COLEGIUL Tehnic Agricol Alexandru Borza Geoagiu

PROIECT
pentru certiicarea co!peten"elor proe#ionale
$ ni%el & '
Calificare profesional : tehnician n activiti
economice
Profesor ndrumtor : Candidat:
Todor Crina Drgan Claudia
1
COLEGIUL Tehnic Agricol Alexandru Borza Geoagiu
C(ELTUIELILE PUBLICE
Profesor ndrumtor : Candidat:
Dasclu Ionica Mois Marius
Anul 2014
2
CUPRI)*
ARGU+E)T................................................................................................................,
CAPITOLUL I ' Con inutul econo!ic i criteriile de cla#iicare a cheltuielilor pu-lice.
/./ Con inutul cheltuielilor pu-lice ..............................................................................0
/.1 Cla#iicarea cheltuielilor pu-lice............................................................................2
CAPITOLUL II $ Cheltuielile pu-lice pentru ac iunile #ocio$culturale
1./ Caracterizare general3............................................................................................../4
1.1 Cheltuielile pentru nvmnt............................................................................11
1.& Cheltuieli pentru cultur3 i art3 ............................................................................./1
1.5 Cheltuieli pentru #3n3tate......................................................................................../1
1., Cheltuieli pentru a#i#ten 3 #ocial3 de #tat .............................................................../&
CAPITOLUL III ' A#igur3rile #ociale de #tat
&./Con"inutul #i rolul a#igur3rilor #ociale.................................................................../5
&.1 Principiile #i rolul a#igur3rilor #ociale..................................................................../,
&.& *ur#ele de or!are a ondurilor a#igur3rilor #ociale de #tat................................/0
&.5 *tructura a#igurarilor #ociale................................................................................../0
&., Pen#iile......................................................................................................................../0
&.0 Con inutul #i#te!ului pu-lic de pen#ii din Ro!ania ............................................/2
&.2 Contri-u"ia de a#igur3ri #ociale.............................................................................../6
&.6 Categoriile de pen#ii..................................................................................................1/
&.7 *ta-ilirea 8i plata pen#iilor.......................................................................................15
3
CAPITOLUL I9 ' Cheltuielile pu-lice pentru o-iecti%e #i actiuni e
cono!ice
5./ Con inutul:ni%elul cheltuielilor pentru o-iecti%e ac iuni econo!ice ...................10
5.1 *ur#ele de inan are a cheltuielilor pentru o-iecti%e i ac iuni econo!ice ........10
5&. Cheltuielile publice privind cercetarea-dezvoltarea......................................28
4.4 Folosirea cheltuielilor publice ca instrumente de inluen!are a
proceselor
economice........................................................................................................................28
CAPITOLUL 9 ' Cheltuielile pu-lice pri%ind ad!ini#tra ia:ordinea intern3 i
ap3rarea na ional3
,./ Cheltuielile pentru ad!ini#tra ia de #tat ..................................................................&4
,. 1 Cheltuielile pentru ap3rarea 3rii ..............................................................................&/
*TU;IU ;E CA< - +A)AGE+E)TUL =O);URILOR PUBLICE. A)ALI<A
BUGETULUI +U)ICIPIULUI PLOIE TI .................................................................&/
Argu!ent
4
Prin cheltuiele publice statul acoper necesita ile publice de bunuri i sericii considerate
prioritare !n "iecare perioad. Cheltuielile publice e#pri$ rela ii econo$ico - sociale !n
"or$ baneasc care se $ani"est !ntre stat% pe de o parte% i persoane "i&ice i 'uridice% pe de
alt parte% cu oca&ia reparti&rii si utili&rii resurselor "inanciare ale statului% !n scopul
!ndeplinirii "unc iilor acestuia. Con inutul econ al cheltuielilor publice se a"l !n strans
legatur cu destina ia lor% unele cheltuieli publice e#pri$and un consu$ de"initi de produs
intern brut% iar altele o aansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inglobea&(
- cheltuieli publice e"ectuate de ad$inistra iile centrale de stat% din "ondurile bugetare
i e#trabugetare)
cheltuielilor colectiita ilor locale ale unita ilor ad$inistrati teritoriale)
- cheltuielile organis$elor internationale din resursele publice preleate de la $e$bri
acestora)
- cheltuielile "inan ate din "ondurile asigurrilor sociale de stat.
Cheltuielile publice nu !nsea$na acela i lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile
publice se re"er la totalitatea cheltuielilor e"ectuate !n do$eniul public prin interiorul
institutiilor publice care se acopera "ie de la bugetul statului "ie din bugetele proprii.
Cheltuielile publice !nsea$na nu$ai acele cheltuieli care se acoper de la bugetul
ad$inistra iei centrale de stat% din bugetele locale sau din bugetul asigurrilor sociale de stat.
Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli
bugetare.
CAPITOLUL I
CO) I)UTUL ECO)O+IC I CRITERIILE ;E CLA*I=ICARE A
5
C(ELTUIELILOR PUBLICE
/./ Con inutul cheltuielilor pu-lice
*n procesul !ndeplinirii "unc+iilor ,i sarcinilor sale %statul asigur acoperirea
necesit+ilor publice generale prin inter$ediul rela+iilor "inanciare. -olosirea resurselor
"inanciare ast"el $obili&ate se reali&ea& prin inter$ediul cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice se re"er la totalitatea cheltuielilor e"ectuate prin inter$ediul
institu iilor publice% care se acoper "ie de la buget de stat %bugetele locale% "ie din "ondurile
e#trabugetare sau de la bugetele proprii ale institu iilor% pe sea$ eniturilor reali&ate de
acestea.
.pre deosebire de cheltuielile publice% cheltuielile bugetare repre&int nu$ai o parte a
cheltuielilor publice a/ 0 cea $ai $are parte a acestora -% i se re"er doar la acele cheltuieli
care se acoper de la bugetul de stat% din bugetele locale i din bugetul asigurrilor sociale de
stat.
Prin ur$are% siste$ul cheltuielilor publice cuprinde totalitatea cheltuielilor ce se
e"ectuea& di "ondurile "inanciare ale statului pentru ac iuni econo$ice%social- culturale%
pentru !ntre inerea i "unc ionarea organelor statului%aprarea na ional etc.
6
Cheltuielile publice se $ateriali&ea& !n pl i e"ectuate de stat din resursele $obili&ate pe
di"erite ci% pentru achi&i ii de bunuri sau prestri de sericii necesare pentru !ndeplinirea
di"eritelor obiectie ale politicii statului( sericii publice generale% ac iuni social-culturale%
!ntre inerea ar$atei% ac iuni econo$ice /. 1 Cla#iicarea cheltuielilor pu-lice
*n literatur de specialitate se utili&ea& $ai $ulte criterii pentru clasi"icarea
cheltuielilor publice precu$ (
a1 criterii ad$inistratie)
b1 criterii econo$ice)
c1 criterii "inanciare)
d1 !n "unc ie de rolul cheltuielilor publice !n procesul reproduc iei sociale)
e1 clasi"icarea "olosit de organis$ele 2.3.4. )
"1 clasi"icri $i#te sau co$binate)
g1 dup caracterul lor !n ti$p)
h1 din punct de edere 'uridic
.
I> Cla#iicarea ad!ini#trati%3 are la ba& institu iile prin care se e"ectuea& cheltuielile
publice( $inistere% unit i ad$inistrati-teritoriale etc.)
II> Cla#iicarea econo!ic3 "olose te dou criterii de grupare( unul% con"or$ cruia
cheltuielile publice se !$part !n cheltuieli de capital 5cu caracter de inesti ii1 i cheltuieli
curente 5de "unc ionare1% iar altul% care !$parte cheltuielile publice !n cheltuieli ale sericiilor
7
publice 5ad$inistratie1 i cheltuieli de trans"er 5de redistribuire1.
III> Cla#iicarea inanciar3% !n "unc ie de $o$entul i de $odul !n care cheltuielile publice
a"ectea& resursele "inanciare ale statului% le grupea& !n(
-cheltuieli de"initie% care cuprind cheltuieli de inesti ii i cheltuieli de "unc ionare)
-cheltuieli te$porare 5"inan area ra$bursrii !$pru$uturilor% acordarea de aansuri%
etc.1)
-cheltuieli irtuale sau posibile 5garan iile acordate de stat pentru !$pru$uturi1.
;up3 or!3 de !anie#tare% cheltuielile publice pot "i(
-cheltuieli "r contrapresta ie - au caracter de suben ie sau de "inan are de"initi%
"r ur$rirea unui contrasericiu din partea colectiit ii consu$atoare de resurse publice
5aloca ii% inde$ni&a ii o$a'% burse% etc.1)
-cheltuieli de"initie a nu presupun restituirea su$elor bne ti alocate de stat% !n ti$p
ce cheltuielile proi&orii 5!$pru$uturi% aansuri1 sunt ur$ate de ra$bursarea sau lichidarea
obliga iei de "urni&are de produse sau sericii statului)
-cheltuieli speciale sau globale. Caracterul special i&ea& "inan area unui anu$it
sector econo$ic sau social% !n ti$p ce caracterul global i&ea& in"luen a prin $ri$ea total
a cheltuielilor asupra echilibrului general econo$ic.
I9> Cla#iicarea dup3 rolul cheltuielilor pu-lice ?n proce#ul reproduc iei #ociale !$parte
cheltuielile publice !n( cheltuieli reale 5negatie1 i cheltuieli econo$ice 5po&itie1.
9> Cla#iicarea olo#it3 de in#titu iile #pecializate ale O.).U . are la ba& dou criterii
principale( clasi"icarea "unc ional i clasi"icarea econo$ic.
Clasi"icarea "unc ional a 2.3.4. cuprinde cheltuieli pentru(
-sericii publice generale)
-aprare)
-educa ie)
8
-sntate)
-ac iuni econo$ice
-sericii co$unale)
-alte cheltuieli.
Clasi"icarea econo$ic cuprinde(
- cheltuieli care repre&int consu$ de"initi de enit na ional)
- dob6n&i a"erente datoriei publice)
- suben ii de e#ploatare i alte trans"eruri curente)
- "or$area brut a capitalului 5inesti ii brute i cre terea stocurilor $ateriale1)
- achi&i ii de terenuri i actie necorporale)
- trans"eruri de capital.
9I> Cla#iicarea cheltuielilor dup3 caracterul lor ?n ti!p% per$anent sau incidental%
subdiide cheltuielille !n dou grupe % i anu$e(
- cheltuieli ordinare care se e"ectuea& !n "iecare an% olu$ul lor "iind prei&ibil)
- cheltuieli e#traordinare 5e#cep ionale1 care se e"ectuea& nu$ai !n situa ii deosebite%
olu$ul lor "iind i$prei&ibil.
9II> Cla#iicarea cheltuielilor din punct de %edere @uridic% grupea& cheltuielile publice !n
cheltuieli cu titlu de"initi i cheltuieli cu caracter te$porar.
*n cadrul cla#iic3rii unc ionale % cheltuielile publice se grupea& ast"el(
Cheltuieli pu-liceA
I - Cheltuieli social-culturale(
II - Asigurri sociale i protec ie social(
III - 7ospodrie co$unal i locuin e)
9
I8 - Aprarea national9 )
8 - 2rdinea public9 )
8I - Puterea i ad$inistra ia de stat)
8II - Ac iuni econo$ice(
- industria e#tractia%energetic%$etalurgica%chi$ic)
- agricultura%silicultur%ape%$ediu !ncon'urtor)
- transporturi i teleco$unica ii)
- alte ac iuni econo$ice.
8III -Alte ac iuni)
I: - Trans"eruri( - trans"eruri din bugetul de stat)
: - Datoria public( - dob6n&i a"erente datoriei publice)
:I - -ondul de re&er bugetar.
*n cadrul cla#iic3rii econo!ice% cheltuielile publice sunt( cheltuieli curente i de
capital.
CAPITOLUL II
C(ELTUIELILE PUBLICE PE)TRU ACBIU)ILE
10
*OCIO$CULTURALE
1./ Caracterizare general3
*n statele $oderne% cheltuielile pentru ac iunile social-culturale repre&int o co$ponen a
i$portant a politicii sociale pro$oate de ctre acestea.
Ast"el% satis"acerea neoilor cu caracter social ; co$ponent principal a politicii
sociale a statelor ; propune "olosirea pe scar larg a resurselor "inanciare publice !n scopul
!$bunt+irii condi+iilor de ia+ ale popula+iei% a calit+ii ie+ii "iecrui indiid.
Pentru satis"acerea neoilor cu caracter social% autoritatea public ac+ionea& !n trei
direc+ii principale(
a. garantarea unui niel $ini$% independent de $ri$ea pie+ei ,i de "or$a de
proprietate)
b. di$inuarea ariei de nesiguran+ ,i punerea !n gard a indii&ilor ,i "a$iliilor lor !n
!n"runtarea unor situa+ii deter$inate de boli% btr6ne+e% ,o$a')
c. asigurarea pentru to+i $e$brii societ+ii a unor standarde de iata $ai bune%
disponibile !n raport cu o ga$ predeter$inat de sericii sociale.
Cheltuielile publice pentru ac+iuni social-culturale sunt !ndreptate spre reali&area de
sericii !n $od gratuit% cu plat redus sau sub "or$ de aloca+ii bugetare% pensii% a'utoare ,i
alte inde$ni&a+ii.
Cheltuielile pentru ac+iuni social-culturale se re"er la(
a1 !n+$6nt)
b1 cultur ,i art)
c1 sntate)
d1 securitate social 5asisten+ social1)
e1 aloca+iile ,i alte a'utoare pentru copii)
"1 pensiile ,i a'utoarele pentru inali&i% or"ani% due de r&boi% $ilitari)
g1 alte cheltuieli social-culturale)
h1 asigurrile sociale de stat)
11
i1 pensia supli$entar)
'1 a'utorul de ,o$a'.
Cheltuielile destinate ac+iunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau
priate% interne sau e#terne% dup ca&.
1.1 Cheltuielile pentru ?n%3"3!Cnt
Cuantu$ul cheltuielilor pentru !n+$6nt este deter$inat de in"luen+a si$ultan a
$ai $ultor "actori( de$ogra"ici% econo$ici% sociali% politici.
a1 -actorii de$ogra"ici. Cre,terea popula+iei a antrenat !n $od "iresc sporirea
popula+iei ,colare. <#plo&ia de$ogra"ic s-a re"lectat !n principal !n cre,terea
contingentelor ,colare% a gradului de cuprindere !n siste$ul de !n+$6nt ,i a
obligatiit+ii anu$itor grade pentru !n+$6nt.
b1 -actorii econo$ici. De&oltarea econo$ic% sporirea ,i diersi"icarea capitalului
"i# ,i circulant ca ur$are a $oderni&rii ,i per"ec+ionrii proceselor tehnologice%
au recla$at o "or+ de $unc cu cali"icare $edie ,i superioar. Aceasta s-a putut
ob+ine e"ectu6nd un olu$ sporit de cheltuieli pentru !n+$6nt.
c1 -actorii sociali ,i politici % se re"er la politica ,colar% la principiile aute !n edere
de guerne !n stabilirea acesteia% la nielul !n+$6ntului obligatoriu% la resursele%
"acilit+ile ,i a'utoarele !ndreptate ctre institu+iile de !n+$6nt sau chiar ctre
elei% studen+i ,i "a$iliile acestora.
