Sunteți pe pagina 1din 8

NEURONUL

Este unitatea morfologica si functionala a sistemului nervos.


Este alcatuit din :
• corp celular
• prelungiri - dendrite (scurte si multiple)
- axon (unic si lung)
Axonul este invelit (in cazul anumitor fibre) in mielina, substanta grasoasa cu rol de
izolator electric. Deasupra tecii de mielina se gaseste teaca Schwann, care are rol in
regenerarea axonului. Axonul nu produce substante nutritive. Ele sunt produse de catre
corpul celular si apoi transportate prin citoplasma, la nivelul axonului.
Exista 3 tipuri de transport axoplasmatic:
• rapid – la nivelul microtubulilor, si este responsabil de transportul
proteinelor nutritive, de la corpul celular la axon. Acest transport se face cu
consum energetic.

1
• Lent – prin microfilamente. Prin acest transport se realizeaza transportul
mediatorilor clinici si a potentialului de actiune
• Retrograd – de la axon la corpul celular. Se realizeaza in cazul infectiilor cu
virusul poliomielitic si cu virusul hepatic.

PROPRIETATILE NEURONULUI

1. Excitabilitatea
2. Conductivitatea
3. Degenerescenta si regenerarea

EXCITABILITATEA

Proprietatea neuronilor de a intra in actiune sub influenta unui stimul = orice variatie a
unei forme de energie din exterior care produce cresterea permeabilitatii neuronului pentru
Na, care va intra abundent in acesta.
Stimulii pot fi clini, electrici, mecanici si termici.
Un stimul ce actioneaza asupra unui neuron ii va produce acestuia o excitatie, dar
pentru ca acest fapt sa fie posibil, el trebuie sa aiba anumite proprietati:
* o anumita intensitate (prag) <prag = stimul subliminal si nu produce excitatie
>prag = supraminali si nu produc o excitatie >prag
Aceasta lege se numeste Legea Tot sau Nimic
* o anumita durata, altfel nu se produce excitatia
* suficient de concentrat ( sa aiba o densitate mare, pentru a putea → excitatie
* o anumita bruschete (daca stimulul este aplicat lent, nu → excitatia, deoarece apare
fenomenul de ascundere.

Potentialul de repaos in Neuron


(Potenţialul de repaus este starea de polarizare a unui neuron când nu este stimulat. El
are sarcini pozitive in exterior si negative în interior, de obicei diferenţa de potenţial
electricrezultată fiind de -70mV )

Transportul activ de Na+ si K+ este primul factor care determină apariţia potenţialului de
repaus: trei ioni de Na+ sunt expulzaţi din celulă, iar doi ioni de K+ sunt atraşi în celulă.
Acest transport se realizeaza prin pompele de Na+ si K+, fiind nişte pompe electrogene.
Aceaste pompe sunt reprezentate de ATP-aza Na+ si K+ dependenta, care se activeaza prin
descompunerea ATP(adenozin trifosfat) în ADP(adenozindifosfat).

2
Difuzarea ionilor este alt factor care duce la apariţia potenţialului de repaus. Inegalitatea
distribuţiei ionilor de Na+ si K+ în apropierea membranei cât şi permeabilitatea inegala a
membranei duce la apariţia sarcinii pozitive in exteriorul celulei şi negative în interiorul ei.

ATENTIE!!!!! AICI APARE O DIFERENTA INTRE CURS SI ALTE


STUDII!!!!.
Orice celula este incarcata in repaus, pozitiv la exterior si negativ la interior. In cazul
neuronului, potentialul de repaus este de –70 mV. Factorii care determina potentialul
de repaus in neuron sunt urmatorii:
1. Pompa de Na si K, care scoate din celula 3 ioni de K si introduce doar 2 ioni
de Na???????. Aceasta pompa functioneaza cu consum de energie furnizata prin
hidroliza ATP-ului
2. Permeabilitatea K este de 50 – 100 ori mai mare decat a Na, ceea ce face ca K sa
iasa si pasiv (fara consum de energie) din celula → un + de sarcini pozitive pe
suprafata celulei.
3. Prezenta in neuron a proteinelor, (sunt substante macro moleculare, incarcate
negativ) care nu pot iesi din celula.

