Sunteți pe pagina 1din 6

FIZIOLOGIE

PROF. DR. LAVINIA SABAU

CURS 2

VOLUMUL SANGUIN (V.S.)


VALORI NORMALE = VN
VARIATII FIZIOLOGICE = VF - albastru
VARIATII PATOLOGICE = VP - rosu

VN Barbati = 5l
Femei = 4,5 – 4,8 l
Mai exact, 67 – 77 ml / kg corp

Variatiile fiziologice ale Volumului Sanguin

 Barbatii au un VS > decat al femeilor datorita faptului ca au mai multe eritrocite /


TESTOSTERONUL stimuleaza ERITROPOIEZA (formarea eritrocitelor)
 Odata cu inaintarea in varsta (dupa 35 ani), VS scade  scadere a oxigenarii
tesuturilor
 Sportivii antrenati au cantitate sporita de sange (aprox. 100 ml / kg corp) datorita
cresterii masei musculare si, implicit a dezvoltarii a noi vase capilare care
vascularizeaza tesuturile musculare noi
 La femeile gravide, incepand cu trim II, volumul de sange creste cu aprox. 20-30%
datorita circulatiei feto-placentare
 VS mai creste si in cazul ingestiei crescute de apa
 In tarile calde, caldura favorizeaza vasodilatatia, populatia fiind adaptata la aceasta
 populatia din tarile calde au un VS mai mare.
 La trecerea din clino-statism (pozitia culcat) in orto-statism, VS scade, sangele se
supune gravitatiei si se aduna in picioare  o vasodilatatie fortata a vaselor de sange
 vasele eliminand apa.
 In cazul deshidratarii, VS scade.
 In cazul obezitatii, VS este scazut / kg corp (tesutul adipos este f. slab vascularizat)
 o oxigenare mai slaba
 La altitudine, VS este crescut – oxigen mai putin, corpul trebuie oxigenat
corespunzator  eritrocitele cresc.

Variatiile patologice ale Volumului Sanguin

 VS scade dupa hemoragii (pierderea de sange de pana la 30 % este bine tolerata)


 VS scade in socul traumatic (vasodilatatie generalizata  pierderea apei)
 VS creste in poliglobulie, deoarece cresc nr. de eritrocite

1
PLASMA SANGUINA

LICHID GALBUI SI OPALESCENT, DATORITA CONTINUTULUI DE LIPIDE

PLASMA contine : - 90% apa


- 10% redizuu uscat - 9 % substante organice neproteice neazotate &
proteice azotate & proteice neazotate
- 1 % substante anorganice (săruri minerale care conţin
ioni dintre care mai importanţi sunt cei de sodiu Na, clor,
Cl, potasiu, K, magneziu, Mg, fosfor, P şi calciu Ca) ????
Substantele proteice azotate = albumina si globulina
neproteice azotate = creatinina (se intalneste in acidul uric si uree)
proteice neazotate = glucidele si lipidele

Substantele anorganice - CATIONI (VN)


Na 2+ = 143-144 mEq/l (miliechivalent / litru)
Ca 2+ = 5 mEq/l
K + = 5 mEq/l
Mg = 1-2 mEq/l

- ANIONI (VN)
CL = 103-108
SO4 = 1 mEq/l – grupare sulfat
PO4 = 2 mEq/l – grupare fosfat
HCO3- = 24 – 27 mEq/l - radical acid carbonat
Dintre substantele organice din plasma, proteinele multe rau.
VN a proteinemiei = 6,5-7,5 g
Rolul proteinelor din plasma :
 Mentin VS, datorita presiunii coloid osmotice pe care o exercita
 Au rol nutritiv, contribuind la sinteza proteinelor tisulare (Cand proteinele ingerate nu sunt
suficiente, organismul foloseste proteinele tisulare proprii, ceea ce duce la tulburari grave.In inanitie organismul
consuma din substantele lui de rezerva de natura proteica)
 Transport medicamente, hormoni, metabolism
 Contribuie la realizarea vascozitatii sangelui
 Participa la realizarea echilibrului acido-bazic al organismului, faptului ca intra in
compozitia sistemului tampon
 Apararea organismului (imun globulinele sunt proteine plasmatice)
 Hemostaza si coagulare