-inan+area cheltuielilor pentru !n+$6nt se reali&ea& din di"erite surse ,i anu$e(
bugetul statului% surse ale !ntreprinderilor% ale popula+iei% dona+ii% a'utoare e#terne.
a1 bugetul statului repre&int principala surs de "inan+are a !n+$6ntului% !n toate
+rile lu$ii% ceea ce re"lect i$portan+a deosebit acordat acestui do$eniu al ie+ii sociale.
12
*n +rile de&oltate% ca ,i !n cele !n curs de de&oltare% e#ist dou tipuri de unit+i de
!n+$6nt( publice% "inan+ate integral de la bugetul statului ,i particulare 5priate1 care pot "i
independente sau par+ial suben+ionate de stat)
b1 popula+ia % particip la "inan+area !n+$6ntului !n $od direct prin inter$ediul
ta#elor ,colare% dar $ai e"ectuea& ,i alte cheltuieli pentru !ntre+inerea e#tra,colar a eleilor%
studen+ilor% respecti pentru transport% chirii% etc.
c1 !ntreprinder ile e"ectuea& cheltuieli pentru !n+$6nt atunci c6nd organi&ea&
cursuri de pregtire pro"esional% de cali"icare a salaria+ilor sau iitorilor anga'a+i.
d1 dona+ii % su$e pri$ite de unit+ile de !n+$6nt din partea unor "ir$e% "unda+ii% etc.
e1 a'utorul e#tern !n do$eniul !n+$6ntului se !nt6lne,te !n special !n ca&ul +rilor !n
curs de de&oltare ,i repre&int circa 10= din olu$ul total al cheltuielilor de !n+$6nt al
acestor +ri) el este destinat% !n special% !nlturrii anal"abetis$ului sau pentru "inan+area
!n+$6ntului ele$entar. A'utorul e#tern !$brac "or$a suben+iilor directe) a
!$pru$uturilor% a "inan+rilor sau se re"er la tri$iteri de e#per+i% cadre didactice% tehnicieni
sau $ateriale necesare !n+$6ntului.
Din punctul de edere al surselor de "inan+are% cheltuielile pentru !n+$6nt !n
>o$6nia sunt "inan+ate de la bugetul de stat 5!n propor+ie de ?@=1) "ondurile proprii ale
agen+ilor econo$iei) eniturile unit+ilor de !n+$6nt) contribu+ia popula+iei 5$ai $are !n
ulti$ii ani1.
13
*n >o$6nia% "ondurile bugetare sunt !ndreptate cu precdere ctre !n+$6ntul pri$ar ,i
secundar 5gi$na&ial% liceal% post-liceal1 !ntre ?0-?@=% !n+$6ntul superior pri$ind 10-1@=
din aloca+iile bugetare.
Din bugete locale se "inan ea& cheltuielile $ateriale ale institu iilor de
!n $6nt preuniersitar.
1.& Cheltuieli pentru cultur3 i art3
Cheltuielile pentru cultur priesc bibliotecile% casele de cultur% telei&iunea% pres%
$u&eele etc. iar cheltuielile pentru art i&ea& !ntreinerea de teatre% opere% operete%
"ilar$onici% orchestre populare% "or$a ii $u&icale cu caracter si$"onic i de ca$er%
cine$atogra"e% ansa$bluri populare de c6ntece i dansuri etc.
4nele institu ii de cultur i art o"er sericii gratuite 5de e#e$plu% bibliotecile% $u&eele1
i sunt "inan ate integral de la bugetul de stat% altele o"er sericii cu plat redus "a de
costul acestora 5teatre% oper% "ilar$onicile1 pri$ind de la bugetul statului suben ii pentru
co$pletarea eniturilor proprii.
Pentru "inan area ac iunilor din do$eniul culturii i artei $ai pot "i "olosite i
"ondurile priate sau dona ii de la persoane "i&ice i 'uridice.
1.5 Cheltuieli pentru #3n3tate
Cheltuielile pentru sntate ocup% de ase$enea% un loc i$portant !n cadrul
cheltuielilor pentru ac iuni social culturale.
Cheltuielile pentru sntate se "inan ea& din (
- "ondul de asigurri sociale de sntate)
- "onduri alocate din bugetele locale pentru reali&area unor ac iuni si$ilare !n pro"il teritorial
5de e#e$plu % construirea unui sanatoriu% centru de recreere% re"acerea capacit ii de
$unc etc.1.
contribu ii ale persoanelor 'uridice sau "i&ice% care anga'ea& personal salariat 5 A= aplicat
la "ondul de salarii brut1)
14
- contribu ia indiidual a persoanelor asigurate -B.@=% aplicat asupra enitului din salariul
reali&at lunar)
- contribu ii ale persoanelor "i&ice care reali&ea& enituri din actiitatea independen a%
din cedarea "olosin ei bunurilor% din diidende i dob6n&i% dup ca&)
- contribu iile "acultatie la asigurrile sociale de sntate ale persoanele strine.
4nele categorii de persoane bene"icia& de asigurri de sntate "r plat
contribu iei
- copii i tineri p6n la 2B de ani% dac sunt elei% studen i% ucenici i dac nu
reali&ea& enituri din $unc)
- persoanele cu handicap care nu reali&ea& enituri din $unc)
- so ul% so ia% prin ii i bunicii% "r enituri proprii a"la i !n !ntre inerea persoanei
asigurate cu sntate)
- persoane ale cror drepturi au "ost stabilite prin a/ 0 Decret- Cege nr. 11?DE0% Cegea nr.
44D1EE4% Cegea 42DE0.
Din bugetul de stat se suport cheltuielile pentru inesti ii legate de construirea
unor unit i sanitare i pentru aparatur $edical i pentru recuperarea capacit ilor de
$unc.
Pe l6ng su$ele alocate din sursele $en ionate% pentru "inan area snt ii se
"olosesc i resursele "ondului special pentru sntate% care se constituie pe sea$
ur$toarelor surse(
- o cot de 12= din !ncasrile reali&ate de persoanele 'uridice din ac iunile publicitare
la produsele din tutun% igri i buturi alcoolice)
- o cot de 2= din eniturile reali&ate de persoanele 'uridice din a&area unor produse din
tutun% igri i buturi alcoolice.
1.,. Cheltuieli pentru a#i#ten 3 #ocial3 de #tat
Aceste cheltuieli au drept scop ocrotirea inali&ilor% duelor de r&boi% bolnailor
cronici% inali&ilor din na tere% copiilor or"ani i a celor cu de"iciente $otorii% "i&ice% psihice
sau sen&oriale i btr6nilor care nu au "ost !ncadra i !n $unc 5nu au pensii1 i nu au alte
$i'loace proprii de tri i nici sus intori legali.
15
CAPITOLUL III
A*IGURDRILE *OCIALE ;E *TAT
&./ Con"inutul #i rolul a#igur3rilor #ociale
Asigurrile sociale cuprind salaria+ii% $icii productori% liber-pro"esioni,tii% $icii
!ntreprin&tori si in unele ca&uri anga'a+ii oca&ionali% $uncitorii se&onieri 5sau &ilieri1% daca
incheie contracte indiiduale.
Cetatenii pot a'unge din di"erite $otie legate de $unca 5lipsa igienei% a protectiei
$uncii% accidente de $unca% i$bolnairi pro"esionale% sau din $otie de li$ite de arsta sau
$aternitate la i$posibilitatea de a $unci.
Din acest $oti% este necesar ca statul% co$paniile% societatlie nationale% regiile
autono$e% societatile co$erciale% in general% anga'atorii% sa ia din ti$p $asurile
corespun&atoare pentru protectia salariatilor% asigurandu-le eniturile necesare traiului
acestora si "a$iliilor lor pe perioada incapacitatii de lucru.
Asigurarile sociale ale $e$brilor societatii sunt garantate de Constitutie% de Codul
$uncii si de alte acte nor$atie.
Cetatenii au dreptul la pensii% la concediul de $aternitate platit% la asistenta $edicala
in unitatile de stat% la a'utorul de so$a' si la alte "or$e de asistenta sociala prea&ute de lege.
.tatul acorda alocatii pentru copilul bolna ori handicapat.
-ondurile asigurrilor sociale se constituie% din coti&a+iile salaria+ilor% patronilor ,i
statului% !n di"erite propor+ii% precu$ ,i din alte surse.
*n $od di"erit de la o +ar la alta% printre drepturile de asigurri sociale se a"l(
a1 protec+ia !n ca& de pierdere par+ial% total% te$porar sau de"initi a capacit+ii
de $unc)
b1 ocrotirea !n ca& de btr6ne+e% inaliditate% pierderea sus+intorului% acordarea de
inde$ni&a+ii !n ca& de ,o$a'% etc.
Asigurrile sociale constituie acea parte a rela+iilor social-econo$ice bne,ti %cu
a'utorul crora ; !n procesul reparti+iei PIF ; se "or$ea&% se reparti&ea& ,i se utili&ea&
"ondurile bne,ti necesare ocrotirii obligatorii a salaria+ilor ,i pensionarilor din regiile
autono$e% societ+ile co$erciale% a $e$brilor cooperatielor $e,te,ugre,ti ,i asocia+iile
agricole% a +ranilor% a liber pro"esioni,tilor% a !ntreprin&torilor particulari% a personalului
casnic care lucrea& la persoane "i&ice% a"late !n incapacitate te$porar sau per$anent de
16
$unc% !n ca& de btr6ne+e ,i !n alte ca&uri pre&ute de lege.
Prin asigurrile sociale se iau $surile corespun&toare pentru preenirea
!$bolnirilor% re"acerea ,i !ntrirea snt+ii% precu$ ,i pentru asigurarea e#isten+ei acelora
care ,i-au pierdut de"initi capacitatea de $unc din cau&a bolii% a accidentelor% a btr6ne+ii%
etc. ,i a celor care nu $ai au sus+intori legali.
*n >o$6nia siste$ul de asigurri sociale este constitui din(
- asigurrile sociale de stat)
- asigurrile sociale din coopera+ia $e,te,ugreasc)
- asigurrile sociale din asocia+iile agricole)
- asigurrile sociale ale +rni$ii cu gospodria indiidual)
- asigurrile sociale ale aoca+ilor si $agistratilor)
- asigurarile sociale ale artistilor plastici% ale scriitorilor si ale $u&icienilor)
- asigurrile sociale ale slu'itorilor cultelor etc.
&.1 Principiile #i rolul a#igur3rilor #ociale
Asigurrile sociale au la ba& ur$toarele principii(
a1 obligativitatea - Cuprinderea !n asigurrile sociale a !ntregului personal din regiile
autono$e% societ+ile co$erciale% a cooperatorilor% asocia+ilor% +ranilor cu
gospodrie indiidual% a aoca+ilor% a slu'itorilor cultelor% a tuturor pensionarilor
,i a $e$brilor lor de "a$ilie.
Practic% asta&i toti cetatenii actii ai tarii % pensionarii si $e$brii lor de "a$ilie
sunt ocrotiti% prin asigurarile sociale.
b1 generalitatea - Cet+enii sunt ocroti+i !n toate ca&urile ,i pentru perioade de
pierdere a capacit+ii lor de $unc% iar $a$ele se bucur ,i de ocrotire social deosebit !n
ca& de sarcin% lehu&ie% cand au copii $ici bolnai etc.
c1 contributivitatea - -ondurile asigurrilor sociale se constituie pe sea$a
contribu+iilor pltite de anga'atori si% respecti% anga'atii si a contributiilor platite
de cei asigurati indiidual.
Contributiile pentru asigurarile sociale datorate de personalul din institutiile publice
sunt suportate din bugetul de stat sau din bugetele locale% dupa ca&.
d1 egalitatea ; Persoanele asigurate bene"icia&a de aceleasi drepturi si au aceleasi
17
obligatii potriit preederilor legale in $aterie.
e1 etica si echitatea sociala - 2crotirea cet+enilor se reali&ea& !n concordan+ cu
cerin+ele eticii ,i echit+ii sociale% ceea ce presupune c pensiile ,i celelalte "or$e de
ocrotire se regle$entea& ,i se acord pe ba&a contribu+iei aduse de "iecare cet+ean la
de&oltarea societ+ii noastre.
De ase$enea% se ur$re,te reali&area unor propor+ii echitabile !ntre pensiile $ici
,i cele $ari% au loc tri$iteri la trata$ent !n $od gratuit ale pensionarilor cu pensii $ai
$ici etc.
d1 Pensiile de asigurri sociale sunt scutite de orice impozite i taxe.
"1 imprescriptibilitatea dreptului la pensie i indemnizaii de asigurri sociale% care
este un principiu e#pres pre&ut de legisla+ia noastr de asigurri sociale.
g1 imposibilitatea cesiunii dreptului de asigurari sociale - Pensiile ,i inde$ni&a+iile
de asigurri sociale nu pot "i cedate nici total% nici par+ial% "iind un drept personal ce nu poate
"ace obiectul reunei tran&ac+ii.
h1 autonomiei si descentralizarii asigurarilor sociale ; "unctionarea siste$ului atat la
niel central prin Ministerul Muncii % .olidaritatii si -a$iliei %cat
si la niel teritorial prin Directiile 'udetene ale aceluiasi $inister% "apt ce asigura
"luenta atat atragerii contributiilor% cat si e"ectuarii cheltuielilor.
i1 unicitatii ; "unctionea&a un singur siste$ public national de asigurari sociale%
e#presie a solidaritatii sociale in general si al solidaritatii intre generatii% in special.
'1 garantarii de catre stat ; drepturile de asigurari sociale sun garantate de stat % el
spri'inind siste$ul de asigurari sociale prin acoperirea de"icitelor acestuia% prin surse
bugetare.
18
&.& *ur#ele de or!are a ondurilor a#igur3rilor #ociale de #tat
-ondurile asigurrilor sociale se constituie !n $a'oritatea +rilor din contribu+ia
agen+ilor econo$ici% salaria+ilor ,i statului 5suben+ii1.
In tarile din <uropa si din celelalte continente% "ondurile asigurarilor sociale se
constituie din coti&atia patronilor% salariatilor si din unele subentii din partea statului% in
di"erite proportii% precu$ si din alte surse.
