Sunteți pe pagina 1din 18

1.

Prezentarea generala a Centrului de


Promovare Turistica Covasna
2. Cercetare de marketing
3. Prezentarea zonei
4. Etapele programului de promovare
4.1. Misiunea Centrului de
Promovare Turistica Covasna
4.2. Obiectivele generale de
marketing
4.3. uditul de marketing
4.4. naliza !"OT
4.#. $poteze
4.%. Obiectivul de marketing
4.&. !trategii de marketing
4.'. Programul de marketing
4.(. )ugetul de Marketing
4.1*. Evaluarea programului de
marketing
1.Prezentarea generala a Centrului de
Informare Turistica Covasna
In urma unui proiect international derulat de Confederatia Elvetiana in judetul Prahova, au
aparut primele centre de informare turistica judetene. Exemplu judetului Prahova a fost preluat si de
judetul Covasna.
In perioada 1997-1998, P!"E, prin intermediul #undatiei #I$!%, a creat circa &' de Centre
in diferite orase din tara printre care se numara si judetul Covasna. !cesta a primit timp de ( luni
cofinantare prin pro)ramul P!"E, dupa care se autofinantau pe principiul Centrelor din Elvetia.
*udetul Covasna +eneficia,a si in pre,ent de sprijin din partea comunitatilor locale. -atorita
faptului ca au derulat o activitate plina de succes, Covasna a mai primit finantare prin P!"E.
Centrul de Informare .uristica Covasna are drept scop promovarea turistica a ,onei atat
din punct de vedere al potentialului natural/antropic, cat si al infrastructurii turistice. !cesta
este in su+ordinea Consiliului local Covasna si isi are activitatea in cadrul primarie.
Centrul este alcatuit din !dunarea 0enerala a $em+rilor 1Consiliul )eneral2. $em+rii
sunt persoane fi,ice sau juridice, repre,entanti ai tuturor tipurilor de structuri de ca,are, ai
transportatorilor, comercianti, Consiliul 3ocal, asociatii 4 spre exemplu asociatia
comerciantilor. Principalul rol este acela al sta+ilirii politicii )enerale de de,voltare centrului,
dar si de sta+ilire a principalelor activitati derulate de Centru. 5tructura centrului de informare
include asistent director, directorul de mar6etin), compartimentul de promovare,
compartimentul de or)ani,are manifestari turistice, departamentul de animatie, si cel
administrativ.
Principalele surse de finantare sunt7 fondurile )uvernamentale, fondurile de la
autoritatile pu+lice locale si autofinantare. Exemple de surse proprii de finantare a activitatii7
taxele de sejur, comisioane percepute de la a)entii economici, care +eneficia,a de turisti trimisi
de catre Centru8 sponsori,ari8 donatii8 van,area unor materiale promotionale8 fonduri provenite
din or)ani,area unor manifestari turistice.
Printre pro)ramele derulate de Centrul de Informare .uristica Covasna se numara7
Atragerea fondurilor straine pentru dezvoltarea turistica8 Infiinatarea site-ului
www.kovaszna.ro8 Organizarea targului de turism in vara anului 2005; etc.
Pentru &''8, este reali,at un pro)ram ce are drept scop promovarea statiunii 9aile
Covasna ca statiune +alneoclimaterica, atat la nivel national cat si international 10ermania de
unde provin majoritatea turistilor straini2.
&.Cercetare de mar6etin)
In vederea lansarii unei campanii de promovarea a statiunii +alneoclimaterice 9aile
Covasna, Centrul de Informare .uristica al ,onei a dispus reali,area unei cercetari de
mar6etin), avand drept o+iectiv evaluarea ima)inii statiunii.
Obiectivele principale ale acestei cercetari sunt7 sta+ilirea caracterului formal sau
informal al ima)inii, sta+ilirea caracterului favora+il sau nefavora+il al ima)inii, studierea
intensitatii ima)inii8 identificarea surselor de informare a turistilor.
Ipotezele cercetarii de mar6etin) nu sunt favora+ile in ceea ce priveste ima)inea
statiunii 9aile Covasna. !stfel ima)inea statiunii 9aile Covasna este una informala. Peste :';
din persoanele intervievate au drept sursa de informare mass-media, iar sursa secunda este ne<-
media si anume internetul. $ajoritatea turistilor sunt indrumati in aceasta statiune de medici.
=aria+ilele cercetate sunt7 sursa de informare a turistilor, informatiile pe care le au in
le)atura cu statiunea8 varsta celor intervievati8 frecventa sejururilor in aceasta statiune8 sursa de
procurare a pachetului turistic.
Cercetarea are loc in ,onele a)lomerate ale statiunii 9aile Covasna intre orele 1(-18 in
prima saptamana a lunii iunie 1luna care inre)istrea,a cel mai mare numar de sosiri turisti2. Cei
intervievati sunt atat turisti straini cat si cei re,identi. Esantionul acestei cercetari este de >:' de
persoane.
$etoda de evaluare a ima)inii statiunii 9aile Covasna este chestionarul, instrument de
cercetare o+iectiv.
CE5.I?%!"
1. @nde locuitiA
.ara/judetul
&. Cate)oria de varsta in care va incadrati7
a. 18->' de ani +. >1-:' de ani c. Peste :1 de ani
>. 5copul vacantei7
a. 3oisir +. !)rement c. .ratament
B. -urata sejurului7
a. 1-7 ,ile +. 8-1: ,ile c. Peste 1( ,ile

:. -e unde ati aflat de 9aile CovasnaA
a. $ass-media +. Internet c. Institutii pu+lice 1care2 d. .ar)uri si
Expo,itii
(. Cum ati dori sa aflati informatii despre 9aile CovasnaA
a. Prin intermediul .= +. Internetului c. Presa d. !ltele
7. Cum apreciati nivelul tarifelor practicate in statiuneA
a. #oarte ridicat +. "idicat c. %ici-nici d. 5ca,ut e. #oarte sca,ut
8. !veti suficiente informatii despre statiunea 9aile CovasnaA
a. -a +. %u
9. !ti intalnit/o+servat postere,+annere, materiale pu+licitare cu/despre 9aile CovasnaA
a. -a +. %u
1'. Este suficienta promovata ima)inea statiuniiA
a. -a +. %u
11. !ti participat anul acesta la tar)uri de turismA
a. -a +. %u
1&. Cum apreciati oferta pre,entata a statiunii in cadrul tar)urilor de turismA
a. #oarte +una +. 9una c. %ici una d. 5la+a e. #oarte sla+a
1>. Care sunt statiunile +alneoclimaterice preferateA Enumerati in ordinea preferintelor
1. &. >.
