Cuprins:

I. Date generale cu privire la politica valutara

II. Balanta de plati externe
III. Rezerva de valuta
IV. Cursul valutar
V. Tranzactiile pe pietele financiar- valutare
I. Date generale cu privire la politica
valutara
Politica monetar reprezint ansamblul de msuri sau interveniilor Bncii
Centrale sau ale autoritilor monetare efectuate asupra lichiditii economiei naionale
(controlul ofertei de moned) prin intermediul unor tehnici i instrumente n scopul realizrii
politicii economice.
Politica monetar include 3 componente monetar! creditar i valutar.
Politica monetar include deciziile i aciunile viznd oferta de moned i
derularea circulaiei monetare n economia naional! asi"urarea echilibrului monetar i
meninerea puterii de cumprare a monedei n scopul realizrii unor obiective ale politicii
"enerale.
Politica creditar reprezent ansamblul deciziilor! metodelor i tehnicilor care
vizeaz re"lementarea i suprave"herea a volumului de credite n economie! precum i a
ratei dobnzii pentru realizarea obiectivelor macroeconomice le"ate de procesele
economisirii i investirii i contracararea inflaiei.
Politica valutar se refer la modalitile de procurare i utilizare a resurselor
valutare i echilibrarea balanei de pli e#terne! crearea rezervelor de valut! evoluia
cursului valutar i efectuarea de tranzacii pe pieele financiar$valutare.
Politica monetar! valutar i creditar se elaboreaz de Banca %aional n
comun acord cu &uvernul. 'istemul monetar al (epublicii )oldova se afl n dezvoltare
permanent! n sensul elaborrii i introducerii n practic a instrumentelor monetare
e#istente n toate rile dezvoltate (instrumentele de suprave"here bancar! crearea
atributelor pieei h*rtiilor de valoare! implementarea mecanismului contabil conform
principiilor internaionale! etc.).
Politica monetar utilizeaz! n "eneral! urmtoarele instrumente volumul i
structura masei monetare n economie operaiuni pe piaa deschis cu h*rtii de valoare de
stat
$ rata dob*nzii
$ rata rezervelor obli"atorii
$ rezervele valutare ale Bncii %aionale. +nstrumentul de promovare a politicii! n
conte#t internaional utilizat de bncile centrale! se numete intervenie pe pieele valutare.
+ntervenia valutar reprezint activitatea de stabilizare a nivelului cursurilor valutare prin
blocarea forelor pieei! care ridic sau scad nivelul cursurilor de schimb ale valutei proprii.
)ecanismul interveniei valutare este analo"ic celui al operaiunilor pe piaa
deschis. ,cest instrument presupune operaiuni de v*nzare$cumprare a dolarilor. -e
e#emplu! dac cursul valutei naionale scade! Banca %aional intervine prin operaiuni de
v*nzare a dolarilor! fapt ce contribuie la procurarea valutei naionale! la creterea cererii de
moned naional i la creterea puterii ei de cumprare. -ac cursul valutei naionale
crete! Banca Central din contra! ncepe activ s vnd moneda sa! pentru a produce
efectul creterii ofertei de moned proprie. ,stfel se urmrete stabilizarea cursului valutar.
,naliza politicii valutare comport anumite nuanri! in funcie de raporturile sale cu
celelalte componente ale politicii economice! sfera sa de cuprindere! precum i de
obiectivele i instrumentele sale specifice. .nii autori consider c /politica valutar este
complet subordonat politicii monetare i neautonom in cadrul acesteia/ (&h. )anolescu!
Politici economice! 0d. 0conomica! Bucureti! 1223! p. 415).
Conceptul de politic valutar desemneaz ansamblul de msuri intreprinse de
puterile publice in domeniul cursurilor de schimb! in scopul asi"urrii echilibrului e#tern i al
meninerii inflaiei in limite dezirabile.
Parte inte"rant a politicii economice! politica valutar se afl in strans
interdependen cu politica monetar intern! reflectand raporturile e#istente intre piaa
monetar intern i piaa internaional.
Politica valutar pune in eviden! in primul rand! intervenia autoritilor monetare
asupra evoluiei cursului. Coninutul su este determinat! inainte de toate! de caracteristicile
or"anizrii monetare pe plan intemaional (in special re"imul in vi"oare al cursurilor de
schimb) i de obiectivele de politic economic ale rii respective. 6otodat! impactul
politicii valutare este! in aceeai msur! condiionat de instrumentele utilizat de autoritile
monetare. +n acest conte#t! cursul de schimb devine un important instrument al politici
economice.