*n >o$6nia% contribu+iile pentru asigurrile sociale se pltesc lunar de ctre agen+ii
econo$ici % institu+ii publice si de ceilalti anga'atori% di"eren+iat pe grupe de $unc% ast"el(
40 = - pentru salaria+ii din grupa I de $unc)
G@ = - pentru salaria+ii din grupa II de
$unc) G0 = - pentru ceilal+i salaria+i.
Contribu+iile pentru asigurrile sociale se calculea& asupra "ondului total de salarii
utili&at de ctre anga'atori % si in care se cuprind (
- salarii tari"are ale personalului anga'at)
- drepturile banesti pentru concedii legale si supli$entare)
- sporurile de salarii 5sporul pentru echi$ea neintrerupta in $unca% pentru $unca
prestata supli$entar peste progra$ul de lucru% sporul pentru $unca de noapte
etc.1)
- inde$ni&atiile de conducere)
- pre$iile prea&ute sa se acorde personalului in cursul anului.
2 alt surs de "or$are a "ondurilor asigurrilor sociale o constituie contribu+ia
salaria+ilor ,i pensionarilor care $erg la trata$ent balnear sau odihn.
De ase$enea% bugetul asigurrilor sociale $ai este ali$entat ,i cu excedentul
bugetului anului precedent care se reporteaz pe anul urmtor.
4n alt enit al asigurrilor sociale !l constituie contribu+ia de @= pentru pensia
supli$entar pltit de salariati% calculat asupra salariilor tari"are lunare ,i asupra sporului
de echi$e% din care se "or$ea& un "ond separat.
&.5 *tructura a#igurarilor #ociale
Principalele "or$e de ocrotire a cet+enilor !n cadrul asigurrilor sociale de stat sunt(
pensiile% tri$iterile la trata$ent balnear ,i odihn) inde$ni&a+iile ,i a'utoarele) unele
cheltuieli cu ocrotirea snt+ii.
19
&., Pen#iile
Pensiile se acord !n raport cu salariul ,i echi$ea !n $unc tuturor cet+enilor care
au !$plinit 6rsta pre&ut de lege% au echi$ea necesar !n $unc ori ,i-au pierdut total
sau !n cea $ai $are parte capacitatea de $unc datorit unor accidente sau boli.
.tatul ro$6n garantea& dreptul la pensie "iecrui cet+ean indi"erent de se# ,i
na+ionalitate ,i acord spri'in $aterial prin asisten+ social persoanelor inapte de $unc ,i
lipsite de $i'loace de e#isten+.
Prin asigurrile sociale de stat se acord ur$toarele pensii(
a1 pensia pentru $unca depus ,i li$it de 6rst)
b1 pensia pentru pierderea capacit+ii de $unc din cau& de accident de $unc sau
boal pro"esional)
c1 pensia pentru pierderea capacit+ii de $unc !n a"ara procesului de $unc)
d1 pensia de ur$a,)
e1 a'utorul social)
"1 pensia supli$entar
Pensia pentru $unca depus ,i li$ita de 6rst se acord pe ia+% la cererea agentului
econo$ic ori a institu+iilor publice% brba+ilor dup !$plinirea 6rstei de B2 de ani% cu o
echi$e $ini$ !n $unc de G0 de ani% iar "e$eilor dup !$plinirea 6rstei de @A de ani% cu
o echi$e !n $unc de cel pu+in 2@ de ani lucra+i !n grupa a III-a de $unc. Ca cerere% pensia
cuenit se acord dup !$plinirea 6rstei de B0 ani pentru brba+i ,i @@ ani pentru "e$ei%
dac au echi$ea integral !n $unc.
De la acest regi$ general e#ist o serie de dispo&i+ii cu caracter derogatoriu% !n ceea
ce prie,te 6rsta de pensionare ,iDsau echi$ea !n $unc% ast"el(
- pentru persoanele care au lucrat !n condi+ii deosebit de grele% li$ita de 6rst la
pensionare este @0 de ani)
- ne&torii pri$esc pensia integral la !$plinirea 6rstei de @0 ani brba+ii ,i 4@
ani "e$eile)
- $inerii care au lucrat !n subteran $ini$ 20 de ani pot cere pensionarea indi"erent
de 6rst% etc.
20
PENSIILE PINCIP!L! "#$% ! !SI&'%IL# S#CI!LE
&.0 Con inutul #i#te!ului pu-lic de pen#ii din Ro!ania
Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat ,i se e#ercit% prin siste$ul public de
pensii ,i alte drepturi de asigurri sociale.
*n siste$ul public sunt asigurate% persoanele "i&ice% denu$ite asigura+i.Asigura+ii pot "i
cet+eni ro$6ni% cet+eni ai altor state sau apatri&i% pe perioada !n care au% con"or$ legii%
do$iciliul sau re,edin+a !n >o$6nia.
Asigura+ii au obliga+ia s plteasc contribu+ii de asigurri sociale ,i au dreptul s
bene"icie&e de presta+ii de asigurri sociale% con"or$ legii.
*n siste$ul public sunt asigurate obligatoriu% prin eectul legii(
I. persoanele care des",oar actiit+i pe ba& de contract indiidual de $unc ,i
"unc+ionarii publici)
II. persoanele care !,i des",oar actiitatea !n "unc+ii electie sau care sunt nu$ite !n
cadrul autorit+ii e#ecutie% legislatie ori 'udectore,ti% pe durata $andatului% precu$ ,i
$e$brii cooperatori dintr-o organi&a+ie a coopera+iei $e,te,ugre,ti% ale cror drepturi ,i
obliga+ii sunt asi$ilate% !n condi+iile pre&entei legi% cu ale persoanelor pre&ute la pct. I)
III. persoanele care bene"icia& de drepturi bne,ti lunare% ce se suport din bugetul
asigurrilor pentru ,o$a'% !n condi+iile legii% denu$ite ,o$eri)
I8. persoanele care reali&ea& un enit brut pe an calendaristic% echialent cu cel pu+in G
salarii $edii brute% ,i care se a"l !n una dintre situaiile urmtoare:
a1 asociat unic% asocia+i% co$anditari sau ac+ionari)
b1 ad$inistratori sau $anageri care au !ncheiat contract de ad$inistrare sau de
$anage$ent)
c1 $e$bri ai asocia+iei "a$iliale)
d1 persoane autori&ate s des",oare actiit+i independente)
21
e1 persoane anga'ate !n institu+ii interna+ionale% dac nu sunt asigura+ii acestora)
"1 alte persoane care reali&ea& enituri din actiit+i pro"esionale)
8. persoanele care reali&ea& prin cu$ul enituri brute pe an calendaristic% echialente cu
cel pu+in G salarii $edii brute% ,i care se regsesc !n dou sau $ai $ulte situa+ii pre&ute la
pct. I8.
.e pot asigura !n siste$ul public% pe ba& de contract de asigurare social% persoanele care
nu se regsesc !n situa+iile $entionate% cele care nu se a"l !n plata unor presta+ii de asigurri
sociale !n siste$ul public% precu$ ,i cele care nu sunt asigurate !n alte siste$e de asigurri
sociale% neintegrate !n siste$ul public.
Presta+iile de asigurri sociale se acord sub "or$ de( pensii, indemnizaii, ajutoare, alte
tipuri de prestaii prevzute de lege, corelative cu obligaiile privind plata contribuiei de
asigurri sociale.
*n >o$6nia se pot organi&a ,i pot "unc+iona societ+i priate de asigurri sociale%
regle$entate prin lege special.
&.2 Contri-u"ia de a#igur3ri #ociale
*n siste$ul public sunt contribuabili% dup caz:
a1 asigura+ii care datorea& contribu+ii indiiduale de asigurri sociale)
b1 anga'atorii)
c1 persoanele 'uridice la care !,i des",oar actiitatea asigura+ii % prea&ute la pct. II%
asi$ilate anga'atorului)
d1 Agen+ia 3a+ional pentru 2cuparea -or+ei de Munc care ad$inistrea& bugetul
asigurrilor pentru ,o$a')
e1 persoanele care !ncheie contract de asigurare social.
Cotele de contribu+ii de asigurri sociale sunt di"eren+iate !n "unc+ie de condi+iile de
$unc nor$ale% deosebite sau special% si se aprob anual prin legea bugetului asigurrilor
sociale de stat. Contribu+ia de asigurri sociale se datorea& din $o$entul !ncadrrii !n
22
$unca cu contract de $unca indiidual sau de la data !ncheierii contractului de asigurare
social.
Contribu+ia indiidual de asigurri sociale se datorea& de asigura+ii pre&u+i la pct.
I ,i II% iar cota contribu+iei indiiduale de asigurri sociale se stabile,te prin legea bugetului
asigurrilor sociale de stat.
Contribu+ia de asigurri sociale datorat de anga'atori repre&int di"eren+a dintre
nielul cotelor de contribu+ii de asigurri sociale stabilite di"eren+iat% !n "unc+ie de condi+iile
de $unc ,i nielul cotei contribu+iei indiiduale de asigurri sociale.
Asigura+ii pre&u+i la pct. I8 ,i 8 datorea& integral cota de contribu+ie de asigurri
sociale corespun&toare condi+iilor de $unc !n care !,i des",oar actiitatea.
Contribu+ia de asigurri sociale pentru ,o$eri se suport integral din bugetul
asigurrilor pentru ,o$a' la nielul cotei stabilite pentru condi+ii nor$ale de $unc% cu
e#cep+ia pl+ilor co$pensatorii ,i a eniturilor de co$pletare acordate salaria+ilor din
industria de aprare% !n perioada de reducere te$porar a actiit+ii.
Contribu+ia de asigurri sociale pentru persoanele care bene"icia& de pl+i
co$pensatorii se suport din bugetul asigurrilor pentru ,o$a' la nielul cotei contribu+iei
indiiduale de asigurri sociale.
Calculul ,i plata contribu+iei de asigurri sociale datorate de asigura+ii pre&u+i la pct.
I ,i II ,i de anga'atorii acestora se "ac lunar de ctre anga'atori.
Calculul ,i plata contribu+iei de asigurri sociale pentru ,o$eri se "ac lunar de ctre
institu+ia care ad$inistrea& bugetul asigurrilor pentru ,o$a'.
Plata contribu+iei de asigurri sociale datorate de asigura+ii pre&u+i la pct. I8 ,i 8 se
"ace lunar de ctre ace,tia% pe ba&a calculului e"ectuat ,i co$unicat de casele teritoriale de
pensii la care sunt asigura+i.
Fa&a lunar de calcul a contribu+iei indiiduale de asigurri sociale !n ca&ul asigura+ilor o
con#tituieA
a1 salariile indiiduale brute% reali&ate lunar% inclusi sporurile ,i adaosurile% regle$entate
prin lege sau prin contractul colecti de $unc% !n ca&ul asigura+ilor pre&u+i la pct. I% sau
eniturile brute de natura drepturilor salariale reali&ate lunar de asigura+ii pre&u+i la pct. II)
b1 enitul lunar asigurat% pre&ut !n declara+ia sau !n contractul de asigurare social% care
nu poate "i $ai $ic de o ptri$e din salariul $ediu brut.
23
Fa&a lunar de calcul% la care anga'atorul datorea& contribu+ia de asigurri sociale% o
constituie "ondul total de salarii brute lunare reali&ate de asigura+ii pre&u+i la pct. I ,i II.
Fa&a lunar de calcul a contribu+iei de asigurri sociale pentru ,o$eri o constituie
cuantu$ul drepturilor bne,ti lunare ce se suport din bugetul -ondului pentru plata
a'utorului de ,o$a'.
Contribu+ia de asigurri sociale nu se datorea& asupra su$elor reprezentCndA
a1 presta+ii de asigurri sociale care se suport din "ondurile asigurrilor sociale sau din
"ondurile anga'atorului ,i care se pltesc direct de acesta% potriit pre&entei legi)
b1 drepturile pltite potriit dispo&i+iilor legale% !n ca&ul !ncetrii raporturilor de $unc%
!ncetrii raporturilor de sericiu ale "unc+ionarilor publici% !ncetrii $andatului sau a calit+ii
de $e$bru cooperator% altele dec6t cele acordate potriit legii pentru perioada de preai&)
c1 diurnele de deplasare ,i de delegare% inde$ni&a+iile de delegare% deta,are ,i trans"er%
precu$ ,i drepturile de autor)
d1 su$ele repre&ent6nd participarea salaria+ilor la pro"it)
e1 pre$ii ,i alte drepturi e#ceptate prin legi speciale.
.u$ele asupra crora nu se datorea& contribu+ia de asigurri sociale% pre&ute la alin.
511 lit. b1 - e1% nu se iau !n considerare la stabilirea cuantu$ului presta+iilor de asigurri
sociale.
Contribu+ia indiidual de asigurri sociale% datorat de asigura+ii pre&u+i la pct. I ,i
II% se re+ine integral din salariul sau% dup ca&% din enitul brut lunar al asiguratului ,i se
irea& lunar de anga'ator la casa teritorial de pensii !n ra&a creia se a"l sediul acestuia.
Anga'atorul calculea& ,i irea& lunar contribu+ia de asigurri sociale pe care o
datorea& bugetului asigurrilor sociale de stat% !$preun cu contribu+iile indiiduale re+inute
de la asigura+i.
Ter!enele de plat3 a contri-u"iei de a#igur3ri #ociale #untA
a1 data stabilit pentru plata drepturilor salariale pe luna !n curs% !n ca&ul anga'atorilor care
e"ectuea& plata drepturilor salariale lunar% dar nu $ai t6r&iu de data de 2@ a lunii ur$toare
celei pentru care se datorea& plata)
b1 data stabilit pentru plata chen&inei a 2-a% !n ca&ul anga'atorilor ce e"ectuea& plata
drepturilor salariale chen&inal% dar nu $ai t6r&iu de data de 2@ a lunii ur$toare celei pentru
care se datorea& plata)
p6n la s"6r,itul lunii pentru luna !n curs% !n ca&ul asigura+ilor pre&u+i la pct. I8 ,i 8)
24
c1 p6n la data de 2@ a lunii ur$toare celei pentru care se e"ectuea& plata drepturilor ce
se suport din bugetul asigurrilor pentru ,o$a'% !n ca&ul asigura+ilor pre&u+i la pct. III.
Anga'atorii% indi"erent de "or$a de proprietate% or depune !n banc% o dat cu
docu$enta+ia pentru plata salariilor ,i a altor enituri ale asigura+ilor% ,i docu$entele pentru
plata contribu+iilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat% pl+ile e"ectu6ndu-se
si$ultan% sub control bancar.
