Sunteți pe pagina 1din 12

1992 | Ana-Maria Zahariade

extrase din Horia Creanga


[Simetria, 1992]
La prima vedere desprinderea proiectelor de locuinta din contextul general al creatiei lui
Horia Creanga pare arbitrara, pentru ca personalitatea unui arhitect reiese din globalitatea
creatiei sale
!xista totusi citeva argumente care pledea"a in #avoarea acestei antrepri"e teoretice$
1 %onderea proiectelor de locuinta in creatia lui HC, este #oarte mare, deci anali"a lor poate
avea o relevanta su#icient de mare
2 &n creatia oricarui arhitect pot exista a#initati pentru anumite tipuri de programe, care ii
conturea"a personalitatea %rin urmare o ast#el de anali"a partiala poate #i utila
' (aca dorim sa relevam latura inovatoare a personalitatii unui arhitect, anali"a proiectelor
sale de locuinte este cu atit mai edi#icatoare cu cit locuinta este prin ea insasi un program
#oarte conservator
) Locuinta a #ost un program predilect al *iscarii *oderne +**,, chiar unul dintre nucleele
ideologiei sale
(eoarece ne gasim in situatia de a anali"a creatia unui arhitect interbelic, situarea lui in
raprot cu ** este esentiala, iar din acest punct de vedere modul in care el abordea"a
programul de locuinta poate #i de#initoriu
- &n plus, proiectele de locuinta, mai mult decit oricare altele, pot a.uta desci#rarea eticii
pro#esionale speci#ice atit la nivelul relatiei cu orasul, cit si la nivelul relatiei subtile si prin
esenta con#lictuale dintre personalitatea creatorului si cea a utili"atorului
&nainte de a trece la anali"a propriu/"isa a proiectelor ar mai #i necesare citeva preci"ari
preliminare, care tin de contextul international general teoretic si practic in abordarea
locuintei [1], de contextul romanesc al epocii in aceeasi privinta [2], si de speci#icul
programului in sine [']
Contextul international
0om considera ** ca miscare globala care se mani#esta in special din secolul 11, compusa
din insumarea ideologiilor, tendintelor si aspectelor teoretice si practice existente in peisa.ul
international si care vi"ea"a iesirea din dogma academica si din cri"a stilistica a secolului
1&1, prin gasirea unui nou mod de abordare si a unor noi #ormule de expresie
Cu riscul unei schemati"ari uscate, vom distinge in acest peisa. doua miscari relativ paralele$
una radicala, cu caracter revolutionar si general si o a doua, cu caracter mai blind, evolutiv
si speci#ic
Cea radicala, avangarda **, se ba"ea"a pe o ideologie, neunitara ca structura, dar coerenta
in totalitatea sa si care atinge aspecte semni#icative pentru arhitectura locuintei$
/ asumarea sarcinii sociale uriase si mesianice de a re"olva problema locuirii si a controlului
de"voltarii urbane prin arhitectura
/ re#u"ul ordinii urbane traditionale
/ abordarea, daca nu stiinti#ica, cel putin rationala si complexa a proiectarii locuintei de la
interior spre exterior, de la echipament la incapere si apartament, iar apoi, prin niveluri de
integrare succesive, pina la controlul urban
/ reorgani"area productiei industriale in acest scop si #olosirea noilor tehnologii si a
valentelor lor expresive
/ re#u"ul net al dogmei academice si al ornamentatiei, urmate de cautarea unei noi
spatialitati si a unei noi plastici, ba"ata pe o geometrie libera si pe investigarea valentelor lor
expresive
!liberarea din tiparele spatiale academice trece prin momente notabile in cautarea unor noi
modalitati de expresie, mai ales in arhitectura locuintei$ 2distrugerea cutiei2[3L4right],
2raumplan2 [5Loos], teoria planului liber a lui Le Corbusier, transpusa in cele 2cinci principii
ale arhitecturii moderne2
%robabil din cau"a #ondului ideologic si al aspectului de avangarda, multe dintre proiectele
exemplare ale perioadei au si un caracter demonstrativ
6elativa unitate plastica a noii arhitecturi, coroborata cu ideea universalitatii noii
problematici, a dus la etichetarea ei cu numele de 2stil international2, chestiune destul de
discutabila (e alt#el, si Hitchcoc7, teoreticianul acestuia, a#irma$ 23aptul ca arhitectura care
s/a creat in !uropa anilor 28 si s/a raspindit de/a lungul lumii vestice, poate #i considerata
sau nu un stil, sau chiar o #a"a a unui stil, ramine de discutat9 dar pentru '8 de ani, ea a
#ost distinctibila de cea pe care vechea generatie de arhitecti o producea inca2
*iscarea paralela, este o tendinta evolutiva, care nu respinge nici ordinea traditionala
urbana, nici traditia academica Se ba"ea"a mai degraba pe o simpli#icare si modi#icare
graduala a #ormelor traditionale si preia di#erite aspecte din miscarea radicala, sau crea"a in
paralel, prin evolutia organica a tendintelor anterioare, #ormule arhitecturale convergente
adesea cu cele propuse de avangarda (e aceea are un caracter mult mai dependent de
contextul local
(in perspectiva acestui studiu, ne interesea"a in special ceea ce se petrecea in %arisul epocii,
pentru ca$
/ in#luenta #rance"a este #oarte puternica in evolutia arhitecturala a 6omaniei ante si
interbelice, iar moderni"area urbana urmareste modelul #rance",