+n afara obiectivelor "enerate ale politicii economice! politica valutar urmrete
asi"urarea stabilitii monedei naionale i intrirea puterii sale de cumprare! controlul
inflaiei i consolidarea echilibrului balanei e#terne. Pentru realizarea acestor obiective!
politica valutar dispune de instrumente adecvate
1)(e"lementarea schimburilor valutare
4) )odificarea paritilor
3) +nterveniile publice asupra cursurilor
II. Balanta de plati
Balanta de plati si datoria e#terna au fost influentate de
a! Transferurile din strainatate $ reprezinta in principal banii trimisi in tara de
muncitorii romani care lucreaza in tarile din 7est! iar in ianuarie 4818 s$a inre"istrat un
record 9 in (omania au intrat 5:3 milioane euro! cu aproape 3;< mai mult decat in luna
ianuarie a anului trecut si cu 1.3< mai mult decat in ianuarie 488=. Practic! niciodata in luna
ianuarie muncitorii romani de dincolo nu au trimis mai multi bani decat au facut$o in ianuarie
4818.
,ceasta performanta este cu atat mai surprinzatoare cu cat soma>ul in 'pania a
a>uns la 1=.=<! iar economia +taliei nu se simte nici ea prea bine.
,nul trecut! transferurile curente au totalizat ;.; miliarde euro! in scadere cu 45<
fata de cele =.= miliarde euro transferate in 488=.
+n ianuarie 4811! din strainatate in (omania au fost transferati :8= milioane euro!
suma cu 15; milioane euro sub cea din ianuarie 4818! si e"ala cu cea inre"istrata in
ianuarie 4882.
"! Investitiile straine. +nvestitiile straine au insumat 4:8 milioane euro in 4811!
fiind de apro#imativ = ori mai mari decat cele din ianuarie 4818! insa B%( a revizuit in
scadere suma din urma cu un an. ,stfel! daca B%( a comunicat initial ca investitiile straine
au fost in ianuarie 4818 de 384 milioane euro! dupa revizuirea datelor a mai ramas o suma
de 31 milioane.
+n luna ianuarie 4818! in (omania au fost investiti 384 milioane euro! in scadere cu
33< fata de ianuarie 4882! insa prima luna din anul trecut a fost una mai speciala 9 mai
mult de o treime din cele 1.1 miliarde euro investite erau de fapt credite intra$"rup! iar 1:<
profit reinvestit. +n ianuarie 4818! 188< din investitii reprezinta participatii la capital.
+n 4882! totalul investitiilor straine a fost de apro#imativ 5 miliarde euro! in scadere
cu :=< fata de 488=! cand totalul acestora a a>uns la 2.5 miliarde euro.
c! Deficitul de cont curent 9 -eficitul contului curent a fost de doar 15 milioane
euro in ianuarie! cu =;!5< mai mic decat cel din ianuarie 4818! si cu 23< mai mic decat cel
din ianuarie 4882. ,ceasta performanta a fost posibila datorita faptului ca! pentru prima data
dupa multi ani! e#porturile ?@B au depasit importurile ?@B! (omania inre"istrand astfel un
e#cedent comercial.
(eprezinta practic diferenta dintre intrarile si iesirile de valuta "enerate de
tranzactiile comerciale si transferurile curente! iar in ianuarie 4818 valoarea acestui deficit a
a>uns la 143 milioane euro! in scadere cu 33.4< fata de ianuarie 4882 si cu =2< mai mic
decat in ianuarie 488=.
-eficitul contului curent influenteaza cursul monedei nationale in sensul ca un
deficit mare trebuie acoperit! iar daca investitiile straine sunt prea mici pentru a acoperi
cererea suplimentara de valuta! ori leul o ia la vale! ori B%( vinde din rezerva pentru a il
stabiliza.
+n decembrie si ianuarie! investitiile straine au fost de 4.= ori mai mari decat
deficitul de cont curent (1!335 milioane versus :2; milioane euro)! astfel e#plicandu$se
macar in parte aprecierea monedei nationale in perioada respectiva.
+n 4882! deficitul de cont curent a a>uns la apro#imativ 5 miliarde de euro! "radul
de acoperire cu investitii straine a>un"and la aproape 188<! in timp ce in 488= situatia a fost
mult mai proasta! "radul de acoperire fiind de doar 52< (1;.1 miliarde euro deficit! 2.5
miliarde investitii straine).
d! Datoria pe termen scurt# mediu si lung. +n ianuarie 4818! datoria pe termen
scurt a a>uns la 13.; miliarde euro! in scadere cu 4=< fata de ianuarie 4882! cand suma
a>un"ea la 12 miliarde euro.
