Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 5 NUTRITIA SI ALIMENTATIA PEDIATRICA

Nutritia =totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dezasimilare a alimentelor din organism prin
care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare virstei,o activitate fizica si intelectuala
adecvata,promovind o buna stare de sanatate
Necesitatile energetice ( calorice) : Valoarea energetica a limentelor se exprima in kiloouli(!)sau
kilocalorii(!cal)
" kilocalorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste temeratura unui litru de apa de la
#$%&' la #&%&'
#kcal = $%#($ k
)urse de energie principale pentru organism sunt : *lucide si +ipide
#g proteine furniz% aprox%$ kcal
#g lipide furniz% aprox% ,kcal
#g glucide furniz%aprox% $kcal
Necesitatile energetice la copil trebuie sa acopere cheltuielile zilnice necesare pentru :
metabol de intretinere - procesul de termoreglare - activitatile zilnice - pentru nevoile de crestere
METABOLISMUL DE INTRETINERE = este metabolismul bazal - nevoi functionale necesit energetice
globale%
N%n% = (.kcal/kg/zi
#-0 luni=#1.kcal/kg/zi
0-2 luni = ##.kcal/kg/zi
2-#1 luni= #..kcal/kg/zi
copil mic=,.kcal/kg/zi
prescolar= (.kcal/kg/zi
scolar = &.-2.kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL: #-0 ani=#0..kcal/zi
$-2 ani= #3..kcal/zi
3-, ani= 11..kcal/zi
#.-#1ani=baieti-13..kcal 4la fete =10..kcal
#0-#&ani =baieti-0#..kcal 4 fete = 12..kcal
#2-#, ani=baieti 02.. kcal 4 fete= 1(.. kcal
5ccelerarea cresterii in perioada prepubertara necesita un aport caloric de $.kcal /kg/zi cresterea
ponderala se opreste
6atia alimantara la sugar determina stimularea sistemului enzimatic al lipidogenezei,ceea ce va duce la
hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada la sugar%5ceasta va determina obezitate precoce
cu prognostic nefavorabil
6atia alimentara lipocalorica deprima )N simpatic,copilul va ecomomisi energia pentru nevoile de
intretinere si termogeneza,aceasta va fi urmata de diminuarea pina la oprire a cresterii ponderale si
staturale cu aparitia malnutritiei
NECESARUL DE APA :7antitatea de apa din organism este invers proportionla cu virsta :
-la embrion apa reprezinta ,.8 din greutatea corporala
-la copil 3.-3&8
-la adult 2.-2&8
9":6N"V;6-ul apei la sugar este mai rapid decit la adult ca urmare si necesarul de apa /unitate de
greutate este mult mai mare ca la adult(de cca%0 ori mai mare)
Nevoile de lichide depind de virsta si continutul caloric al alimentelor%
+a sugar continutul se real% prin :
-pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului
-incapacitatea de concentrare a urinei cu pirderi urinare care depasesc$.-&.8din vol%de lichide ingerat
-temperaturii ambientale crescute/fototerapie
-conditii patologice(pierderi digestive,lipsa de aport)
ROLUL APEI IN ORGANISM :-<ntra in compozitia celulelor si tesuturilor
-reprezinta mediul intern in care se desfasoara reactiile biologice
-intervine in reactiile de cataliza,hidroliza,tamponare
1
-realizeaza solutii
-reprezinta calea de transport a numeroase substante
-intervine in termoreglare
-face legatura intre mediul intern si cel inconurator
NECESARUL DE PROTEINE :)ursa de proteine in primele 2 luni de viata este exclusiv lactata
5limentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d%p%d%v%cantitativ si calitativ
+aptele de vaca are un aport proteic crescut ,dar utilizare digestive scazuta%
<n alimentatia divesificata se recomanda ca&.8 din proteinele din alimentatie sa fie de origine
animala(lapte,carne,oua,peste,brinza)
Nevoile de proteine : la sugar alimentatie exclusiv la sin (in primele 2 luni) :#%(-1%0g/kg/zi
+a sugar alimentatia artificiala :0-0%& g/kg/zi
=este 2 luni : #%&-1g/kg/zi
Rolul proteinelor in organism : -constituienti ai tuturor celulelor
- 5sigura reinoirea tuturor celulelor si tesuturilor
-intra in compozitia hormonilor si enzimelor
-asigura forta fizica si intelectuala
-intra in compozitia anticorpilor,asigurind apararea organismului impotriva
infectiilor
-mentine presiunea coloid-osmotica si echilibrul acido-bazic
-rol de transportor pentru ionii de 7u,7a,>e,?n,<,sau pigmenti (biliribina)
-pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)
Deficitul aportului proteic:-incetinirea cresterii4scade sinteza de enzime hormoni,<g4apar edeme