/ multi arhitecti romani, printre care si Creanga, sint #amiliari"ati cu arhitectura %arisului,
pentru ca studia"a la :eaux/5rts,
/ scoala romaneasca de arhitectura este organi"ata dupa modelul celei #rance"e
&n structura haussmanniana institutionali"ata a %arisului, locuinta se construieste sub #orma
imobilului de raport
;ipologia haussmanniana se moderni"ea"a prin$
/ clari#icarea distributiei planimetrice #ata de sistemul de curti si deschiderea imobilului catre
strada,
/ mansardele sint inlocuite cu eta.e retrase succesiv,
/ din punct de vedere #unctional, locul camerelor de serviciu de la mansarda este luat de
studiouri pentru clientela intelectuala non/con#ormista, sau de ateliere de pictura,
/ se moderni"ea"a din punct de vedere al echiparii,
/ in ceea ce priveste plastica de #atada, trece printr/o serie de schimbari$
/ geometri"area si simpli#icarea ornamentatiei,
/ compo"itia verticala, caracteristica 5rt/(eco,
/ cresterea importantei timplariei in plastica #atadei,
/ prin trans#erul de la arhitectura radicala, se reintroduce tratarea pe ori"ontala
/ preia tehnicile de constructie moderne
Locuinta sociala se construieste #ie in imobile colective, derivate din imobilul de raport, #ie in
#ormula orasului/gradina, in mici imobile colective sau locuinte individuale, in ambele ca"uri
in peri#eria orasului
Contextul romanesc
5rhitectura locuintei in 6omania moderna urmareste o evolutie oarecum asemanatoare$
/ Strapungerea si constructia marilor bulevarde sunt insotite de importul tipologiei imobilului
haussmannian de raport
/ !volutia stilistica a acestuia este relativ similara celei descrise, deci trece printr/o perioada
de in#luenta 5rt/(eco, +concomitenta cu incercarile stilului national, 6estul tesutului se
densi#ica prin constructii cu regim mai mic de inaltime, #ie mici imobile colective, #ie locuinte
individuale +vile sau locuinte ie#tine,, cuplate
/ Locuinta populara se construieste in masura mai mica, pentru ca abia se pune la punct
aparatul administrativ si #inanciar
/ Contextul arhitectural era dominat de gindirea academica, la care se adauga asa numitul
stil national, #oarte apreciat in epoca, in#luentele 5rt/(eco #iind un maxim de modernitate
/ ;eoria de arhitectura se gaseste intr/o #a"a incipienta, iar de"baterea de idei este inca
slaba
/ (esi prima casa moderna este construita de *arcel &ancu in 192<, si revista
Contemporanul incepe sa raspindeasca ideile **, acestea trec relativ neobservate pina la
constructia imobilului 56=
[ ]
IMOBILELE DE RAPORT
Sint construite in "onele centrale ale orasului, pe marile bulevarde sau pe stra"i importante,
pentru di#eriti proprietari, in scopul inchirierii apartamentelor unei clientele instarite
Imobilul ARO - !"! #concurs$% !&'-& #(roiect de executie$
=cupa un loc aparte in creatia lui Creanga, pentru ca repre"inta atit momentul a#irmarii, prin
cistigarea unui concurs important, cit si momentul esential al renuntarii la o arhitectura a
verticalitatii de #actura 5rt/(eco, sau de tipul modernismului lui %eret, tributara conceptiei
academiste, la o arhitectura a articulatiei libere de volume si a amplelor des#asurari
ori"ontale +ve"i 5:ocanet, HC si 56=,
Cladirea adaposteste mai multe #unctiuni, apartamentele avind ponderea cea mai mare
5cestea sint de marimi di#erite, de o conceptie noua in raport cu ceea ce era apartamentul
de lux codi#icat in :ucurestiul epocii, adica apartamentul cu hol central de distributie
5partamentele au camerele principale orientate spre strada si, cu exceptia celor mici, au
doua accese, pricipal si de serviciu, corespun"atoare celor doua tipuri de scari
5spectul cel mai socant al cladirii ramine compo"itia volumetrica, prin indra"neata ase"are
asimetrica a turnului #ata de intersectie / motivatia re"ida desigur in importanta di#erita a
celor doua stra"i / ca si prin modul in care cele doua aripi de inaltimi di#erite se articulea"a
cu turnul !ste vorba de #aptul ca pina la eta.ul x, cladirea se compune din doua volume /
din planuri pre"enta turnului ramine nebanuita / turnul nascindu/se practic din volumul aripii
mai scunde %rocedeul este ambiguu, mai ales prin comparatia cu articularea dintre turn si
bara inalta +care este o penetratie de volume, si este necaracteristic pentru evolutia
ulterioara a operei arhitectului
(e alt#el, nu este singurul aspect incert din aceasta cladire, ben"ile ori"ontale de #erestre,
#ormate dintr/o alternanta de #erestre distincte si plinuri, #iind un alt exemplu, care va evolua
in creatia sa ulterioara catre #ereastra in banda continua, independenta de structura #atadei
&mobilul are parterul ocupat cu #unctiuni publice, iar intre parter si masa eta.elor, va aparea
pentru prima oara un registru ingust de demarcatie / copertina plutind intr/o banda vitrata /
procedeu care devine #recvent in creatia sa ulterioara
&n ciuda aspectelor inca tatonante, imobilul 56= ramine cladirea mani#est a modernismului
romanesc interbelic
Imobilul Po( si )heor*hiu - !"!