*n siste$ul public stagiul de coti&are se constituie din !nsu$area perioadelor pentru
care s-a datorat contribu+ia la bugetul asigurrilor sociale de stat de ctre anga'ator ,i asigurat
sau% dup ca&% s-a datorat ,i pltit de ctre asigura+ii pre&u+i la pct. I8 ,i 8.
.tagiul de coti&are corespun&tor contribu+iei de asigurri sociale datorate se deter$in
prin aplicarea asupra perioadei de coti&are a raportului dintre cota de contribu+ie indiidual
de asigurri sociale ,i cota de contribu+ie de asigurri sociale aprobat pentru locurile de
$unc !n condi+ii nor$al
&.6 Categoriile de pen#ii
*n siste$ul public se acord ur$toarele categorii de pensiiA
a1 pensia pentru li$it de 6rst)
b1 pensia anticipat)
c1 pensia anticipat par+ial)
d1 pensia de inaliditate)
e1 pensia de ur$a,.
Pen#ia pentru li!it3 de %Cr#t3
Pensia pentru li$it de 6rst se acord asigura+ilor care !ndeplinesc% cu$ulati% la
data pensionrii% condi+iile priind 6rsta standard de pensionare ,i stagiul $ini$ de coti&are
reali&at !n siste$ul public.
25
86rsta standard de pensionare este de B0 de ani pentru "e$ei ,i B@ de ani pentru brba+i.
Atingerea 6rstei standard de pensionare se a reali&a !n ter$en de 1G ani de la data intrrii !n
igoare a legii% prin cre,terea 6rstelor de pensionare% pornindu-se de la @A de ani
.tagiul $ini$ de coti&are at6t pentru "e$ei% c6t ,i pentru brba+i este de 1@ ani.
Cre,terea stagiului $ini$ de coti&are de la 10 ani la 1@ ani se a reali&a !n ter$en de 1G ani
de la data intrrii !n igoare a legii% con"or$ e,alonrii pre&ute in Ane#a nr.G la lege.
.tagiul co$plet de coti&are este de G0 de ani pentru "e$ei ,i de G@ de ani pentru
brba+i. Atingerea stagiului co$plet de coti&are se a reali&a !n ter$en de 1G ani de la data
intrrii !n igoare a legii% prin cre,terea acestuia% pornindu-se de la 2@ de ani pentru "e$ei ,i
de la G0 de ani pentru brba+i% con"or$ e,alonrii pre&ute in Ane#a nr. G la lege.
86rstele de pensionare reduse% nu pot "i $ai $ici de @0 de ani pentru "e$ei ,i de @@ de
ani pentru brba+i.
Asigura+ii care ,i-au des",urat actiitatea !n locurile de $unca in unitatile $iniere ,i
care au reali&at un stagiu de coti&are de cel pu+in 20 de ani !n aceste condi+ii bene"icia& de
pensie pentru li$it de 6rst !ncep6nd cu 6rsta de 4@ de ani.
Pen#ia anticipat3
Asigura+ii care au dep,it stagiul co$plet de coti&are cu cel pu+in 10 ani pot solicita
pensia anticipat cu cel $ult @ ani !naintea 6rstelor standard de pensionare.
Ca stabilirea stagiului de coti&are pentru acordarea pensiei anticipate nu se au !n edere
perioadele asi$ilate pre&ute in lege 5perioada ur$arii cursurilor de &i ale inata$antului
uniersitar% perioada satis"acerii sericiului $ilitarin ter$en sau cu ter$en redus1% precu$ ,i
perioadele !n care asiguratul a bene"iciat de pensie de inaliditate.
Cuantu$ul pensiei anticipate se stabile,te !n acelea,i condi+ii cu cel al pensiei pentru
li$it de 6rst.
Ca !$plinirea 6rstelor standard de pensionare pre&ute de pre&enta lege pensia
anticipat deine pensie pentru li$it de 6rst ,i se recalculea& prin adugarea perioadelor
asi$ilate ,i a eentualelor stagii de coti&are reali&ate !n perioada de anticipare.
Pen#ia de in%aliditate
Au dreptul la pensie de inaliditate asigura+ii care ,i-au pierdut total sau cel
pu+in 'u$tate din capacitatea de $unc% din cauzaA
26
Au dreptul la pensie de inaliditate% ,i eleii% ucenicii ,i studen+ii care ,i-au pierdut total sau
cel pu+in 'u$tate din capacitatea de $unc datorit accidentelor sau bolilor pro"esionale
surenite !n ti$pul ,i din cau&a practicii pro"esionale.
*n raport cu cerin+ele locului de $unc ,i cu gradul de reducere a capacit+ii de $unc%
inaliditatea esteA
a1 de gradul I% caracteri&at prin pierderea total a capacit+ii de $unc% a capacit+ii de
autoserire% de autoconduc+ie sau de orientare spa+ial% inalidul necesit6nd !ngri'ire sau
supraeghere per$anent din partea altei persoane)
b1 de gradul II% caracteri&at prin pierderea total a capacit+ii de $unc% cu posibilitatea
inalidului de a se autoseri% de a se autoconduce ,i de a se orienta spa+ial% "r a'utorul altei
persoane)
c1 de gradul III% caracteri&at prin pierderea a cel pu+in 'u$tate din capacitatea de $unc%
inalidul put6nd s preste&e o actiitate pro"esional.
Criteriile ,i nor$ele pe ba&a crora se "ace !ncadrarea !n gradele I% II ,i III de inaliditate se
stabilesc prin hotr6re a 7uernului% ini+iat de Ministerul Muncii% .olidarit+ii .ociale ,i
-a$iliei !$preun cu Ministerul .nt+ii% la propunerea C3PA..
Pen#ia de ur!a8
Au dreptul la pensie de ur$a, copiii ,i so+ul supraie+uitor% dac persoana decedat era
pensionar sau !ndeplinea condi+iile pentru ob+inerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaA
a1 p6n la 6rsta de 1B ani)
b1 dac !,i continu studiile !ntr-o "or$ de !n+$6nt organi&at potriit legii% p6n la
ter$inarea acestora% "r a dep,i 6rsta de 2B de ani)
c1 pe toat durata inalidit+ii de orice grad% dac aceasta s-a iit !n perioada !n care se a"lau
!n una dintre situa+iile pre&ute la lit. a1 sau b1.
.o+ul supraie+uitor are dreptul la pensie de ur$a, pe tot ti$pul ie+ii% la !$plinirea 6rstei
standard de pensionare% dac durata cstoriei a "ost de cel pu+in 1@ ani.
*n ca&ul !n care durata cstoriei este $ai $ic de 1@ ani% dar de cel pu+in 10 ani% cuantu$ul
pensiei de ur$a, cuenit so+ului supraie+uitor se di$inuea& cu 0%@= pentru "iecare lun%
respecti B%0= pentru "iecare an de cstorie !n $inus.
.o+ul supraie+uitor are dreptul la pensie de ur$a,% indi"erent de 6rst% pe perioada !n care
27
este inalid de gradul I sau II% dac durata cstoriei a "ost de cel pu+in 1 an.
.o+ul supraie+uitor are dreptul la pensie de ur$a,% indi"erent de 6rst ,i de durata
cstoriei% dac decesul so+ului sus+intor s-a produs ca ur$are a unui accident de $unc% a
unei boli pro"esionale sau tuberculo&ei ,i dac nu reali&ea& enituri lunare dintr-o actiitate
pro"esional pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt $ai $ici de o ptri$e din
salariul $ediu brut pe econo$ie.
Cuantu$ul pensiei de ur$a, se stabile,te% prin aplicarea unui procent asupra puncta'ului
$ediu anual reali&at de sus+intor% a"erent pensiei pre&ute la lit. a1 ,i b1% !n "unc+ie de
nu$rul ur$a,ilor !ndrept+i+i% a#telA
a1 pentru un singur ur$a, - @0=)
b1 pentru 2 ur$a,i - A@=)
c1 pentru G sau $ai $ul+i ur$a,i - 100= .
*n situa+ia pre&ut la lit. c1 cuantu$ul pensiei de ur$a, se stabile,te prin aplicarea
procentelor$entionate% !n "unc+ie de nu$rul ur$a,ilor !ndrept+i+i% asupra cuantu$ului
pensiei de sericiu.
Cuantu$ul pensiei de ur$a,% !n ca&ul or"anilor de a$bii prin+i% repre&int !nsu$area
drepturilor de ur$a,% calculate dup "iecare printe.
.o+ul supraie+uitor care are dreptul la o pensie proprie ,i !ndepline,te condi+iile
pre&ute de lege pentru ob+inerea pensiei de ur$a, dup so+ul decedat poate opta pentru cea
$ai aanta'oas pensie.
&.7 *ta-ilirea 8i plata pen#iilor
Pensia se acord la cererea persoanei !ndrept+ite% a $andatarului dese$nat de aceasta
cu procur special% a tutorelui sau a curatorului acesteia.
Cererea de pensionare% !$preun cu actele care doedesc !ndeplinirea condi+iilor
pre&ute de pre&enta lege se depun la casa teritorial de pensii !n ra&a creia se a"l
do$iciliul asiguratului.
Drepturile de pensie de ur$a,% !n ca&ul persoanelor care !ndeplinesc condi+iile
pre&ute de pre&enta lege la data decesului sus+intorului asigurat% se acord la cerereA
a1 !ncep6nd cu luna ur$toare decesului% !n ca&ul !n care sus+intorul decedat era
pensionar% dac cererea a "ost depus !n ter$en de E0 de &ile de la data decesului)
28
b1 de la data decesului sus+intorului% !n ca&ul !n care sus+intorul decedat nu era pensionar
la data decesului% dac cererea a "ost depus !n ter$en de E0 de &ile de la aceast dat)
c1 de la data depunerii cererii% !n situa+iile !n care s-au dep,it ter$enele pre&ute la lit. a
,i b1.
Plata pensiei se "ace lunar.
Pensia se plte,te personal titularului% $andatarului dese$nat de acesta prin procur
special sau repre&entantului legal al acestuia% !n "unc+ie de op+iune% prin $andat po,tal% cont
curent sau cont de card.
Plata pensiei !ncetea& !ncep6nd cu luna ur$toare celei !n careA
a1 bene"iciarul a decedat)
b1 bene"iciarul nu $ai !ndepline,te condi+iile legale !n te$eiul crora i-a "ost acordat
pensia)
c1 ur$a,ul a "ost conda$nat printr-o hotr6re r$as de"initi pentru in"rac+iunea de o$or
sau tentati de o$or co$is asupra sus+intorului.
Plata pensiei se suspend !ncep6nd cu luna ur$toare celei !n careA
a1 pensionarul !,i stabile,te do$iciliul pe teritoriul unui stat cu care >o$6nia a !ncheiat
conen+ie de asigurri sociale% dac !n cadrul acesteia se preede c pensia se plte,te de ctre
cellalt stat)
b1 bene"iciarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate par+iale se regse,te !n
una dintre situa+iile pre&ute la pct. I ,i II)
c1 bene"iciarul unei pensii de inaliditate nu se pre&int la rei&uirea $edical periodic)
d1 bene"iciarul unei pensii de ur$a, reali&ea& dintr-o actiitate pro"esional enituri brute
lunare $ai $ari de o ptri$e din salariul $ediu brut pe econo$ie)
e1 copilul ur$a, nu $ai !ndepline,te condi+iile pre&ute de lege 5 nu isi continua studiile1)
"1 so+ul supraie+uitor% bene"iciarul unei pensii de ur$a,% se recstore,te.
CAPITOLUL I9
C(ELTUIELILE PUBLICE PE)TRU OBIECTI9E *I AC IU)I ECO)O+ICE
29
5./ Con inutul:ni%elul cheltuielilor pentru o-iecti%e ac iuni econo!ice
*n cadrul acestei categorii cheltuielile care se la "inan area obiectielor actiit ilor cu
caracter econo$ic din !ntreprinderile sectorului public la suben ionarea unor !ntreprinderi
proprietete de % ori din do$eniul produc iei distribu iei de energie co$bustibili%industrei
e#tractie%agriculturii%transporturilor%teleco$unica iilor%construc iilor%precu$ altor
!ntreprinderi%care se de protec ie din partea statului.
Din punct de edere
con inutul
ui econo$ic%aceste
cheltuie
li
au
caracter
co$ple#(unele
repre&int
cheltui
eli
curente
de
"unc ionare%
altele
constitu
ie
cheltuieli
de
capital% respecti de inesti ii% iar altele 5suben iile1 cheltuieli de trans"er.
*n cadrul gruparii "unc ionale 2.3.4.% con inutul acestor cheltuieli re"lect destina ia
de ra$ur%de do$eniu sau sector de actiitate%!n care se des" oar ac iunile econo$ice
"inan ate din resurse publice% i anu$e(
-industria e#tractia% energie% co$bustibili% industrie prelucrtoare% construc ii)
-agriculturii% silicultur% pescuit% 6ntoare)
-transporturi i co$unica ii)
-alte sericii i a"aceri econo$ice.
Cheltuielile cu ac iunile econo$ice !n toate ra$urile le cuprind i pe cele de
cercetare-de&oltare.
Cheltuielile publice priind sectorul econo$ic repre&int !ntre A i 1G= din totalul
cheltuielilor publice ale rilor de&oltate. *n rile !n curs de de&oltare% acestea a'ung p6n
la
G0=.
5.1 *ur#ele de inan are a cheltuielilor pentru o-iecti%e i ac iuni econo!ice
Dup sursele de "inan are% cheltuielile se grupea& !n(
30
cheltuieli acoperite prin costurile de produc ie - Cheltuielile de produc ie 5achi&i ionarea de
$aterii pri$e% $ateriale% energia% drepturi de personal% etc.1
b1 cheltuielile care se scad din enituri sunt( ta#ele pentru "olosirea terenurilor proprietate de
stat% cheltuielile pentru pregtirea pro"esional i practic !n produc ie% cheltuieli pentru
contracte de cercetare% cheltuieli de protocol% recla$ i publicitate% prelerile i dona iile
"cute !n scopuri u$anitare% alte cheltuieli)
c1 cheltuielile priind inesti iile se e"ectuea& cu oca&ia construirii unor noi !ntreprinderi%
hale% sec ii de produc ie% achi&i ionrii de utila'e% instala ii. >esursele de "inan are a
inesti iilor sunt( resurse proprii% credite bancare i aloca ii bugetare.
d1 cheltuieli acoperite din "onduri speciale a constituite pe sea$ resurselor ob inute !n cadrul
ac iunii de priati&are a patri$oniului public% din !nchirierea spa iilor co$erciale% etc.
Cheltuielile "inan ate din "onduri speciale se aprob prin bugetul de stat.
