Colegiul Tehnic de Transport Feroviar Anghel Saligny

Proiect Pentru Obtinerea

Certificatului de
Calificare profesionala
Nivel 3
Calificarea:
Tehnician Electromecanic

Indrumator:
Osman Ramona
Candidat:
Visirin Alexandru

2013-2014
Masurarea tensiuni electrice

1.Notiuni introductive
Tensiunea electric
Atunci cnd electronii se afl ntr-o poziie static (prin analogie cu apa dintr-un rezervor),
energia nmagazinat n acest caz poart numele de energie potenial, pentru c are
posibilitatea (potenialul) eliberrii acestei energii n viitor. Aceast energie potenial,
nmagazinat sub forma unui dezechilibru de sarcin electric capabil s provoace
deplasarea electronilor printr-un conductor, poate fi exprimat printr-un termen denumit
tensiune, ceea ce tehnic se traduce prin energie potenial pe unitate de sarcin electric,
sau ceva ce un fizician ar denumi energie potenial specific. Definit n contextul
electricitii statice, tensiunea electric este msura lucrului mecanic necesar deplasrii
unei sarcini unitare dintr-un loc n altul acionnd mpotriva forei ce tinde s menin
sarcinile electrice n echilibru. Din punct de vedere al surselor de putere electric,
tensiunea este cantitatea de energie potenial disponibil pe unitate de sarcin, pentru
deplasare electronilor printr-un conductor.
Exprimarea tensiunii electrice
Deoarece tensiunea este o expresie a energiei poteniale, reprezentnd posibilitatea sau
potenialul de eliberare a energiei atunci cnd electronii se deplaseaz de pe un anumit
nivel pe un altul, tensiunea are sens doar atunci cnd este exprimat ntre dou puncte
distincte.
Datorit diferenei dintre nlimile cderilor de ap, potenialul
de energie eliberat este mai mare prin eava din locaia 2 dect
cea din locaia 1. Principiul poate fi neles intuitiv considernd
aruncarea unei pietre de la o nlime de un metru sau de la o
nlime de zece metri: care din ele va avea un impact mai
puternic cu solul? Evident, cderea de la o nlime mai mare
implic eliberarea unei cantiti mai mari de energie (un impact
mai violent).


Nu putem aprecia valoarea energiei nmagazinate ntr-un rezervor de ap prin simpla
msurare a volumului de ap: trebuie s lum de asemenea n considerare cderea (distana
parcurs) apei. Cantitatea de energie eliberat prin cderea unui corp depinde de distana dintre
punctul iniial i cel final al corpului. n mod asemntor, energia potenial disponibil pentru a
deplasa electronii dintr-un punct n altul depinde de aceste puncte. Prin urmare, tensiune se
exprim tot timpul ca i o cantitate ntre dou puncte. Este interesant de observat c modelul
cderii 15
unui corp de la o anumit distan la alta este att de potrivit, nct de multe ori tensiune
electric dintre dou puncte mai poart numele de cdere de tensiune
2. Masurarea tensiunilor continue
2.1Voltmetre magnetoelectrice

Voltmetrele magnetoelectrice sunt cele mai simple aparate analogice destinate
masurarii tensiunilor continue. Functionarea lor se bazeaza pe interactiunea dintre
cmpul magnetic B produs de un magnet permanent si o bobina parcursa de un
curent I. Din punctul de vedere al constructiei, dispozitivele magnetoelectrice se
pot realiza n urmatoarele variante:
1) dispozitiv magnetoelectric cu bobina mobila si magnet exterior (varianta
de baza);
2) dispozitiv magnetoelectric cu bobina mobila si constructie concentrica;
3) dispozitiv magnetoelectric cu bobina mobila;
4) dispozitiv magnetoelectric cu magnet mobil si bobina fixa.
Constructia si functionarea dispozitivului magnetoelectric cu bobina mobila si magnet permanent
pot fi studiate cu ajutorul schemei din figura 7.1. Bobina mobila 1,n forma de cadru
dreptunghiular,parcursa de curentul I, se poate roti liber ntr-un ntrefier redus format de piesele
polare 2 ale magnetului permanent 3 si miezul cilindric 4.Cmpul magnetic creat de magnetul
permanent are un spectru radial si omogen, inductia magnetica B din ntrefier fiind constanta,
indiferentde pozitia bobinei.
Forta magnetoelectrica elementara ce se exercita asupra unui element dl al conductoarelor
bobinei este:
dF = I( dl B),
iar forta Laplace ce actioneaza asupra unui
conductor (n cazul figurii 7.1)
este:
F B I l cond = ,unde l este lungimea
activa a unui conductor al bobinei.