!ste primul imobil de raport executat de echipa Creanga si singurul 2traditional2
3ara sa #ie una dintre lucrarile de re#erinta, exempli#ica inceputul unei tran"itii de la tipologia
haussmanniana la imobilul de raport modern
[1] (esi cladirea este con#ormata in .urul a trei curti +una de serviciu si doua de lumina,,
dupa modelul tipic haussmannian, dovedeste o cautare de regularitate geometrica mai putin
obisnuita
[2] !ste mansardata, dar ultimul nivel este puternic retras si partial penultimul, procedeu de
#actura mai moderna
['] Camerele de la mansarda, de obicei meschine, au aceeasi inaltime cu cele din eta.ele
precedente
[)] 5partamentele, doua la scara, sint con#ormate dupa modelul traditional cu hol de
repartitie, dar #ormula este interpretata cu o rationalitate care ii des#iintea"a
inconvenientele$
/ holul nu comanda decit camerele de primire, nu si dormitoarele9 el capata ast#el
caracterul unui vestibul care anunta camerele de repre"entare si este controlat spatial
prin ierarhi"area si modul de repartitie ale golurilor
/ tot apartamentul are o logica #unctionala si spatiala #oarte clara
/ din aceasta cau"a, aparitia bo>/>indo>/urilor la dormitoarele principale pare hibrida,
ceea ce se observa #oarte bine din compararea planului de eta. curent cu cel al parterului,
unde acestea lipsesc
/ camerele de primire #ormea"a un ansamblu de spatii #oarte nuantat comunicante
[-] :o>/>indo>/urile .oaca insa un rol important in plastica generala a #atadei, pentru ca
marchea"a verticalitatea pronuntata a desenului 6enuntarea la plastica #in de siecle pentru
o tratare verticala de in#luenta 5rt/(eco nu este intimplatoare, ci repre"inta optiunea
arhitectului, lucru evident ilusrat de cele doua variante de #atada
[?] ;ran"itia subtila spre ultimele niveluri este anuntul unei teme compo"itionale #recventa in
creatia de maturitate a lui Creanga
[<] Cu exceptia concursului pentru 56=, cu care este simultan, imobilul %op si @heorghiu
este singurul imobil de raport tratat prin accentuarea verticalitatii
Imobilul Da+ido*lu - !&"
!ste un imobil de o modernitate ra#inata, construit dupa ce arhitectul parcurge experiente
de#initorii pentru evolutia conceptiilor sale$ varianta #inala a imobilului 56=, #atadele vilei
*iclescu si vila :unescu
!ste construit, in mod evident, cu bani mai putini decit imobilul %op si @heorghiu, ceea ce
o#era o mai mica libertate de des#asurare
3orma generala a cladirii este mult simpli#icata
5mplasamentul de colt #avori"ea"a des#asurarea compo"itiei sub #orma unei interpenetrari
discrete de volume, in care volumul ma.or este decrosat net de limitele parcelei
;ema compo"itionala volumetrica este reluata in compo"itia #atadelor, prin suprapunerea
unor su#ra#ete discret decalate in plan #rontal si al caror desen, cu marcata ori"ontalitate,
sugerea"a un .oc subtil si poetic al simetriei si asimetriei 5st#el, ideea articularii de volume
prin interpenetrarea lor este intarita prin intercalarea planurilor succesive ale straturilor de
#atada, a carei perceptie da un e#ect de adincime, care nu corespunde realitatii, ci coerentei
optiunii compo"itionale 5ceasta ipote"a se con#irma prin compararea #atade initiale cu cea
#inala
;ratarea laterala este mult mai simpla, pentru ca urmareste sa puna in valoare #orta
expresiva a unghiului usor ascutit al parcelei
(es#asurarea pe verticala a #atadei principale anunta un alt principiu compo"itional #recvent
in creatia ulterioara a lui Horia Creanga, cel al tripartitiei verticale
5partamentele, doua la scara, renunta complet la traditionalul hol, reducindu/se la schema /
a"i devenita clasica / a apartamentului de trei camere decomandate
&n virtutea aspectelor mentionate pina acum, credem ca imobilul (avidoglu este unul dintre
reali"arile cele mai poetice ale 2stilului international2
Imobilul Dimitrescu - !&,
!ste o des#asurare de proportie mai mare, costruita in regim inchis +pentru care proprietarul
este nevoit sa obtina o derogare de la regulementarile in vigoare, derogare salutara pentru
arhitectura pietei,, deci comparabila cu aceea din Schitu *agureanu +1929, 5st#el, vom
avea atit imaginea drumului parcurs de Horia Creanga in sensul modernitatii, cit si
expunerea clara a temelor si procedeelor sale #avorite
Cladirea este aproape o lama / exceptie #ace capatul dinspre vestAdreapta / cu doua #atade
distincte si tratate in consecinta, una principala , spre strada, iar a doua spre curtea
posterioara
Curtea posterioara, la rindul ei, are o #orma regulata, este mult mai vi"ibil accesibila din
strada si este tratata cu o anumita ingri.ire (epartarea #ata de tipologia haussmaniana este