Pe l6ng "inan area sectorului public% cheltuielile cu caracter econo$ic priesc i
acordarea de aanta'e pentru de&oltarea i consolidarea unor ra$uri care pre&int interes
econo$ic i social na ional5agricultura% silicultur% cercetarea tiin i"ic% gospodrirea
apelor% protec ia $ediului !ncon'urtor1. Prin aloca ii bugetare se "inan ea& ac iuni c(
a$eliorarea solurilor% co$baterea duntorilor i bolilor% sus inerea pre urilor agricole% etc.
.uben iile se pot acord direct pentru acoperirea unor pierderi% atunci c6nd pre urile
"or$ate !n $od liber pe ba& raportului dintre cerere i o"ert% !n condi ii de concuren % nu
reu esc s acopere cheltuielile% care sunt $ari din cau&e econo$ice 'usti"icate.
Pri$ele de e#port sunt practicare pentru !ncura'area e#portului de $r"uri% !n
concordan cu interesele econo$ice i politice ale statului% precu$ i pentru prote'area
econo$iei de concuren strin. .tatele de&oltate "olosesc pri$ele de e#port i !n ederea
cuceririi de noi pie e de des"acere sau pentru $en inerea po&i iilor cucerite.
"ormele pe care le m(rca primele de e)port sunt:
a1 pri$ele de e#port !n bani a se stabilesc !n su$e "i#e pe unitatea de $ar"
e#portat sau c di"eren !ntre pre ul cel $ai ridicat de pe pia intern al produsului
respecti i pre ul cel $ai sc&ut de pe pia e#tern.
b1 restituirea i$po&itelor pltite sau renun area la i$po&itele datorate de ctre
e#portatori% precu$ i reducerea tari"ului pentru transportul $r"urilor pe calea "erat
proprietate de stat nu repre&int cheltuieli propriu-&ise% ci renun area de ctre stat la o parte
din eniturile sale bugetare% !n "aoarea e#portatorilor.
31
5.& Cheltuielile pu-lice pri%ind cercetarea$dez%oltarea
*n "iecare din categoriile de cheltuieli publice deli$itate de un punct de edere
"unc ional 5ad$inistra ie% aprare% !n $6nt% cultur% sntate% etc.1 sunt incluse i
cheltuielile de cercetare. *n do$eniul econo$ic ele au caracter de cercetare-
de&oltare.
Ca r6ndul lor% cheltuielile de cercetare-de&oltare cuprind( cheltuielile priind
"inan area cercetrii "unda$entale% care au c obiecti de&oltarea cunoa terii !ntr-un
anu$it do$eniu al tiin ei) cheltuielile priind "inan area cercetrii aplicatie% prin care se
ur$re te crearea de produse i tehnologii noi) cheltuielile priind de&oltarea% prin care se
reali&ea& eri"icarea posibilit ilor de ob inere a unor noi produse i tehnologii pe scar
industrial.
>esursele "inanciare utili&ate pentru "inan area cheltuielilor cu cercetarea tiin i"ic
proin din bugetul statului% din "ondurile !ntreprinderilor priate% din "ondurile proprii ale
institutelor de cercetri% din "ondurile proprii ale institutelor de !n $6nt superior% !n
propor ii care di"er de la o ara la alt. Ca !nceputul anilor a/ H?0 din totalul cheltuielilor
cu cercetarea% !ntre G0 i B0= se suportau din bugetul statului !n rile de&oltate% i !ntre @@
i E?= !n rile !n curs de de&oltare.
-inan area obiectielor de cercetare-de&oltare ale unit ilor econo$ice se asigur
din( resurse "inanciare proprii% credite bancare i din resurse atrase de pe pia "inanciar%
inclusi prin "inan are e#tern.
5.5 =olo#irea cheltuielilor pu-lice ca in#tru!ente de inluen are a proce#elor
econo!ice
Cheltuielile publice dein p6rghii ale unor $ecanis$e "inanciare "olosite de ctre stat
pentru !ncura'area sau sus inerea unor do$enii de actiitate econo$ic i social% "ie prin
preluarea de ctre stat a "inan rii directe sau indirecte a obiectielor de inesti ii% de
produc ie sau de cercetare-e#peri$entare% "ie prin acordarea de suben ii%al cror olu$ este
in"luen at de o serie de "actori interni sau e#terni% econo$ici sau e#traecono$ici.
-iind orba de obiectie econo$ice de interes general pentru societate% utili&area
32
p6rghiei cheltuielilor publice i&ea& at6t sectorul public% c6t i pe cel priat. *n acest sens%
pot "i i&ate obiectie% c(
-de&oltarea unor ra$uri ale industriei 5e#tractia% energetic% etc.1)
-de&oltarea% $oderni&area sau restructurarea agriculturii)
-reducerea o$a'ului)
-sti$ularea e#portului% etc.
.ti$ularea de&oltrii unor ra$uri se poate reali& prin acordarea de pre uri ridicate
la co$en&ile e"ectuate de stat sau prin acordarea de suben ii pentru asigurarea pro"iturilor
sti$ulatie ale agen ilor econo$ici din ra$urile prote'ate de stat.
De o aten ie deosebit se bucur sectorul agricol din partea statului% $erg6nd pe
principiul con"or$ cruia agricultura nu este nu$ai o ra$ur de produc ie% ci i un $od de
ia . I$peratiele suben ionrii sunt
-asigurarea securit ii ali$entare pe plan na ional)
33
-prote'area eniturilor productorilor agricoli)
-cre terea randa$entelor !n agricultura)
-crearea de disponibilit i pentru e#port.
Modalit ile de suben ionare a agriculturii di"er de la o ara la alt% !n "unc ie de
stadiul de de&oltare al agriculturii% dar i de tradi ia din acest sector% de consu$ul de
ali$ente% de condi iile naturale% etc. Direc iile principale !n care se des" oar !n pre&ent
suben ionarea agriculturii sunt(
a1 sus inerea pre urilor produselor agricole i e"ectuarea de pl i direct
productorilor
agricoli)
b1 reducerea costurilor "actorilor de produc ie)
c1 sericii generale o"erite !n $od gratuit agriculturii 5"inan area cercetrii
"unda$entale% consulta ii tehnice% econo$ice i de $arIeting% asistent sanitar-eterinar%
etc.1
Ponderea suben iilor aloarea produc iei agricole unor anu$itor bunuri agroali$entare%
de la o la % de e#e$plu(
Capte - ponderea suben iilor C<< este de @B=% .4A de BB=% Canada de EA=% Australia
de GG=% Japonia de ?2=.
boine - C<<-@G=) .4A-E=) Canada-1B=) Australia-11=) Japonia-@@=.
$edie pentru toate produsele - C<< - 40=) .4A - 2?=) Canada - GE=) Australia - 1E=)
Japonia - BE=.
% actualul $ecanis$ de suben ionare agriculturii este greoi% nu presupune cu productorii
agricoli% "ondurile consu$6ndu-se% % prin suprastructurile 'ude ene. % necesare noi criterii%
printre care( acordarea suben iilor direct productorilor agricoli) tratarea tuturor agen ilor
econo$ici) di"eren ierea suben ionrii "unc ie de condi iile naturale tradi iile "iecare )
garantarea de ctre prelurii !ntregii produc ii la pre urile stabilite pentru "iecare an agricol)
elasticitatea siste$ului de suben ii adaptarea lui la noile condi ii ale produc iei agricole%
scopul asigurrii securit ii ali$enta iei pe plan na ional.
34
CAPITOLUL 9
C(ELTUIELI PUBLICE PRI9I); A;+I)I*TRATIA:OR;I)EA
I)TER)D I APDRAREA )A IO)ALD
Cheltuielile publice pentru ad$inistra ia de stat 5autorit ile publice1% ordinea public
i aprarea na ional de in o pondere !nse$nat !n totalul cheltuielilor bugetare.
Institu iile publice prin care se asigur societ ii sericii publice generale% cuprind(
a1 organe ale puterii i ad$inistra iei de stat repre&ent6nd Pre edin ia rii% organele
puterii legislatie% organele 'udectore ti% organele puterii e#ecutie% centrale i locale)
b1 organe de ordine public 5 poli ia% 'andar$eria i securitatea ciil1.
*n >o$6nia % aceste cheltuieli sunt !nscrise !n bugetul de stat i !n bugetele locale% !n 2
po&i ii distincte(
- cheltuieli cu ordinea public)
- cheltuieli pentru puterea i ad$inistra ia statului.
,./ Cheltuielile pentru ad!ini#tra ia de #tat
Cheltuielile pentru ad$inistra ia de stat cuprind totalitatea resurselor "inanciare
publice alocate pentru organi&area% !ntre inerea i "unc ionarea organelor puterii i
ad$inistra iei de stat 5parla$entul% pre eden ia% $inisterele % alte organe centrale i locale
ale puterii i ad$inistra iei de stat1 i organele 'udectore ti.
Ca acestea se adaug cheltuielile priind organele !nsrcinate cu $en inerea ordinii
publice i asecuritatii ciile cu$ sunt ( poli ia % 'andar$eria% 'usti ia i parchetul etc.
Cheltuielile pentru ad$inistra ie cuprind% pe de o parte% salariile %contribu iile sociale
a"erente i alte drepturi bne ti acordate "unc ionarilor di a$inistratia central i local% iar
pe de alt parte% cheltuielile curente de "unc ionare 5curente1 a entit ilor publice respectie.
Aceste cheltuieli sunt "inan ate %con"or$ preederilor legii "inan elor publice%
respecti legii "inan elor publice locale% at6t din bugetul de stat %c6t i !n bugetele locale.
,.1 Cheltuielile pentru ap3rarea 3rii
35
36
,.1 Cheltuielile pentru ap3rarea 3rii
Cheltuielile cu caracter $ilitar sunt de dou categorii ( directe i indirecte.
Din categoria cheltuielilor $ilitare directe "ac parte cheltuielile cu !ntre inerea !n
ara i !n strintate a ar$atei% "lotei $ariti$e i aeriene % cu$prarea de ar$anent%
echipa$ent $ilitar% $i'loace de sub&isten etc.% care sunt pre&ute !n bugetul $inisterul
de resort.
*n categoria cheltuielilor $ilitare indirecte se include cheltuielile legate de lichidarea
ur$rilor r&boiului cu$ ar "i ( pl ile !n contul datoriei publice contractate !n ti$pul
r&boiului% repara iileD despgubirile de r&boi datorate rile !ningtoare% cheltuielile legate
de aplicarea unor acorduri interna ionale cu caracter $ilitar% cheltuieli cu pregtirea de
r&boi.
*n >o$6nia% cheltuielile de aprare repre&int 1G%4 = din totalul cheltuielilor publice.
Cre terea cheltuielilor $ilitare are e"ecte ne"aorabile asupra de&oltrii econo$ice i
sociale $ondiale% absorbind o parte i$portant din resursele $ateriale% u$ane% tehnologie i
"inanciare ale lu$ii.
37
*TU;IU ;E CA<
+A)AGE+E)TUL =O);URILOR PUBLICE. A)ALI<A BUGETULUI
+U)ICIPIULUI PLOIE TI
Sistemul indicatorilor statistico*financiari la nivel local
Descentrali&area si de&oltarea unui siste$ de ad$inistratie locala ba&at pe autono$ie locala%
pot "i reali&ate nu$ai cu conditia asigurarii unei "inantari corespun&atoare. Pentru ca
autono$ia ad$inistratiilor locale sa "ie deplina% trebuie sa se re"ere atat la independenta
$anageriala cat si la autono$ia "inanciara a acestora% care se $ani"esta in pri$ul rand prin
posibilitatea acoperirii cheltuielilor co$unitatii locale cu resurse proprii.
De alt"el% Carta <uropeana de"ineste autono$ia locala ca Kdreptul si capacitatea e"ectia a
colectiitatii locale de a re&ola si gestiona% in cadrul legii% sub proprie raspundere si in
"aoarea populatiei lor% o parte i$portanta a treburilor publiceK L1M .
Aceasta "inantare sau auto"inantare a co$unitatii locale se reali&ea&a prin inter$ediul
"inantelor publice locale% respecti cu a'utorul bugetelor unitatii ad$inistrati- teritoriale.
Fugetul local% con"or$ Cegii nr. 2AGD200B priind "inantele publice locale% care a intrat in
igoare de la 1 ianuarie 200A 5abrogand 27 nr.4@D200G1% este docu$entul prin care sunt
prea&ute si aprobate in "iecare an eniturile si cheltuielile unitatilor ad$inistrati-teritoriale.
Fugetul local poate "i considerat principalul instru$ent prin care ad$inistratiile locale
reali&ea&a politica sociala si econo$ica in pro"il teritorial% prin inter$ediul caruia sunt
sustinute o serie de actiitati de interes public local 5inata$ant% sanatate% cultura% asistenta si
protectie sociala etc.1.
.trategia "unda$entala% plani"icarea si controlul actiunilor unei autoritati locale se constituie
in bugetul acesteia. Fugetul este "olosit in plani"icarea si ghidarea autoritatilor locale in
cadrul anului
"iscal si sereste ca ba&a pentru rapoartele catre Consiliul Cocal% Ministerul -inantelor
Publice si cetateni L2M .
38
Ca balanta "inanciara% bugetul local cuprinde un ansa$blu de indicatori statistici absoluti% cu
priire la cheltuielile propuse si eniturile necesare pentru a le "inanta.
Pe ba&a indicatorilor statistici absoluti% se pot calcula indicatori deriati% care i$preuna cu cei
dintai% o"era o i$agine clara asupra situatiei "inanciare a co$unitatii locale si stau la ba&a
"unda$entarii deci&iilor si strategiilor autoritatilor locale.
Indicatorii statistici utili&ati in anali&a "inanciara a bugetului local se grupea&a in
doua categorii( indicatori priind eniturile si indicatori priind cheltuielile.
Indicatorii statistici privind veniturile
Pornind de la $odul de calcul si "unctia acestora in anali&a "inanciara% considera$
ca indicatorii eniturilor bugetului local pot "i la randul lor grupati in(
Indicatori privind structura veniturilor publice locale% care e#pri$a contributia
di"eritelor surse la constituirea resurselor "inanciare ale localitatii si se calculea&a potriit
relatiei(
unde(
- ponderea eniturilor locale din sursa i in total enituri)
8C
i
- enituri ce proin din sursa i)
N8C
i
-total enituri locale.
39
Potriit Cegii nr. 2AGD200Bpriind "inantele publice locale% in structura eniturilor
bugetelor locale se includ(
a1 enituri proprii% "or$ate din( i$po&ite% ta#e% contributii% alte
arsa$inte% alte enituri si cote de"alcate din i$po&itul pe enit)
b1 su$e de"alcate din unele enituri ale bugetului de stat)
c1 subentii pri$ite de la bugetul de stat si de la alte bugete)
d1 donatii si sponsori&ari.