1B. Care este venitul lunarA
a. 5u+ :''"on +. :''-1'''"on c. Peste 1''' "on
1:. Intetionati in viitor sa mai veniti in statiuneA
a. -a +. %u
In urma centrali,arii re,ultatelor ipote,ele s-au confirmat. $ajoritatea turistilor care au
fost intervievati au o varsta de peste :' de ani urmati apoi de cei cu varsta intre >1 si :' de ani.
Peste 8'; dintre turisti sunt pre,enti in statiune pentru tratament. Iar o parte dintre acestia au
fost indrumati de catre institutiile pu+lice 1spitale2la tratament in statiune. ?ferta pre,entata la
tar)uri este foarte sla+a. In ceea ce priveste modul in care vor sa primeasca informatii,
.elevi,orul, Internetul, dar si presa au procente e)ale in ordinea preferintelor celor intervievati.
.arifele practicate in statiune sunt apreciate ca avand un nivel sca,ut. .uristi sunt incantati de
statiune si conform raspunsurilor acestia doresc sa revina in statiune.
!vand in vedere re,ultatul cercetarii de mar6etin) este evidenta ima)inea informala,
nefavora+ila a statiunii. @n plan de promovare este oportun pentru cresterea popularitatii
statiunii in randul celor +alneoclimaterice.
3. Prezentarea zonei
*udetul Covasna are un potential turistic valoros, datorita peisajului sau pitoresc,
+o)atiilor de ape minerale, mofetelor, precum si existenta unor monumente istorice de arta si
arhitectura.
Prima atestare documentara a orasului Covasna datea,a din anul 1:B8. In lista
localitatilor intocmita in anul 1:(7 Covasna este pre,enta ca avand (1 de case 1porti2. 5uprafata
sa este de 1:.8'' hectare, din care 79( hectare teren intravilan. .eritoriului orasului se intinde
de la raul %e)ru din ses pana la varful 3acauti 11.777 m2.
#acand o delimitare fi,ico-)eo)rafica a teritoriului judetului Covasna, se desprind
principalele ,one turistice, fiecare cu un patrimoniu turistic specific si de o valoare inedita. Cele
mai valoroase ,one sunt cele montane, care in )eneral adapostesc si statiuni +alneoclimaterice
din judet. !stfel, sunt masivele muntoase ale muntilor 9araolt, 9odoc, %emira, Intorsura
9u,aului.
$untii 9araolt, cu valori peisa)istice, specifice, ofera turistului o ampla retea de poteci
turistice marcate, ,onele +o)ate in ape car+o)a,oase si sulfuroase, cu numeroase emer)ente de
+ioxid de car+on 1vaile paraielor 9atani, !ita, !rcus, !raci2 precum si o serie de statiuni
+alneoclimaterice7 9aile $alnas, ?,unca, =alcele, 9aile 5u)as si 9i+orteni.
$untii 9odoc, datorita specificului reliefului, pre,inta importante re,erve turistice.
!+undenta de te,aure hidrominerale si )a,e mofetice se concentrea,a in jurul ,onei 9alvanCos.
$unti %emira si 9retcului 4 pre,inta o serie de valori peisa)istice ca7 ,ona 5andru $are
cu un +o)at fond vanatoresc, punctul turistic de pe trecatoarea ?itu,, nodul turistic Covasna -
Comandau.
$untii Intorsurii 4 se im+ina armonios in am+ianta turistica Covasneana. !pele
medicinale 1=alea $are - Da)on2 si punctele pitoresti fac posi+ila introducerea acestui masiv
muntos in circuitul turistic.
-e o importanta deose+ita in peisajul turistic al judetului este re,ervatia naturala de la
"eci care adaposteste unele specii rare de plante ale naturii declarate monumente ale naturii.
-enumita si E5tatiunea celor 1''' de i,voare de sanatateF si-a casti)at cele+ritatea si
datorita factorilor terapeutici naturali, descoperiti de peste 1:' de ani. =arietatea apelor
minerale, mofetele, microclimatul, aeroioni,area puternic ne)ativa, dar si un +o)at patrimoniu
turistic cultural au sporit faima statiunii, conferindu-i o +inemeritata functie +alneoturistica.
!nual, peste >'.''' de turisti +eneficia,a de terapie complexa, asi)urata in +a,ele de tratament
dotate cu aparatura moderna si personal medical speciali,at, dar si de posi+ilitatea de repunere
in forma si odihna, intr-un cadru natural placut, lipsit de poluare. -esi in pre,ent este intr-o
usoara scadere, in ton cu tendinta )enerala inre)istrata la scara nationala, )radul de ocupare al
structurilor de primire turistica se mentine la valori aprecia+ile, peste :7 ;, fapt ce arata ca
aceasta statiune se situea,a intre destinatiile turistice preferentiale
Centrul turismului de sanatate din Covasna, aflata in comitatul .rei 5caune, prin
apele sale minerale si emanatiile de dioxid de car+on este foarte potrivit pentru tratamentul
tuturor +olilor cardiovasculare, dar si pentru alte +oli.
.ratamentele recomandate de medici pot fi efectuate la spitalul de cardiolo)ie amplasat
intr-o padure de pini, dar si in oricare dintre centrele de tratament ale hotelurilor din Covasna.
?raselul este vi,itat de multi oaspeti din toate colturile tarii, trimisi de medici cardiolo)i pe
+a,a recomandarii medicului de familie.
?rasul este vestit in primul rand datorita tratamentului bolilor cardiovasculare.
5pitalul construit in =alea Danelor 4 de altfel prima institutie de acest )en din "omania 4
sar+atoreste in acest an a B:-a aniversare a existentei sale.
#ondatorul 4 medicul 9enede6 0G,a, directorul spitalului timp de un sfert de veac 4 a
ela+orat metoda Covasna, mult apreciat de catre savanti france,i si portu)he,i. Esenta metodei7
com+inarea tratamentului o+isnuit cu caracteristicile existente la Covasna.