Potentialul de actiune in Neuron


(Potenţialul de acţiune apare într-un neuron şi este modificarea potenţialului de repaus,
după stimularea supraliminala a celulei.)
Reprezinta suita de modificari ale potentialului de repaos, dupa ce se aplica pe neuron
un stimul cu intensitate cel putin = cu a pragului. IN ACEST MOMENT, apare excitatia –
potentialul de actiune.
Potentialul de actiune inseamna, de fapt, inversarea polaritatii celulei (care devine
pozitiva la interior, si negativa la exterior). Acest lucru se produce datorita faptului ca in
momentul aplicarii stimulului, permeabilitatea pentru Na creste de 5000 ori ⇒ sodiul intra
masiv in celula (pot. de actiune in neuron ajunge la + 35 mV)
Potentialul de actiune este alcatuit dintr-o unda de depolarizare, un potential dedus
dupa care urmeaza repolarizarea, atunci cand celula revine la starea de repaos. Repolarizarea
se face brusc, pana la 70 %, dupa care ritmul se incetineste, timp de 4 ms. Aceasta incetinire
se numeste post – depolarizare. Dupa ce a atins linia de 0, neuronul de repolarizeaza in
continuare pana la –70 mV, dupa care are loc o subdenivelare de 1-2 mV a potentialului, care
dureaza 40-50 mS. Aceasta subdenivelare Post Hiper Polarizare
…………… desenul cu polarizarea……..

3
CONDUCTIBILITATEA

…proprietatea fibrelor nervoase (axonului) de a conduce impulsul nervos.

Conductibilitatea se face diferit, in functie de tipul fibrei nervoase :


• in cele amielitice – se face lent, din aproape in aproape, prin curenti electrici
Hermann
• in cele mielitice – se face saltator, impulsul da ritm de la o strangulatie
Ranvier la alta. Conductibilitatea prin fibrele mielitice se face mai rapid si
necesita mai putina energie, deoarece de fiecare data cand care de la o
strangulatie Ranvier la alta, intensitatea stimului se injumatateste, insa
impulsul nervos nu isi pierde intensitatea

LEGILE CONDUCTIBILITATII
• Legea integritatii neuronului: Doar un neuron integru poate conduce
impulsul nervos
• Legea conducerii izolate : impulsul nervos nu se transmite de la o fibra
catre cele invecinate
• Legea conducerii nedecrementiale : Instensitatea impulsului nervos nu se
modifica pe parcursul fibrei nervoase
• Legea conducerii indiferente : Impulsul nervos poate fi condus in ambele
sensuri ale fibrei nervoase

3. DEGENERESCENTA SI REGENERAREA

In urma unui traumatism, daca se sectioneaza axonul unui neuron, acesta nu mai poate
trai deoarece el insusi nu sintetizeaza proteine (proteinele ii sunt furnizate de catre corpul
celular). In aceste conditii, fibra nervoasa degenereaza.
Daca, in urma taierii, distanta dintre axon si corpul celular este mai mica de 3 mm, atunci
axonul se va reuni cu corpul celular (emite scurte prelungiri). Se va REGENERA
Daca distanta respectiva este mai mare, fibra nervoasa nu se poate regenera.
4
Fenomenul de inmugurire apare oricum si genereaza durere. De aceea apar durerile
“membrului fantoma” la pacientii cu membre amputate.

ACTUL REFLEX neuron spinal

coarnele superioare =
centrul nervos
senzitiv

coarnele inferioare =
centrul nervos
motor

…reprezinta reactia de raspuns involuntara si inconstienta a neuronilor sb actiunea unui


stimul ce actioneaza asupra unei zone receptoare.
Baza anatonima si functionala a actului reflex este arcul reflex, alcatuit din :
receptor
cale aferenta
centru nervos
cale eferenta
efector: muschi
glanda exocrina
Receptorii sunt structuri care transforma diferitele variatii ale formelor de energie in impuls
nervos. Ei se clasifica dupa localizare in
A) Exteroceptori - de contact (receptorii tactili)
- telereceptori (receptori la distanta)
B) Interoceptori - visceroceptori (situati in viscere (organe)
- proprioceptori (muschi, tendoane si articulatii)
Dupa tipul stimulului, receptorii se impart in mai multe categorii:
1. Algoreceptori (receptori pentru durere)
2. Termoreceptori (care sesizeaza senzatia de cald si rece)
3. Electromagnetici (care sesizeaza undele electro-magnetice (cei vizuali)
4. Mecanoreceptori (sensibili la stimuli mecanici (baroreceptori – receptori de presiune,
sau receptorii tactili)
5. Chemoreceptori (care sesizeaza variatiile chimice din ext. si int (gustativ, olfactiv),
variatiile de O2 si CO2 din sange
5
SINAPSA
….. reprezinta locul de contact dintre 2 neuroni.
Datorita ei, impulsul nervos se transmite de la un neuron la altul. Este alcatuita din 3
componente.
1. Zone presinaptica - reprezentata de butonii terminali ai axonului neuronului
presinaptic, adica de la care se transmite impulsul.
2. Fanta sinaptica - un spatiu gol cu latimea de 200 de Armstrong , in care se varsa
mediatorul Kim
3. Zona postsinaptica - este reprezentata de dendrita sau corpul celular al axonului post
sinaptic, adica a neuronului la care se transmite impulsul nervos.
Impulsul nervos ajuns la capatul butonului terminal, determina la acest nivel deschiderea
canalelor de Ca+ din membrana presinaptica. Ca+ trage dupa el, la exterior, mediatorul
chimic (acetilcolina sau noradrenalina), care se varsa astfel in fanta sinaptica. Apoi,
mediatorul chimic se aseaza pe niste receptori din membrana postsinaptica. Acesti
receptori au 2 componente: o componenta fixatoare de mediator, si o a doua
reprezentata de un canal de ioni. In momentul atasarii mediatorului de receptor, se
deschid canalele pentru Na si Na intra in neuronul post sinaptic.
………………desen cu neuronul mic si marit…
In acest fel apare potentialul de actiune in neuronul post sinaptic, adica Na+
depolarizeaza neuronului postsinaptic. Acest potential se numeste potential excitator
postsinaptic si dureaza 20 mS.
Mediatorii chimici excitatori sunt : acetilcolina si noradrenalina. Pentru ca efectul de
transmitere sinaptica sa fie incheiat, nu mai trebuie sa existe mediator ( in fanta sinaptica
exista o enzima care degradeaza mediatorul eliberat in exces – acetilcolinesteraza si
noradrenalinesteraza).
Pe langa sinapsele stimulatorii exista si sinapse inhibitorii. In acest caz, mediatorii
sunt acid gamma butilic (glicina), iar efectul aparitia in neuronul postsinaptic a unui
potential postsinaptic inhibitor, adica hiperpolarizarea membranei postsinaptice (care nu
mai deschide canale, nu mai face nica).
Particularitatiel transmiterii sinaptice:
1. Este unidirectionala. Adica numai de la neuronul pre- la cel postsinaptic
2. La fiecare sinapsa, impulsul nervos intarzie 0,5 mS
3. In caz de hipoxie, transmiterea sinaptica se sisteaza
4. Anestezicele blocheaza transmiterea sinaptica