Dintre indicatorii ce priesc structura eniturilor publice locale% "oarte sugesti
este indicatorul rata veniturilor propriicare e#pri$a ponderea eniturilor proprii in total
enituri reali&ate(
G2
40
unde(
8C
pr
- enituri proprii reali&ate)
N8C
i
-total enituri locale.
Indicatorul anterior cuanti"ica gradul de independenta "inanciara a bugetului local
"ata de sursele preleate de la bugetul de stat) cu cat nielul lui este $ai $are% cu atat gradul
de autono$ie "inanciara a unitatii ad$inistrati-teritoriale este $ai ridicat.
Indicatorii privind dinamica veniturilor, utili&ati pentru eidentierea eolutiei in
ti$p a eniturilor bugetelor locale.
Cei $ai utili&ati indicatori ai dina$icii bugetelor locale sunt(
Modificarea absoluta
5cu ba&a "i#a1
5cu ba&a in lant1
unde(
8C
t
-eniturile locale in anul curent)
8C
0
-eniturile locale in anul de ba&a)
8C
t-1
-eniturile locale in anul precedent.
Indicele de dinamica
41
5cu ba&a "i#a1
5cu ba&a in lant1
itmul de dinamica
5cu ba&a "i#a1
5cu ba&a in lant1
Indicatori privind gradul de realizare a veniturilor, e#pri$a ponderea eniturilor
incasate "ata de eniturile plani"icate(
GG
42
unde(
8C
r
- enituri locale reali&ate 5incasate1)
8C
pl
- enituri locale plani"icate.
Anali&a bugetului local cu a'utorul acestui indicator per$ite adoptarea de $asuri
in cadrul $anage$entului "inanciar% pentru accelerarea incasarilor.
Indicatori de intensitate, care "urni&ea&a in"or$atii priind potentialul "inanciar al
localitatii de a asigura un anu$it niel al de&oltarii locale(
unde(
- enituri publice locale $edii pe un locuitor
8C - aloarea totala a eniturilor publice locale
- e"ectiul $ediu al populatiei localitatii
Indicatorii statistici privind cheltuielile
43
Acesti indicatori eidentia&a $odul de utili&are a resurselor banesti ale bugetului local%
e"icienta utili&arii acestora% gradul de depenednta "inanciara "ata de bugetul statului.
Ca si indicatorii eniturilor% indicatorii statistici ai cheltuielilor se grupea&a in(
Indicatori privind structura cheltuielilor publice locale% care e#pri$a destinatia
acestor cheltuieli% dupa di"erite criterii(
1. dupa domenii:
-autoritati publice si actiuni e#terne)
-alte sericii publice generale)
-tran&actii prind datoria publica si i$pru$uturi)
-ordine publica si siguranta nationala)
-inata$ant)
G4
44
-sanatate)
-cultura% recreere si religie)
-asigurari si asistenta sociala)
-locuinte% sericii si de&oltare publica)
-protectia $ediului)
-co$bustibil si energie)
-transporturi)
2. dupa obiect:
-cu personalul)
-$ateriale si sericii)
-trans"eruri si subentii)
-doban&i)
-cheltuieli de capital)
Indicatorii de structura% care eidentia&a prioritatile autoritatilor locale% in utili&area resurselor
"inanciare ale co$unitatii% se calculea&a potriit relatiei(
45
unde(
- ponderea cheltuielilor locale din do$eniul i in total cheltuieli publice)
CC
i
- cheltuieli pentru do$eniul i)
N8C
i
-total cheltuieli locale.
Potriit realtiei anterioare% se calculea&a di"eriti indicatori de structura% care poarta denu$iri
speci"ice% in "unctie de categoria de cheltuieli a carei pondere se stabileste(
ata cheltuielilor autoritatilor publice% indicator ce e#pri$a costul ad$inistrarii
sericiilor locale(
G@
46
unde(
CC
ae
- cheltuieli priind autoritatile publice.
ata cheltuielilor pentru invatamant% indicator ce per$ite aprecieri priind partea
din resursele publice locale% utili&ata pentru do$eniul inata$ant(
unde(
CC
i
- cheltuieli pentru inata$ant.
ata cheltuielilor pentru sanatate% e#pri$a ponderea pe care o detin aceste
cheltuieli in totalul cheltuielilor publice locale% per$itand aprecieri asupra alocarii de resurse
publice locale in acest do$eniu(
unde(
CC
s
- cheltuieli pentru sanatate.
In acelati $od se calculea&a ponderea 5rata1 "iecarei categorii de cheltuieli in total
cheltuieli publice locale 5asigurari si asistenta sociala% protectia $ediului% transporturi%
locuinte si de&oltare publica etc.1.
47
Indicatorii privind dinamica cheltuielilor publice locale, arata tendinta de crestere%
$entinere sau di$inuare a e"ortului "inanciar la nielul co$unitatilor locale LGM .
.e pot calcula ur$atorii indicatori de dina$ica(
Modificarea absoluta
5cu ba&a "i#a1
5cu ba&a in lant1
unde(
CC
t
-cheltuieli locale in anul curent)
CC
0
-cheltuieli locale in anul de ba&a)
CC
t-1
-cheltuieli locale in anul precedent.
GB
48
Indicele de dinamica
5cu ba&a "i#a1
5cu ba&a in lant1
itmul de dinamica
5cu ba&a "i#a1
5cu ba&a in lant1
Indicatori privind gradul de realizare a cheltuielilor, e#pri$a $asura in care s-au
e"ectuat cheltuielile publice locale co$parati cu preederile initiale% aprobate prin buget.
Acesti indicatori se pot calcula atat pentru total cheltuieli publice locale cat si
pentru categorii de cheltuieli% potriit relatiei(
unde(
49
- rata de reali&are a cheltuielilor publice locale)
CC
r
- cheltuieli publice locale reali&ate)
CC
pl
- cheltuieli publice locale plani"icate.
Indicatori de intensitate, care e#pri$a intr-un $od elocent e"ortul "inanciar local
pentru asigurarea unui anu$it standard de iata.
In acest scop se calculea&a indicatorul cheltuieli bugetare medii pe locuitor:
unde(
- cheltuieli publice locale $edii pe un locuitor)
8C - aloarea totala a cheltuielilor publice locale)
GA
50
- e"ectiul $ediu al populatiei localitatii.
Calculat in dina$ica% pe tipuri de cheltuieli% acest indicator per$ite reali&area de
co$paratii cu alte unitati ad$inistrati teritoriale.
Considera$ ca% utili&area indicatorilor statistico-"inanciari pre&entati anterior constituie un
a'utor pretios pentru autoritatile locale% atat in "unda$entarea proiectului bugetului local cat si
in luarea deci&iilor operatie sau in elaborarea strategiilor de de&oltare.
!nali+a statistica a veniturilor (u,etului $unincipiului Ploiesti in perioada -../*-..0
>eali&area obiectielor politicilor econo$ice% "inanciare% sociale% ecologice etc.% la
niel local depinde in $are $asura% pe de o parte de nielul si structura resurselor "inanciare
iar pe de alta parte de $odul de reparti&are a cheltuielilor publice locale pe destinatii.
8eniturile si cheltuielile publice ale colectiitatilor locale sunt cuprinse in bugetul local% care
repre&inta un i$portant instru$ent de plani"icare si conducere a actiitatii "inanciare la
nielul unitatilor ad$inistrati-teritoriale si care re"lecta totodata si gradul de autono$ie a
ad$inistratiei locale "ata de puterea centrala.
!inamica veniturilor bugetului local
>esursele "inanciare publice ale bugetului local al $unicipiului Ploiesti au aut in
perioada 2004-200? pe total% o eolutie linara% crescatoare% pe categorii de enituri insa
pre&entand o eolutie oscilanta% cu cresteri sau descresteri% de la un an la altul% deter$inate
atat de eolutia econo$iei $unicipiului cat si de $odi"icarile interenite in legislatia din
do$eniul "inantelor publice locale 5Ane#a 11.
In ter$eni no$inali 5preturile "iecarui an1 eniturile publice totale% ale
$unicipiului Ploiesti% au crescut de la 1?E@A@ $ii lei >23 in 2004% la 4G2ABA $ii lei >23 in
200? 5Tabelul nr.11.
Tabelul
1
51
Evolutia veniturilor pu(lice1 in perioada -../*-..0
2preturi curente ale fiecarui an 3
-$ii lei
>23-
2004 200@ 200B 200A 200?
Total %enituri
/67,2
,
1/774
&
1&&,,
2
&5764
&
5&120
2
8enituri proprii 11B01?
141@G
E
1@2GB
G
22B21
A
2?G?2
?
8enituri curente
1?0A@
A
21G01
G
22BG@
?
G1240
2
GA?14
1
-8enituri "iscale 1B011A
1E?G2
G
20AB@
E
2E@2A
A
G@2@1
1
-8enituri ne"iscale 20B40 14BE0 1?BEE 1A12@ 2@BG0
8enituri din capital G@00 B@10 B200 2?B? @?A0
8enituri de la bugetul de stat
5subentii1 @G1? G?0 EEE G4@GG 4?A@B
.ursa datelor( Ootararile Consiliului Cocal al $unicipiului Ploiesti priind bugetul local nr.
1EED2004% 1E1D200@% 242D200B% 2BGD200A si 2?AD200?.
G?
52
Din datele pre&entate anterior% re&ulta o crestere continua a eniturilor "iscale% in
ti$p ce eniturile ne"iscale% din capital si de la bugetul de stat inregistrea&a atat cresteri cat si
descresteri.
Dina$ica no$inala a eniturilor publice totale ale $unicipiului Ploiesti indica o
crestere a acestora de 2%G ori in anul 200? co$parati cu anul 2004. In ter$eni reali insa -
luand in considerare in"latia L4M % eniturile publice din anul 200? cresc co$parati cu anul
2004 de doar 1%A ori 5Tabelul nr. 2 si 7ra"icul nr.11.
"abelul
nr.#
4inamica veniturilor pu(lice1 in perioada -../*-..0
2004 200@
200
B 200A 200?
!inamica nominala $ anul #%%&
'(%%)
Total %enituri /44:4 //0:4 /1&:1 /65:, 116:&
8enituri proprii 100%0 122%0 1G1%G 1E@%0 244%B
8enituri curente 100%0 11A%? 12@%2 1A2%? 20E%2
-8enituri "iscale 100%0 12G%E 12E%A 1?4%4 220%2
-8enituri ne"iscale 100%0 A1%2 E0%B ?G%0 124%2
8enituri din capital 100%0 1?B%0 1AA%1 ?1%E 1BA%A
8enituri de la bugetul de stat
5subentii1 100%0 A%1 1?%? B4E%4 E1B%?
!inamica reala $anul
#%%&'(%%)
Total %enituri /44:4 /40:5 /40:/ /,/:0 /2&:6
8enituri proprii 100%0 111%E 11G%0 1B0%2 1?B%G
8enituri curente 100%0 10?%1 10A%? 142%0 1@E%G
-8enituri "iscale 100%0 11G%B 111%B 1@1%@ 1BA%B
-8enituri ne"iscale 100%0 B@%G A?%0 B?%2 E4%@
8enituri din capital 100%0 1A0%B 1@2%@ BA%G 12A%A
8enituri de la bugetul de stat
5subentii1 100%0 B%B 1B%2 @GG%B BE?%0
53
7ra"ic
nr.1
;ina!ica veniturilor pu(lice ale municipiuluiPloiesti1 in perioada -../*-..0
GE
54
Dina$ica reala pune in eidenta "aptul ca cea $ai $are crestere s-a inregistrat in
perioada anali&ata% in ca&ul eniturilor de la bugetul de stat 5de aproape A ori1% in ti$p ce
eniturile proprii au crescut de nu$ai 1%E ori. Dease$enea% ur$arind eolutia eniturilor
ne"iscale% in ter$eni reali% in intreaga perioada 200@-200? acestea au inregistrat nieluri
in"erioare anului 2004% cu toate ca dina$ica no$inala indica in anul 200? o crestere de 1%2 ori
co$parati cu anul 2004. Chiar daca dina$ica reala a eniturilor ne"iscale a "ost negatia se
poate re$arca totusi o tendinta de usoara crestere% in "inalul perioadei anali&ate nielul
acestora apropiindu-se de cel al anului 2004 5E4%@=1. 5Ane#ele 2 si G1.
55
2 eolutie oscilanta s-a inregistrat in ca&ul eniturilor din capital% dina$ica
acestora ariind de la 1A0%B= in anul 200@ 5co$parati cu anul 20041 la BA%G= in anul 200A.
*tructura veniturilor bugetului local
In a"ara dina$ici "aorabile a olu$ului eniturilor publice ale $unicipiului
Ploiesti% in perioada 2004-200? s-au produs si schi$bari i$portante in structura pe surse de
proenienta a acestora 5Ane#a 41. Cea $ai se$ni"icatia $odi"icare consta in cresterea
ponderii eniturilor proprii in total enituri% respecti de la B1%2= in anul 2004% la B@%B= in
anul 200?. Aceasta crestere eidentia&a procesul de descentrali&are a sericiilor publice si de
consolidare a autono$iei locale% de restructurare a $ecanis$elor de protectie sociala a
seg$entelor de"aori&ate ale populatiei.
Tabelul
nr.G
Structura veniturilor pu(lice1 in perioada -../*-..0
- = -
14
45
14
4,
14
40
14
42
14
46
Total %enituri
/44
:4
/44:
4
/44:
4
/44
:4
/44:
4
8enituri proprii
B1%
2 B4%4 B@%2
B4%
A B@%B
8enituri curente
E@%
4 EB%E EB%E
?E%
G ?A%4
40
+venituri fiscale ,&,- .%,# ,,,. ,&,& ,(,-
-cote si su$e de"alcate din i$po&itul pe enit 2A%1 2E%2 GG%B G?%B 41%A
-i$po&itul si ta#a pe cladiri 11%A 14%2 12%B 12%A 10%@
-i$po&itul si ta#a pe teren 2%1 1%E 2%2 1%A 1%@
-su$e de"alcate din T8A G4%1 G@%4 G4%G 2@%4 2G%1
-i$po&itul pe $i'loacele de transport 1%? 1%? 1%G 2%0 1%E
56
+venituri nefiscale (%,. /,0 ,,% &,. -,.
8enituri din capital 1%? 2%E 2%A 0%? 1%G
2peratiuni "inanciare 0%0 0%0 0%0 0%0 0%0
.ubentii 2%? 0%2 0%4 E%E 11%G
Modi"icari i$portante s-au inregistrat si in ca&ul eniturilor publice reali&ate din
cote si su$e de"alcate din i$po&itul pe enit% ponderea acestora in total enituri crescand de
la 2A%1= in anul 2004 la 41%A= in anul 200?. Dease$enea in perioada anali&ata a crescut
se$ni"icati si ponderea eniturilor de la bugetul de stat 5subentii1% de la 2%?= in anul 2004
la 11%G= in 200?.