#iul intemeietorului spitalului, el insusi medic, cardiolo)ul dr. 9enede6 Csa+a a aratat7
in timpul tratamentului efectuat la Covasna se considera a fi foarte importanta formarea unui
stil de viata de catre pacient, care sa-l ajute chiar si la domiciliu in oprirea partiala sau totala a
a)ravarii +olii. Exercitiile de )imnastica terapeutica, tratamentul medicamentos, respectiv
re)imul dietetic sunt completate de tratamentul in mofete, +ai cu +ioxid de car+on, la care se
adau)a si efectul +enefic al aerului +o)at in oxi)en si ioni ne)ativi. EEfectul mofetelor nu este
nici a,i pe deplin explicat din punct de vedere stiintific, insa este si)ur ca i-a ajutat pe multi
dintre +olnaviF 4 afirma dr. 9enede6 Csa+a. 0a,ul emanat din solul covasnean contine in urme
hidro)en sulfurat si radon. 5pitalul functionea,a de o+icei la capacitate maxima, se intampla
foarte rar sa-i primeasca si pe acei +olnavi care nu sunt trimisi de medicul specialist competent
din judetul respectiv. !ctualmente tratamentele sunt efectuate de 1& medici, desi candva lucrau
aici peste >' de specialisti. -r. 9enede6, desi este constient si de partile mai putin po,itive, este
optimist in ceea ce priveste posi+ilitatile din Covasna7 nici )a,ul, nici apele minerale nu dispar.
!pare din cand in cand si cate un pacient mai instarit, dispus sa reinnoiasca cate un salon.
3a parterul +a,ei de tratament s-a deschis de curand o expo,itie cu desene de copii, in
sala de mese alaturata pacientii primesc mese )rupate pe re)imuri dietetice. EEste si)ur7 cel
care incepe aici un tratament, este pe un drum +un, cu conditia sa respecte intocmai indicatiile
primiteF 4 opinea,a dr. 9enede6.
.ot aici exista si posi+ilitatea de avea o vacanta de relaxare, si recreere si datorita
practicarii unor sporturi ca pescuitul sau vanatoarea, aceste +ai satisfacand pasiunile celor
impatimiti, padurile, +altile si paraurile Carpatilor de Cur+ura sunt pline cu provocari pentru
pescari sau vanatori.
Cele mai preferate locuri de pescuit sunt lacurile7 5urcea, "eci, respectiv paraurile
0helinta si Covasna, in care traiesc crapi, stiuci, carasi, pastravi. Pentru a pescui in ,onele de
ses si montane se pot o+tine permise anuale de (:' ''' lei 1(: lei )rei2, iar !sociatia Pescarilor
si a =anatorilor 5portivi ofera mem+rilor sai dreptul de pescuit prin plata coti,atiei anuale. 3a
lacurile din 5urcea si "eci se pot scoate chiar si +ilete ,ilnice contra sumei de &'' ''' lei 1&'
lei )rei2.
Participati la concursurile de pescuit!
Concursul de pescuit al judetului Covasna 1in ,ilele de 11-1& iunie &'':, la "eci2
- Concursul pe pescuit interjudetean 1in ,ilele de &-> iulie &'':, la "eci2
In padurile din jurul orasului Covasna se pot vana7
cer+i 1intre 1:. '9. 4 1:. 11.2
caprioare 1intre 1:. ':. 4 1. '9.2
mistreti 1intre 1. '8. 4 >1. '1.2
5peciile de mai sus pot fi vanate doar de vanatorii domiciliati in judetul Covasna, cei din
strainatate pot vana numai pe +a,a listei de preturi eli+erata de $inisterul !)riculturii.
Drumetiile montane fac parte din surpri,ele placute pe care acest loc ni le ofera, printre
cele mai cunoscute trase putem numara7
Pe culmea inalta a padurii $is6e, la o distanta de > 6ilometri de centrul orasului se
)aseste cetatea cunoscuta de localnici ca cetatea lui $is6e sau a Danei Ileana Cosan,eana. %u
avem date despre timpul contructiei, si nici despre locuitorii sai din acea vreme. 3e)endele
populare ne spun ca in cetate a locuit Ileana Cosan,eana, a carei avere imensa era ascunsa in
+eciurile cladirii. Intrarea secreta in pivnita este pa,ita conform le)endei de un cocos care in
sapte ani adoarme doar o sin)ura data. ?ca,ie cu care portile sercete se deschid, iar cel care
)hiceste momentul potrivit, poate aduce cu el din pivnita flori de diamante, dintre cei cu care
peretii sunt impodo+iti. ? alta varianta a le)endei spune ca averea pa,ita de +alauri poate fi
descoperita in noaptea ,ilei 5fintului 0heor)he de catre al saptelea copil al unei familii, dar
numai daca este luna plina, si daca in noaptea precedenta un stramos i s-a aratat in vis
spunandu-i cum sa ajun)a la comoara. $ai spun le)endele ca cetatea lui $is6e era le)ata de
9alvanCos cu o punte de aur, pe care se plim+a Dana dintr-o cetate in alta, sin)ura sau
impreuna cu suita ei. -upa ce Dana a parasit tara oamenilor, cetatea a intrat in para)ina. Pomii
fructiferi si tufe de ro,marin sal+aticit sunt marturiile existentei in acest loc a )radinii Danei. 5e
crede ca ,anele isi stropesc chiar si a,i florile in noptile cu clar de luna.
Poteci turistice marcate
- Centru 4 $untele Plesuv 1Hopac-he)C2 4 Pusta lui Ho6orja si 0aradics, punct rosu 1timp de
mers7 & ore2
otel-centru de tratamente $ontana 4 -am+ul cu $esteceni 4 pusta lui Ho6orja, triun)hi
)al+en 1timp de mers7 1,: ore2.
=alea Danelor 4 Cetatea Danelor 4 Pusta lui 0aradics si 5,emer6e 4 ?col 4 Calea ferata pe plan
inclinat 4 =alea Danelor, triun)hi rosu, drum in circuit 1durata de mers7 o jumatate de ,i2. -e la
pusta lui 5,emer6e porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul HIrJsi-6J,, aici
fiind cumpana principala a apelor din Carpatii ?rientali, si poteca de-a lun)ul acesteia este
marcata cu +anda rosie 1timp de mers7 1 ora2.
- =alea Pescarilor 4 5tejar Curat, cruce al+astra 1timp de mers7 &,: ore2, de aici pe poteca
marcata cu punct al+astru spre locul numit HKrK-+Grc, aflat pe creasta principala a muntelui
1timp de mers7 ( ore2.
- =alea Danelor 4 Pilis-Covasna 4 9asca $are 4 =arful 3acauti 11777 m.2, punct al+astru
1timpul de mers7 1 ,i2.
tractii turistice
Cea mai cunoscuta atractie a satului Cernat este $u,eul Donal intemeiat in anul 197B.
Colectia mu,eului ne pre,inta cele mai frumoase piese ale artei populare din ,ona superioara a
comitatului .rei-5caune7 mo+ila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea mu,eului este in mijlocul
unei expo,itii in aer li+er, care cuprinde monumentale porti secuiesti, cladiri si mori restaurate.