si mai evidenta daca adaugam acestor aspecte si orientarea spre curte a unor camere
principale
0olumul simplu al imobilului, articulat cu #ronturile invecinate printr/o #ormula mai so#isticata
de decrosuri, este tratat ca o suprapunere pe verticala a trei registre ma.ore$
/ registrul parterului, cu #unctiune comerciala la strada, este tratat cu o anumita libertate
compo"itionala, ceea ce #ace ca supra#ata vitrata sa elibere"e local stilpii structurii
/ registrul dominant, al eta.elor curente, etalea"a alternanta de ori"ontale ale ben"ilor de
#erestre si a parapetilor, intre cele doua perturbatii de margine, care marchea"a articulatiile
cu parcelele vecine
/ registrul superior, compus din eta.ele retrase, se naste treptat din masa celui principal,
ast#el incit nu exista o delimitare neta intre ele 5ceasta ambiguitate intra intr/o poetica,
accentuata si de usoara sa asimetrie #ata de corpul principal
&ntre registrul parterului si restul cladirii, reapare acel #in registru intermediar, care #usese
semnalat la imobilul 56= si care intareste ideea ase"arii unei mase puternice peste un parter
relativ independent
Claritatii acestei tripartitii, ca tema compo"itionala ma.ora, i se suprapune tema minora a
articularii de planuri #rontale usor decalate, care se intrevad cu pro#un"imi di#erite, sugerind
o interpenetrare asimetrica de volume, care in realitate nu exista
=ri"ontalitatea compo"itiei este mai clara in detaliu decit la imobilul 56=, ben"ile de #erestre
#iind continue in primul plan, al golului, iar spaletii rotun.iti de beton, care le subimpart,
gasindu/se intr/un plan mai retras
%entru ca ori"ontalele parapetilor sa nu devina prea grele si pentru a usura perceperea
straturilor succesive ale #atadei, Creanga recurge la un procedeu care ii va deveni speci#ic, si
anume, o reducere a inaltimii ben"ii ori"ontale cu a.utorul unui pro#il #in care aduce o parte a
ben"ii intr/un plan mai avansat &n ca"ul acestui imobil, procedeul este aplicat numai in
"onele pertubatiilor de margine, dar se va generali"a in alte constructii
&n privinta distributiei #unctional/spatiale, imobilul este compus din apartamente accesibile
printr/o singura scara principala, dispusa central si prin doua scari de serviciu plasate inspre
margini, una dintre ele chiar la #atada principala
5partamentele sint variate ca marime si ca numar la palier, sugerind, prin relativa
independenta a distributiei lor in eta.e consecutive, germenele unei proiectari mai #lexibile
&n conceptia imobilului (imitrescu, gasim a#irmarea explicita a intregului vocabular si
totalitatea temelor compo"itionale care se vor a#ina in timp, pentru a produce cele doua
copodopere ale lui Creanga, imobilul =ttulescu si imobilul *alaxa
Doua +ariante de (roiect (entru un imobil de ra(ort - !&-
Be#iind in posesia intregului proiect, ci numai a unor variante de studiu, incomplete si
acestea, pentru un imobil de raport cu maga"ine la parter ase"at intr/o intersectie de stra"i,
o anali"a a cladirii ar #i imposibila
;otusi, plansele au valoarea deosebita a unor 2repentis2/uri, marturisind despre demersul
arhitectului spre de#inirea unei cladiri$ este evident ca toata compo"itia este conditionata de
un punct de interes urban situat in partea dreapta, pe care Creanga incearca sa/l onore"e
printr/un volum important
%robabil ca prima varianta este cea in care plasea"a in acest punct scara, ceea ce il duce la
con#ormarea cladirii din doua tronsoane si ca urmare, la o #orma mai necontrolata a curtii din
spate
0arianta a doua pare ulterioara, pentru ca este mai caracteristica pentru Horia Creanga, prin
citeva aspecte$
/ aduce in punctul de interes un plin masiv si simplu +peretele unei coloane de
dormitoare, detasat de planul de #ond al #atadei,, procedeu pe care il #oloseste si cu alte
oca"ii
/ acest plin va deveni desigur volumul cel mai inalt, care se va articula cu celelalte,
procedeu de asemenea speci#ic
/ #orma generala a cladirii se clari#ica, curtile de serviciu au o geometrie mai controlata si
toata compo"itia planimetrica de vine mai simpla
!ste unicul exemplu in care Horia Creanga incearca sa #oloseasca expresivitatea #ormelor
curbe
Imobilul Ottulescu - !&-
!ste cel mai complex dintre imobilele sale de raport, din mai multe puncte de vedere pe care
vom incerca sa le evidentiem$
/ po"itia #ata de contextul urban,
/ plastica volumetrica si de #ateda,
/ organi"area interna a imobilului
%o"itia #ata de contextul urban a #ost desigur determinanta pentru gene"a proiectului, care,