Ca ordin de marime 9 in ianuarie 4818! datoria pe termen scurt a reprezentat o
suma echivalenta cu :;< din rezervele valutare B%( si 13.3< din total datorie e#terna! iar
in urma cu un an! procentele erau de 33< respectiv 42.;<.
-aca discutam despre datoria pe termen mediu si lun"! aceasta a a>uns in ianuarie
4818 la ;:.4 miliarde euro! in crestere cu 4;.2< (A13.; mld euro) comparativ cu luna
corespunzatoare a anului anterior! insa 5.= miliarde reprezinta imprumutul de la ?)+.
+n ceea ce priveste datoria e#terna totala! ponderea acesteia in P+B a crescut de la
54< in ianuarie 4882! la apro#imativ ;;< in ianuarie 4818.
,stfel datoria e#terna a (omaniei a a>uns la =3.1 mld euro in 4818! cu 8.5 mld euro
mai mare decat in aprilie si cu 14 mld euro mai mare decat nivelul inre"istrat in mai 4882.
-in aceasta datorie! 15.2 mld euro reprezinta datoria pe termen scurt.
-atoria e#terna in 4811 a totalizat 24!1 miliarde euro la sfarsitul lunii ianuarie! cu
1!:< mai mult decat in decembrie! si cu 1=< (1:!4 mld euro) peste nivelul din ianuarie
4818. -in aceasta suma! 13!: miliarde euro reprezinta datoria publica directa si public
"arantata! 33!: miliarde datoria privata! =!4 miliarde depozitele nerezidentilor! 2!= miliarde
banii de la ?)+ intrat la B%(! iar 12!15 miliarde datoria e#terna pe termen scurt. +n ce
priveste datoria pe termen scurt! se poate observa o crestere de :8< in ultimul an (A5!5 mld
euro).
e! Concluzie
.nul dintre efectele relativ pozitive ale crizei economice este acela ca a corectat
brutal deficitele e#terne! deficite pe care altfel nu am fi fost in stare sa le corectam.
+n acest moment! deficitul de cont curent a a>uns la un nivel suportabil! deficitul
comercial scade pe fondul cresterii mai rapide a e#porturilor fata de importuri! iar presiunile
pe moneda nationala sunt mult mai mici decat in urma cu un an.
Pe de alta parte insa! datoria e#terna creste pe fondul deficitului bu"etar foarte
mare inre"istrat de "uvern! iar partea mai putin placuta a acestei cresteri de datorie este
aceea ca banii sunt imprumutati pentru plata salariilor si pensiilor! nu pentru investitii.
Datoria externa a Romaniei se apropie de $%% miliarde euro.
Cine ne-a imprumutat si cu cat&
Ba sfarsitul lunii septembrie! datoria e#terna totala a (omaniei era de 23!2 miliarde
euro! in crestere cu =!; miliarde euro comparativ cu septembrie 4818! iar daca ritmul actual
de crestre se va pastra! cel tarziu in ianuarie 4814 vom depasi pra"ul psiholo"ic de 188
miliarde euro! moment care in mod si"ur va "enera din nou intrebari de "enul Cunde s$au
dus baniiDE. Care este structura acestei datorii si cine ne$a imprumutatD
Datoria externa totala
Datoria pu"lica externa
Datoria externa garantata pu"lic
+nsumeaza 1!5: miliarde euro! principalii creditori fiind si in acest caz institutiile
multilaterale cu 5;< din total (datoram B0+ 8.34 mld. euro! B+(- 8!1= mld. euro! B0(- 8!1
mld. euro)! investitorii privati detinand restul de ::<.
Datoria externa negarantata pu"lic
Datoria pe termen scurt
(eprezinta datoria e#terna a carei scadenta nu depaseste un an! insa B%( nu
prezinta date in ce priveste structura acestei datorii.
-atoria e#terna pe termen scurt este formata atat din capitaluri speculative (bani
fierbinti)! cat si din imprumuturile pe termen scurt 9 de re"ula un an 9 pe care companiile
(banci si multinationale in special) le$au primit din strainatate! iar in momentul in care situatia
economica se inrautateste! capitalurile speculative sunt primele care ies din tara! evolutie
care pune presiune pe cursul valutar.