In curte mai poate fi va,uta o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat,
precum si o expo,itie +o)ata de masini si unelte a)ricole. .impul de vi,itare nu este limitat7
fratii as,mann, proprietarii mu,eului locuiesc in conac. Pretul +iletului de intrare7 &'.''' lei
pt. adulti, 1'.''' pentru copii. Pentru foto)rafierea o+iectelor se incasea,a 1''.''' lei, iar
pentru inre)istrare video &''.''' lei.
0helinta 4 frescele le)endei 5f. 3adislau
Cladirea veche construita in stil roman a +isericii romano-catolice din satul 0helinta a
fost extinsa in secolul al L=-lea. In interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la
inceputul secolului al LI=-lea. .avanul cu casete in stil renascentist a fost executat in anul
1(&8. ? +o)atie aparte a +isericii o constituie frescele de pe peretii cladirii, infatisand diferite
scene ale le)endei 5f. 3adislau, care se afla pe trei dintre peretii +isericii 1cel nordic, cel vestic
si cel sudic2. -ata executarii se estimea,a a fi intre anii 1>>'-1>B'. Pe partea de su+ sirul
frescelor 5f. 3adislau se afla un alt sir de fresce care contin elemente din le)enda 5f. Ecaterina
din !lexandria. 9iserica a fost declarata de catre @%E5C? parte a mostenirii culturale )lo+ale.
9retcu 4 Casa $emoriala 0M+or Nron
=estitul fiu al satului este erou al revolutiei din 18B8 4 0M+or Nron. Pe cladirea 1cu nr.
1'> de pe strada Principala2 care se afla in locul casei in care s-a nascut acesta, a,i se afla o
placa comemorativa. .ot pe strada Principala 1cu nr. 892 se afla Casa $emoriala 0M+or Nron,
in care se afla o colectie care ne pre,inta drumul vietii maiorului artilerist si o multime de piese
importante din timpul revolutiei. 1Cheia casei se afla la casele cu nr. 99 sau 1&1, la Hhell OdJn
sau 9odK Csa+a.2 In piateta din spatele casei comemoratice din este amplasata anul 199&
statuia lui 0M+or Nron. Pe strada Principala, lan)a primarie se afla casa $emoriala 9em-PetIfi,
unde s-a intalnit poetul PetIfi 5Mndor cu )eneralul 9em la data de &:. iulie 18B9.
!."tapele programului de promovare
!.1 #isiunea Centrului de Informare turistica Covasna
$isiunea Centrului este de a promova 9aile Covasna ca statiune +alneoclimaterica
ideala pentru re,olvarea numeroaselor pro+leme de sanatate, atat pentru turistii straini 1nemti2
cat si pentru cei re,identi.
4.2Obiectivele generale de marketing
Principalul o+iectiv este transformarea statiunii +alneoclimaterice 9aile Covasna intr-un
+rand de renume atat la nivel national cat si international, in domeniul centrelor
+alneoclimaterice.
Ca si o+iective secundare ca duc la infaptuirea principalului o+iectiv avem7
diversificarea si de,voltarea produselor si serviciilor oferite si cresterea calitatii acestora8
atra)erea investitorilor straini in statiune8 im+unatatirea continua a serviilor prestate8 lar)irea
canalelor de distri+utie si dotarea lor cu materiale promotionale prin incheierea de noi contracte
cu a)entii de turism nationale si internationale8 reali,area unei campanii pu+licitare pe plan
national si international8 participarea la tar)uri de turism8 desfasurarea unor manifestari
promotionale.
4.3uditul de marketing
#ediul "xtern
Piata
e plan national
"omania repre,inta principalul emitator de turisti in centrele de tratament de la 9aile
Covasna. .ocmai din acest motiv acest pro)ram de promovare se derulea,a in majoritatea
oraselor mari din tara.
"omania este una dintre tarile europene cu cea mai mare frecventa a +olilor
cardiovasculare, iar colesterolul si tensiunea arteriala crescute sunt principalii factori de risc.
Conform datelor ?r)ani,atiei $ondiale a 5anatatii, din &'':, la peste B'' de milioane de persoane
acesti factori apar impreuna. In tara noastra, rata mortalitatii cau,ata de afectiuni cardiovasculare este de
(1; din numarul total al deceselor, fata de >7; in @niunea Europeana si :>; in statele care au aderat
recent la @E, preci,ea,a aceeasi sursa.
!stfel se explica de ce toti mai multi romani apelea,a la tratamentele oferite de centrele
+alneoclimaterice din tara. .uristii care sosesc in aceste statiuni se tratea,a de7 afectiuni
cardiovasculare8 +oli dermatolo)ice +oli ale tu+ului di)estiv si ale )landelor anexe8 +oli endocrine8 +oli
)inecolo)ice8 afectiuni ale aparatului locomotor8 +oli de nutritie si in special +oli asociate procesului de
im+atranire.
3a nivelul clientelei intervin mutatii, astfel incat alaturi de populatia de varsta a treia
17'; din totalul turistilor in statiuni +alenoclimaterice2 caracteri,ata prin faptul ca dispune de
venituri mai mici si solicita produse traditionale 1tratament si recuperare medicala2, apare si un
se)ment din ce in ce mai important de clientela format din adulti si tineri sanatosi aflati in
cautarea unei forme fi,ice si psihice cat mai +une sau a unor activitati de loisir le)ate de apa
1termo si talaludism2.
3un)imea sejurului este in )eneral de 18-&1 de ,ile ceea ce cuprinde un tratament complet. !poi
acest sejur este urmat de cel mediu de 7 ,ile, si de cel scurt adresat oamenilor de afaceri, ocupati sau
an)ajati, de >-: ,ile. Cele mai cautate pachete sunt cele all inclusive.
Cheltuielile reali,ate in astfel de statiuni sunt modeste avand in vedere ca majoritatea turistilor
sunt pensionari cu venituri reduse. Peste :'; dintre pensionari cheltuiesc aproximativ 1:' Euro in 18
,ile, restul pana la &'' de Euro. .inerii sunt mai permisivi astfel ei cheltuie pana la B'' Euro in 18 ,ile.
Principala motivatie de vacanta este in pre,ent accea de a-si re)asi, conserva sanatatea,
a se odihni, pentru majoritatea vacantierilor cuvintele de ordine sunt sine, sanatate, +ien etre.
Este vor+a de detasarea de carul o+isnuit, aceasta ruptura implica un loc cu totul nou sau deja
cunoscut, familiar.
e plan international
.uristii straini care sosesc in "omania in statiunile +alneoclimaterice repre,inta un
procent de 7; restul fiind romani. -intre acesti turisti straini fac parte cei din7 0ermania,
Israel, !ustria, #ranta8 @n)aria. .uristii nemti sunt cei mai des intalniti in *udetul Covasna.