hipoproteice si malnutritia proteica
Excesul de aport proteic :=@tulburari digestive(diaree de putrefactie)
=@suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va determina
formarea de urina in cantitati crescute ce trebuie eliminata renal,
suprasolicitind astfel rinichiul )
=@amoniul rezulta din catabolismul proteic si este netoxic% <n cantitate mare
daca amoniemia este crescuta timp indelungat va detarmina un coeficient
de inteligenta scazut la acel copil
=@se formeaza celule mari care se vor incarca ulterior cu grasimi%
NECESARUL DE LIPIDE
)urse de lipide pentru organism : alimente de origine animala si vegetala%
+ipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride,fosfolipide,colesterol, derivati metabolizati ai
grasimilor (exogena)
(5* saturati , 5* nesaturati,*licerol,corpi cetonici)
5* poli-nesaturati de tipul acid linoleic,acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre
organism,sursa lor fiind exogena%
9rigliceridele pot fi : =cu lant scurt (au putere calorica scazuta &-0 kcal/g )
= cu lant mediu ( au putere calorica medie (,0 kcal/g)
= cu lant lung ( au putere calorica mare , kcal/g)
9irgliceridele cu lant mediu si scurt se absorb usor digestiv,de aceea intra in compozitia unor preparate
dietetice pentru sugari%
Rolul lipidelor in organism :
'principala sursa pentru organism
'participa la formarea unor celule si tesuturi (membrana celulara,tesut nervos)
'intra in structura unor hormoni ,postaglandine,leucatriene,anticorp
'rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor
'9ransporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor
'>avorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile
'6ol antitoxic
Minimum de lipide in ratia alimentara : #,&-g/kg/zi% +ipidele acopera 0&8 din ratia calorica
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar deoarece este necesar pentru devoltarea )N%
Carenta de lipide in alimentatie determina : =oprirea cresterii
= leziuni trofice ale pielii ,fanerelor si mucoaselor,leziuni
oculare
2
= creste adezivitatea plachentara cu riscul de tromb
E!esul de lipide in alimentatie determina : obezitate,steatoza hepatica,diaree
;xcesul de 5* nesaturati determina : carenta de vitamina ; si hemoliza
;xcesul de 5* esentiali determina formarea de calculi biliari
NECESARUL DE GLUCIDE
*lucidele trebuie sa asigure 1&-&& 8 din aportul caloric total %
*lucidele sunt reprezentate de : Aonozaharide ( glucoza,fructoza,zaharoza)
Bizaharide -polimeri ai glucozei ( maltoza,lactoza,zaharoza)
=olizaharide (amidon,glicogen, fibre alimentare)
+actoza este principalul glucid din lapte
>ibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, lignina,peclina%;le intra in alimentatia
sugarului de la $-& luni
5portul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca : arteroscleroza,dislipidemie,litiaza
biliara,obezitate,cardiopatie ischiemica, apendicita,diverticulita,cc de colon
Rolul "lu!idelor in organism := sursa principala de energie
= sursa de caldura pentru organism
= sustinerea activitatii musculare
=rol plastic : intra in structura glicoproteinelor,glicolipidelor,participa la
procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului
E!esul de "lu!ide determina obezitate,diabet zaharat,carii dentare
#ACTORI DE PROTECTIE ANTIIN#ECTIOASA AI LAPTELUI MATERN :
'>actori celulari(marcofage,pmn,limfocite),<g,lactoferina,lizozim,lactoperoxidaza,fractiunea
70,7$,factor antistafilococic (inhiba cresterea stafilococcului auriu) 4
'subst%cu rol antiviral 4
'factori bifidus(favorizeaza colonizarea in intestiunul gros al sugarului,alimentatia la sin cu
lactobacilul bifidus)

ALIMENTATIA COPILULUI SI SUGARULUI
<n primele $ luni alimentatia este exclusiv lactata
Bupa modul de alimentare a sugarului se descriu $ tipuri de alimentatie :
'Alimentatie naturala : inseamna alimentatia numai cu lapte exclusiv matern in primele $ luni
de viata%
Alimentatia artificiala : alimentatia in primele $ luni de viata cu laptele altei specii ,de obicei
lapte adoptat avind ca sursa laptele de vaca$
%Alimentatia mixta : alimentatie in primele $ luni de viata cu laptele de mama - un preparat de
lapte adaptata ,atunci cind secretia lactata a mamei este insuficienta%
'Alimentatia diversificata : trecerea treptata de la o alimentatie exclusiv lactata la o alimentatie