Fig.7.1

2.2 Voltmetre electrodinamice
Functionarea aparatelor electrodinamice se bazeaza pe actiunea fortelor electrodinamice ce se
exercita ntre conductoare parcurse de curenti electrici de conductie.

Din punctul de vedere constructiv, un dispozitiv electrodinamic (v. fig. 7.12.)
este alcatuit din doua bobine fixe cilindrice coaxiale identice 1 si dintr-o bobina mobila 2 rotunda
sau dreptunghiulara.
Daca bobinele fixe sunt amplasate pe miezuri feromagnetice, aparatele se
numesc ferodinamice.

Fig. 7.12
Cuplul rezistent poate fi creat pe cale mecanica (resorturi spirale, benzi
tensionate sau fire de torsiune) sau pe cale electrica (logometre electro sau ferodinamice).
Bobina mobila, care de regula se alimenteaza prin cele doua resorturi
spirale 3 care creeaza si cuplul antagonist, este fixata pe axul 4, pozitionat perpendicular
pe axa de simetrie a bobinei fixe. Solidare cu axul sistemului mobil sunt si
acul indicator 5 cu contragreutatile 6 si paleta 7 a amortizorului pneumatic 8.
Cnd bobinele fixa si mobila sunt parcurse de curentii constanti I1 si
respectiv I2 iau nastere forte electrodinamice ce produc un cuplu electromagnetic

2.3. Voltmetre electrostatic



Asupra armaturilor unui condensator electric, aflate la potentiale diferite, se exercita forte
electrostatice de atractie care tind sa mareasca att capacitatea condensatorului ct si energia
electrostatica nmagazinata n cmpul electric al acestuia. Modificarea capacitatii se poate realiza
fie prin modificarea suprafetei active a armaturilor, fie prin modificarea distantei dintre armaturi.

Schema de principiu a unui voltmetru electrostatic cu variatia suprafetei active a
armaturilor este prezentata n figura 7.13. El este format din doua armaturi metalice fixe 1 de
forma unor sectoare de cilindru foarte plat si o armatura mobila 2 din aluminiu de forma unui
dublu sector de cerc. Armatura mobila este solidara cu axul 4 al sistemului mobil, ax pe care este
fixat acul indicator 3 ce se deplaseaza n fata scalei gradate 7. Cuplul rezistent este produs de
resorturile spirale 5, iar amortizarea oscilatiilor se realizeaza cu amortizorul pneumatic cu paleta
6. Cresterea sensibilitatii voltmetrului se poate obtine prin realizarea suspensiei pe benzi
tensionate sau fire de torsiune.
Expresia cuplului activ al voltmetrului electrostatic M
a
se determina plecnd de la expresia
energiei electrostatice W
e
nmagazinata n condensatorul format de armaturile fixe si cea mobila:
W
e
=
1
CU
2
=
1
C(V
1
V
2
)
2
.
2 2
Conform teoremei fortelor generalizate:
M

a

=

dW
e
=

1

dC

U
2
.
do 2 do














fig . 7.13

Armatura mobila se va deplasa sub actiunea cuplului
activ M
a
pna cnd acesta va fi egalat de cuplul rezistent
M
r
(dat de resorturile spirale sau firul de torsiune): M
r
Do .
n acest fel, pentru deviatia o a sistemului mobil se obtine relatia:

o =

M
a
=

1

dC

U
2
=

k

U
2
.