In aceeasi perioada s-au inregistrat si scaderi ale ponderii unor surse i$portante la
bugetul $unicipiului Ploiesti. Ast"el% scade ponderea in total enituri publice a su$elor
de"alcate din T8A% de la G4%1= in anul 2004 la 2G%1= in anul 200? si a eniturilor ne"iscale
de la 10%E= la @%E=.
7ra"ic nr.2
4inamica ponderii principalelor surse de venit ale (u,etului municipiului Ploiesti1
in perioada -../*-..0
57
41
58
In ur$a anali&ei structurii eniturilor bugetului $unicipiului Ploiesti precu$ si a
59
$odi"icarilor structurale ce au interenit in perioada 2004-200?% re&ulta ca cea $ai $are
pondere in intreaga perioada o detin eniturile curente 5?A%4= in anul 200?1% ur$ate de
eniturile din subentii 511%G=1. Aceste doua co$ponente ale eniturilor bugetului local au
aut o eolutie iners proportionala% in sensul ca eniturile curente au sca&ut% pe $asura ce
eniturile din subentii au crescut.
In cadrul eniturilor curente cea $ai i$portanta sursa o repre&inta eniturile "iscale
5peste E0=1 in ti$p ce eniturile ne"iscale s-au situat in aproape intreaga perioada sub 10=.
In ceea ce prieste structura eniturilor "iscale% se re$arca "aptul ca in anul 200?
$ai
$ult de 'u$atate 5@1%2=1 proeneau din cote de"alcate din i$po&itul pe enit si aproape o
trei$e 52?%4=1 din su$e de"alcate din T8A% in ti$p ce din i$po&ite si ta#e locale 5i$po&itul si
ta#a pe
cladiri% i$po&itul si ta#a pe teren% i$po&itul pe $i'loacele de transport1 au proenit
$ai putin de 20=.
.tructura eniturilor "iscale pe cele trei $ari categorii a$initite anterior% este
sugesti pre&entata in 7ra"icul nr.
7ra"ic nr.G
Structura veniturilor fiscale ale (u,etului municipiului Ploiesti1
in anii -../ si -..0
42
60
61
>epre&entarea gra"ica eidentia&a% pe langa structura propriu-&isa a eniturilor
"iscale si $odi"icarile structurale se$ni"icatie ce au aut loc in anul. 200? co$parati cu anul
2004. Ast"el% se obsera o crestere substantiala a eniturilor din cote de"alcate din i$po&itul pe
enit de la G2%1= la @1%2=% crestere insotita de scaderea ponderii celorlalte doua co$ponente.
!nali+a statistica a cheltuielilor (u,etului $unincipiului Ploiesti in perioada -../*-..0
Cheltuielile publice% prin di$ensiunea dar si prin $odul de reparti&are a lor pe
destinatii% 'oaca un rol decisi in cresterea calitatii ietii in cadrul colectiitatiilor locale%
constituind totodata si o pre$isa esentiala in asigurarea unei de&oltari durabile. Totodata%
$odul de reparti&are a cheltuielilor eidentia&a politica consiliului local% prioritatile pe care
acesta le are in do$eniul econo$ic si social.
Din "ericire% in ca&ul Municipiului Ploiesti% "iind si resedinta de 'udet dar $ai ales
un puternic centru industrial% cheltuielile publice au constituit% in general% nu nu$ai in perioada
anali&ata% un suport al de&oltarii locale 5Ane#a @1.
Ca "el ca si eniturile% cheltuielile publice ale $unicipiului Ploiesti au aut in
perioada 2004 - 200? o eolutie ascendenta% pe total% nielul acestora crescand de la 1?E@A4
$ii lei >23 in anul 2004% la 4G2ABA $ii lei >23 in anul 200? 5Tabelul nr. 41.
Tabelul 4
62
Evolutia cheltuielilor pu(lice1 in perioada -../*-..0
2preturi curente ale fiecarui an 3
-$ii lei
>23-
4G
1445 144, 1440 1442 1446
Total cheltuieli /67,25 1/774& 1&&,,2 &1264& 5&1202
Autorit
ati
public
e
si
actiuni
e#terne ?111 1G01G 1B0B1 22GBB 2B2?0
Inata$
ant @A1?@ BE?40 AE@G1 1021B1 122E@E
.anatat
e 1?4B 2@G2 1410 124@ 14B0
Cultura% recreere si religie @000 BAG2 11B0A 22A?A 2@E?@
Asigurari si asistenta sociala 112GG 1G?AG 1@GB0 1E100 2G0A@
Cocuint
e%
sericii
si
de&oltar
e
220GB G4?A1 GG1BA 41410 4BB2?
publica
Protectia $ediului A400 A020 BE14 11A@1 B0044
Co$bustibil si
energie G1400 2E000 G1@00 22A00 G?0A4
Transporturi G0120 2@A@2 G0EBG @@E@E @?B24
Alte cheltuieli 1@24G 1A2A0 A044 2?G24 2EBG?
.ursa datelor( Ootararile Consiliului Cocal al $unicipiului Ploiesti priind bugetul local nr.
1EED2004% 1E1D200@% 242D200B% 2BGD200A si 2?AD200?.
Tendinta de crestere a nielului cheltuielilor% inregistrata pe total% nu s-a regasit in
aceeasi proportie sau chiar s-au inregistrat di$inuari la unele categorii 5Ane#ele B si A1.
Dina$ica no$inala a cheltuielilor publice totale ale $unicipiului Ploiesti indica o crestere a
acestora de 2%G ori in anul 200? co$parati cu anul 2004.
63
Tabelul
@
4inamica cheltuielilor pu(lice1 in perioada -../*-..0
2004 200@
200
B 200A 200?
!inamica nominala $ anul #%%&
'(%%)
Total cheltuieli
/44
:4 //0:4 /1&:1 /21:7 116:&
Autoritati publice si actiuni e#terne
100
%0 1B0%4 1E?%0 2A@%A G24%0
Inata$ant
100
%0 122%1 1GE%1 1A?%B 21@%0
.anatate
100
%0 1GA%2 AB%4 BA%4 AE%1
Cultura% recreere si religie
100
%0 1G4%B 2G2%1 4@@%A @1E%A
Asigurari si asistenta sociala
100
%0 12G%@ 1GB%A 1A0%0 20@%4
Cocuinte% sericii si de&oltare
publica
100
%0 1@?%2 1@0%@ 1?A%E 211%B
Protectia $ediului
100
%0 E4%E EG%4 1@?%? ?11%4
Co$bustibil si energie
100
%0 E2%4 100%G A2%G 121%G
Transporturi
100
%0 ?@%@ 102%? 1?@%? 1E4%B
!inamica reala $anul
#%%&'(%%)
Total cheltuieli
/44
:4 /40:5 /40:/ /51:/ /2&:6
Autoritati publice si actiuni e#terne
100
%0 14A%2 1A0%@ 22B%B 24B%A
Inata$ant
100
%0 112%0 11E%A 14B%? 1BG%A
64
.anatate
100
%0 12@%? B@%A @@%4 B0%2
Cultura% recreere si religie
100
%0 12G%@ 1EE%? GA4%@ GE@%A
Asigurari si asistenta sociala
100
%0 11G%G 11A%A 1GE%A 1@B%4
Cocuinte% sericii si de&oltare
publica
100
%0 14@%2 12E%B 1@4%4 1B1%1
Protectia $ediului
100
%0 ?A%0 ?0%4 1G0%@ B1A%?
Co$bustibil si energie
100
%0 ?4%A ?B%4 @E%4 E2%G
Transporturi
100
%0 A?%4 ??%@ 1@2%A 14?%2
44
65
7ra"ic nr.4
4inamica cheltuielilor pu(lice ale municipiuluiPloiesti1 in perioada -../*-..0
In ter$eni reali insa - luand in considerare in"latia L@M % cheltuielile publice din anul
200? cresc co$parati cu anul 2004 de doar 1%A ori 5Tabelul nr. @ si 7ra"icul nr.41.
Asa cu$ $entiona$ anterior% nu toate categoriile de cheltuieli inregistrea&a aceeasi
66
tendinta sau acelasi rit$ cu cele totale. Ast"el% in ter$eni reali% cea $ai $are crestere s-a
inregistrat in ca&ul cheltuielilor pentru protectia $ediului% nielul acestora crescand de B%1 ori in
perioada anali&ata% ur$ate de cheltuielile pentru cultura% recreere si religie% al caror olu$ a "ost
in anul 200? de apropape 4 ori $ai $are decat cel al anului 2004.
<#ista si categorii de cheltuieli la care s-au inregistrat di$inuari) ast"el cheltuielile
repre&entand subentii acordate pentru energia ter$ica lirata populatiei au sca&ut in perioada
anali&ata cu A%A= iar cea $ai drastica scadere a aut loc la cheltuielile pentru sanatate 5-GE%?=1.
7ra"icul nr.@ este "oarte releant pentru dina$ica reala inregistrata de principalele
categorii de cheltuieli de la bugetul $unicipiului Ploiesti. Acesta pune in eidenta% asa cu$ de
alt"el preci&a$ si anterior% ur$atoarele tendinte(
Pdina$ica ascendenta% aproape e#ponentiala% a cheltuielilor pentru protectia
$ediului)
P
tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura% recreere si religie)
P
tendinta de usoara crestere% de tip liniara a celor pentru inata$ant si a celor pentru locuinte%
sericii si de&oltare publica)
P
scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate.
P
7ra"ic nr.@
4@
67
4inamica principalelor cate,orii de cheltuieli pu(lice ale municipiului Ploiesti1
in perioada -../*-..0
68
Dina$ica rapida a nielului cheltuielilor din do$eniul protectiei $ediului% in special
in anul 200? este re&ultanta su$elor i$presionante alocate de catre $unicipalitate 54E%4
$ilioane lei >23 din totalul de B0%0 $ilioane lei >23 destinate protectiei $ediului1 pentru
$oderni&area siste$ului de colectare si epurare a apelor u&ate din $unicipiul Ploiesti. 4n alt
capitol de cheltuieli al bugetului local% la care s-a inregistrat o crestere $asia% a "ost cel al
cheltuielilor pentru cultura% recreere si religie% cheltuieli ce au repre&entat in principal trans"eruri
catre institutiile de cultura 5Teatrul KTo$a CaragiuK% -ilar$onia KPaul ConstantinescuK% Clubul
.porti Municipal si Ad$inistratia Parcului $e$orial KConstantin .tereK1.
*tructura cheltuielilor bugetului local
Modi"icari i$portante s-au produs in perioada 2004-200? in structura pe destinatii a
cheltuielilor publice locale 5Tabelul B1.
Cele $ai se$ni"icatie dintre aceste $odi"icari se re"era la cresterea ponderii
cheltuielilor destinate protectiei $ediului de aproape 4 ori% respecti de la G%E= in anul 2004% la
1G%E= in anul 200?% a celor pentru cultura% recreere si religie de la 2%B= la B%0= si reducerea
ponderii cheltuielilor cu co$bustibilul si energia 5subentii acordate pentru energia ter$ica
lirata populatiei1 de la 1B%B= la ?%?=. Aceste $odi"icari re"lecta pe de o parte politica
econo$ica% "inanciara% sociala etc.% pro$oata de consiliul local iar pe de alta parte% schi$barile
interenite in legislatia priind "inantele publice locale.
4B
69
"abelul /
Structura cheltuielilor pu(lice1 in perioada -../*-..0
- = -
1445 144, 1440 1442 1446
Total cheltuieli /44:4 /44:4 /44:4 /44:4 /44:4
Autorit
ati
public
e
si
actiuni
e#terne 4%G @%E B%E B%? B%1
Inata$
ant G0%2 G1%? G4%1 G1%2 2?%4
.anatat
e 1%0 1%2 0%B 0%4 0%G
Cultura% recreere si religie 2%B G%1 @%0 A%0 B%0
Asigurari si asistenta sociala @%E B%G B%B @%? @%G
Cocuint
e%
sericii
si
de&oltar
e
publica 11%B 1@%E 14%2 12%B 10%?
Protectia $ediului G%E G%2 G%0 G%B 1G%E
Co$bustibil si
energie 1B%B 1G%2 1G%@ B%E ?%?
Transporturi 1@%E 11%A 1G%G 1A%1 1G%@
Alte cheltuieli ?%0 A%E G%0 ?%B B%?
Ponderi i$portante in totalul cheltuielilor publice ale $unicipiului Ploiesti% detin si
cheltuielile din do$eniul transporturilor si cel al locuintelor% sericiilor si de&oltarii publice
57ra"ic nr. B1.
7ra"ic nr.B
Structura cheltuielilor pu(lice ale (u,etului municipiului Ploiesti1
in anii -../ si -..0
70
71
4A
72
4n aspect i$portant in ceea ce prieste reparti&area cheltuielilor publice ale $unicipiului
Ploiesti% il repre&inta acela ca cea $ai $are parte a acestora 5apro#i$ati G0=1 sunt alocate
pentru inata$ant 5deoarece cea $ai $are parte din "inantarea de ba&a si co$ple$entara a
inata$antului preuniersitar proine de la bugetul local1 si cea $ai $ica parte 5sub 1= in
$a'oritatea ca&urilor1 pentru sanatate.
7ra"icul anterior pune in eidenta aspectele $entionate% relie"and "oarte sugesti
atat structura cheltuielilor publice ale $unicipiului Ploiesti cat si $odi"icarile structurale ce au
aut loc in perioada anali&ata. Pute$ constata de ase$enea din gra"ic o crestere i$portanta 5de
la 2G%1= in anul 2004 la G2%@= in anul 200?1 a ponderii categoriei Kalte cheltuieliK. Ca aceasta
categorie a$
cuprins - in a"ara de cheltuielile cu sanatatea% care dupa cu$ preci&a$ anterior% sunt
nese$ni"icatie - cheltuielile cu autoritati publice si actiuni e#terne% cheltuieli cu alte sericii
publice generale% cheltuieli repre&entand tran&actii priind datoria publica si i$pru$uturi si
cele pentru ordine publica si siguranta nationala. Dintre acestea cea $ai $are pondere o au
cheltuielile cu autoritati publice si actiuni e#terne 5Ane#a ?1% crescand de la 4%G= in anul 2004
la B%1= in anul 200?.
4n alt aspect i$portant legat de cheltuielile publice este cel legat de nielul $ediu
al acestora pe un locuitor. Aproape in intreaga perioada anali&ata 5e#ceptie "acand anul 200B1%
nivelul mediu al cheltuielilor publice pe un locuitor% in $unicipiul Ploiesti a "ost superior
nielului $ediu inregistrat la niel national 5Tabel nr. A1.