pina in ultimul moment,a #ost conceput intr/o po"itie in oglinda #ata de constructia reali"ata
&l vom anali"a in consecinta
%arcela in proprietatea #amiliei =ttulescu se invecinea"a spre vestAstinga, cu casa (isescu,
parter suprainaltat si un eta., construita de @r Cerche", una dintre capodoperele stilului
national 3elul in care a #ost conceput proiectul are desigur legatura cu aceasta vecinatate, la
a carei calitate arhitecturala Creanga nu putea ramine insensibil +desi se pronunta
vehement impotriva o#iciali"arii acestui stil, / &ntreaga compo"itie a imobilului este
conceputa ca o reverenta catre aceasta$ / #atada laterala este orientata catre ea9 /
compo"itia #atadei principale este clar directionata in acelasi sens, si este subordonata unei
reduceri gradate de scara spre casa (isescu
&pote"a prin care complexitatea si poetica acestei constructii sint generate de vecinatatea
casei (isescu, este con#irmata si de natura schimbarilor pe care Creanga le #ace in proiect
dupa intoarcerea cladirii, in raport cu #atada initiala9 de exemplu, #ata de varianta reali"ata,
ori"ontala dintre parter si me"anin este mult prelungita si mult mai pre"enta la nivelul
stra"ii, prelungind di"olvarea unei cladiri de dimensiuni mari intr/o aparenta mai domestica
@rila compo"itionala introdusa de aceasta incercare de reducere a scarii aparente a
imobilului se suprapune peste tema obisnuita a tripartitiei, care are o implicita conotatie
monumentala (in aceasta contradictie subtila vor re"ulta complexitatea si poetica #atadei
principale
Compo"itia nu se schimba substantial nici dupa intoarcerea intregului proiect 2in oglinda2
+primaria cere calcan catre casa (isescu,, Creanga nemai avind timp sa adopte o alta
po"itie *odi#icarile care apar #ata de proiectul initial sint consecinta eliberarii #ortuite de
conditionarea initiala, compo"itia capatind ast#el o anumita autonomie
Cele trei registre sint la #el de citibile ca si in constructiile anterioare$
/ registrul parterului si me"animului, imbracate in marmura neagra, sint net detasate de
registrele superioare in primul rind prin culoare *e"aninul, desenat mai neutru decit
parterul, a carui asimetrie este mai pronuntata, .oaca rolul registrului de tran"itie semnalat
la imobilele 56= si (imitrescu
/ registrul celor trei eta.e principale, este dominat de ori"ontalitatea ben"ilor de #erestre
si parapeti La acest nivel intervine inter#erenta celor doua teme compo"itionale, mai
puternica in proiectul initial
5m putea chiar a#irma ca in varianta initiala se citeste prea vi"ibil un prim plan cu doua
#atade la scari di#erite, articulate pe un plan de #ond mai retras, legate printr/un registru
parter uni#icator si echilibrate intre ele prin asimetria pronuntata a acestuia
3atada #inala are o mai mare unitate, prin pastrarea continuitatii ori"ontalelor la primele
doua eta.e !a se percepe prin patru planuri #rontale succesive, cel mai apropiat / al
parapetilor ingustati dupa procedeul descris la imobilul (imitrescu / #iind si cel mai
transparent
/ registrul ultim, al nivelului retras, se naste organic din cel precedent si este tratat in
varianta #inala mult mai imaterial si mai subtil decit in prima, ceea ce pare sa #ie
independent de raturnarea proiectului / +mai degraba un anunt al imobilului *alaxa, !l
devine al patrulea plan compo"itional al #atadei
5nali"a organi"arii #unctional/spatiale releva alte aspecte ale complexitatii acestui proiect$
/ &mobilul este o bara simpla dreptunghiulara in plan, cuprin"ind parter, me"anin si patru
eta.e si articulata de limitele parcelei prin volumul gara.ului
/ Ca de obicei, are doua accese / cel principal, din strada, cel de serviciu, din curtea
posterioara / dar convergente in "ona clara a dispo"itivului celor doua scari si doua li#turi,
ceea ce repre"inta o inovatie
/ 5partamentele, #oarte diverse, sint apartamente de lux si se grupea"a in .urul acceselor
verticale intr/o #ormula de organi"are mai putin obisnuita
/ 5m putea a#irma ca sintem in #ata primului si singurului exemplu de 2plan liber2, intr/un
imobil colectiv
5#irmatia pare ha"ardata la prima vedere, pentru ca nu putem vorbi despre o independenta
totala a organi"arii spatiale #ata de o trama structurala per#ect regulata si neutra
= anali"a mai atenta ne releva #aptul ca ordinea tramei structurale, destul de simpla si clara,
este dictata de organi"area eta.elor 1 si 2, cu a caror ordine spatiala coincide per#ect &n
eta.ul ', apare de.a o prima perturbare a acestei coincidente, dar minora, ea petrecindu/se
in planul #atadei
&n schimb, parterul, me"aninul si ultimul nivel se organi"ea"a liber, intr/o ordine proprie,