D 2D do

La masurarea tensiunilor de
valori mici (sub 30 V), pentru
marirea cuplului activ se executa
constructii multicelulare (figura 7.14,
cu aceeasi semnificatie a notatiilor
ca n figura 7.13) ce au drept scop
marirea capacitatii echivalente a sistemului.
Datorita formei de sector de
cerc a armaturii mobile, raportul dC:da


este constant, iar scara dispozitivelor fig.7.14
electrostatice este patratica.
Voltmetrele electrostatice au consum propriu redus, iar functionarea lor nu
este influentata de temperatura si cmpurile magnetice exterioare. Influenta
cmpurilor electrice se elimina prin ecranarea electrostatica a dispozitivului



3. Masurarea tensiunii alternative
Marimile periodice y = y(t+ kT) n general si marimile sinusoidale y = Y
max

sin(et + ) n particular sunt caracterizate prin mai multe valori: valoarea instantanee, amplitudinea,
valoarea efectiva si valoarea medie. Valoa rea care intereseaza n masurari este valoarea efectiva a
tensiunii alternative, definita ca fiind tensiunea echivalenta cu valoarea unei tensiuni continue care
determina dezvoltarea (n acelasi interval de timp) unei aceeasi cantitati de caldura ntr-o sarcina
rezistiva.
Daca u(t) este valoarea instantanee a tensiunii la bornele unei surse sau ale unui receptor, valoarea
efectiva, notata cu U
ef
sau simplu U, este data de relatia:


3.1Tipuri de Voltmetre
Fig. 7.28


3.1.1Voltmetrul electromagnetic (feromagnetic).

Functionarea dispozitivelor electromagnetice se
bazeaza pe fortele de interactiune dintre cmpul magnetic
produs de o bobina fixa parcursa de curentul ce se masoara
(sau un curent proportional cu tensiunea masurata) si una
sau mai multe piese feromagnetice aflate n acest cmp.
Cuplul activ M
a
, determinat de aceste forte,
actioneaza asupra pieselor feromagneti-ce, determinnd
deplasarea acestora n zona de cmp magnetic maxim si
modificarea energiei magnetice a sistemului.
n figura 7.28 este prezentat un dispozitiv
electromagnetic cu repulsie utilizat n realizarea unor
aparate de tablou.
Bobina fixa 1, n forma cilindrica, este parcursa de
curentul i si creeaza un cmp magnetic de inductie B. n
interiorul acesteia se afla piesele feromagnetice 2 fixata de
interiorul carcasei bobinei si 3 solidara cu axul 4 al
sistemului mobil, care se vor
magnetiza n acest fel.



3.1.2 Voltmetrele electrostatice.

Au fost prezentate n paragraful 2.3 (v. fig. 7.13 si fig. 7.14). Ele pot functiona si n curent
alternativ unde deviatia o a sistemului mobil va fi proportionala cu valoarea efectiva a tensiunii
(indiferent de forma curbei de tensiune).
De asemenea, functionarea n curent alternativ a voltmetrelor electrostatice nu este
influentata de valoarea frecventei, pna la frecvente de ordinul MHz.




3.1.3 Voltmetre de valori maxime (sau de vrf).

Sunt alcatuite dintr-un detector de valori maxime si un voltmetru de tensiune continua. Ele
permit masurarea valorilor efective ale tensiunilor alternative datorita relatiei existente ntre
acestea si valorile maxime (U
ef
= 0,707U
max
).
Schemele de principiu (serie si derivatie) ale voltmetrelor de valori maxime ca si curbele
de variatie a tensiunii pentru diferite constante de timp (t = RC) sunt prezentate n figura 7.36.


Tensiunea alternativa sinusoidala de masurat, u
x
, este convertita de un detector de valori
maxime ntr-o tensiune pulsatorie. Pentru o anumita alternanta a tensiunii alternative,
condensatorul C se va ncarca prin dioda D pna la valoarea maxima a tensiunii aplicate,
descarcndu-se foarte putin n alternanta urmatoare pe rezistorul de rezistenta R.
Daca constanta de timp t = RC a circuitului de descarcare este mult mai mare fata de
perioada T a tensiunii de masurat u
x
, tensiunea la bornele condensatorului

Pentru ca tensiunea la bornele condensatoarelor C
1
si C
2
sa ramna constanta, este necesar
ca valorile capacitatilor condensatoarelor sa fie suficient de
mari (constante de timp t >> T).
Voltmetrele de valori de vrf cu diode sunt singurele voltmetre care permit masurari ale
semnalelor sinusoidale ntr-un domeniu foarte larg de frecvente (20 Hz 500 MHz).




