Sunteți pe pagina 1din 5

FIZIOLOGIE

PROF. DR. LAVINIA SABAU

CURS 1

SANGELE
DEFINITIE : Lichid rosu, vascos, opac, indispensabil vietii
COMPOZITIE: Plasma + elemente figurate - hematii (globule rosii / eritrocite)
- leucocite (globule albe)
- trombocite (placute sanguine)
Sangele poate fi descompus in 2 moduri:
1. Prin coagularea naturala a sangelui  cheag + ser
2. Cu ajutorul anticoagulantilor  plasma + elementele figurate
Prin centrifugare, elementele figurate raman jos in eprubeta (sunt mai grele).
Anticoagulantii uzuali sunt :
Heparina, care este un anticoagulant puternic, de aceea se va administra numai
in doze mici si dese, si inainte de recoltare
Citratul si oxalatul, care pot fi amestecati cu sangele si dupa recoltare, nu este
obligatorie administrarea acestora pacientului. Evident, in conditii de laborator
se vor folosi citratul si oxalatul.

FUNCTIILE SANGELUI

1. TRANSPORT a substantelor nutritive si a substantelor rezultate in urma


metabolismului (catabolice).
Sangele preia substantele nutritive de la nivel intestinal (absorbtie intestinala), mai exact
la nivelul intestinului subtire si le transporta la nivelul tesuturilor.
In sens invers, sangele preia substantele catabolice de la nivel celular, transportandu-le
catre organele de excretie (rinichi, plamani, piele etc.)

In timpul primului proces, la nivel arterial, hematiile (adica globulele rosii, eritrocitele)
mai au un rol extrem de important, acela de a transporta oxigenul catre tesuturi, iar la
nivel arterial, colecteaza dioxidul de carbon spre excretie (plamani)

2. TERMOREGLARE

Sangele inmagazineaza caldura produsa de muschi (prin contractii) si o distribuie in


mod egal uniform la nivelul intregului organism.

3. REGLAREA UMORALA (PRIN HORMONI) A ORGANISMULUI

Sangele transporta hormonul de la glandele endocrine catre tesuturile tinta.


1
4. FUNCTIA DE APARARE

… impotriva agentilor patogeni, prin - leucocite


- anticorpi

5. MENTINEREA CONSTANTA A PH-ULUI

… prin existenta in sange a unor sisteme tampon, care sunt un amestec de acid si baze,
siteme care au capacitatea de a neutraliza o cantitate moderata de acid sau baza ajunse
in organism.

PROPRIETATI FIZICO – CHIMICE ALE SANGELUI

1. DENSITATEA
2. VASCOZITATEA
3. PRESIUNEA OSMOTICA
4. PH – UL

DENSITATEA : Cantitatea de substante organice (cele mai numeroase fiind


proteinele) si anorganice (Ca, F, Mg etc.) din sange.

Organismul incearca sa pastreze in limite constante substantele anorganice. Nici


prea mult nu bun, nici prea putin. Ex. Prea putine substante anorganice pot duce
la crizele spasmofifitice.
Evident, densitatea sangelui depinde si de densitatea plasmei si de numarul de
elemente figurate: cele mai multe elemente figurate sunt hematiile.
Valori normale ale densitatii sangelui : B = 1.057 – 1.067
F = 1.051 – 1.061
Densitatea plasmei depinde de proteinemie, valoarea normala fiind = 1.027
Daca plasma este deproteinizata, valoarea normala = 1.006 (aceasta valoare
aratandu-ne substantele anorganice)

Variatiile densitatii sangelui :


- daca e mai mare decat valoarea normala  hemoconcentratie
- daca e mai mica decat valoarea normala  hemodilutie

Exista cazuri de :
- hemoconcentratii fiziologice, de ex. in cazul persoanelor care traiesc la altitudine
mare, cresc numarul hematiilor, datorita lipsei de oxigen.
- hemodilutii fiziologice, de ex. in cazul gravidelor in trimestrul 2 de sarcina,
atunci cand apare falsa anemie, datorita ingestiei crescute de apa. Sangele este mai
diluat, mai exact volumul de plasma este crescut cu pana la 20 – 30 %.
2
Hemoconcentratii patologice – poliglobulia goala – cresterea hematiilor
(eritrocitelor) la persoanele care nu traiesc la altitudine. Sangele se ingroasa, inima
trebuie sa pompeze mai puternic, oboseste  insuficienta cardiaca
Hemoconcentratii patologice apar si in cazul varsaturilor si a diareei. Aici apare
deshidratarea, datorita eliminarui fortate a apei

Hemodilutii patologice – dupa hemoragii – volumul de sange se doreste a fi


constant, astfel incat plasma preia urgent apa din lichidul interstitial (volumul
plasmatic se reface mai repede, elementele figurate se refac dupa cateva zile 5 – 6).
Scaderea numarului de eritrocite (hematii) duce la anemie.

Pentru a ilustra importanta aflarii densitatii sangelui, se da urmatorul exemplu :


In urma unui accident sau post operator, poate aparea pierderea cunostiintei.
Soc traumatic sau hemoragie interna? Socul traumatic apare datorita vasodilatatiei,
ceea ce permitei apei din sange sa se elib. in tesutul interstitial 
hemoconcentratia.
In cazul hemoragiei interne se pierde sange volumul plasmatic tinde sa se refaca
imediat  hemodilutia.