variata%)ugarul primeste si alimentatie nelactata ,de consistenta semisolida
,ca o etapa de trecere spre o alimentatie complexa
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama :
#)>urnizeaza o ratie de alimentatie echilibrata ce cuprinde toate principiile nutritive necesare
dezvoltarii somatice si cerebrale
1) 5sigura protectie antiinfectioasa si antialergica 4=ermite adaptarea automata la nevoile nutritionale
ale copilului
#) 7reeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil
1) 5re aplicatii economice foarte importante
0) 5sigura prevenirea malnutritiei protein-calorice

COMPO&ITIA LAPTELUI DE MAMA
+aptele de mama se prezinta in 0 variante :
#) Colostrul := este un lichid galbui ,secretat din ultimul semestrul de sarcina si citeva zile dupa nastere
= este produs in cant% de #.-#.. ml/zi , secretia creste in fiecare zi progresiv si se
modifica treptat spre laptele de tranzitie si laptele matur
3
=Caracteristici : are densitate crescuta 4 este bogat in proteine 4 are continut scazut in
lactoza 4grasimi 4 vitamine hidrosolubile si liposolubile4 are <g in cantitate mai mare decit laptele
matur 4<g asigura apararea antiinfectioasa% ;ste laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala
de catre rinichi
1) Laptele de tranzitie dureaza de la # saptamina pana la $ sapt%
=7reste concentratia de lactoza,fosfor,vitamine din complexul <g
= )cade concentratia de proteine si saruri minerale
0) Laptele matur se formeaza intre a #.si a 0.-a zi dupa nastere%7ompozitia lui nu este constanta pe
parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre ce doi sini
Laptele de mama= este mai mai apos la inceputul suptului(potoleste senzatia de sete) si mai bogat in
grasimi la sfirsitul suptului(da senzatie de satietate sugarului)
= contine (3-,&8 apa 4 &-#08 substituient uscat(proteine,glucide,lipide,saruri minerale)
= este un lapte de tip albuminois
Proteinele din laptele de mama:
=nu sunt influientate de variatiile aportului alimentar al mamei reprezinta,-#0g/litru ptr%laptele matur
=)unt alcatuite din : cazeina $.8 si proteine lactoserului 2.8%5cest raport ($./2.) sa demonstrat a fi
variabil in functie de momentul lactatiei
7azeina este o fosfoproteina ,usor de digerat (este dispersata in micelii mici),
contine taurina ( f%important in dezv% creierului si metabolismul colesterolului)
Proteinele lactoserului :=alfalact-albumina serica intervine in digestia lactozei
=Lactoferina este o oligoproteina ce are rol bacteriostatic4 <n abs >e =@protectia
sugarului in alimentatia la sin
Ig din laptele matern : <g 5 secretor, <gA, <gA, <g;% <g5 secretor este diferit de <g5 seric ,se gaseste in
cant% f% mari in colostru <g are rol in apararea antiinfectioasa a n%n% atit la nivelul mucoasei digestive cit si
respiratorii%Nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofitta <n caz de deficit de <g 5 secretor
in laptele matern este favorizat aparitria infectiei respiratorii si a diareei cronice
En'imele din laptele matern:= 6ol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa
=)unt: lizozimul(rol bactericid)4alfa amilaza4lactoperoxidaza(rol bactericid
asupra ;%7oli si )almonela)
Glu!idele (hidrati de carbon)din laptele matern:
in cant de 3.g/l-2.g/l lactoza
si #.g/l oligozaharide
+actoza este un dizaharid(glucoza- galactoza)6eprezinta principalul constituient osmotic al laptei
"ligozaharidele au rol in apararea antiinfectiooasa%6eprezinta factor de crestere pentru +actobacilul
bifidus
Lipidele din laptele matern : in cant de 0(-$.g/l 4 sunt alcatuite din 9*(,(8), colesterol,fosfolipide ,5*+
Laptele matern contine :AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare%Bintre 5* din laptele
matern cel mai important este acidul linoleic%5cesta este in cantitate de & ori mai mare decit laptele de
vaca%;l intervine in maturarea )N a copilului%
Sarurile minerale din laptele matern :1g/l(Na,7a,=,>e,7u,?n,Ag,)e,An,Ao)4
Na este in cantitate mica in laptele matern%7a urmare scade riscul de C95
7a si = sunt in cantitate de 0 ori mai mica decit in laptele de vaca , dar sunt in raport
optim absorbtiei 7a%(7a/= este 1/# in <%m% si #,1/# in <v)
>e este in cant% Aai redusa in i%m% fata de i%v%dar cu absortie foarte buna
(itaminele din laptele matern : variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei%