0ermania repre,inta principalul emitator de turisti al lumii, aceasta piata este una foarte
profita+ila oferind numeroase posi+ilitati de comerciali,are si promovare a diverselor produse
turistice ela+orate in 9aile Covasna.
5u+ aspectul varstei, vor+im de turisti nemti de varsta a treia, care +eneficia,a de mult
timp li+er si pot fi atrasi in diferite perioade ale anului. -urata mediu a sejurului acestora este
de 1' ,ile, iar cheltuielile in aceasta perioada se ridica la 7(' Euro. !cestia prefera de o+icei
hotelurile superioare si pachetele or)ani,ate all inclusive.
Concurenta
5tatiunea +alenara 15pa2 clasic Europeana este o statiune cu i,voare termale - minerale,
unde turistii sunt supusi unei cure su+ suprave)here medicala.
"omania are o treime din i,voarele termale si minerale din Europa.
Efectul vindecator al acestor i,voare a fost dovedit si acest lucru face aceste statiuni asa de
populare.
Concurenta in pentru statiunea +alneoclimaterica Covasna, este repre,entata de spaurile
din tara cat si cele din starinatate care ofera aceleasi produse turistice sau su+stitute ale lor
consumatorilor de pe piata la preturi compara+ile.
9aile Covasna este o statiune ce detine numerosi factori naturali de cura precum ape
minerale clorosodice, car+o)a,oase, +icar+onate. !ici se pot trata afectiuni diverse precum
!fectiuni cardiovasculare +oli dermatolo)ice +oli ale tu+ului di)estiv si ale )landelor anexe
+oli endocrine +oli )inecolo)ice +oli ale aparatului locomotor +oli de nutritie precum si
afectiuni asociate procesului de im+atrPnire.
Pre,enta mofetelor asi)ura statiunii caracterul de unicat pe plan european.
Principalele statiuni +alneoclimaterice din tara noastra sunt7
9aile #elix 1#elix 5pa2 1statiune situata lan)a ?radea28
9aile erculane 1hercules 5pa a primit numele de la le)enda romana a lui
ercule. ercule si-a vindecat ranile provocate de Cdra prin +ai in ape
minerale8
5ovata 1la (' 6m de .Pr)u-$ures altitudinea :''m, lan)a muntele vulcanic
0ur)hiu. 9inecunoscuta pentru apele heliotermale ale lacului @rsu, unic in
Europa datorita temperaturilor mai ridicate ale apei din adancuri decat la
suprafata.28
5inaia 1!erul curat, +o)at in o,on si presiunea aerului relativ mai mica sunt
principalii factori de cura recomandati in tratamentul nevro,elor asterice,
conditie fi,ica sla+ita, epui,are fi,ica si intelectuala, anumite afectiuni
endocrine8
Calimenesti-Caciulata a fost sursa preferata de ape minerale a lui %apoleon III.8
9aile .usnad 1>& 6m fata de $iercurea Ciuc28
0eoa)iu 9ai, foarte apreciate de anticii romani 1&'' I.C.2 su+ numele de
0ermisara, se intinde peste dealurile impadurite la B( 6m de -eva8
Eforie %ord, Eforie 5ud si .echir)hiol- statiuni pe malul $arii %e)re - sunt
+inecunoscute pentru propietatile namolului ne)ru, sapropelic - extras din
vecinatatea lacului .echir)hiol8
%eptun si $an)alia, tot pe malul marii. !u facilitati pentru tratamentul +olilor
reumatice de)enative, si pentru afectiunile articulatiilor si inflamatiilor8
9aile ?lanesti si 9aile 0ovora
Pe plan international, principalii concurenti ai statiunii sunt centrele 5pa din tarile
invecinate 19ul)aria si @n)aria2 si .urcia. In 9ul)aria )asim statiunile de pe litoral care au
importante resurse de i,voare minerale 1!l+ena, %isipurile de aur etc2.
.urcia este de asemenea o destinatie spa preferata de turisti, in !ntalCa )asindu-se
numeroase centre de acest fel.
Cu peste 1.>'' de i,voare termale, @n)aria se detasea,a net de restul plutonului de
statiuni 5pa, in conditiile in care peste 1>' dintre acestea au efect terapeutic demonstrat
stiintific. Cele mai importante centre sunt 9udapesta, 9alaton 1cel mai mare lac cu apa calda
din Europa Centrala si de Est2 , evis . .otodata, printre statiunile cu traditie spa ale @n)ariei
se mai numara 5arvar, 5,echenCi, 9u6furdo, -e+recen, 0Cula, ajdus,o+os,lo si ar6anC.
naliza P"$T
Mediul Politic
=or+ind despre mediul politic tre+uie mentionate, in primul rand le)ile care
re)lementea,a activitatea Centrului de Informare .uristica Covasna, iar apoi de actele juridice
referitoare la turism7
?rdonanta 0uvernului nr. :8/1998 privind or)ani,area si desfasurarea activitatii de
turism in "omani8
?rdonanta de ur)enta nr. 1:& din '7/11/&''& 4 privind or)ani,area si functionarea
societatilor comerciale de turism +alnear si de recuperare.
otararea nr.>> din 19/'1/&''' 4 privind apro+area $etodolo)iei de inscriere, atestare
si a criterilor de evidentiere a patrimoniului turistic
otararea nr. 9&8 din &'/'9/&''1 4 privind apro+area structurii, a indicatorilor si a
fondurilor alocate din +u)etul $inisterului .urismului pe anul &''1, aferente
-Pro)ramului de mar6etin) si promovare turistica precum si Pro)ramului de de,voltare
a produselor turistice
otararea nr. &B( din 1:/'&/&''1 4 privind apro+area reali,arii de catre $inisterul
.urismului, in anul &''1 a unor materiale promotionale cu oferta turistica a "omaniei
?rdinul :'' din 1:/'8/&''1 4 privind unele masuri de reducere a poluarii fonice in
statiunile turistice din ,ona litoralului $arii %e)re si in celelalte statiuni
+alneoclimaterice
otararea nr 11&& din 1'/1'/&''& 4 pentru apro+area conditiilor si procedurii de
atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni
turistice de interes national, respectiv local8
Mediul Economic
-omeniul serviciilor sunt sectoarele aflate in plina de,voltare, avand un ritm foarte
accelarat, aceasta datorita numeroaselor investitii ce se reali,ea,a in acest domeniu. !nali,a
distri+utiei populatiei ocupate pe principalele sectoare de activitate semnalea,a faptul ca B',9;
din populatie este ocupata in sectorul primar, din care ponderea cea mai ridicata o detin femeile
1:1,7;2, &7,&; in sectorul secundar, unde domina populatia masculina 1(:,:;2 si >1,8; in
tertiar, sector in care populatia feminina detine :1,(;.