3.1.4Voltmetre cu dioda

Voltmetrele cu dioda se impart in voltmetre cu dioda serie si voltmetre cu dioda derivatie, dupa
cum dioda este in serie sau in derivatie cu aparatul de curent continuu; se disting, de
asemenea,voltmetre in clasa B sau in clasa C.

Schema unui voltmetru functionind in clasa B se prezinta in fig.11.
La voltmetrul clasa B serie, dioda conduce numai in timpul alternantei pozitive.











3.1.5. Voltmetrul electronic cu dioda detectoare
si amplificator de curent continu

Una dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un voltmetru electronic este aceea de a
avea o rezistenta de intrare cit mai mare. Pentru a se obtine aceasta, in grupul de detectie se
utilizeza rezistente cat mai mari. Din acest motiv, curentul care trece prin rezistenta este foarte
mic,ceea ce impune folosirea in serie cu rezistenta a unui aparat de masurat foarte sensibil.
Folosirea unui aparat foarte sensibil este insa foarte costisitoare si se poate evita conectandu-se
dupa dioda detectoare un voltmetru electronic, care consta dintr-un repetor catodicsi dintr-un
aparat indicator mai putin sensibil.
Schema de principiu a unui astfel de voltmetru se prezinta in fig.12














3.1.6 Voltmerul cu detectie pe grila

Schemele de principiu ale unor voltmetre cu etectie pe grila se prezinta in fig.14.


Aceste voltmetre pot fi considerate ca fiind formate
dintr-un voltmetru cu dioda, urmat de un amplificator de
curent continuu.Voltmetrul cu dioda echivalent este format
din grupul RC si din spatiul grila-catod. Deci asa dupa cum s-
a aratat la studiul voltmetrelor cu dioda, aplicarea semnalului
la intrare determina incarcarea condensatorului C sub o
tensiune egala cu valoarea de varf a tensiunii aplicate, avand
loc negativarea corespunzatoare a grilei. In acest caz, partea
de trioda lucreaza ca un amplificator de curnt continuu si
aparatul din circuitul anodic masoara scaderea curentului
anodic.
Pentru a masura numai variatiile curentului anodic, atat la
voltmetrul cu detectie pe grila cat si la cel cu detectie
anodica, curentul anodic initial se compenseaza cu ajutorul unei baterii auxiliare,asa cum rezulta
din fig.15.

La voltmetrele cu detectie pe grila,
aparatul de masurat se conecteaza cu plusul in
spre plusul bateriei de compensare, deoarece
curentul anodic scade cand se aplica semnalul,
astfel ca in realitate aparatul masoara curentul de
compensare.
La voltmetrele cu detectie anodica, dimpotriva,
plusul se leaga la plusul bateriei anodice,
deoarece, prin aplicarea semnalului pe grila
curentul anodic creste.



3.1.7 Voltmetrul cu retragere

Voltmetrele cu retragere sunt destinate masurarii tensiunilor de varf. Ele sunt constituite dintr-un
tub care are in serie o polarizare variabila si dintr-un aparat care masoara curentul anodic.
Schemele de principiu ale
unor asfel de voltmetre se
prezinta in fig.17.



Modul de lucru este
urmatorul: in absenta
semnalului,se
scurtcircuiteaza
grila si se variaza
negativarea, pana
cand aparatul indica
curentul minim
perceptibil. Se
noteaza tensiunea U1 de
polarizare.
Se aplica, apoi, semnalul, ceea ce provoaca evident cresterea curentului anodic.Se regleaza din nou
tensiunea de polarizare, pana cand aparatul indica din nou curentul minim perceptibil.Tensiunea
de polarizare are, in acest caz, valoarea U2. Diferenta U2-U1 este sgala cu tensiunea de varf a
semnalului aplicat.
La aceste voltmetre se utilizeaza diode, triode sau pentode. Diodele se conecteaza in diferite
moduri, dupa cum se urmareste masurarea varfurilor de tensiune pizitive sau a celor negative.
Triodele lucreaza in regim de detectie anodica. Pentodele se monteaza ca triode, avand grila-
ecran drept electrod de comanda, iar grila de comanda legata la catod. Se adopta acest montaj,
deoarece el duce la o taiere mai neta a curentului anodic.