independenta de cea structurala, punindu/i local in evidenta #orta expresiva proprie
5st#el, parterul si me"aninul sint compuse ingenios si sculptural dupa o schema de accese
denivelate la cele doua apartamente si la nodul vertical Holul de intrare care se
con#ormea"a acestei #ormule, este controlat spatial de un stilp rotund liber, devenit pivot al
compo"itiei si care este anuntat de un al doilea, care se gaseste de partea opusa a peretelui
vitrat al intrarii, la nivelul stra"ii
(in acest hol se accede prin coborire la un studio luxuos, un duplex cu gol pe doua niveluri
!ste cel mai modern apartament proiectat de Horia Creanga, cu un spatiu #luent, punctat de
pre"enta unui alt stilp liber, care se regaseste si in galeria deschisa spre gol a dormitoarelor
;ot la nivelul intrarii, dar in partea dreapta, se gasesc incaperile de serviciu
&ndra"neala si noncon#ormismul acestei organi"ari sint remarcabile, odata prin plasarea la
acelasi nivel a unui apartament de lux si a camerelor de serviciu, apoi prin conceperea
accesului la apartamentul de lux in coborire si in #ine, prin deschiderea acestuia la nivelul
stra"ii
;oate servitutile care re"ulta din aceste optiuni sint re"olvate de Creanga cu o abilitate
despre care se poate scrie mult, incepind cu con#ormarea dispo"itivului de denivelari al
holului in .urul stilpului liber si al #elului in care aceasta se re#lecta in planul pla#onului, pina
la modul in care se #ace #iltrarea luminii si aerisirea camerei de "i a duplexului, prin #atada
principala
&n me"anin, inaa#ara de nivelul superior al duplexului, cu dormitoarele orientate spre curtea
interioara, se mai gaseste un apartament decomandat de trei camere , cu o #rumoasa nisa a
camerei de "i, care aduce o denivelare a pla#onului
*ai putin spectaculos, dar la #el de liber, este organi"at si eta.ul ), cu mai multe studiouri
concentrate pe un hol amplu total vitrat spre terasa Stilpii rotun"i ai structurii, sint lasati
liberi atit in elegantul hol de eta., cit si in studioul cel mai important
Se poate a#irma #ara teama ca imobilul =ttulescu are organi"area spatiala cea mai moderna
si mai interesanta, nu numai din creatia lui Horia Creanga, ci din 6omania interbelica
Imobilul .edio*lu - !&,-&/
!ste o cladire mai putin interesanta, dar a carei istorie, #urni"ata de dosarele de autori"atie
nu este lipsita de semni#icatie
(esi este un imobil de raport, apare permanent sub denumirea de vila Bedioglu, #iindca este
construita intr/un cartier de vile, la intersectia stra"ilor 6oma si %aris cu piata Con#ederatiei
Con#orm regulamentelor in vigoare trebuia sa aibe maximum parter si doua niveluri si calcan
spre cadirea de pe strada %aris
%rimul proiect este aprobat in 19'- !ste un imobil % C 2, cu parterul ocupat de gara.e si
camere de serviciu si cu doua apartamente la scara
!ste compus din doua registre ori"ontale care se intorc in unghi obtu" si pe #atada scurta,
excesiva lor simplitate si ori"ontalitate #iind intrerupte numai de avansarea balcoanelor de
peste intrare
Conceput dupa trama compo"itionala a imobilelor de raport, este evident ca registrul
eta.elor era prea putin important #ata de #orta tratarii parterului, care pare o remanenta a
registrului in#erior al imobilului =ttulescu,atit prin #olosirea marmurii negre, cit si prin desen
Bu stim cum se vor #i des#asurat discutiile dintre Horia Creanga si proprietar, cert este ca, in
ianuarie 19'?, Beddioglu solicita o derogare de la regulament, pentru a construi inca un
nivel
3atada proiectului supus spre aprobare are o proportie mai apropiata de ceea ce trebuia
probabil sa #ie un imobil de raport, in vi"iunea lui Creanga, dar nici o alta modi#icare
substantiala
Cererea este re#u"ata, din pricina calcanului prea inalt spre strada %aris
Bedioglu revine cu o noua cerere, in #ebruarie 19'?, insotita de o a treia #atada, in care
nivelul ultim .oaca rolul registrului retras din imobilele de raport anterioare si care introduce,
prin retragerea de pe latura din rdeapta o anumita dinamica in compo"itia de #atada Chiar si
intreruperea, la acest nivel, a #ilei verticale de balcoane de peste intrare este bine venita si
intra, in echilibrul compo"itional al #atadei, in relatie cu golul ori"ontal de sub copertina
ultimului nivel
(esenul acestei a treia variante este in mod cert cel mai interesant, in raport cu cele
anterioare, erau oarecum niste hibri"i intre vilele si imobilele de raport proiectate de
Creanga
(esi supraeta.area se accepta, primaria cere o noua #atada din care sa reiasa 2aspectul de
vila al constructiei2, in 18 martie 19'?