$ediul economic al "omaniei tinde sa atin)a stadiul celor din tari europene mem+re ale
@niunii Europene. =enitul mediu anual pe cap de locuitor in "omania este de :.:'' Euro.
Conform $inisterului Economiei si #inantelor acesta va creste in &''8 cu pana la 18 procente,
acest ritm fiind favora+il desfasurarii activitatii turistice. -e asemenea "oamania a inre)istrat
un ritm de crestere a PI9 pe cap de locuitor de (,&: ;. 3uam in considerare si faptul ca
valoarea punctului de pensie va ajun)e la :81 lei, incepand de la 1 ianuarie &''8, fata de >9(,&
lei, la 1 ianuarie &''7.
"omania se afla pe po,itia a sasea in @niunea Europeana in functie de rata inflatiei
anuale, care a atins in decem+rie &''7 nivelul de (,7; potrivit Eurostat. 5omajul in "omania
continua sa scada. Potrivit datelor Institutului %ational de 5tatistica, in trimestrul al doilea al
anului &''7, rata somajului aatins (,:; cu ',:; mai putin decat in primul trimestru al anului
&''(.
In ceea ce priveste 0ermania, aceasta este a treia mare putere economica in lume si
principala forta economica din @E. 5erviciile si industria sunt cele mai +ine de,voltate sectoare
ale economiei nationale. "ata de crestere economica este de 1,:;. 5tructura populatiei ocupate
pe ramuri ale economiei este >>,7; in industrie, &,7; in a)ricultura si (>,(; in servicii.
Infrastructura economica se afla intr-o stare +una, nivelul tehnic este ridicat in productie. "ata
somajului este de 1',:; iar cea a inflatiei de 1;. PI9 pe cap de locuitor are o valoare de
&&.7'' Q, iar venitul mediu disponi+il este de 1:.''' Euro pe persoana.
Mediul Socio-Cultural
In 9aile Covasna, majoritatea populatiei este de etnie ma)hiara 19>,B(;2, existPnd
totodata o importanta minoritate romPna 1(,1>;2. Pe lPn)a ma)hiari si romPni, in oras locuieste
si o comunitate de romi 1',B';2.
-in ultimul recensamant se constata ca numarul populatiei este intr-o continua scadere.
In acelasi timp se poate o+serva un proces de im+atrPnire accentuat 1)rupa de vPrsta '-18 ani
repre,inta su+ >' ; din total populatie2 si o rata somajului crescuta.
5u+ aspectul elementelor de cultura materiala si spirituala, Covasna dispune de o serie
de o+iective, care prin continutul lor artistic si istoric sporesc valoarea turistica a acestui
teritoriu, permitPnd o mai lar)a diversificare a ofertei sale turistice. .recutul istoric al acestor
melea)uri este evocat prin vesti)ii arheolo)ice, monumente de arhitectura si monumente sau
case memoriale. 5e remarca ponderea mare a +isericilor, pre,ente aproape in toate localitatile
din judetul Covasna, precum si frecventa cetatilor satesti si a castelelor.
Elementele etno)rafice si folclorice au o veche traditie si completea,a valoarea turistica
a ,onei. -e asemenea, sunt recunoscute si apreciate tesaturile din ,ona etno)rafica de o
deose+ita +o)atie ornamentala, sculpturile in lemn, precum si manifestarile folclorice locale,
manifestari ce pot fi valorificate in cadrul unor pro)rame turistice.
In 9aile Cvasna au loc an de an manifestari culturale precum EDilele CovasneiF,
eveniment or)ani,at de re)ula de Primaria ?rasului Covasna si Caminul Cultural Covasna si
care se desfasoara la mijlocul lunii septem+rie.
!lte manifestari ce au loc in statiune sunt %edeia $ocaneasca si intalnirea
.ra+antistilor or)ani,ata de asociatia !utocrono.
Ca specialitati )astronomice, avem 5upa de chimen, papricas, )ulas, musaca, po)aci,
supa de var,a al+a cu smPntPna, ciuperci umplute si nelipsitii 6urtocscolacs.
Mediul Tehnologic
Covasna, sau cum mai este denumita in sens metaforic Estatiunea celor 1''' de i,voare
de sanatateF, se afla po,itionata in ,ona cu cele mai multe ,acaminte de ape minerale din tara.
Pe +a,a acestor resurse s-a de,voltat de-a lun)ul timpului o intensa activitate turistica, sustinuta
si de construirea unor structuri de ca,are 1&.>B' locuri2, alimentatie 118B1 locuri2, tratament.
In pre,ent, capacitatea de ca,are, desi satisfacatoare in ceea ce priveste numarul de
locuri 1)radul de ocupare in ultimii trei ani s-a situat in intervalul de valori de :7,: 4 :9,B ;2,
are o sla+a diversitate a tipurilor de unitati si a )radelor de confort. !stfel, hotelurile repre,inta
ca pondere 9:,: ;, restul de B,: ; repre,entPnd pensiuni si casute8 dupa )radul de confort, :,:
; din locuri 11>'2 se incadrea,a la o stea, restul de 9B,: ; 1&.&1' locuri2 se incadrea,a la &
stele.
In structurile de alimentatie ponderea este detinuta de restaurante - 7:,'( ; 11>8&
locuri, respectiv 9 unitati din totalul de 172, dar fara a oferi o diversitate in ce priveste
ori)inalitatea si specificul meniurilor.
.ratamentul +alnear +eneficia,a in cea mai mare parte de +a,e moderni,ate, dotate cu
aparatura moderna sau in curs de moderni,are.