itamina A : #...ui/+-este cantitate suficienta pt% a protea n%n% de infectiile cutanate
itamina D := B0-11:</l cantitate insuficienta pt% a protea sugarul de aparitia rahitismului%
= )ulfat de vitamina B# care este hidrosolubila 4 este in cant de (&. :</l cantitate
suficienta pt% al protea
itamina !D in cantitate mica in colostrul%de aceea se administreaza vit%! fiecarui nn% in doza de
.,&-#mg%pentru a preveni aparitia bolii hemoragie la nn
itamina "# $"% $"& - in cantitate mica in <%m%
itamina "'$"#'-in cant%suficienta in <%m%
itamina C acopera nevoile sugarului%
5lte substante ale <m : hormoni,=*;1 si >1 4substante exogene excretate

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE
;ste cel mai mare in perioadele de crestere ale organismului ,efort fizic,stari febrile%
Sodiul :=principal cation extracelular
4
= nevoi pentru sugar :#-1 m;E/kg%/zi
= surse : lapte de vaca, lapte matern, legume,fructe,carne ,peste
= rol : in mentinerea echilibrului 5cido-bazic,a presiunii coloid osmotice
Potasiu : =principal cation intracelular
= nevoi : 1,& mmol/#..cal
= surse : carne,lapte,cartofi,fructe
= rol : mentin echilibrul acido-bazic, a presiunii coloid osmotice4 = intervin in contractia
musculara
Clor = este un anion extracelular
= necesar : .,0-.,& g/zi
Cal!iu = principal constituient al osului
= rol : reglarea excitabilitatii neuro-musculare 4participa la procesele de coagulare4activeaza
tripsina si lipaza pancreatica4 transmite fluxul nervos4 mentine echilibrul acido-bazic4 realizeaza contractia
miocardului
= )urse : lapte si derivate din lapte, oua, peste,carne,zarzavaturi,fructe
= nevoi : $..-2.. mg/zi ptr% sugar
= deficit de calciu =@rahitism ,tetanie, osteoporoza,mineralizarea deficitara a dintilor
#os)or = este constituient principal al oaselor si muschilor
= surse : lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou%
= absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D
6aportul 7a/ = in organism este de #,3 la nastere si creste la 1 la adult, raport ce nu se regaseste
in maoritatea surselor alimentare
#ier = intra in structura Cb 4 mioglobulinei4 a unor enzime celulare citocrom 7 , 59=
= necesar : (-#& mg/zi la prematuri4 &-, mg / zi la sugar cu *N normala4 =este $ luni .,&-
#mg/kg/zi 4 +a pubertate #1-1$ mg/zi
= (urse : carne, ficat, galbenus de ou, lapte, legume, fructe
= carente de )e *+ anemie hipocroma microcitara 4 = Excesul de )e in tesuturi =@
hemoderoza
FF 6ezervele de >e ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina%;le acopera nevoile
sugarului in primele 0-$ luni de viata, de aceea prematurii au/nu au rezerve reduse de >e la nastere
Cupru = rol in sinteza Cb 4= stimuleaza cresterea
= (urse : ficat, carne,peste,nuci,legume
#lour = intra in structura dentara si ososasa
= deficitul de flour=@ carii dentare
* (urse : alimente vegetale, apa de baut
Ma"ne'iul = este un cation intracelular
= (urse : din abundenta in legumele verzi
= Rol: in metabolismul 7a4 scade excitabilitatea neuro-musculara4 favorizeaza patrunderea
vitaminei G2 in celula nervoasa
are actiune trofica vasculara
= necesar, la sugar 2.mg/zi4 la adolescent 0..-$..mg/zi
= deficit de magneziu=@ convulsii,diaree,osteoporoza
&in! = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite ,se gaseste in cantitati mari in colostrul
hepatic
=5re efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intoxicati%
Iod = rol, in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni,dio, tri si tertra-iodotirozia)4 in metabolismul energetic%
= (urse , sarea de bucatarie imbogatita cu iod
= Absenta in alimentatie =@ gusa endemica
= este un miloc terapeutic in cazul radiatiilor
NECESARUL DE (ITAMINE
(itamina A = rol : la nivelul celulei retiniene 4 in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor 4 in procesul de
crestere a oaselor si dintilor
=(urse : lapte 4 untura de peste 4 ficat 4 galbenus de ou 4 morcov 4spanac 4 ardei 4 varza
(itamina D = rol , in metabolismul fosfo-calcic , ca co-factor antirahitic
* (urse : exogene D ou ,lapte,unt,ficat,ulei de peste
;ndogene D sinteza in piele sub actiunea :V
= -evoi : $..-(.. :</zi
5
(itamina E = rol: antioxidant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine,muschi,)N
4 procese de crestere
=(urse: plante verzi,orez,griu,drodie de bere