VARIATIILE CANTITATII DE PROTEINE

Scaderea numarului de proteine sub VN = hipoproteinemie


Exista hipoproteinemii - aparente
- reale
HIPOPROTEINEMIILE APARENTE apar in ingestiile crescute de apa
HIPOPROTEINEMIILE REALE sunt patologice
2
1. In cazul APORTULUI INSUFICIENT DE PROTEINE
Daca cantitatea de proteine scade sub 5%, apa nu mai este retinuta in vase, este eliberata
in intestin, clinic observandu-se un abdomen crescut, cu membre ff subtiri.
2. DEFICITUL DE SINTEZA A PROTEINELOR – ficatul sintetizeaza proteinele 
afectiuni ale ficatului - insuficienta hepatica
- ciroza.
Si in acest caz vom observa abdomenul mare, diform.
3. TULBURARI DE DIGESTIE SI ABSORBTIE A PROTEINELOR – apar in cazul
fistulelor digestive, la nivel intestinal.
4. PIERDEREA ANORMALA de proteine din organism – apare in cazul
- arsurilor (predomina pierderea de plasma, bogata in proteine)
- nefroza (rinichiul elimina proteine)
HIPERPROTEINEMIA
a) aparente – varsaturi, diaree, transpiratii abundente.
b) reale – in cazul plasmocitom-ului (tumora cu plasmocite - cancer)
- in cazul infectiilor cronice (creste f. mult numarul imuno-
globulinelor)

FRACTIUNILE ELETROFORETICE ALE PROTEINLOR PLASMATICE

ELECTROFOREZA - migrarea proteinelor plasmatice in camp eletric continuu, in functie


de marimea lor si de incarcatura electrica. In urma electroforezei se obtin 5 categorii de
fractiuni proteice :
- albuminele (56-60%) 
- 1 globulinele (3-5 %)
- 2 globulinele (6-8 %)
-  globulinele (10 – 14%)
-  globulinele (16 – 20%)

Daca apar modificari ale procentelor proteinegramei, afectiunea se numeste


DISPROTEINEMIE.

ALBUMINELE ( 56-60%)au rolul de a realiza P coloid osmotice a Plasmei. Are un rol


nutritiv si de transport pt. medicamente si hormoni.
Patologic poate exista boala numita AN ALBUNEMIE (boala ereditara din Africa) 
moarte.

1 globulinele (3-5 %) reprezinta lipo proteine, glico proteine si muco proteine, precum si
PROTEINA C REACTIVA care transporta vit. B12, tiroxina si eritropotina
2 globulinele (6-8 %) sunt formate din ceruloplasmina si haptoglobulina. Cerulo
plasmina transporta si fixeaza Cu. Mai exact, 8 atomi de Cu. Are un rol anti-oxidant, de
transformare a Fe 2+ in Fe 3+. Doar sub forma de 3+, Fe poate fi fixat de transferina –
proteina ce transporta Fe de la locul de absorbtie intestinala la maduva, unde intra in
compozitia eritrocitelor (hematiilor).
3
VN a ceruloplasminei = 28 – 30 mg%
PATOLOGIE: cresterea ceruloplasminei apare in inflamatii, distrugeri tisulare, graviditate.
scaderea ceruloplasminei  boala Wilson (Cu se depune anormal la niv.
ficatului si nucleilor bazali ai creierului.

1 - Globulinele . una dintre cele mai importante  globulina este transferina, cea care
fixeaza 2 atomi Fe3+. Daca aceasta  globulina este ff scazuta, fierul nu poate fi transportat
catre maduva, acolo ar trebui sa intre in componenta hematiilor (eritrocitelor)  anemie.
2 – globulinele – fibrinogenul (Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii)

Gamma globulinele – anticorpii – au rol in apararea organismului si sunt ff crescute in


infectiile cronice

PROTEINOGRAMA PATOLOGICA

Albuminele scad in insuficienta hepatica si in nefroza


Albuminele cresc la persoanele obeze.
1, 2,  globulinele cresc in infectiile acute (care acum a debutat!). Gamma globulinele
cresc in cazul infectiilor cronice.

INFLAMATIA - REACTIA DE RASPUNS A ORGANISMULUI LA LEZAREA


TESUTURILOR PROPRII, DE CATRE VIRUS, ARSURA, TRAUMATISM.

Exista proteine plasmatice a caror concentratie creste cu peste 50 % in cazul inflamatiilor.


Aceste proteine se numesc Proteine de Faza Acuta si ne dau diagnosticul de INFECTIE
ACUTA.
PROTEINA C REACTIVA creste de sute de ori la 6 ore de la instalarea inflamatiei, dureaza
numai 3-4 zile.
FIBRINOGENUL creste de 2-4 ori in inflamatie, dar doar la 3-4 zile de la instalare si se
mentine crescut aprox. 10-15 zile
CERULOPLASMINA creste pe tot parcursul inflamatiei

ERITROCITELE (CELULE ANUCLEATE)

La nivelul eritrocitelor nu exista sinteza de proteina.