4.4naliza !"OT
Puncte .ari Puncte sla+e
- potential turistic deose+it, +a,at pe
forme de relief diverse8
- rata schim+ valutar in avantajul
turistilor straini8
- produs turistic corespun,ator
preferintelor turistilor straini8
- pre,enta mofetelor asi)ura statiunii
caracterul de unicat pe plan european8
- accesi+ilitatea in ,ona, cu iesire la
importante artere rutiere si ma)istrale
feroviare8
- nivelul redus de poluare in aer, apa si
sol8
- posi+ilitatea practicarii a numerose
forme de turism8
- infrastructura insficient de,volatata
- lipsa de profesionalism in prestarea
anumitor servicii turistice8
- lipsa creativitatii in ela+orarea unor
pro)rame turistice corespun,atoare
dorintelor turistilor traini8
- +a,a materiala specific turistica dotata
insuficient in raport cu exi)entele
turistilor straini8
- situatia drumurilor, retea de indicatoare
deficitara
oportunintati !menintari
- de,voltarea de pro)rame de promovare
a ima)inii "omaniei8
- perspectivele intrarii "omaniei in @E8
- forta de munca excedentara8
- ima)ine nefavora+ila a "omaniei pe
plan extern8
- de,voltare ecnomica sla+a a ,onei8
- spa-uri alte tari8
4.#$poteze
In conditiile in care se preconi,ea,a o crestere a numarului de sosiri turisti romani si
nemti in 9aile Covasna, intrarea pe piata a operatorilor internationali .@I, I.5 si .homas Coo6
%ec6erman, se previ,ionea,a atin)erea o+iectivului, transformarea statiunii 9aile Covasna intr-
un 9rand national.
4.%Obiectivele de marketing
?+iective de mar6etin) sunt7
Cresterea numarului de turisti re,identi si nonre,identi in Covasna
Cresterea incasarilor / van,arilor de pachete turistice in Covasna
Cresterea veniturilor provenite din taxele locale sau de stat din turism
Cresterea numarului de an)ajati in industria ospitalitatii din Covasna
.ransformarea statiunii +alneoclimaterice Covasna intr-un +rand national si
international
4.&!trategii de marketing
Pentru un re,ultat cat mai po,itiv se urmaresc strate)iile de mar6etin) de +a,a, si
anume7 strate)ia de piata, de produs, de pret si de distri+utie.
5trate)ia de produs este diferentiata, se)mentul tinta fiind in pricipal persoanele de
varsta a treia ce au nevoie de tratamentele puse la dispo,itie in centrele de sanatate din 9aile
Covasna. 5trate)ia va fi activa in functie de schim+arile pietei, Centrul de Informare .uristica
fiin in permanenta preocupat de im+unatatirea ofertei.
Pentru stimularea cererii turistice interne este a+ordata o com+inare a strate)iilor Push
R Pull. 5trate)ia Push are in vedere promovarea 5tatiunii Covasna catre urmatorul participant
la procesul de distri+utie si anume7 tour operatori, a)entii de turism, sindicate, spitale, etc.
5trate)ia Pull are in vedere promovarea statiunii Covasna catre consumatorul final si anume
turistul.
.otodata pentru intensificarea consumului turistic este aplicata strate)ia ra+aturilor si
+onificatiilor. !ceste facilitati vor fi in functie de7 pret pentru un sejur prelun)it 1se acorda o
)ratuitate pentru o persoana din doua in ca,ul unui sejur de cel putin 1& ,ile28 pret in
extrase,on 1reduceri de pret de B'; in lunile fe+ruarie, martie si aprilie28 varsta, pentru copii
1cei pana in 7 ani +eneficia,a de )ratuitate2.
Pentru cresterea van,arilor de pachete turistice se va a+orda strate)ia produselor
optionale si anume7 oferta de tip pacha)e 1informare, asi)urare, transport, ca,are, restaurare2
sau oferta de servicii la cererea turistului 1 )hid, excursii, auxiliare2. !vPnd ca punct de plecare
statiunea +alneara Covasna se pot or)ani,a7 pro)rame culturale 1excursie la Cetatea dacica
=alea Danelor8 excursii la +isericile reformate din satele Chirus, Papauti, Da)on si la +iserica
fortificata si cetatea saseasca din comuna Da+ala8 traseul monumentelor comemorative7 casa
memoriala *ustian .eculescu, Horosi Csoma 5andor, $i6es Helemen8 tehnica populara 4 mori
de apa in =oinesti28 excursii cu mocanita pe calea ferata in)usta Covasna 4 Comandau 1care
include si Planul Inclinat2.
Pentru transformarea Covasnei intr-un +rand national si international este nevoie de
strate)ia de promovare prin distri+utie intensiva. !ceasta se va reali,a atat prin canale
traditionale 1radio, televi,iune, presa scrisa2 dar si canale neconventionale 1tar)uri, internet,
relatii pu+lice2.
5e urmareste si strate)ia de parteneriate. !stfel prin im+unatatirea relatiilor cu partenerii
de pe piata )ermana si incheierea de contracte cu noi a)entii de turism de acolo, se va crea o
mai +una distri+utie a produsului turistic statiunea 9aile Covasna.
4.'Programul de Marketing
1. Campania Publicitara "xplore Covasna $pa
In scopul reali,arii o+iectivelor se va lansa o campanie pu+licitara de promovare a
statiunii +alneoclimaterice Covasna. !ceasta are ca tar)et principal persoanele cu varste
cuprinse intre >' - (' de ani cu venituri medii, iar pe plan secund persoanele &B->' de ani.
!cestia au diferite afectiuni si au nevoie de tratament, in marea majoritate sau vin pur si simplu
cu scopul de recreere.
!ceasta campania va dura 1& luni. Campania va utili,a ca mediu de desfasurare presa scrisa si
televi,iunea.
In ceea ce priveste presa scrisa, vor exista inseratii pu+licitare in cadrul ,iarelor
1activitate ,ilnica2, iar pentru revistele speciali,ate vor exista pa)ini informative cu privire la
9aile Covasna. Inseratiile pu+licitare 1casete2 este utili,ata in special pentru "omania. ?rasele
vi,ate sunt 9ucuresti, 9rasov, Iasi, Constanta, .imisoara, Cluj %apoca. Pentru acest mediu de
pu+licitate se vor incheia contracte cu ,iarele7 *urnalul %ational, Capitalul, Diarul #inanciar
1toate acestea au sectiuni de stiri dedicate turismului28 revistele7 9usiness $a)a,in, .ravel
$a)a,ine, =acante si Calatorii, Ce se intampla doctoreA.
-e asemenea 9aile Covasna va fi introdusa in +rosurile editate de !utoritatea %ationala
a !)entiilor de .urism.
5e vor crea printuri, +rosuri, postere care vor fi amplasate in spitalele, in a)entiile de
turism din orasele mai sus mentionate.
In ceea ce priveste televi,iunea, aceasta va promova un spot pu+licitar de &: de secunde
reali,at de a)entia 3eo 9urnett 1cei mai +uni in domeniu2. =a fi un spot pu+licitar creat in
lim+a en)le,a care se adresea,a turistilor straini din Europa. 5lo)anul va fi Explore
Covasna5pa. !cesta va rula pe posturi precum -iscoverC Channel, C%% 4 Europe.
