Sunteți pe pagina 1din 7

Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

1
4.Analiza corelaiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment i trezoreria net

Principalii indicatori utilizai n analiza echilibrului financiar sunt:
fondul de rulment;
necesarul de fond de rulment;
trezoreria neta.

Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care exprim n mrime absolut lichiditatea unei ntreprinderi (pe
termen scurt).
FR = Capitaluri permanente Active imobilizate = ( Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung )
Active imobilizate
sau
FR = Active circulante Datorii pe termen scurt
Se poate observa c fondul de rulment patrimonial reprezint acea parte a capitalului permanent ce excede
activele imobilizate i este destinat finanrii activelor circulante.
Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finanare, ca:
fondul de rulment propriu:
FRp = Capitaluri proprii Active imobilizate
fondul de rulment mprumutat:
FR = Datorii pe termen lung
In situatiile financiare anuale, respectiv in bilantul contabil, regasim informatii privind dimensiunea capitalului
permanent dar si a fondului de rulment. Daca datele din bilanul contabil sunt corecte si nu necesita ajustari, atunci
regasim suficiente informatii pentru calcularea celor doi indicatori. Astfel, pe baza datelor din bilantul contabil, fondul
de rulment se poate determina astfel:

Nr crt Element patrimonial Sens
1 Stocuri (+)
2 Creante (+)
3 Investitii financiare pe termen scurt (+)
4 Casa si conturi la banci (+)
I Active circulante (1+2+3+4)
II Cheltuieli in avans (+)
III Datorii pe termen scurt (-)
IV Venituri inreistrate in avans !e reluat intr-o perioa!a mai mica !e un an (-)
V Active circulante nete minus datorii curente nete (I+II-III-IV)
VI "rovi#ioane pe termen scurt (-)
VII Fond de rulment (V-VI)
Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

2
Structura actuala a bilantului contabil permite calcularea fondului de rulment astfel :

FR = (Active circulante nete datorii curente nete) Provizioane pe termen scurt

Iata ca deja in bilantul contabil se regaseste retratarea cheltuielilor in avans care sunt cumulate cu
activele circulante si formeaza indicatorul <activ circulant net>. Totodata se retrateaza si veniturile in avans ce
urmeaza a fi reluate intr-o perioada mai mica de un an, venituri ce sunt cumulate cu datoriile pe termen scurt si
care conduc la formarea indicatorului <datorii curente nete>. Singurul element neluat in calcul in bilantul
contabil pentru determinarea ca atare a fondului de rulment este dat de provizioane pe termen scurt. Cu
siguranta prima dificultate ce apare in acest sens este data de departajarea provizioanelor prezentate in bilantul
contabil in provizioane ce se estimeaza a se relua intr-o perioada mai mica de un an de cele ce se estimeaza a
se relua intr-o perioada mai mare de un an.
Tot in componenta bilantului contabil identificam elementele de calcul ale capitalurilor permanente
dupa cum urmeaza :

Nr crt Element patrimonial Sens
1 Active circulante nete minus datorii curente nete (I+II-III-IV) (+)
2 $ctive imobili#ate (+)
I otal active minus datorii curente (1+2)
II "rovi#ioane pe termen scurt (-)
III !apital permanent (I+II)

respectiv:
Kpermanent = (Active circulante nete-datorii curente nete)+Active imobilizate-Provizioane pe termen
scurt = Total active Datorii pe termen scurt = K propriu + Datorii pe termen lung
Prin aceasta modalitate de abordare a capitalului permanent, se recunoaste indirect includerea in
capitalul propriu atit a subventiilor pentru investitii dar si a fondului comercial negativ.
Din activitatea financiara a unei firme se poate degaja:
a) fond de rulment pozitiv:
FR > 0 : situaie favorabil pentru firma, caracterizat prin surse permanente care acoper i exced necesitile
pe termen lung.
b) fond de rulment egal cu 0
FR = 0 : sursele permanente = nevoile permanente. Situaia nu este considerat dificil. Totui o condiie
esenial este ca durata de ncasare a creanelor s fie mai mic dect durata de plat a datoriilor.
c) fond de rulment negativ
FR < 0 : sursele permanente nu sunt capabile s acopere nevoile permanente. O parte din resusele curente sunt
ndreptate ctre investiii. Situatia este considerata normala si in acest caz daca durata medie de
ncasare este mult mai mic dect durata de plat.

Dimensiunea fondului de rulment este influentata de:
rezultatul activitatii desfasurate de societate: profit sau pierdere ;
politica firmei privind distribuirea dividendelor;
Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

3
cresterea/scaderea capitalului social prin noi aporturi sau retrageri de aporturi ale actionarilor sau
asociatilor;
evolutia dimensiunii datoriilor pe termen mediu si lung;
evolutia dimensiunii activelor imobilizate.