(itamina * ( !#-3) = rol : in procese de coagulare a singelui 4 in biosinteza colesterolului
* (urse : spanac4 urzici4 ficat de porc
(itamina C ( acid ascorbic)= rol : in formarea colagenului, substantei intercelulare 4 favorizeaza
absorbtia >e
* (urse : citrice, fructe, legume verzi% )e distruge in prepararea termica a
alimentelor
= Deficit*+scorbut = ;xcesul=@ oxalurie
(itamina B+ = rol : in asigurarea functiei )N , in procese de oxido-reducere
= (urse : cereale,ficat, peste, carne, oua
(itamina B, - rol : in procese de oxido-reducere 4 in functionarea )N74 a aparatului vizual4 a epidermei
= (urse, lapte,oua,spanac, mazare, fasole, crustacee
(itamina B. = rol : in procese de oxido-reducere
= (urse : cereale,legume,carne,peste
* Deficit=@convulsii,anemie hiporcoma
(itamina B+, = rol: in hematopoieza
= (urse : ficat, creier, splina, crustacee 4 = Deficit*+ anemie pernicioasa
6
Curs . Te/ni!a alimentatiei naturale
=regatirea pt%alim% naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame%
<n primele 1$ ore de la nastere nn va fi pus la san%Baca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este
sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 2 ore dupa nastere% 7u cat copilul este mai precoce pus
la san cu atat va creste in timp durata alaptarii%
<n prima zi nn va fi pus sa suga & min% la ambii sani, la interval de 0 ore(pt% a stimu-la secretia lactata),
cu pauza de 2 ore in cursul noptii%
NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele & min%(contact mama-copil)%
<n a 1-a zi nn va suge #. min% <n zilele urmatoare durata suptului se va mari la 1.-0. min%+a inceput
sugarul suge des,dupa meto-daHla cerereI%)e favorizeaza secretia lactata%5poi sugarul isi regleaza
mesele singur : Nn cu *N sub 0... g% va primi 3-( mese/zi%
Nn cu *N peste 0... g% va primi 2-3 mese/zi%
<n primele 1 sapt% - 2.-(. ml/masa%
<ntre - #-1 luni D #1.-#&. ml/masa4
- 1-0 luni D #&.-#3. ml/masa4
=este $ luni D #2.-#(. ml/masa%
Dar !antitatea de lapte in"erata nu este a!eeasi la toate mesele$Ptr aprecierea secretiei lactate a
mamei se face media cant% de lapte primite/1$ ore%
=t% alaptare: - sugarul infasat in scutece curate4 mama D spala miinile si sanul cu apa si sapun la
fiecare supt%
<n primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele spriinite pe un
scaunel%- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele spriinit pe antebratul mamei a%i%palma mamei sa
cuprinda fesele sugarului%
)e stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni%)e atinge
obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt% supt - mama va introduce mamelonul in gura
copilului% )anul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt% a nu se obstrua narinele
sugarului%
Bupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, &-#. min%,pt% a-l auta sa eructeze%5poi va fi
asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt% a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia
senzatiei de foame%
+a suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt% a realiza o evacua-re completa a lor si pt% a stimula
secretia lactata%
Durata alimentatiei naturale : este obligatorie in primele 0 luni de viata si este optima daca dureaza pana
la 2-, luni%
5blactarea se poate face brusc sau treptat%
5blactarea treptata D este ideala4- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de
saptamani sau luni4- este bine suportata si de catre copil si de catre mama%
5blactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al
copilului4
- necesita adm% de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Gromcriptina- 1 cp/zi,#& zile)%
CONTRAINDICATIILE alim$ naturale:
7%<% materne permanente: 9G7 pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave,
<6en%,<7, B? decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 1. sapt%, trat%cu citostatice,diazepine,
anticoagulan-te4 mama cu 5g CGs pozitiv, C<V pozitiv%
7%<% materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf%acute tratate ca
antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin)%
7%<% permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la 5* nesaturati%
7%<% tranzitorii din partea copilului: sd% icteric cu G< crescuta%

ALIMENTATIA ARTI#ICIALA
COMPO&ITIA LAPTELUI DE (ACA: apa (3,&8 4 substanta uscata #1,&8%;ste un lapte cazeinos D