Pentru o eficienta maxima se apelea,a la pu+licitatea exterioara. In acest scop sunt
folosite7
Panouri de afisaj statice si dinamice, euro +ill+oards 1:,'B x &,>8 m2 instalate de-a
lun)ul arterelor intens circulate, pe peretii cladirilor, in spatiile pu+lice.
Casete 1 din aluminiu, iluminate interior/ exterior2 montate pe tu+uri spectrale
9anere cu doua fete, tiparite direct montate intre stalpi de sustinere.
Postere, autocolante, afise, turnuri pu+licitare.
Efecte postale7 plicuri, ilustrate, tim+re
%. &e' #edia
Conceperea site-ului <<<.covasnaspa.com
!cest site va avea o interfata moderna si prietenoasa. !cesta va cuprinde doua trei
variante de pre,entare romana, en)le,a si )ermana. =or fi mentionate unitatile de ca,are avute
in evidenta !%!. 1cele omolo)ate28 pro)ramele turistice in aceasta ,ona8 informatii medicale
cu privire la tratamentele ce pot fi urmate aici8 pro)ramul evenimentelor din statiune8 po,e si
filmulete despre atractiile acestei statiuni8 pro)ono,a meteo8 pa)ina cu impresii ale turistilor,
etc. -a vi,itatorului posi+ilitatea de a-si crea un cont pentru a putea primi ne<sletter.
In pre,ent 9aile Covasna au un site <<<.6ovas,na.ro . !cesta insa este va avea
redirectionare catre noul site.
Pentru reali,area acestui site este nevoie de7 contractarea firmei ProSe+ -esi)n in
vederea conceperii site-ului8 contractarea firmei 5mart Photo pentru reali,area unor foto)rafii si
video profesionale cu statiunea Covasna8 contactarea Primariei *udetului Covasna pentru a
pune la dispo,itie lista evenimentelor din judet8 contactarea unor vi,itatori pentru a impartasi
impresii despre Covasna etc.
-upa o perioada de ( luni de la lansarea site-ului va fi aplicata strate)ia de mar6etin)
interactiv care presupune implicarea vi,itatorilor in discutii pe +lo), forum. !tfel vor fi
impartasite informatii, impresii cu privire la statiunea Covasna si nu numai.
C--"?$ 4 statiunea +alneara C?=!5%! si imprejurimile sale 4 pe suport ma)netic,
distri+uit prin a)entii de turism, receptiile hotelurilor, punctele de informare turistica, reteaua
de li+rarii2. C--"?$-ul va include detalii despre o+iectivele turistice naturale si antropice,
forme de turism practica+ile in aceasta ,ona, o+iceiuri si traditii, ca,are si alimentatie.
3. #ar(eting Direct
!cesta presupune participarea la diferite expo,itii si tar)uri nationale si internationale
de turism. !stfel 5tatiunea 9aile Covasna va fi pre,enta cu un stand in cadrul manifestarilor
promotionale pe plan national precum7 .ar)ul de .urism al "omaniei din primavara si toamna
4 desfasurat la 9ucuresti8 .ransClvania .ourism #air 4 ..# din 9rasov8 .ar)ul de .urism
9ucuresti, desfasurat In Parcul I,vor8 .ar)ul de .urism .imisoara8 9ursa %ationala de .urism
9alnear 5ovata8 dar si pe plan international precum7 International .ourism #air 9erlin8 si alte
tar)uri de specialitate mai ales in 0ermania de unde provin cei mai multi turisti straini.
!. )ealizarea unei retele informatice
!ceasta presupune infiintarea unei linii telefonice care prin intermediul unor an)ajati
competenti si vor+itori de lim+i straine, sa ofere raspunsuri cu privire la 5tatiunea 9aile
Covasna din partea turistilor existenti sau celor potentiali. %umarul de telefon este usor de
retinut si nu are tarif special. !cesta este '7&& (8& 7(& sau '7& C?=!5%!. Pentru acest
dispecerat vor fi an)ajate in prima fa,a B dispecere. In urma unei evaluari ulterioare se va
sta+ili daca vor fi an)ajate dispecere in plus sau nu.
4.9 Bugetul de Marketing
?data cu intrarea "omaniei in @niunea Europeana, s-a instalat usurinta accesari
fondurilor structurale P!"E, mai ales in domeniul turismului. 9u)etul total de 1' milioane de
euro provine din fondurile structurale europene neram+ursa+il alocat statiunii Covasna. 9u)etul
de mar6etin) este structurat in functie de aspectele urmarite in planul de mar6etin) si de
importanta data fiecaruia.
Pentru campania pu+licitara ELP3?"E C?=!5%! 5P!7
5pot pu+licitar7 &''.'''Euro
Pu+licitatea pe .=7 &.'''.''' Euro pentru 1& luni
Pu+licitatea in presa scrisa7 1.'''.''' Euro
Printuri, +rosuri7 :'.''' Euro
Pu+licitate exterioara7 &.:''.''' Euro
$ar6etin) -irect7
Participarea la tar)uri si expo,itii nationale7 :''.''' Euro
Participarea la tar)uri internationale7 1.&''.''' Euro
%e< $edia - "eali,area site-ului <<<.covasnaspa.ro
Conceptul site-ului7 1''.''' Euro
@pdate-ul7 1'.''' Euro
-iverse7 :'.''' Euro
Infiintarea retelei informative
Chiria locatiei7 1&7''' Euro
Echipament7 :'.''' Euro
5alarii7 &'.''' Euro
-iverse7 1'.''' Euro
B.9 Control si Evaluare
Pentru a masura eficienta campaniei de promovare este necesar controlul si evaluarea
re,ultatelor.
!ceasta evaluare se va reali,a urmarind aspectele7
%umarul de tur operatori nationali si internationali care au inclus in pro)ramele lor
produsul 9aile Covasna.
%umarul de articole turistice despre 9aile Covasna aparute.
%umarul de a)enti de turism care au vi,itat statiunea pentru a se familiari,a.
%umarul de participari la conferinte, tar)uri de profil, expo,itii, manifestari
promotionale.
Po,itionarea in motoarele de cautare online pe prima pa)ina la termenul ECovasna
.urismF 10oo)le, Tahoo, !s6.com2.
Cresterea venitului de pe urma site-ului 1cumpararea de spatiu pu+licitar de catre unitati
de ca,are2.
5tatisticile privitoare la site sa fie in crestere 1numarul de accesari, numarul de persoane
care si-a creat cont etc.2.
%umarul de locuri in care sunt distri+uite +rosurile, printurile.
%umarul de apeluri telefonice primite la dispecerat.