+++. (ezerva de valuta
Ce rezerve valutare avea Romania in anii '(%-)% si cati "ani
se aflau la B*R in decem"rie $+)+&
Ce rezerve valutare avea insa Romania inainte de $+)+&
+n 1233! rezervele internationale (valutaAaur) totalizau :38!5 milioane dolari! suma
din care F455 milioane era valoarea aurului (5:< din total)! iar F415 milioane valuta. Ba
momentul respectiv! aceste rezerve reprezentau echivalentul a 4!:< din P+B si acopereau
doar 1!: luni de importuri.
Ba inceputul anilor G=8 (omania a intrat in incetare partiala de plati! moment in
care rezervele internationale totalizau F4!5 miliarde! suma din care =3< era valoarea
aurului! si doar 13< era ponderea rezervelor valutare. ,ceste rezerve acopereau 4!5 luni de
importuri si reprezentau echivalentul a 5< din P+B.
Ba sfarsitul anului 12=2! dupa ce datoria e#terna a fost stinsa (aproape) in
totalitate! (omania avea rezerve valutare in valoare de F1!=; miliarde dolari! suma la care
se adau"a aur in valoare de F8!=3 miliarde 9 per total F4!3 miliarde! respectiv echivalentul a
3!;5 luni de importuri si 5< din P+B. ,cestea erau rezervele cu care (omania a intrat in
capitalism.
+n 1228 am reusit sa cheltuim 33< din rezerva valutara! nivelul din 12=2
nemaifiind atins pana in 122:. Pe de alta parte! datele Bancii )ondiale arata ca in 1228 nu
s$au efectuat plati aferente datoriei e#terne! insa rezerva a scazut totusi cu 1!3 miliarde
dolari.
,nii 122;$1222 au fost de asemenea cu probleme! platile scadente in perioada
respectiva fiind de apro#imativ 3.5 miliarde de dolari pe an! rezerva scazand de la F3!=
miliarde in 1223! la 1!5 miliarde in 1222.
Rezervele valutare ale Romaniei in prezent
+n anul 4811 rezervele valutare la B%( au crescut cu 1!3 miliarde euro in iunie si
au a>uns la un nou ma#im istoric
Ba 38 iunie 4811! rezervele valutare la Banca %ationala a (omaniei se situau la
nivelul de 3:.: miliarde euro! in crestre cu 1!3 miliarde euro fata de luna mai! si cu 4!33
miliarde euro fata de iunie 4818! detalii in "raficul alaturat! clicH pe ima"ine pentru marire.
,ceasta crestere a avut loc pe foondul urmatoarelor operatiuni
$ intrari in valoare de 4!:; miliarde euro! dintre care 1!:2; miliarde a reprezentat
valoarea emisiunii de euroobli"atiuni a )inisterului ?inantelor Publice
$ iesiri de 3;5 milioane euro reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta
constituite de institutiile de credit! plati de rate si dobanzi aferente datoriei publice e#terne
directe si "arantate de stat si altele.
(ezerva de aur s$a mentinut la 183!3 tone! iar in conditiile evolutiilor preturilor
internationale! valoarea acesteia s$a situat la 3.:31 milioane euro.
(ezervele internationale ale (omaniei (valute plus aur) la 38 iunie 4811 au fost de
33.=33 milioane euro! fata de 3;.4;4 milioane euro la 31 mai 4811.
+n luna iulie insa! )inisterul ?inantelor Publice are de platit 4!;:2 miliarde euro in
contul datoriei publice e#terne.
-ar tot in anul 4811 rezerva valutara a scazut in noiembrie cu :5: milioane euro
Ba 38 noiembrie 4811! rezervele valutare la Banca %ationala a (omaniei se situau
la nivelul de 31.3: miliarde euro! in scadere cu :5: milioane euro comparativ cu 31
octombrie 4811! si cu 1!85 miliarde euro comparativ cu noiembrie 4818.
+n cursul lunii noiembrie au avut loc intrari in suma de 1!1 miliarde euro!
reprezentand alimentarea contului Comisiei 0uropene! modificarea rezervelor minime in
valuta constituite de institutiile de credit! alimentarea conturilor )inisterului ?inantelor
Publice! venituri din administrarea rezervelor internationale si altele! si iesiri de 1!55 miliarde
euro! reprezentand plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta!
modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit si altele.