&n 2? martie, Bedioglu #ace un memoriu, in care sustine stilul si caracterul de vila al
proiectului, memoriu de care Creanga nu credem ca este strain !ste putin probabil ca
pro#esorul Bedioglu sa cite"e din 4asmuth Lexi7on der :au7unst +vol &0, p??)/-,, pentru a
argumenta ideea ca #atada unei vile se caracteri"ea"a in primul rind prin simplitate
geometrica &n memoriu se mai sustine si potrivirea cu stilul caselor invecinate, dintre care
una este cas *iclescu, proiectata tot de Creanga in 19'8
3atada este in #ine acceptata, dar , din ne#ericire, copertina de la ultimul nivel, atit de
oportuna compo"itional, nu se mai construieste, pentru ca acoperea o terasa inter"isa
circulatiei prin regulament
&storia acestui imobil demonstrea"a doua aspecte$
/ mai intii, #aptul ca Horia Creanga avea anumite idei precise in legatura cu #elul in care
trebuie sa arate un imobil de raport si pe care le urmareste cu perseverenta,
/ apoi, #aptul ca pare sa acorde o semni#icatie deosebita di#erentei dintre acestea si vile,
din moment ce nu vrea sa desene"e de la inceput o #atada tratata in modul in care vom
vedea ca isi concepe plastica vilelor, ceea ce i/ar #i #ost desigur #orte usor
Imobilul Malaxa - Burileanu -!&,-&0
(aca imobilul =ttulescu este cel mai complex din punctul de vedere al organi"arii interioare,
imobilul *alaxa este exprimarea cea mai ra#inata a tuturor temelor compo"itionale pe care
Horia Creanga le/a urmarit in proiectarea imobilelor sale de raport
(ar numai evolutia acestora nu ar #i su#icienta pentru a explica pe deplin imobilul *alaxa La
acest aspect se adauga si cautarile plastice experimentate in proiectele vilelor Cantacu"ino
+19'), si C *ateescu +19'-, si nu in ultimul rind, inceputurile colaborarii cu *alaxa la
marile sale u"ine, unde, pe de o parte, Horia Creanga are oca"ia sa/si des#asoare in
compo"itii ample temele simplitatii si ori"ontalitatii, #ara constringeri exterioare, iar pe de
alta parte, intra in contact direct cu #ascinatia tehnologiei moderne (in sinte"a tuturor
acestor experiente, vor reiesi poe"ia abstracta si eleganta imobilului$
1 5mplasamentul, desi intr/o intersectie, nu incita la o re"olvare de colt deosebita, #rontul
#iind puternic retras #ata de bulevard &mobilul se des#asoara in consecinta, ca o bara per#ect
simpla, #ormata din doua tronsoane #oarte asemanatoare +di#era numai capetele acestora,
2 Curtea posterioara este, la rindul ei, de o geometrie la #el de simpla si se deschide cu
latura ingusta spre strada :oteanu
' =rgani"area spatial/#unctionala a imobilului este de o claritate aproape dura$
/ parterul este ocupat in intregime de spatii comerciale si agentii, care se organi"ea"a
liber in .urul structurii regulate care decurge din conceptia eta.elor curente Cele doua holuri
de acces in imobil sint controlate de cite un stilp liber, dar intr/o maniera mult mai austera
decit la imobilul =ttulescu
/ conceptia celor doua tronsoane este similara, cu doua apartamente la palier, dintre
care, cele de mi.loc sint identice
/ inovatia cea mai importanta este legata de re"olvarea nodului vertical de circulatie
Creanga a avut tendinta permanenta sa simpli#ice acest nod, cuplind cele doua accese
verticale +principal si de serviciu, &n acest imobil, accesul pricipal se #ace numai prin cele
doua ascensoare, ase"ate simetric in lateralele elegantului palier, in vreme ce accesul de
serviciu se #ace pritr/un li#t plasat in golul scarii in trei rampe %alierul scarii si palierul
principal sint separate si comunica in acelasi timp, printr/un #rumos panou vitrat cu sticla
mata, neexistind ast#el o segregare neta a nodului principal de cel de serviciu
/ toate apartamentele se con#ormea"a aceluiasi principiu de conceptie, indi#erent de
po"itia in tronson, au doua intrari si sint generoase ca supra#ete si ca organi"are interioara
Dn rol important in caracterul #oarte elegant al spatiilor il .oaca pre"enta ben"ii continue de
#ereastra, a carei timplarie metalica, de o calitate exceptionala, trece nestingherita prin #ata
peretilor despartitori, in cea mai buna traditie a #atadei libere Ca si holul de intrare si
palierele, apartamentele sint #oarte luxuos #inisate, iar calitatea si simplitatea detaliilor se
inscrie per#ect in linia generala ra#inata a intregii constructii
/ camerele de serviciu sint amplasate la ultimul nivel, al terasei, unde la unul dintre
tronsoane se mai gaseste si un apartament !ste un alt exemplu al libertatilor pe care Horia
Creanga si le lua #ata de orice u"anta, daca aceasta contravenea logicii interne a proiectului
&n ca"ul acesta, este vorba de depasirea #unctionalitatii de.a 2codi#icate2 a imobilului post/
haussmannian
) (in punctul de vedere al plasticii exterioare, cel mai important aspect este claritatea
optiunilor compo"itionale, care diminuea"a desigur e#ectul poetic al suprapunerilor si
ambiguitatilor tematice +atit de vi"ibile in imobilul =ttulescu,, dar accentuea"a per#ectiunea
geometrica$
/ structura desenului #atadelor urmareste per#ect structura planimetrica a eta.ului curent$
o masa dominanta centrala / corespun"atoare apartamentelor identice de cimp, care se
