Sunteți pe pagina 1din 4

Resursele naturale

Resursele- reprezintă mijloace oferite de natura care sunt utile so-


cietatii omeneşti. In funcţie de provenienţa lor acestea se pot clasifica
in mai multe categorii:

- resurse atmosferice si extraatmosferice


( energia solara si energie eoliana)
- resurse ala hidrosferei
( energia apelor curgătoare, energia mareelor, energia curenţilor
oceanici)
- resurse ale litosferei
(resurse energetice, minereuri feroase si neferoase, roci de cons-
tructie)
- resurse ale biosferei
( in, cânepa, lemn)

Resursele pot fi clasificate si după alte criterii:


1) Dupa durabilitate in timp sunt resurse epuizabile si inepuizabile
(apa).
2) Dupa efectele produse : - resurse nepoluante (en solara)
- resurse poluante(cărbunele,petrolul)
Dezvoltarea durabila reprezintă un concept nou care presupune uti-
lizarea materiilor prime si industriilor nepoluante si regionabile.

Resursele atmosferei
Energia solara – reprezintă o resursa deosebit de valoroasa fiind inepui-
zabila si nepoluanta. Ea este captata cu ajutorul panourilor solare si este
transformata in energia termica. Principalul inconvenient pentru utilizarea
pe scara larga a acestor il reprezintă alternanta in zi si noapte si în-
magazinarea acestor perioade pe parcursul noptii. Este utilizata cu suc-
ces in zonele intertropicale si s-a folosit chiar si pentru vehicule.
Tarile care au valorificat aceasta energie sunt: Japonia, Israel, SUA,
Australia.
In România aceasta energia poate fi valorificata in : Dobrogea si in
Câmpia Romana.
Energia eoliana – este de asemenea o energie inepuizabila si nepoluanta.
Ea este valorificata mai ales in tarile dezvoltate: Olanda, Belgia, Ger-
mania, Franţa, SUA, Japonia, Australia, etc. la noi in tara energia
eoliana poate fi valorificata: zonele de câmpie, de litoral si montane.
Compoziţia chimica a atmosferei a permis realizarea fotosintezei dar si
valorificarea unor componente chimice in diverse industrii (azotul)

Resursele hidrosferei

Apele curgătoare sunt valorificate prin intermediul hidrocentralelor. Cea


mai mare hidrocentrala din lume este Itaipu de pe Fluviul Parana. O alta
hidrocentrala cu o capacitate ridicata se afla pe Fluviul Colorado (SUA),
numita Sistemul Grand Coolle.
In Europa: Portile de Fier 1,2, de asemenea hidrocentrale sau construit
pe (Volga, Enise, Elba).

Energia mareelor – poate fi utilizata in centralele mareemotrice, prima


centrala mareemotrica a fost construita in franta si poarta denumirea de
La Rance. Aceasta energie poate fi valorificata pe tarmuri cu mare
puternice: Tarmul Frantei, Marea Britanie (Tanisa), Canada (G. Fundye),
America de Sud (Amazon).

Energia curentilor marini sau energia produsa de valori sau cea produsade
diferente de temperature intre curentii oceanici pot fi valorificate in
cazul in care exista o tehnologie adecvata.

Resurse litosferei

- cuprinde: resurse energetice (cărbuni, petrol, gaze naturale)


Carbunii – reprezintă resurse energetice, dupa valoarea calorica se im-
part in carbuni superiori (huila, antracitul) si cărbuni inferiori ( lignitul,
cărbunele brun de turba).
Cele mai mari rezerve de carbuni se afla in Emisfera nordica aproximativ
70-80% din rezervele mondeale.
Cele mai mari zone de extractie: China (Benxi, Datong), F. Rusa
(Pecioara, Anadar, Bazinul Moscovei), SUA (Zona M-tii Apalasi), Ger-
mania (Bazinul Ruhs si Baz. Sahr). Polonia ( Silenzia sup. Si inferioara),
Franta (partea de N-V), Ucraina (Donetti), India, Australia. Africa de
S, Marea Britanie, Canada. In România : Baz. Petroşani, Baz.Motru
Rovinari (Anima si Ponor), Barcau.

Petrolul – se exploatează atât de pe uscat cat si de pe platforma


Marilor si a Oceanelor.
67% din rezervele mondiale de petrol se găsesc in Orientul Apropiat si
Mijlociu (Irak, Kuweit, Arabia Saudita) etc.
Alte zone: SUA. Z. Golfului, Mexic si Texas.
Marea Britanie exploatează petrol de pe platforma continentala a marii
nordice.
In România se exploatează petrol din Câmpia Romana, Câmpia de V,
Platforma Continentala a Marii Negre.

Gazele naturale – cuprinde: gazele asociate si gazul metan.

Gazele asociate se găsesc împreuna cu zăcămintele de petrol la partea


superioara a acestora de unde si denumirea de “Cap de Gaz”.
Gazul metan se afla singur in zacamant, este un gaz pur, el poate fi
utilizat direct in consum fara o prelucrare in prealabil. Gazul metan se
exploatează la noi in tara din zăcămintele de la Sarmasu, Deleni, Copsa
Mica etc.
Minereurile feroase se exploateaza din Norvegia, Suedia, F. Rusa. La noi
in tara minereuri de fier: Teiuc in M-tii Poiana Rusca, Lueta (jud.
Harghita), Baisoara (jud. Cj).
Minereuri neferoase complexe (cupru, plumb, zinc) se exploatează din
Federaţia Rusa, SUA, Ucraina, Chile, Peru, America de S. In România
se exploatează din M-tii Apuseni si din zona Baia Mare.
Minereuri auroargentifere se exploatează din Federaţia Rusa, Africa de
S, Brazilia, SUA. In România : M-tii, Apuseni si din Zona Baia Mare.
Bauxita se exploatează din F. Rusa, Africa de Sud, este prelucrata in
alumina din care ulterior se obţine aluminiu. La noi in tara bauxite se
exploatează din M-tii Apuseni se prelucrează in alumina la Oradea si in
alumina la Slatina.
Sarea – se exploatează din saline, dar s-a incercat si din apa marilor si
a Oceanelor. La noi in tara se exploatează din Ocna Sibiului, Ocna Dej.
Turda, Ocnele Marii, Tg-Ocna.

Rocile de construcţie
1) rocile sedimentare: calcarul constituie materii prima pt industria
lianţilor ( ciment, var, ipsos). Calcarele se exploatează din : SUA,
Italia, Grecia. In România : Sandulesti (jud. Cj ), de la Bicaz.
Argila este utilizata ca materie prima in industria ceramicii – ceramica
fina si bruta ( cărămizi, ţigle ).
Nisipul este utilizat ca materie prima pentru industria sticlei
2) rocile magmatice: se utilizează pentru pavarea străzilor si con-
solidarea liniilor de cale ferata, datorita durităţii ridicate. Cele
mai importante sunt: bazaltul si granitul.
3) Rocile metamorfice
Cea mai importanta este marmura se extrage din zonele cristaline :
Italia, Spania. La noi in tara de la Caprioara in M-tii Poiana Rusca de
la Porumbacu langa Sibiu.