VN = 4,5 – 5 mil /mm3 F
= 5 – 5,5 mil /mm3 B
VARIATII FIZIOLOGICE
1. La B sunt mai multe decat la F
2. La nou nascut, apare o poliglobulie aparenta, datorita deshidratarii. // La nou nascut,
dupa 4-5 zile de la nastere, apare o usoara anemie, dar acest lucru se datoreaza
HemoGlobinei fetale, care va fi inlocuita treptat de Hemoglobina (Hb) adult. Hb
fetala are o afinitate crescuta pentru oxigen.
3. La altitudine, avem poliglobulie. Cresc eritrocitele.
4. Post brandial – dupa masa, nivelul eritrocitelor apare a fi scazut, datorita ingestiei de
apa si, evident, a hemodilutiei.

4
5. Efortul fizic, apare vasodilatatia  poliglobulia aparenta. In efortul fizic avem si o
splenocontractie, ceea ce face ca eritrocitele din acest depozit sa fie eliminate din
circulatie.

VARIATIILE PATOLOGICE

1. CRESTEREA eritrocitelor duce la poliglobulie


2. Scaderea eritrocitelor duce la anemie
- regenerativa – apare dupa hemoragii, cand maduva este functionala, si poate reface
numarul de eritrocite
- aregenerativa – apare in absenta factorilor plastici (proteine, Fe 3+) sau a factorilor
catalitici (vit. B12, acidul Folic) ai eritropoezei
- apare si in cazul de tumora la nivelul maduvei hematoformatoare,
precum si in cazul iradierii sau expunerii la substante toxice (benzen)

Hemoglobina este pigmentul respirator (pigmentul roşu), a tuturor vertebratelor, fiind


prezentă în eritrocite, unde are rol în transportul oxigenului (oxihemoglobină), şi a
CO2 (carbohemoglobină).Constituită dintr-o componentă proteică numită globină şi o
componentă prostetică, colorată, hemul.
Este principala proteina din hematii.

HEM – inelul tetrapirolic pe care se fixeaza 4 atomi de Fe 2+. Pe fiecare atom de Fe 2+ se


fixeaza o milecula de oxigen.
Logic, o molecula de Hb transporta 4 molecule de oxigen.
FE 2+ FE 2+

O2 O2

FE 2+ FE 2+

O2 O2

Hb este alcatuita din 2 lanturi polipeptidic.


Dupa tipul de lanturi peptidice, exista 3 feluri de Hb:
 Hb adult - 2 lanturi  si 2  poplipeptidice
 Hb adult 2 (2 % adult) - 2 lanturi  si 2 
 HbF – 2 si 2  Este inlocuita dupa 3,4 zile → 5 luni de catre HbA. La nastere HbF
reprezinta 99 %, dupa 5 luni ramane 1 %, dupa 1 an, dispare.

COMBINATIILE HEMOGLOBINEI

1. OXIHEMOGLOBINA HbO2. Prezenta in artere si da o coloratie rosu aprins


2. Hb redusa HbH . Prezenta in vene si da o coloratie rosu mai putin intensa. Daca
HbH depaseste 5 %, apare cianoza = coloratie albastruie a tegumentelor si micoaselor.
– cianoza centrala – boli cardiace si respiratorii
5
- cianoza periferica – nu se mai face schimbul de O2 la niv.
tegumentelor
3. Carbo Hemoglobina HbCO2 – fiziologica (la nivel venos) . După ce hemoglobina
din eritrocit s-a  încărcat cu oxigen, acesta circulă prin sistemul circulator, ajungând la
nivelul capilarelor. Aici, datorită unei presiuni scăzute, hemoglobina cedează oxigenul
ţesuturilor înconjurătoare şi se combină cu dioxidul de carbon rezultat din procesele
catabolice ale celulelor, dând naştere carbohemoglobinei (HbCO2), care va circula
prin vene, înapoi la plămâni
4. Carboxi Hb – patologica – apare in intoxicatiile cu gaz. Sangele are o culoare visinie.
Monoxidul de carbon (CO) are o afinitate ff mare pt. Hb. si de aceea se disloca f greu
de pe aceasta . Dacă în aer există monoxid de carbon (CO), hemoglobina se
combină preferenţial cu acesta (hemoglobina are o afinitate de 300 de ori
mai mare faţă de CO, în comparaţie cu O2), formându- se
carboxihemoglobina. Din carboxihemoglobină, hemoglobina nu se mai
reface (reacţie ireversibilă) iar funcţia de aprovizionare cu oxigen a
celulelor diminuează sau încetează, instalându-se hipoxia (anoxie).
 La o concentratie de 5-10 % de HbCO  cefalee si dispnee.
 La o concentratie de 40 % - pierderea cunostiintei si moarte.
5. MetHb, in care Fe 2+ trece in Fe 3+ este patologica = intoxicatii cu substante
oxidante. Se administreaza substante reducatoare: vit. C
La o concentratie de 10-15 % = sange maro si apare coloratia bruna a tegumentelor si
mucoaselor.
La o concentratie de 35 % = dispnee si cefalee
La o concentratie de 70 % - pierderea cunostiintei si moartea.