(ezerva de aur s$a mentinut la 183!3 tone! iar in conditiile evolutiilor preturilor
internationale! valoarea acesteia s$a situat la :!43 miliarde euro.
(ezervele internationale ale (omaniei (valute plus aur) la 38 noiembrie 4811 au
fost de 3;!84 mld. euro! fata de 3;!42 mld euro la 31 octombrie 4811.
Platile scadente in luna decembrie 4811 in contul datoriei publice denominate in
valuta! directe sau "arantate de )inisterul ?inantelor Publice! insumeaza 18=!3 milioane
euro.
IV. Cursul valutar
Caracteristicile pietei valutare din Romania
$piata valutara interbancara functioneaza in fiecare zi bancara lucratoare
$bancile au obli"atia de a afisa cursul valutar (vanzare$cumparare pentru cel putin
doua valute)
$sunt permise operatiunile la vedere (spot$miscarea banilor in conturi are loc in :=
de ore de la initierea operatiunii) si la termen (forIard$miscarea banilor are loc intr$un
interval mai mare de := ore)
$operatiunile pot fi efectuate la cursul pietii sau la un curs ferm
$toate operatiunile sunt decontate zilnic si comunicate Bancii %ationale a (omaniei
Cursul valutar se formeaza
$la nivelul fiecarei institutii financiare bancare
$la nivelul pietei nationale
$la nivelul pietei internationale
$in functie de cerere si oferta
Banca isi stabileste cursul valutar in functie de cursul stabilit in ziua precedentaJ
raportul dintre cerere si ofertaJ cursul stabilit de celelalte institutii financiar$bancare si case
de schimb. 'tabilirea cursului valutar poarta denumirea de cotatie (cotatie de vanzare si
cotatie de cumparare). Cotatiile pot fi directe 9cursul este mai mare la termen decat la
vedere si cotatii indirecte$cursul este mai mic la termen decat la vedere.
Ba nivelul fluctuatiei cursului valutar se poate vorbi despre
$aprecierea valutara (moneda isi mareste puterea de cumparare in raport cu alte
valute pe un interval de timp
$revalorizarea (ma>orarea prin le"e a valorii unei monede)
$deprecierea (o moneda isi diminueaza puterea de cumparare in raport cu alte
valute pe un interval de timp dat)
$devalorizarea (micsorarea prin le"e a valorii unei monede)
Calsificarea cursului valutar
a)dupa "radul de stabilitate $ cursul punctelor de aur (caracterizeaza sistemele
monetare bazate pe etalonul moneda$aur) $ cursul stabil (incepand cu 12::! tarile membre
?)+ sunt obli"ate sa mentina evolutia cursului monedelor nationale in anumite limite fata de
paritatea valutara) $ cursul flotant (cursul valutar se formeaza si oscileaza fara limite
prestabilite)
b) in functie de autoritatea (sau locul) unde se formeaza (stabileste) cursul valutar $
curs oficial (autoritatea monetara nationala stabileste in mod unilateral cursul) $ curs de piata
(se formeaza la nivel interbancar! in functie de raport cerere$oferta) $ curs reprezentativ
(utilizat de ?)+ in raport cu tarile membre) $ curs bursier (se stabileste in tarile in care
sistemul bursier este preponderent) $ curs tolerant (bursa nea"ra$tari cu restrictii valutare
sau monede neconvertibile)
c) dupa numarul de cursuri $cursuri unice (autoritatile monetare stabilesc un sin"ur
curs pentru fiecare moneda straina) $ cursuri multiple (autoritatile monetare stabilesc mai
multe cursuri pentru acceasi moneda straina)
?actorii care influenteaza un curs valutar sunt de natura atat interna cat si e#terna!
factorul economic avand un rol determinat.
De ce creste leul
.na dintre cel mai interesante dezbateri care are loc in acest moment este le"ata
de evolutia cursului valutar oficiali ai B%( sustin ca intarirea leului este >ustificata din punct
de vedere economic! in timp ce unii analisti sustin ca aceasta evolutie nu are in principal
le"atura cu mersul economiei! ci cu raportul e#istent pe piata valutara intre cerere si oferta.
Cum stau lucrurile de faptD
Perioada ,%%--,%%(
+ncepand cu 488:! ambele monede au inre"istrat cresteri semnificative! leul
casti"and 4:< pana la mi>locul anului 4883! iar zlotul intarindu$se cu 35< intre februarie
488: si iulie 488=. Cel putin in ce priveste leul! daca B%( nu ar fi cumparat multe miliarde
de euro din piata! probabil ca in 4883 cursul ar fi cazut sub 3 leiKeuro. +n aceeasi perioada!
forintul s$a apreciat nesemnificativ! iar coroana ceha a casti"at 45<.