precipita in flocoane mari%Necesita un timp mai mare pt% digestie%
7
PR./EI-ELE din l%v%: 0$ g/l4 l%v% este de 0 ori mai bogat in proteine decat l%m% ;xcesul de prot% este
transformat la niv% ficatului determinand hipertrofie hepatica% se solicita rinichiul pt% excretia incarcaturii
osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala%
- cazeina reprez% (.8 din prot% l%v%
- =roteinele lactoserului: imp%este Jlactoglobulina D ea este puternic antigenica% ;ste incriminata in
alergia la prot% l%v%
- +actoferina este in cant% 6edusa in l%v%Kaparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu %l%v%
- <g din l%v% sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului%
- =rot% ce nu se absorb din l%v% determina dezv% la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in
;%coli%
GL0CIDELE din l%v% - sunt in cant% mai redusa decat in l%m% Kl%v% se va zahara &8 inainte de a fi
administrat%
LIPIDELE din l%v%- sunt reprez% de o cant% mai mare de 5* saturati(3$8), fata de 5* nesaturati(128)%
(AR0RILE 1I-ERALE sunt in cant% de 1 ori mai mare in l%v% determinand osmolaritatea crescuta a
l%v%6aport 7a/= inadecvat ceea ce det% absorbtie intestinala redusa de 7a%
+%v% se va adm% sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut%
9oate aceste deosebiri fata de l%m% fac din l%v% un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 2 luni%
=rematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula
de lapte adaptata pt% sugari (lapte dietetic pt% sugari)%
#ormule de lapte :
)e administreaza in urmatoarele situatii:Cipogalactia materna4Aame cu activ% socio-profesionala
care nu-si pot permite o alaptare prelungita4 --
)ugari din leagane%
Besi sunt apropiate calitativ de compozitia l%m%(prin interventia com-plexa a producatorului),form% de
lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l%m%
>orm% de lapte se prepara din l%v% care sufera importante transformari% +aptele adaptat se prezinta sub
forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos%
Valoarea calorica e apropiata de a l%m%
=rin indepartarea unei cant% de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l%v%,proteand
functia renala redusa a sugarului mic%
*licidele sunt reprez% de lactoza%
+ipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu)%
)e adauga vitamine si oligoelemente in cant% egale cu necesarul zilnic al sugarului%
Tipuri de )ormule dieteti!e :
' >"6A:+; B; )9569(de inceput): pt% sugari .-$ luni pot fi D adaptate: Cumana#,Nutrilon, N5N# sau
partial adaptate:difera de prep% adaptate prin compozitia in glucideKse adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Ailumil#, )imilac%
'>"6A:+; B; 7"N9<N:56;:pt% sugari cu varsta peste $ luni4 se adm% in paralel cu diversificarea
alimentatiei pana l
la varsta de # an: 5ptamil1,Gebelac1, Ailumil1,N5N1%
'>"6A:+; )=;7<5+;(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):N5N C%5%
- formule speciale pt% prematuri: 5lprem,=re-aptamil,Cumana-pre%
-formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Ailupa CN 1&, Aorinaga
N+00%4 preparate din soia(lipsesc lactoza si prot% din l%v%):5lsoL, Nutricare-)oia
Te/ni!a alimentatiei arti)i!iale :
=6<N7<=<< de introducere a alimentatiei artificiale: noul aliment se introduce cand sugarul este in
deplina stare de sanatate4>iecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive%
5limentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de
alim% naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii
laptelui praf (biberoane,tetine)%
)ugarul este pregatit ca si in cazul alim% naturale%Nu va fi alimentat culcat in pat pt% ca exista riscul
aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei%
Giberonul se tine oblic a%i% tetina sa fie plina cu lapte%
+a sugarul alimentat cu lapte de vaca:la sugarul mic N: se da lapte de vaca integral,ci diluat cu
mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de M (o parte lapte,o parte apa de orez 1-08, indulcit cu &8 zahar)4
- in a 1-a luna dilutia este de 1/0 (1 parti lapte,o parte A%"% - &8 zahar)4
8
- in luna a 0-a dilutia este de N (0 parti lapte,o parte A%"%- &8 zahar)%
- din luna a $-a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm% un preparat de lapte
adaptat)%

ALIMENTATIA MI0TA