Nevoia de fond de rulment reprezint acea parte a activelor circulante care ramine dupa inlaturarea obligatiilor pe
termen scurt:
NFR = (Active circulante Disponibiliti Investiii financiare) Obligaii pe termen scurt
sau
NFR = (Stocuri + Creane) (Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt)

Unde:
OTS = DTS credite bancare pe TS
Cazuri:
NFR > 0 : este absolut necesar existena unui fond de rulment pozitiv, care s acopere nevoile curente.
NFR < 0 : situaia este favorabil pentru firma, sursele de finanare pentru activitatea curenta sunt suficiente.
Activitatea de investiii poate fi finantata cu resursele excedentare ale activitii curente.
Dimensiunea necesarului de fond de rulment este influentata de:
Natura activitatii desfasurate;
Durata ciclului de fabricatie;
Viteza de rotatie a stocurilor si creantelor ;
Volumul de activitate desfasurata;


Trezoreria net reprezint indicatorul care pune n corelaie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment:

TN = FR NFR
Trezoreria net poate fi:
a) TN > 0 pozitiv, caz n care din activitatea firmei se degaj un surplus monetar. Aceasta inseamna ca
valoarea disponibilitilor existente la sfritul anului este mai mare dect la nceputul perioadei, situaie posibil doar
dac firma nregistreaz profit
b) TN < 0 negativ, caz n care firma apeleaz pentru finanarea dezechilibrului la un credit de trezorerie.
Semnificatia trezoreriei nete in acest caz este ca prin activitatea desfurat n cursul anului s-au utilizat o parte din
disponibilitile de la nceputul perioadei.

Pentru a caracteriza echilibrul financiar, se recomand folosirea urmtoarelor rate:

a) durata de rotaie a necesarului de fond de rulment (DR):
T
CA
NFR
DR =
Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

4
Acest indicator este influenat de duratele de rotaie ale componentelor necesarului de fond de rulment (elementele de
stocuri, creane i obligaiile aferente ciclului de exploatare).

b) rata marjei de securitate
1
(RMS):
T
CA
FR
RMS =
Rata marjei de securitate se apreciaz c trebuie s fie cuprins ntre 30 i 90 de zile, n funcie de domeniul de
activitate.
c) rata de finanare a necesarului de fond de rulment (R
FNFR
):
, 100 =
NFR
FR
R
FNFR
cu condiia ca FRNG, NFR > 0.
Dac aceast rat este mai mic de 100, atunci firma nregistreaz o trezorerie net negativ, o parte din necesarul de
fond de rulment fiind acoperit pe seama creditelor de trezorerie. n cazul n care valoarea ratei este mai mare de 100,
atunci se nregistreaz o trezorerie net pozitiv.
d) rata de finanare a activelor circulante (R
FACE
):
100 =
AC
FR
R
FACE

e) rata de finanare a necesarului de fond de rulment pe seama creditelor de trezorerie (R
FNFRE
):
100 =
NFR
trezorerie de Credite
R
FNFRE

O valoare ridicat a acestei rate, n condiiile reducerii sau suspendrii creditelor de trezorerie de ctre bnci, se
reflect ntr-un risc important privind finanarea activitii.

5. Analiza corelaiei creane-obligaii. Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante

Corelatia creante obligatii este caracterizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a) Durata medie de ncasare a creanelor ( )
ic
D
*
*

360, cr : suma rulajelor creditoare ale
cr
co
360, CA include
nturilor clienti (metoda NU se foloses
TVA
te)
cr
cr
c
c
S
D
C
S
D Rc
Rc
A
=
=





Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

5
Unde:
cr
S
= soldul mediu debitor pentru conturile de creante comerciale
*
CA
= cifra de afaceri corectata cu TVA


Dac firma desfoar activitate sezonier, atunci soldul mediu debitor al conturilor de creante se calculeaza :
4 1
2 3
2 2
4
trim
trim
cr
S S
S S
S
+ + +
=
Dac firma nu desfoar activitate sezonier, atunci soldul mediu debitor al conturilor de creante se
calculeaza:
1 4
2
trim trim
cr
S S
S
+
=
Durata medie de incasare a creantelor exprima numarul mediu de zile necesar pentru incasarea creantelor
comerciale rezultate din activitatea desfasurata de firma.
b) Durata medie de plat a obligaiilor, respectiv numarul mediu de zile la care firma isi plateste obligatiile
rezultate din activitatea comerciala
*
*