+ntarirea monedelor locale a fost determinata atat de intrarile de valuta! cat si de
cresterea economica net superioara tarilor din vest. 'a nu uitam ca! desi (omania a
inre"istrat o scadere economica de apro#imativ 2< in ultimii doi ani! in 4818 P+B$ul a fost
doar usor mai mic decat cel din 4883! ceea ce inseamna ca cea mai mare parte din
cresterile aferente perioadei de boom economic au fost pastrate! detalii alaturat.
+n acest conte#t ar fi o "reseala sa consideram ca intarirea leului intre 488: si 4883
s$a datorat e#clusiv intrarilor de capital si >ocului speculatorilor. +n perioada de boom
economic! (omania a inre"istrat cea mai mare crestere de productivitate dintre toate tarile
membre .0 intre 4888 si 488=! cresterea reala de productivitate a fost de =3< in cazul
(omaniei! si de sub 35< in cazul .n"ariei! Poloniei sau Cehiei! media .0 fiind de A;!3<.
Perioada ,%%)-,%$$
, venit criza! iar B%( a lasat leul sa se deprecieze pana la un nivel pe care l$a
considerat CoptimE! respectiv :!3 leiKeuro. +n acelasi timp! Banca %ationala a Poloniei a lasat
moneda sa fluctueze liber! astfel ca! in doar ;$3 luni! zlotul s$a depreciat cu peste 58<!
a>un"and de la 3!4 la :!2 zlotiKeuro.
'farsitul anului 488=Kinceputul anului 4882 a fost o perioada de ma#ima incordare
pe pietele internationale! monedele tarilor cu deficite mari fiind puse sub presiune! (omania
confruntandu$se chiar cu un atac speculativ in octombrie 488=.
, urmat o perioada de aproape doi ani in care sistemele economice si financiare
au fost reformate! deficitele au fost (mai mult sau mai putin) corectate! iar increderea in
economiile emer"ente a inceput "radual sa creasca.
-esi din punctul de vedere al reformelor! anul 4882 a fost unul ratat pentru
(omania! in acest moment deficitul bu"etar pare a fi sub control! deficitul de cont curent se
situeaza la doar :!3< din P+B! iar pro"nozele de crestere economica pentru 4811 incep sa
fie revizuite in crestere. 'e discuta chiar si despre o crestre a ratin"ului de tara pana la
sfarsitul anului 4811Kinceputul lui 4814.
6ot acest conte#t favorabil nu are cum sa nu influenteze moneda nationala care! la
un curs de :!3 avea incorporat un "rad mare de incertitudine. Cum in ultimele luni am
inceput sa avem din ce in ce mai multe certitudini! intarirea leului este normala! insa
procesul are loc putin cam repede! fiind probabil influentat de speculatorii care incearca sa
mear"a cu trendul.
.volutia leului pe termen lung
+ntre 1 ianuarie 1222 si martie 4811! leul s$a devalorizat cu 482< in fata euro! in
timp ce forintul a pierdut doar ;!4<! iar zlotul si coroana ceha au casti"at 4!3<! respectiv
31!:<. .nii vor spune ca evolutia monedelor este >ustificata de evolutia "enerala a
economiilor celor patru tari! insa deprecierea mare a leului in ultimii 14 ani poate insemna si
faptul ca leul are un bun potential de intarire termen lun"! asta daca economia va mer"e
bine! iar deficitele vor fi tinute sub control.
+ar la orizontul anilor 4815$4848! atin"erea unui curs semnificativ sub 3 lei pentru
un euro nu cred ca este o varianta care sa poata fi scoasa total din discutie.
Cateva cuvinte despre evolutia cursului valutar in 4811
+n acest conte#t cred ca ar fi utila o scurta analiza a factorilor care pot influenta
evolutia cursului valutar in ultimele 18 luni din 4811.
$. Inflatia
+n ultimii ani! B%( a ratat constant tinta de inflatie! iar 4811 nu a inceput foarte
bine tinta pentru acest an a fost stabilita la ma#imum :< (3<! AK$1<)! insa in ianuarie
preturile au crescut de>a cu 8!33<.
0ste foarte probabil ca in 4811 cursul valutar sa fie folosit pe post de ancora
dezinflationista! ceea ce inseamna ca B%( va permite leului sa se intareasca in lunile
urmatoare! scaderea sub pra"ul de :!1 neputand fi scoasa din discutie.