6
5. Sinapsele obosesc, adica la stimularea repetitiva a unei sinapse, apare un timp de
latenta mai lung, pentru efectuarea transmiterii impulsului nervos.
6. Faciltarea post – tetanica, reprezinta o metoda prin care poate fi produsa
transmiterea sinaptica mai rapid. Ex. daca stimulam de mai multe ori un neuron,
si apoi lasam o pauza, transmiterea sinaptica se va face mai repede la urmatoarul
stimul.

INIMA

Miocardul este alcatuit din 2 tipuri de celule musculare :


o contractile (care produc contrractia muschiului cardiac)
o celule musculare excitoconductoare, care genereaza impulsurile nervoase ce
stimuleaza apoi muschiul miocardic (cel. contractile).
Spre cavitatile cardiace un alt strat numit endocard, care captuseste cavitatile inimii. La
exteriorul miocardului se gaseste pericardul, care este o foita ce protejeaza cordul.
Sistemul excitoconductor al inimii este alcatuit din mai multi noduli, care au capacitatea de a
genera impulsuri nervoase:
• Nodulul sinoatrial - emite cu 70 – 80 impuls / min; genereaza pulsul.
principalul nodul de generare a impulsurilor (se gaseste pe peretele exterior
al cordului, inferior fata de locul de varsare al venei cave superioare)

fascicolul His

ramura stg. & dr.

Impulsurile de la nodulul sino atrial sunt transmise mai departe catre


7
• Nodulul atrio-ventricular (se gaseste in partea inferioara a septului inter-
atrial). Emite cu 40-60 impulsuri / min. Impulsurile nodulului atrio-
ventricular sunt transmise catre
• Fasciculul His, care emite 20-40 imp / min. Impulsurile sunt transmise
ramurilor fascicolului His (dreapta si stanga), care se ramifica
subendocardic.
Daca nodulul sinoatrial este distrus, intra in functiune nodului atrio ventricular,. Daca si
acesta este distrus, intra in actiune fascicolul His (nu functioneaza in paralel)!!!!!

Proprietatile miocardului :
1. automatismul - reprezinta proprietatea miocardului de a se contracta, chiar daca
este scos din organism, daca i se asigura ionii necesari contractiei. Inima continua sa
bata daca se asigura o solutie de ser fiziologic in care trebuie adaugati ioni de Na si K
(clorura de K), precum si ioni de calciu. Ionii necesari contrractiei trebuie sa se
gaseasca in cantitati optime, adica in cantitatile in care se gasesc in mod normal in
organism. Daca exista exista prea mult Ca, inima va bate mai repede (tahicardie) si se
va opri in sistola (contractata). Daca exista prea mult K, inima va bate prea lent
(bradicardie), si inima se va opri in diastola (relaxata). IN operatiile pe cord, se
injecteaza in coronare KCl, in scopul de a opri inima relaxata. Potentialul de repaos in
fibra mulsculara miocardica contractila = -90 mV. Sub actiunea unui stimul
reprezentat de impulsurile generate de nodulul sino-atrial (celulele excito ) ⇒ o
depolarizare pana la +20 mV
2. ritmicitatea
3. conductibilitatea
4. excitabilitatea
5. contractilitatea