perturba la capete in mod di#erit / corespun"ator modi#icarilor apartamentelor din margini9
/ in consecinta, #atada principala se percepe ca o alternanta de ben"i ori"ontale
continue,de #erstre si de parapeti, care se nasc din planul #rontal al unei supra#ete pline,
pornind din stinga, din golul mai pro#und decupat al logiilor si oprindu/se in partea dreapta
prin intoarcerea lor pina intr/o a doua supra#ata plina, mai consistenta, si care devine ast#el
planul de #ond al primeia
/ #atada laterala este tratata in doua registre verticale categorice, unul mai ingust, ritmat
de parapetii metalici ai logiilor de la apartamentele de colt, al doilea, ceva mai lat, #iind un
simplu plin vertical, putin mai retras
5st#el, #atada laterala se percepe ca o alaturare a doua lame inguste, usor alunecate intre
ele, ceea ce le con#era o anumita incisivitate
/ #atada posterioara re#lecta ad/literam organi"area eta.ului curent, dar cu mi.loace mai
putin so#isticate / plinuri cu goluri decupate / dupa acelasi principiu $ capat, masa
dominanta, capat
;oate temele compo"itionale pe care Creanga le/a utili"at pina atunci in compo"itia
volumetrica si de #atada, / tema tripartitiei pe verticala si a registrului intermediar dintre
parter si registrul dominant, tema articularii de volume clare si de planuri #rontale
suprapuse, etc, se regasesc si in imobilul *alaxa, dar subordonate coerentei acestei prime
idei
(in aceste aspecte, la care se pot adauga inca multe, data #iind calitatea deosebita a acestei
cladiri, reiese cu destula claritate imaginea modului in care au evoluat si s/au limpe"it in
aceasta perioada ideile si optiunile compo"itionale ale lui Horia Creanga
Bu pe nedrept imobilul *alaxa este considerat apogeul creatiei sale raportate la acest
progam
Imobilul ARO Palace - !&0-&1
Ca si primul imobil 56=, are o #unctiune polivalenta (esi locuintele compun o parte
importanta a volumului construit, in acest proiect nu se regasesc decit o parte dintre ideile
pe care Creanga le/a a#irmat in imobilele de raport anterioare, conceptia intregii cladiri #iind
subordonata, pe de o parte, 2imaginii de marca2 a Societatii 56=, iar pe de alta parte,
#ormei adinci a parcelei
/ &mobilul se des#asoara in .urul unei mari curti interioare, apartamentele ocupind integral
laturile perpendiculare pe strada si partea superioara a corpurilor paralele cu strada
%robabil ca alegerea acestei #orme are o dubla origine$
/ tipologia de 2hotel particulier2 pari"ian, a carei conotatie se leaga de ideea de prestigiu,
/ tipologia imobilului cu curte deschisa spre strada, #orma considerata moderna in %arisul
interbelic si care, ca si prima, pre"inta avanta.ul preluarii adincimii mari a parcelei
/ (istributia apartamentelor urmareste o schema #oarte clara$
/ in parter si eta.ul 1, cele doua bare identice perpendiculare pe strada sint #ormate din
apartamente mici, accesibile prin nodurile verticale ale circulatiilor principale, situate in
capetele barelor9
/ din eta.ul 2, nodurile incep sa deserveasca si apartamentele care compun bara
asimetrica dinspre strada +' apartamente mici in dreapta, un apartament de lux in stinga,9
/ in eta.ul -, copo"itia se inchide prin aparitia celor doua apartamente simetrice de pe
latura din spate, accesibile prin nodurile verticale din capetele opuse ale barelor laterale
/ nodurile circulatiilor de serviciu sint plasate pe #iecare bara la .umatatea distantei dintre
nodurile principale, cu exceptia barei dinspre strada unde se gasesc in laterale
/ Simetria si claritatea acestei scheme de distributie sint per#ecte Singura perturbare
provine din inclinatia Caii 0ictoriei #ata de axul cladirii, preluarea adestei directii
para"itare petrecindu/se in "ona serviciilor barei dinspre strada
/ 5partamentele au in general un numar redus de camere, +in ma.oritate 1, 2 si ' camere,,
cele mai mari si mai luxuoase #iind cele dinspre Calea 0ictoriei Sint in ma.oritate
apartamente cu doua intrari, dar cu o distributie interioara destul de diversa din pricina
constringerilor aduse de amplasarea lor #ata de curte si in consecinta de servitutile re"ultate
dei conditiile de iluminare si ventilare di#erite
/ &n ambianta plastica generala a cladirii, legata de imaginea publica si de prestigiul
societatii$ tratarea pe verticala a #atadei spre strada, care nu exclude principiul tripartitiei,
simetria #oarte marcata, tratarea monumentala a #atadei interioare paralela cu strada,
procedee pe care Horia Creanga nu le #oloseste in proiectele anterioare / numai corpurile
laterale aduc o nota ceva mai calda si mai apropiata de scara umana (ar si in acest ca" linia
compo"itionala este di#erita, cele doua #atade paralele devenind doua mase neutre per#orate
de goluri egale si echidistante, ase"ate peste un portic si care articulea"a volumele cu
#unctiuni repre"entative
/ 5ceste idei, relativ noi pentru proiectarea lui Horia Creanga, se vor mai regasi in alte
proiecte care vor urma, #ie ele locuinte sau nu +proiectul ansamlului %alatului cultural de la
Cernauti, 56= / :rasov etc,

S-ar putea să vă placă și