Tabelul A
Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor pu(lice1 in municipiul Ploiesti1 comparativ cu cel
la nivel national1 in perioada -../*-..0
-lei
>23Dlocuitor
73
1445
144
, 1440 1442 1446
Total Tara 2/2:4
606
:&
//20:
5
//27:
4
/,64:
1
Municipiul Ploiesti ?0A%A
E41
%0
100?%
4
142G%
A
1??A%
A
.ursa datelor( Calcule e"ectuate pe ba&a datelor de populatie si bugete locale la niel national
din Anuarului .tatistic al >o$aniei 200?% I3. Fucuresti si a datelor priind bugetul
local din Ootararile Consiliului Cocal al $unicipiului Ploiesti
3ielul $ediu pe locuitor al cheltuielilor publice din $unicipiului Ploiesti
co$parati cu nielul $ediu pe tara nu nu$ai ca a "ost superior dar a inregistrat si o eolutie
ascendenta) ast"el% in anul 2004 acest indicator era in $unicipiul Ploiesti cu 12%B= $ai $are
decit cel la niel national iar in anul 200? a'unsese sa depasesca nielul pe tara cu aproape
20=.
In perioada 2004-200?% dina$ica eniturilor publice -atat in ter$eni no$inali cat si
reali - a deansat usor dina$ica cheltuielilor publice 57ra"ic nr.A1% bugetul local al
$unicipiului Ploiesti% incheindu-se aproape in "iecare an cu e#cedent% ceea ce nu constituie un
"apt negati% dar ar "i "ost de pre"erat ca su$ele disponibile sa se cheltuie in totalitate.
7ra"ic nr.A
=
4?
74
4inamica in preturi compara(ile1 a veniturilor si cheltuielilor pu(lice in perioada -../*
-..0
Aand in edere insa ca in unii ani dina$ica este egala iar depasirile din ceilalti ani
sunt "oarte $ici% pute$ orbi totusi% in ca&ul $unicipiului Ploiesti% despre un buget echilibrat.
75
Conclu&ii
In ederea di$inuarii si eli$inarii treptate a nea'unsurilor din actiitatea autoritatilor
locale a trebui re"or$ulat cadrul legislati% pentru reducerea redundantelor in ce prieste
responsabilitatile autoritatii publice centrale ersus autoritati publice locale% ast"el incat sarcinile
acestora din ur$a sa "ie e#clusie% accentuarea descentrali&arii responsabilitatilor autoritatilor
publice locale in do$eniul "urni&arii sericiilor sociale de ba&a si dese$narea clara a sarcinilor
autoritatilor publice locale si li$itele in care acestea trebuie e#ercitate% eitand o lista "oarte
larga si i$precisa% care ar conduce la ine"icacitate.
Autoritatile locale trebuie sa stabileasca standarde clare priind sericiile publice
"urni&ate% in concordanta cu resursele $ateriale% "inanciare si u$ane disponibile la niel local.
2 conditie de ba&a a unei descentrali&ari e"iciente este asigurarea% prin lege% ca
intregul patri$oniu necesar "urni&arii sericiilor descentrali&ate este trans"erat autoritatilor
publice locale responsabile cu gestionarea acestora.
Trebuie reali&ata $arirea ponderii cheltuielilor publice ale bugetelor locale in bugetul
general consolidat% in concordanta cu responsabilitatile ce rein autoritatilor publice locale% in
special% prin i$bunatatirea siste$ului "iscalitatii locale% $ai ales in ceea ce prieste i$po&itarea
proprietatii% cladiri si terenuri% ast"el incat aceasta sa deina punctul de spri'in al intregului
siste$.
Pentru crearea unor conditii propice derularii unui $anage$ent e"icient al resurselor
la niel local este reco$andabil sa se introduca% oriunde este posibil% regula ca trans"erurile
directionate de la autoritatea publica centrala catre autoritatile publice locale sa "ie in su$e
globale care sa "ie gestionate pe plan local in "unctie de situatiile concrete e#istente.
4E
76
Cipsurile in i$ple$entarea legislatiei relatie la descentrali&are pot sa produca
dis"unctionalitati i$portante la niel local si sa "aca ine"iciente actiunile acestora de "urni&are a
sericiilor publice descentrali&ate si asigurarea conditiilor pentru corecta si e"icienta
i$ple$entare a acestor preederi.
Pentru a intreprinde o i$ple$entare corespun&atoare si cu bune re&ultate% trebuie
actionat in ederea i$bunatatirii continue a statutului pro"esional al "unctionarilor publici de la
niel local% stabilind progra$e si standarde de recrutare% "or$are si pro$oare.
In stransa corelatie cu acest aspect% prin re"or$ularea cadrului legislati si
institutional trebuie clari"icate relatiile dintre structura deconcentrata a autoritatilor publice
centrale cu autoritati publice locale si aparatul acestora% deoarece superi&area ad$inistratia
e#cesia a autoritatilor centrale conduce la ine"icienta initiatielor locale priind per"ectionarea
gestionarii econo$ice si "inanciare a sericiilor publice descentrali&ate.
Pentru a reali&a acest de&iderat trebuie sa se rede"ineasca rolul autoritatii publice
centrale% in ederea sti$ularii procesului de descentrali&are) sa se reali&e&e $ecanis$ele si
procedurile de superi&are rationale si in con"or$itate cu legislatia re"or$ulata si sa se
di$inue&e% corespun&ator% controlul e#ercitat asupra deci&iilor locale% care nu a"ectea&a interesul
national% dar care generea&a costuri.
De ase$enea% un proces per"or$ant de descentrali&are a sericiilor publice
presupune i$ple$entate standardele de transparenta% contabilitate si de etica aplicate in 4niunea
<uropeana% care sunt considerate punctul central in descentrali&area gestiunii si "inantarii
sericiilor publice.
In acest sens% a trebui sa se deter$ine un set $ini$al de legi prin care sa se
de"ineasca standarde de transparenta% co$unicare si contabilitate% cu si intre co$unitatile locale.
Acest e"ort de transparenta se re"era inclusi la alocarea "ondurilor catre autoritatile
publice locale de la bugetul de stat% alocare ce trebuie reali&ata pe ba&a unui nu$ar li$itat si clar
de criterii% de"inite prin legislatie nationala si la stabilirea unor standarde de etica priind
eligibilitatea bene"iciarilor de sericii publice si a unor $etodologii de i$ple$entare.
77
Tot atat de i$portant este sa se elabore&e $ecanis$ele de participare a populatiei in
proble$ele de interes ale co$unitatii locale si sa se de&olte procesul de audit la niel local si
national.
Instru$entele si $i'loacele de atingere a obiectielor propuse% de gasire a unor
$odele de per"ectionare a "inantelor publice locale in scopul intaririi autono$iei locale si a
de&oltarii econo$ico-sociale durabile la niel local% atat in plan teoretic% cat si $etodologic -
de"initii% clari"icari conceptuale% re"lectii asupra proble$aticii "inantelor locale in gandirea
econo$ica uniersala% pre&entarea unor indicatori se$ni"icatii si a continutului si $odului de
"unctionare a unor $odele% conduc spre obseratia ca in lu$e nu s-a pre"igurat un $odel unic% ci
e#ista o $ultitudine de $oduri in care sunt concepute responsabilitatile autoritatilor locale in
di"erite tari ale lu$ii% alaturi de o $are diersitate de siste$e "inanciare locale deli$itate de
caracteristicile "i&ice% conditiile econo$ice si% nu in ulti$ul rand% de "ilo&o"iile politice ale
di"eritelor co$unitati nationale.
2 actiune generala in directia de per"ectionare a procesului bugetar in general si% in
special% la nielul colectiitatilor locale ce trebuie auta in edere% este de a trece la un
instru$ent pentru pro$oarea i$bunatatirii $anageriale si progra$ului de e"icienti&are in
sectorul public.
@0
78
In proiectia bugetara de acest tip se a pune accent asupra iesirilor si re&ultatelor% "ara
insa a se renunta la cerinta cea $ai puternica a "inantelor publice% si anu$e legalitatea in
do$eniul cheltuielilor publice. Pentru trans"or$area bugetului intr-un instru$ent $anagerial
trebuie ad$ise unele schi$bari in practica ad$inistratia a "inantelor publice locale% care sa
o"ere posibilitatea si sti$ularea e"ectuarii cheltuielilor autori&ate in ederea reali&arii
obiectielor propuse in conditii de per"or$anta. Ast"el% cresterea gradului de per$isiune a
ordonatorului de credite care e"ectuea&a cheltuieli de a pastra econo$iile reali&ate% indi"erent de
sursa de "inantare a acestora) cresterea puterii de deci&ie a acestora cu respectarea co$binarii
intrarilor si periodici&area cheltuielilor% acordarea unei $ai $ari libertati in realocarea "ondurilor
intre progra$e si actiitati si% nu in ulti$ul rand% trecerea de la o con"or$are stricta% li$itata a
cheltuielilor la indicatori de per"or$anta sunt sti$ulente $anageriale in $asura sa conduca la
reducerea cheltuielilor% pe de o parte% si $arirea e"icientei% pe de alta parte.
Cegat de trans"or$area bugetului local intr-un instru$ent $anagerial% o alta
coordonata a politicii bugetare in ur$atoare perioada o poate constitui proiectia bugetara
$ultianuala% care este esentiala deoarece aceasta procedura a pune in concordanta bugetele
locale cu obiectie din politica "iscala% care necesita $ai $ulte etape si cu procesele bugetare
anuale pentru atingerea obiectielor "or$ulate. Proiectia bugetara $ultianuala a "i puntea de
legatura dintre obiectiele pe ter$en $ediu si bugetele anuale% deenind un instru$ent de
re"or$a si e"icienti&are a sectorului public% de a cunoaste tendintele de cheltuieli iitoare% in
sensul constrangerilor "inanciare legate de obiectiele asu$ate prin progra$ele de de&oltare
locala% la care bugetele anuale locale trebuie apoi adaptate.
Progra$ele $ultianuale or re"lecta esti$arile de enituri si cheltuieli% in procesul
derularii lor% odata cu proiectiile anuale ale bugetelor locale% reali&andu-se $odi"icarile necesare
in ederea indeplinirii prioritatilor propuse si a strategiei pe ter$en $ediu adoptate. .trategia pe
ter$en $ediu a cuprinde pentru "iecare an resursele pentru operatiunile cu caracter continuu%
re&erele de "inantare a prioritatilor% sarcinile datoriei publice locale.
3ecesitatea unor progra$e $ultianuale re&ida din cresterea di$ensiunii sectorului
public local si a in"luentei sale asupra econo$iei locale% precu$ si i$plicatiile pe ter$en lung
ale deci&iilor curente% cu$ ar "i cheltuielile pentru inestitii% care surin adesea dupa $ai $ulti
ani de la preederea lor in buget.
79
In noua co$ple#itate a ietii econo$ice si social-u$ane ce caracteri&ea&a eolutia
societatii in secolul in care a$ intrat% autoguernarea inteligenta a "iintei u$ane si co$unitatilor
in care% aceasta isi i$plineste i$peratiele ietii constituie raspunsul adecat la cri&a
institutional-spirituala ce s-a instalat la niel international-global si national-regional-local in
lu$ea noastra.
Autoguernarea de$ocratica a co$unitatilor nu insea$na descentrali&area
$anage$entului institutional% ci "or$a iabila de e#istenta si "unctionare a acestuia in conditiile
i$puse de societatea actuala.
.trategiile $anageriale ale institutiilor publice nu trebuie doar sa respecte toata
legislatia% dar trebuie sa-si doedeasca iabilitatea pe o piata concurentiala. De regula% pietele
sunt abordate de $ulti participanti puternici care o"era sericii si$ilare ca pret si calitate.
In conclu&ie% se poate aprecia ca institutiile publice trebuie sa-si cree&e politici
$anageriale speci"ice pentru a putea supraietui pe o piata deschisa con"runtata cu proocarile
globali&arii. Ci$itarile de ordin legislati constituie adesea puncte slabe% dar aceste aspecte
negatie sunt co$pensate de po&itii priilegiate pe piata.
@1
80
In ceea ce prieste $anage$entul resurselor "inanciare publice% in ca&ul $unicipiului
Ploiesti% principalele conclu&ii care se desprind% sunt(
1enituri
Presursele "inanciare publice au aut in perioada 2004-200?% pe total% o eolutie
ascendenta% nielul acestora crescand in ter$eni reali de 1%A)
P
eniturile "iscale au inregistrat o crestere pe perioada anali&ata de 1%BA ori in ti$ ce eniturile
ne"iscale au sca&ut cu @@=)
P
cea $ai $are crestere s-a inregistrat in ca&ul subentiilor de la bugetul de stat% care au crescut in
anul 200? co$parati cu 2004 de A ori)
P
cresterea ponderii eniturilor proprii in total enituri% de la B1%2= in anul 2004% la B@%B= in anul
200?% pune in eidenta cresterea autono$iei locale)
P
scaderea ponderii eniturilor curente 5enituri "iscale si enituri ne"iscale1 de la E@%4= in anul
2004 la ?A%4= in anul 200?% proces insotit de cresterea ponderii sunbentiilor de la 2%?= la
11%G=)
P
in anul 200? peste E0= din eniturile curente au "ost de $natura "iscala)
P
$ai $ult de 'u$atate din eniturile "iscale sunt repre&entate de Cote de"alcate din i$po&itul pe
enit si aproape o trei$e din .u$e de"alcate din T8A)
P
eniturile proenite din i$po&ite si ta#e locale au repre&entat $ai putin de 20= din eniturile
"iscale)
P
2heltuieli
Pcheltuielile publice au inregistrat de ase$enea o crestere in ter$eni reali de 1%A ori
in perioada anali&ata)
81
P
cea $ai $are crestere s-a inregistrat in ca&ul cheltuielilor pentru protectia $ediului% nielu
acestora crescand de B%1ori in perioada 2004-200?)
P
tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura% recreere si religie 5de 4
ori1)
P
tendinta de usoara crestere% de tip liniara a celor pentru inata$ant si a celor pentru locuinte%
sericii si de&oltare publica)
P
scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate in perioada anali&ata% cu aproape 40=.
P
nielul $ediu pe locuitor al cheltuielilor publice din $unicipiului Ploiesti co$parati cu nielul
$ediu pe tara a "ost superior in intrega perioada anali&ata 5Q20= in anul 200?1% inregistrand si o
eolutie ascendenta)
P
@2
82
Pin perioada 2004-200?% desi dina$ica eniturilor publice -atat in ter$eni
no$inali cat si reali - a deansat usor dina$ica cheltuielilor publice% se poate
a"ir$a ca bugetul local al $unicipiului Ploiesti este unul echlibrat.
P
83
84
@G
85