VASCOZITATEA

… reprezinta proprietatea unui fluid de a-si modifica incet forma sub actiunea unor
forte externe (mai exact, capacitatea sangelui de a curge constant, cu o anumita
viteza, chiar daca el este pompat sacadat de catre inima)
Vascozitatea are urmatoarele roluri:
1. transforma curgerea intermitenta a sangelui imprimata de sistemul cardiac, in
scurgere continua
2. creste rezistenta periferica in arborele circulator. Ex: in anemie, sangele e mai
subtire  VSH-ul devine mai mare, inima bate mai repede, oboseste 
insuficienta cardiaca // in poliglobulii, este invers… sangele e mai gros 
VSH-ul este mai mic, inima se forteaza, oboseste  insuficienta cardiaca

Vascozitatea este influentata in mod direct de temperatura : cu cat temperatura este


mai mare, vascozitatea scade… si invers, logic.
Ex: Frig, vascozitate mare, blocarea vaselor mici din periferia arborelui circulator
 nu mai sunt irigate constant nu mai sunt incalzite  degeraturi (nas, urechi,
degete)

PRESIUNEA OSMOTICA

… depinde de numarul particolelor suspendate din sange si nu de marimea lor


P(resiunea) ostmotica = 290 – 300 mOsm / l
3
In toate compartimentele organismului exista aceeasi P ostmotica.
Substanta din exterior care are aceeasi P osm ca si lichidele din organism, se
numeste IZOTONA. (ser fiziologic)
Solutiile care au o P ost mai mare ca a sangelui = hipertone
mai mica ca a sangelui = hipotone
P coloidala osmotica depinde de numarul proteinelor din vase si este cea care
retine apa. Valoarea normala a P coloidale osmotice = 25 mm Hg
In sectiunea arteriala a capilarelor, P osm hidrostatica = 35 mm Hg  trimiterea
apei si a substantelor nutritive catre tesuturi.
In sectiunea venoasa, P osm hidrostatica este de 15 mm Hg, permitand intrarea
substantelor catabolice spre excretie.

PH-ul

Valori normale cuprinse intre 7.35 – in sectorul venos si 7.4 in cel arterial.
Organismul mentine constanta valoarea PH-ului prin mecanisme fizico-chimice si
biologice.
Cel mai important sistem tampon chimic sanguin este sist. Acid carbonic –
bicarbonat
Mecanismele biologice de mentinere a PH-ului sunt :
a) piele (prin intermediul careia sunt eliminati acizii prin pranspiratie)
b) ficatul, care transforma acidul lactic in glucoza. Acidul lactic se formeaza cu
preponderenta din metabolismul muscular
c) plamanii, care elimina din organism acizii volatili
d) rinichii, care elimina din organism acizii nevolatili
e) sistemul circulator, care transporta spre organele de excretie acizii si bazele in
exces
f) sistemul digestiv. Acesta devine implicat in mentinerea PH-ului numai atunci
cand sangele este mai acid. In acest moment, sucul pancreatic si intestinal vor
deveni mai putin alcaline, ocupate fiind sa neutralizeze acizii din sange

Variatii fiziologice ale PH-ului sanguin

1. Varsta – la copii, PH-ul poate ajunge pana la 7.42, iar va varstnici poate cobora
pana la 7.3. Ph-ul alcalin favorizeaza cresterea la copii, astfel incat diverse boli
in copilarie care induc un PH scazut vor influenta talia copilului. Ex. diabet 
multi acizi furiosi PH scazut  talie mica
2. Ph-ul variaza in timpul nasterii. Atunci cand PH-ul scade sub 7.2, fatul va muri
in timpul nasterii. Prematurii pot avea un PH scazut , datorat fie asfixiei
intrauterine, fie incapacitatii organismului de a elimina aciziidatorita imaturitatii
plamanilor si rinichilor

4
3. PH-ul va fi intotdeauna mai scazut dimineata, datorita acumularii de CO2 in
organism in timpul noptii (hipo excitibilitate a sist. respirator)– creierul este in
repaos si nu mai consuma atat de mult oxigen ca si in timpul zilei.
4. In timpul digestiei gastrice PH-ul va fi mai alcalin, iar in timpul digestiei
intestinale, PH-ul va fi mai acid
5. In timpul efortului fizic (la persoanele neantrenate), se acumuleaza acid lactic in
organism  PH scazut
6. In timpul ascensiunii la altitudine, se respira mai repede (e nevoie de mai mult
oxigen, dar n-ai de unde sa-l iei) hiperventilatia, se elimina CO2 mai mult 
PH-ul crescut.

Variatii patologice ale PH-ului sanguin


Scaderile PH sub valorile normale = acidoza
Cresterea PH peste valorile normale = alcaloza
Acidoza si alcaloza pot fi respiratorii (sa se datoreze activitatii plamanilor) sau
metabolice (sa se datoreze activitatii rinichilor), de aceea pot fi compensate sau
decompensate (stadiul mai grav).

Acidoza respiratorie inseamna ca plamanii nu pot elimina CO2 la valori normale 


ne arata obstructia cailor respiratorii cu corpi straini, tumora sau mucus.
Acidoza metabolica apare atunci cand rinichiul nu mai poate elimina acizii nevolatili.
Acidoza diabetica apare atunci cand se ormeaza in exces acizi catonici.
Acidoza mai apare si in cazul diareelor pronuntate la copii, doarece se elimina in
exces suc intestinal alcalin

Alcaloza respiratorie apare in cazul intoxicatiei cu salicilati (aspirina) sau in cazul


crizelor de isterie = hipervenilatia  elimnarea in exces a CO2
Alcaloza metabolica apare la pacientii cu ulcer tratat in exces cu bicarbonat, sau in
cazul varsaturilor pronuntate.