7

15) Uneori emotiile mele par asa de puterenice ca oamenii ar putea crede ca joc teatru sau exagerez, dar de fapt asa simt .

1 2

3

4

5

6

7

….

20) Cand sunt manios, sunt cu adevarat manios

1 2

3

4

5

6

7

21) Cand emotiile mele sunt puternice adesea iau decizii gresite

1 2

3

4

5

6

7

….

24) Cand sunt suparat devin solicitant si deranjant

1 2

3

4

5

6

7

Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

Radu Vrasti

Anexa Nr. 6

Reglarea Emotionala

Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei - facsimil (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire - CERQ)

(SAMPLE – scala completa se poate obtine de la www.vrasti.org)

Va rog sa evaluati fiecare din afirmatiile de mai jos in functie de cum este felul Dvs. uzual de a reactiona intr-o situatie emotionala, alegand cifra care se potriveste cel mai bine cu felul Dvs. de a fi.

Nr. Item

Item

aproape niciodata

uneori

jumatate din timp

deseori

aproape totdeauna

1

Simt ca eu sunt cel care trebuie blamat

 

1 2

3

4

5