,. .volutia cursului si pro"lemele exportatorilor
B$am auzit luni pe )ihai +onescu (,%0+() declarand la 6he )oneL Channel ca
e#portatorii nu au nicio problema atat timp cat cursul nu coboara sub :!1! culoarul de
variatie acceptabil fiind :!1$:!3. Pe parcursul crizei! companiile din industrie s$au restructurat
masiv si au crescut productivitatea an"a>atilor! iar acum sunt mult mai bine pre"atite sa
absoarba eventualele socuri.
Prin urmare! daca ,%0+( considera :!1 drept un curs acceptabil! inseamna ca
B%( poate lasa leul sa se aprecieze cu inca 4$3< fata de valoarea actuala! fara sa creeze
probleme e#portatorilor.
/. Deficitul de cont curent# investitiile straine si transferurile din strainatate.
0lti factori
$ in acest an! )inisterul de ?inante va iesi pe pietele internationale pentru a atra"e
finantare! iar asta inseamna ca B%( va trebui sa schimbe euro in lei. 'a nu uitam ca
discutam despre cateva miliarde de euro.
$ anul trecut! sumele atrase efectiv de la .0 au totalizat echivalentul a 1!1 miliarde
euro! iar in 4811 suma ar trebui sa fie cel putin dubla fata de 4818. ,sta inseamna mai mult
de 1 miliard de euro in plus.
$ B%( se pre"ateste sa scada dobanda de referinta la leu! iar BC0 se pre"ateste
sa creasca dobanda de referinta la euro. 7om vedea ce efecte vor produce aceste decizii
(daca vor avea loc)! insa in principiu! scadrea dobanzii la lei si cresterea celei la euro va
face moneda nationala mai putin atractiva pentru cei care vor sa speculeze diferentialul de
dobanda.
$ restantele la creditele in valuta au a>uns la ;!3;< din totalul soldului de credite!
procentul fiind aproape dublu fata de ianuarie 4818. -aca leul se va aprecia! si ritmul de
crestere al restantelor se va reduce.
1a final
+n ultimii doi ani! cu mici e#ceptii! leul a variat intre :!1 si :!3! iar in 4811 nu sunt
sanse ca acest culoar de variatie sa fie in mod semnificativ spart. -aca evolutia economiei
va depasi insa asteptarile! B%( va a>un"e din nou in pozitia de a cumpara euro pentru a
impiedica o apreciere prea mare a leului.
Cum a a2uns leul cea mai profita"il moned. Va scdea
cursul valutar su" - lei3euro&
Beul s$a ntrit de la nceputul anului cu :< fa de euro i cu peste 2< fa de
dolar! ceea ce l face! potrivit Bloomber"! moneda cu cea mai rapid apreciere n intervalul
menionat.
Ce nseamn asta
1. B%( a evitat s cumpere euro pentru a mpiedica aprecierea! ceea ce nseamn
c a abandonat 9 practic 9 iluzoria band de variaie de :!4$:!3 lei! i i$a propus un nivel
mai sczutD C*t de sczutD
4. .rmeaz o perioad de tatonri n care leul trebuie s "seasc un punct de
echilibru. ,sta presupune un nivel minim urmat de mai multe ricoeuri lsate mai mult sau
mai puin libere. C*t de >os va fi nivelul minimD &reu de spus! ns un observator i$ar dori
s vad ce se nt*mpl i sub : lei.
3. )icarea leului nsoete! probabil! primele semne certe c economia a trecut
pe plus. )icarea este practic simetric dar de sens opus fa de deprecierea brusc
survenit odat cu intrarea n recesiune. -iferena este c amploarea revenirii este mult mai
mic dec*t a cderii! deci o ntoarcere rapid 9 n termen de c*teva luni 9 la 3!; leiKeuro
este puin probabil.
:. 0fectele bune stimularea consumului intern! mai puine restane la bnci!
preur inute n fr*u! o trezorerie care se finaneaz mai "reu. 0fectele nu$at*t$de$bune
mai mult de munc pentru e#portatori i pentru trezorierii statului.
5. C*t va duraD P*n la adoptarea euro! n caden ferm! astfel nc*t trecerea s
se fac la trei sau chiar doi lei pe euro. %u nseamn c leul se va aprecia rapid! nseamn
doar c mai e mult p*n c*nd vom adopta euro.
