Sunteți pe pagina 1din 2

"In gradina Ghetsemani" de V.

Voiculescu
Poezia apare in volumul "Prga" (1921), volum care marcheaza afirmarea originalitatii stilului lui
Voiculescu. Desi maoritatea temelor si motivelor erau anticipate in primele sale volume, poetul !epaseste
tra!itionalismul samanatorist prin innoirea e"presiei.
#ursa !e inspiratie a poeziei "$n gra!ina %hetsemani" se afla in &vanghelia #fantului 'uca.
"$n gra!ina %hetsemani" este o me!itatie pe tema con!itiei umane, o !rama e"istentiala ce foloseste
motive si scene (i(lice ca alegorii ale nelinistilor omului in aspiratia sa catre Dumnezeu. Poezia in intregul ei este o
optiune intre real si i!eal, fiin! preferat i!ealul.
Poetul se opreste asupra rugaciunii !in gra!ina %hetsemani, moment in care $sus apare inspaimantat !e
patimile care i)au fost pre!estinate pentru iz(avirea !e rele a oamenilor. $ntreaga poezie se concentreaza asupra
naturii !uale a lui $sus* in!oielile si nelinistea, teama !e moarte sunt ale omului, iar !epasirea momentelor !e
z(ucium este !e natura !ivina.
Ideea centrala a poeziei se (azeaza pe motivul (i(lic al rugaciunii lui $sus in %ra!ina %hetsemani,
prezentan! !ualitatea uman + !ivin a ,elui care uneste contrariile.
Poezia apar-ine lirismului o(iectiv, prin a(sen-a m.rcilor le"icale ale prezen-ei eului liric, !ar gra!area
intensit.-ii suferin-ei este marcat. prin punctele !e suspensie /i propozi-ia e"clamativ..
Titlul este un reper spatial, care fi"eaza locul !e rugaciune, anume 0%ra!ina %hetsemani1. &a este spatiul
sim(loc al suferintei , al luptei interioare.
Compoziional, poezia este alctuit din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei strofe surprind
planul subiectiv, starea sufleteasc a lui Iisus, iar ultima amplific suferina, care se rsfrnge asupra planului
exterior, al naturii.
$n prima strofa poetul compune imaginea lui $sus accentuan! z(uciumul omenesc, lupta cu un !estin care)
l inspaimanta* ",azut pe (ranci in iar(a, se)mpotrivea intr)una". Prin contrast vizual se pun in opozitie omenescul
(rosul sangelui ) sim(ol al vietii umane) si !ivinul (al(ul ) sim(ol al puritatii ceresti).
2en!inta generala a poetului este !e hiper(olizare, pentru ca astfel sa se su(linieze si mai mult efortul !e a
ocoli ispita. ,a urmare chinurile 3antuitorului sunt inchipuite la proportii cosmice in primele doua strofe*
$sus "lupta cu soarta si nu primea paharul", cazut "se)mpotrivea intr)una", sufletu)i e mistuit !e "o sete uriasa",
respinge incrancenat, cu falcile inclestate "infama (autura" si intensitatea !urerii sale face sa rasune intreaga
natura* "#i amarnica)i strigare starnea in slavi furtuna".
'upta cu moartea !epaseste limitele unei !rame omenesti, ea reprezentan! alegoric esenta eternului
conflict !intre suflet si trup, !intre spirit si materie.
4rmatoarele 2 strofe !ezvolta sugestiv trage!ia omului inspaimantat !e patimile crucificarii si in acelasi timp
su(liniaza !epasirea acelui moment prin intelegerea sensului misiunii !ivine a lui $sus. ,uvintele !in &vanghelia #f.
'uca sunt !ezvoltate ca i!ee in aceste 2 strofe, 05 mna nen!urat., tinn! grozava cup.61 sugeran! pacatele
omeniriice tre(uia mantuita si chiar !aca personaul este constient !e misiunea lui !ivina 07u tre(uie s)atinga
infama (autura1. Versul 08atan!u)se cu moartea uitase !e viata1 sugereaza momentul !ramatic al infruntarii !intre
omul $sus si !ivinul $sus !eoarece omul este inspaimantat in fata mortii ceea ce)l face sa uite !e viata eterna.
0$nfama (autura1 sim(ol al pacatelor omenirii ce tre(uie rascumparate prin ertfa, se ascun! su( aparenta
amagitoare a mierii, veninul se asociaza cu !ulceata 09n apa ei verzuie ucau sterlici !e miere : #i su( veninul
groaznic simtea c. e !ulceat....1.
5"imoronul (viata + moarte ; venin + !ulceata) este figura !e stil prin care se !ezvolta i!eea !ualitatii fiintei
lui $sus, !ar si tragismul suferintei. 'upta !intre trupul efemer si sufletul nemuritor ia sfarsit cu triumful !ivinului,
z(uciumul interior relevan! maretia personaului.
Ultima strofa completeaza ca!rul tra!itional evanghelic !in prima strofa, in aceasta secventa se face
trecerea !e la planul interior la cel e"terior. <mplificarea tragismul trairilor lui $sus se face prin imaginea maslinilor
care "pareau ca vor sa fuga !in loc, sa nu)l mai va!a", sim(ol al lumii vegetale ce il insotea can!va in $erusalim
alaturi !e osanalele cu care era primit !e multime. Vantul care framanta lumea anunta martiriul care va schim(a
!estinul omenirii si ultimul vers* "si ulii !e seara !au roate !upa pra!a" e incarcat !e sugestii premonitorii.
V. Voiculescu isi foloseste arta pentru a a!uce o viziune terifianta asupra suferintei umane.
Din punct !e ve!ere stilistic, poezia este !ominata !e so(rietate, simplitate, concizie; ea se a"eaza pe
metafora 0cupei1 cu otrava, numita si 0paharul1., 0infama (autura1, 0veninul grav1. <par, in te"t, epitete semnificative
care !escriu z(uciumul interior* 1su!ori !e sange1, 0amarnica)i strigare1, 0mana nen!urata1, 0sete uriasa1, 0infama
(autura1 si comparatia 0chipui)i al( ca varul1. Ver(ele sunt in cea mai mare parte , la timpul imperfect(0lupta1, 0nu
primea1, 0!ucea1, 0sta1, 0nu voia1) care in!ica o actiune inceputa in trecut si neterminata si sugereaza permanenta.
Versurile poemului au ritm iam(ic, iar rima este incrucisata. %ravitatea tonului, solemnitatea lui !ureroasa
intro!uc i!eea !e !esfasurare a!anca si stapanita a sentimentelor.
In opinia mea, poezia 0$n %ra!ina %hetsemani1 este de tip traditionalist prin inspiraia religioasa (poezie
iconografica), coordonanta a spiritualittii romaneti, prin le"icul poetic (numeroase arhaisme sugestive). a nivel
formal, se observa conservarea prozodiei clasice.
In concluzie, esenta atitu!inii lirice a lui V. Voiculescu rezulta !in cre!inta in posi(ilitatea rascumpararii
fiintei umane, a salvarii sufletului printr)o imensa suferinta. Din poezie se !esprin!e in!emnul la me!itatie asupra
tragicei con!itii umane "intr)un veac !e singuratate" care ameninta cu pier!erea i!entitatii !e sine a omului.