3.1.8. Voltmetrele de opozitie

Voltmetrul de opozitie se bazeaza pe principiul
opozitiei (al compensarii). Se pot realiza
voltmetre cu compensare automata, care
reprezinta o foarte mare impedanta de
intrare.
Schema unui astfel de montaj se arata
in fig.18, unde A este amplificator cu
impedanta de intrare Rin.


trebuie proiectate cu ingrijire, ele trebuind sa
indeplinesca anumite conditii.




3.1.9 Voltmetre digitale
In ultimul timp, in tehnica masurarilor electronice se utilizeaza pe o scara cat mai larga
instrumentele digitale sau numerice, la care rezultatul masurarii apare direct sub forma numerica.
Prin voltmetrul digital se intelege un aparat dgital destinat masurarii tensiunilor.
Exista mai multe tipuri de voltmetre digitale, toate caracterizandu-se prin cateva proprietati
comune, si anume: functionarea automata, precizie buna, pana la 0,01%, impedanta de intrare
mare, de ordinul a 2000 MOhmi.



NORME DE TEHNICA
SECURITATII MUNCII


Principalele msuri de protecie a muncii sunt:
- Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din circuitele electrice
i care se realizeaz prin:
- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente
electrice, la o nlime inaccesibil pentru om;
- izolarea electric a conductoarelor;
- folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt;
- Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 i 36V) pentru sculele electrice
portative. La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
- verificarea atent a uneltei, a izolaiei i a fixrii sculei nainte de nceperea
lucrului;
- evitarea rsucirii sau a ncolcirii cablului de alimentare n timpul lucrului i a
deplasrii muncitorului, pentru meninerea bunei stri a izolaiei;
- menajarea cablului de legtur n timpul mutrii uneltei dintr-un loc de munc n
altul, pentru a nu fi solicitat prin ntindere sau rsucire;
- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces i n locurile de
depozitare a materialelor; dac acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat
prin ngropare, acoperire cu scnduri sau suspendare;
- interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii motorului
sau lsarea fr supraveghere a uneltei conectate la reeaua electric.
- Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de avertizare.
Mijloacele principale de protecie constau n: cleti izolani i scule cu mnere
izolante.
Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie (mnui,
cizme, halat, salopet), covorae de cauciuc, platforme electroizolante.
- Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere
periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase.
- Separarea de protecie care se realizeaz cu ajutorul unui transformator de
separaie.
- Izolarea suplimentar de protecie care const n executarea unei izolri
suplimentare fa de izolarea obinuit de lucru, dar care nu trebuie s reduc
calitile mecanice i electrice impuse izolrii de lucru.
- Protecia prin legare la pmnt este folosit pentru asigurarea personalului
contra electrocutrii prin atingerea echipamentelor i instalaiilor care nu fac parte
din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui
defect de izolaie. Elementele care se leag la pmnt sunt urmtoarele: carcasele i
postamentele utilajelor, mainilor i ale aparatelor electrice, carcasele tablourilor
de distribuie i ale tablourilor de comand, scheletele metalice care susin
instalaiile electrice etc.
- Protecia prin legare la nul se realizeaz prin construirea unei reele generale
de protecie care nsoete n permanen reeaua de alimentare cu energie electric
a utilajelor.
- Protecia prin egalizarea potenialelor este un mijloc secundar de protecie i
const n efectuarea unor legturi, prin conductoare, n toate prile metalice ale
diverselor instalaii i ale construciilor, care n mod accidental ar putea intra
subtensiune i ar fi atinse de ctre o persoan care trece prin acel loc.












Cuprins
1. Notiuni introductive
2. Masurarea tensiunilor continue
2.1 Voltmetre magneto electrice
2.2