V. Tranzactiile pe pietele financiar-
valutare
7olumul tranzaciilor de pe piaa valutar interbancar s$a apropiat luna trecut de
recordul de :8 mld. euro de la nceputul lui 4882! c*nd un oc de proporii al crizei
financiare internaionale zdruncina 0uropa.
7olumele tranzacionate pe piaa valutar de la Bucureti au depit 3= miliarde de
euro n luna septembrie! cel mai nalt nivel atins din ianuarie 4882 ncoace! datorit
volatilitii ridicate a cursului leu$euro "enerat de tensiunile de pe pieele financiare
internaionale.
Creterea nre"istrat de tranzaciile valutare n septembrie este de peste 18<
comparativ cu lunile de var! c*nd volumele nu au reuit s depeasc pra"ul de 35
miliarde de euro! arat datele B%(. ?a de luna septembrie 4818! valoarea tranzaciilor
este cu :!5 miliarde de euro mai mare.
/, fost o lun mai a"itat pentru toate pieele financiare pe fondul crizei datoriilor
suverane. ,petitul la risc al investitorilor s$a redus! iar acetia au v*ndut activele considerate
nesi"ure. 0ra normal s vedem micri i pe piaa rom*neasc n acest conte#t/!
comenteaz un dealer.
7*rful anterior al pieei valutare fusese atins n luna ianuarie! c*nd volumele
tranzacionate s$au apropiat de pra"ul de 3= de miliarde de euro! cel mai nalt nivel dintr$un
interval de doi ani. 7*rful de tranzacionare n perioada de criz s$a nre"istrat ns n
ianuarie 4882! c*nd pe piaa valutar de la Bucureti s$au tranzacionat :8 de miliarde de
euro.
Mn ciuda saltului din luna septembrie! piaa valutar este nc departe de v*rful
istoric de 52 miliarde de euro nre"istrat n octombrie 488=! pe fondul unui atac speculativ
asupra leului.
Ca urmare a volatilitii ridicate de luna trecut! leul a pierdut aproape 3< din
valoare n faa monedei unice europene pe parcursul lui septembrie! cursul urc*nd de la
:!43 leiKeuro la nceputul lunii la peste :!35 leiKeuro n ultima zi de tranzacionare din
septembrie.
6otui! leul a fost mai puin afectat de tensiunile e#terne dec*t celelalte valute din
re"iune! dealerii suspect*nd c Banca %aional a fost prezent pe pia i a v*ndut valut
pentru a limita deprecierea mai accentuat a monedei naionale. -e e#emplu! zlotul polonez
a pierdut peste ;< din valoare pe parcursul lunii trecute.
Mn fiecare zi! bncile cumpr i v*nd valut fie n relaiile cu clienii lor! fie ntre
ele! pentru a$i re"la poziiile. Mn total! n septembrie tranzaciile derulate de bnci au
nsumat zilnic! pe medie! 1!33 miliarde de euro! din care operaiunile interbancare au
nsemnat :83 milioane de euro. (estul au fost operaiuni cu clientela.
Piaa valutar a nre"istrat i n septembrie un deficit de valut din operaiunile
derulate de bnci cu clientela (se"ment n care sunt inclui ns i clienii strini). .n uor
plus se nre"istrase pentru scurt timp n luna aprilie! dup care piaa a revenit pe deficit.
Cumprrile de la clieni au crescut cu ;< fa de luna au"ust! p*n la o medie
zilnic de 1!31 miliarde de euro! n timp ce v*nzrile au avansat cu 5!5< i au a>uns la 1!34
miliarde de euro.
/Ni interesul clienilor comerciali a fost mai accentuat n septembrie fa de au"ust
pentru simplul motiv c perioada de vacane s$a ncheiat. -ar micarea cea mai puternic a
venit din zona investitorilor de portofoliu! care i$au rebalansat e#punerile/! a mai spus
dealerul.
7olumele tranzacionate de clienii comerciali! care ar arta o revenire a economiei
reale! nu sunt semnificativ mai mari comparativ cu aceeai perioad a anului trecut! susin
dealerii.
Bi"liografie
httpKKIII.zf.ro
httpKKIII.bnr.ro
httpKKbusinessdaL.ro
httpKKtradepedia.ro
httpKKIII.biblioteca$di"itala.ase.ro
httpKKcurs$valutar.efin.ro
Gh. CEOIU, V. CORNESCU, I. BUCUR, op. cit, pp 311 326.
BUCUR, op.cit., pp. 228 231