;ste acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste *N dupa #&-1. zile de viata% apoi sporul
ponderal este sub #&. g/sapt%
<nainte de a trece la alim% mixta sau artificiala se elimina 0 posibilitati:;rori in tehnica alaptarii
(aerofagie,mese administr la intervale mari de timp)%
Goli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san
>actori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt%
mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt)%
<n caz de hipogalactie reala se trece la alim% mixta%
Alimentatia mita poate fi:
Aetoda complementara: copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf%;ste o
metoda fiziologica%
Aetoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf% Bezavanta: in timp scurt
secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani)%
+aptele nou introdus se adm% cu lingurita si nu cu biberonul, pt%a mentine secretia lactata%
ALIMENTATIA DI(ERSI#ICATA

Biversificarea pt% sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 2 luni%
=t% sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 0,&-$ luni%
Re"uli pt$di1ersi)i!area alimentatiei2 diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate4)e
introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive45limentul nou se adm% cu
lingurita4Nu se adm% simultan 1 alimente noi4Baca la introducerea unui aliment nou apar semne de
intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment #- 1 saptamani, pana la refacerea
digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta 4Nu se insista cu introducerea unui aliment
nou daca sugarul il refuza% ;xista riscul anorexiei psihogene la sugar%
Alimente pt$ di1ersi)i!are2
#ru!te (citrice, mere, morcov) bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric4
- )e adm% ca suc de fructe,de la 2 la ( saptamani%Boza se creste treptat- de la cateva picaturi la 0.-2.
ml/zi,in 1 prize%
- dupa $ luni:sucuri de rosii,struguri, caise%
- dupa 2 luni: suc de pere pergamute%
- dupa $ luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici)%
- dupa 2 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata)%
- dupa & luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie #-1 lingurite de branza
de vaci%
7a urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe%
N: se dau copilului sub # an : zmeura, capsuni, fragi% )unt alergizante%
masa de fructe se adm% imediat ce este preparata%
nu se incalzeste pt% ca se inactiveaza vitaminele%
Le"umele2 se introduc in alimentatie de la $ luni4 morcovi, cartofi, patrunel, telina, pastarnac,
spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa%
- se adm%ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal, piure de legume - unt
si lapte (dupa varsta de & luni)%
#ainoasele: - au valoare energetica mare%
FFF >aina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt% mucoasa intestinala a sugarului
(putand produce un sdr%celiachiform)%Be aceea se va introduce in alim% sugarului dupa varsta de ( luniFFF
Carnea2 - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine%
- carnea de pui sau vita D se adm de la & luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 0-$
ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata)%
- dupa 2 luni D ficat de pasare4
- dupa (-, luni D perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie%
- dupa #. luni D peste alb: salau, pastrav,stiuca%
9
- dupa # an D chiftelute de carne preparate in ulei%
- dupa 0 ani D carne de porc sau oaie%
- dupa 2 luni D galbenus de ou fiert tare ( de 1 - 0 ori/saptamana)%
- dupa # an D albusul de ou (este alrgizant)%
- dupa & luni D branza de vaci ( in piureul de legume sau "=-GV)%
- dupa (-, luni D mamaliguta cu branza de vaci%
- dupa & luni D iaurt preparat in casa si zaharat &8%
- dupa ( luni se adauga si biscuiti%
-
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE (IATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA2
In!idente datorate mamei :
#% ;ngorarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce Hfuria lapteluiI%
)anii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate% )ugarul nu mai poate apuca
mamelonul in gura4 se form% un cerc vicios%
)e recomanda D golirea manuala a sanilor4 - comprese calde pe san4 - adm% de ocitocina%
1% Aastita: este produsa de stafilococul auriu% )e recomanda trat% cu antibiotice%