360, cr : suma rulajelor debitoare ale
dat
cont
360, CA include
urilor de datorii (metoda NU se foloses
TVA
te)
cr
dat
c
po
S
D
CA
S
D Rc
Rd
=
=



Situatia favorabila pentru firma este asigurata de o durata medie de incasare a creantelor mai mica decit durata
medie de plata a obligatiilor:

D
c
< D
po -------
situaia ideala intreprinderii
Viteza de rotaie a activelor circulante: numar mediu de zile necesar pentru transformarea activelor circulante n bani i
a banilor n active circulante. Cu ct numarul de zile este mai mic, cu att situaia e mai bun pentru firma, reflectind
accelerarea vitezei de rotatie.
....
A c
rA c
S
V T z ile
CA
= =
Ac
S = St + Cr

Dac
1 rAc
V >
0 rAc
V situaie nefavorabil pentru firma, caracterizata prin cresterea numarului de zile aferente unei rotatii,
respectiv prin ncetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante.
f. cantitativ: CA
f. calitativ:
St
Cr
Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

6

1 rAc
V <
0 rAc
V situaia este favorabil pentru firma, caracterizata prin scaderea numarului de zile aferente unei
rotatii, respectiv prin accelerarea a vitezei de rotaie.


Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie influenteaza dimensiunea soldului mediu al activelor circulante. Efectul
accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie asupra soldului mediu al activelor circulante se calculeaza dupa cum
urmeaza:
CA
rAc
AC
V CA
S
T

=
rAc
V
De unde:
( )
1 1 1 0 1
AC
rAc rAc
S
rAc
rAc
CA V C CA A
V
T T T
V
V


= =

ncetinirea vitezei de rotaie are ca efect creterea soldului mediu al activelor circulante, situaie nefavorabil pentru
firma, caracterizata prin imobilizarea resurselor financiare ale acesteia, blocarea de capital.
Accelerarea vitezei de rotaie are ca efect scderea soldului mediu al activelor circulante, situaie favorabil pentru
firma, caracterizata prin deblocarea, degajarea de resurse financiare.

Pentru exemplificare, consideram firma Delta SA pentru care se cunosc urmatoarele informatii:

Indicatori N-1 N I%
Cifra de afaceri 1.500.000 1.800.000 120,00%
Soldul mediu al activelor circulante, din care: 250.000 280.000 112,00%
stocuri 200.000 180.000 90,00%
creante 50.000 100.000 200,00%
Viteza de rotatie a activelor circulante, din care: 60,00 56,00 93,33%
- viteza de rotatie a stocurilor 48,00 36,00 75,00%
- viteza de rotatie a creantelor 12,00 20,00 166,67%

Variatia vitezei de rotatie sub incidenta factorilor de influenta este sintetizata dupa cum urmeaza:

Explicatie .-zile-
variatia vitezei de rotatie, din care datorita: -4,00
variatiei cifrei de afaceri -10,00
variatiei soldului mediu al activelor circulante, din care 6,00
variatiei stocurilor -4,00
variatiei creantelor 10,00


6.Analiza lichiditii i solvabilitii firmei

LICHIDITATEA: capacitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare
Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

7
1. Rata lichiditii generale
1
" "
LG
FR Ac DTS
Ac
R
DTS
=
>
+
=

Interpretarea valorii ratei lichiditatii generale trebuie facuta corelat cu evolutia fondului de rulment, indicator
determinat la rindul lui in functie de evolutia activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt. O valoare
supraunitara a ratei lichiditatii generale, caracteristica unui fond de rulment pozitiv, prezinta o stare de
lichiditate buna pentru firma.
2. Rata lichiditii intermediare
se admit valori ntre (0,6, 0,8)
LC
Ac St
R
DTS

=
3. Rata lichiditii imediate, la vedere
LI
D
R
DTS
=
SOLVABILITATE: capacitate de a acoperi datoriile totale
1. Rata solvabilitii generale
1
.
.
.
. .
.
.
.
.
+ =
+
= = =
totale Datorii
propriu Capital
totale Datorii
totale Datorii propriu Capital
totale Datorii
total Pasiv
totale Datorii
total Activ
Rsg

Rata solvabilitatii generale caracterizeaza masura in care capitalul propriu acopera datoriile totale ale firmei. Daca
inregistreaza valori subunitare, situaia este nefavorabil pentru firma si este rezultatul unei valori negative a
capitalului propriu.
2. Rata solvabilitii patrimoniale

bancare Credite K
K
Rsg
PP
PP
. +
= valori optime : 0,3-0,5

S-ar putea să vă placă și