0% Aamelonul ombilicat sau scurt: - poate determina abandonarea alaptarii4 - se datoreaza faptului
ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii%
$% Cipogalactia D se verifica daca e reala prin Hproba suptuluiI% )e va accepta ca fiind reala numai
daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare%
In!idente din partea su"arului2
#% Aalformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil% )e va adm% lapte de
mama cu biberonul sau cu lingurita%
1% =rematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gava sau cu biberonul cu
lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt%prematuri, fiind f% bogat in proteine)%
0% 6egurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox% #. ml) in timpul
eructatiilor% 5pare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului%
$% Varsaturile D apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian4 apar intr-o ora dupa alaptare4
sunt diferite de varsaturile de origine organica4 tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la
0.O4 antispastice%
&% 7olicile abdominale : - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului, cu
tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze% apar in primele $ luni de viata%
2% Biareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in
et,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt -/- eritem fesier%5pare numai la sugarii alimentati
natural%7urba ponderala este ascendenta%
In!idente in alimentatia arti)i!iala si mita :
#% 5norexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf%
1% )ubalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii
inadecvate a laptelui praf%
0% )upraalimentatia: se prepara l%p% in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare%
$% 7olicile abdominale: se datoreaza prezentei Jlactoglobulinei in laptele de vaca%
&% 7onstipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca%
2% )caune de fermentatie: datorita excesului de fainoase%
3% Biareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui%
(% 5lergia la proteinele laptelui de vaca%
,%
ALIMENTATIA COPILULUI
Alimentatia !opilului +34 ani
Ne1oile ener"eti!e in aceasta perioada sunt: ,. kcal/kg/zi - nevoile necesare activitatii fizice%
Ne1oile de li!/ide2 563+66ml/kg/zi%
Ratia de proteine2 1g/kg/zi% )urse de proteine: lapte(&..ml/zi)4 # ou la 1-0 zile4 &. g carne de
pasare,vita,peste4 ficat,creier4 proteine vegetale%
Lipide2 $-& g/kg/zi% )urse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina%
Glu!ide2 #1 g/kg/zi% )urse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse
zaharoase%
+egume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii%
10
)ub 1 ani NU se dau : fasole uscata,varza%
7opilul va prima 0 mese principale si 1 gustari/zi%
Alimentatia !opilului pres!olar
)e vor asigura zilnic prin alimentatie: (. kcal/kg/zi ( #&-#(8 proteine, 1&-0.8 lipide, &&-2.8
glucide)4 li!/ide (. ml/kg/zi4
- proteine : 1 g/kg/zi din care 1/0 prot% de orig% animala si #/0 prot% de orig% vegetala%)urse de
proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(# ou la 1 zile) fierte
sau ochiuri%
Lipide2 - 1-0 g/kg/zi% )urse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale%
Glu!ide2 - #. g/kg/zi% )urse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,praituri,fructe, legume%
?ilnic va primi 0 mese principale si 1 gustari%
Alimentatia !opilului s!olar
- &.-2. kcal/kg/zi din care #&8 proteine, 0.8 lipide, &&8 glucide% li!/ide 2. ml/kg/zi
- 0 mese/zi si #-1 gustari zilnice%
Bin alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile%
Alimentatia adoles!entului
Ratia !alori!a a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa <n medie baieti
1(..-0... kcal/zi4 fete 1#..-1$.. kcal/zi%
Ne!esar de li!/ide2 &.-2.ml/kg/zi pt%fete4 2.-(& ml/kg/zi pt%baieti%
Lipide2 - vor acoperi &.8 din ratia calorica zilnica4 unt,uleiuri vegetale%
Proteine2 -asigura #0-#28 din ratia calorica zilnica% sunt reprezentate de 3.8 prot% animale si 0.8
prot% vegetale%
- surse: carne ( aprox% 1..g/zi)4 lapte (&..ml/zi)4 branza (&.g/zi)4 oua (# ou/zi)%
Glu!ide2 piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica)%
)e va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul
meselor%
Vor fi 0 mese principale/zi si #-1 gustari zilnice%
)unt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente%
11
12