1

Cuprins
CAPITOLUL I Turismul-caracterizare generala 3
CAPITOLUL II MARAMURES- REPERE GEOGRAFICE ................................................... 6
1.1 Poziie geografica ........................................................................................................ 6
1.2 Hidrografie ................................................................................................................... 6
1.3 Clima ............................................................................................................................... 6
1.3 Flora ............................................................................................................................. 7
1.4 Fauna ........................................................................................................................... 7
1.5 Relief ........................................................................................................................... 9
CAPITOLUL III OBIECTIVE TURISTICE IN MARAMURES ........................................... 10
3.1 Valea Izei - Barsana, Maramures ................................................................................... 10
3.2 Mocanita din Viseu de Sus ............................................................................................. 10
3.3 Cascada Cailor ................................................................................................................ 11
3.4 Cimitirul Vesel de la Sapanta ......................................................................................... 11
3.5 Padurea Craiasa - Ocna Sugatag .................................................................................... 12
3.6Manastirea Botiza ............................................................................................................ 12
3.7 Rezervatia Pietrosu Rodne ............................................................................................. 13
3.8 Biserica de lemn din Poienile Izei .................................................................................. 13
3.9 Casa memoriala Stan Ioan Patras ................................................................................... 14
CAPITOLUL IV TRADIII SI OBICEIURI IN MARAMURES .......................................... 16
4.1 Obiceiuri de nunt .......................................................................................................... 16
4.2 Obiceiuri de iarn ........................................................................................................... 18
4.3 Obiceiuri de Boboteaz .................................................................................................. 19








2

Argument

Maramureul te ateapt s descoperi tradiiile comunitilor umane armonios ntregite
de spectaculozitatea naturii. Vrfuri montane alb-nzpezite, pduri ntinse, cascade i cursuri
naturale de ap, diversitatea plantelor i animalelor demult disprute n alte zone ale Europei,
oameni avnd port popular viu colorat i trind o via ce pstreaz multe elemente ale
trecutului, aratul cu bivoli, crue trase de boi, cergi vopsite cu extracte de plante, ceramica
ancestral, case de lemn, pori sculptate i biserici patrimoniu UNESCO, dansuri i obiceiuri
strvechi, toate ateapt s le descoperi pentru tine. Petrecerea ctorva zile n lumea aparte a
"rii Maramureului" va fi o experien de neuitat care probabil c te va face dornic s revii
i altdat.
Peste tot, prin muni, pduri, fnee i puni sau pe lng ape, poi descoperi
fascinanta lume vie, ecosisteme compuse din numeroase fiine mrunte sau mari care pot tri
doar mpreuna. tiina a constatat c supravieuirea civilizaiei umane pe termen lung depinde
de capacitatea noastr de a nu distruge echilibrul acestor ecosisteme la nivel global. n multe
privine Maramureul poate fi un exemplu.
De-a lungul cursurilor de ape, se nir satele maramureene care ne atrag prin valorile
culturale autentice. Putem vizita meteri cioplitori sau plrieri, femei care fac zgrdane i alte
podoabe, cergi de ln, esturi de cnep crescut lng cas, ori haine tradiionale
caracteristice fiecrei comuniti, fiecrui anotimp i fiecrei vrste. Avem ocazia s vedem
oameni la munca cmpului, purtnd ie, opinci, strai, cojoc, plrie de paie i alte obiecte de
vestimentaie demult disprute din ceea ce este caracteristic pentru lumea noastr globalizat.
Satele sunt locuite de oameni aparinnd diferitelor naionaliti, romni, ucraineni, maghiari,
germani, evrei, igani si altele. Aceast diversitate de comuniti care se ntreptrund, a dus la
o mare varietate n privina arhitecturii, a portului i tradiiilor pe care le putem vedea n
Maramure.
n sate, gsim pensiuni agroturistice n care putem savura linitea i nelege realitatea
Maramureului, putem s alegem s gustm mncruri tradiionale "eco" i s bem plinc
mpreun cu gazdele ospitaliere. Putem auzi seara tlngile, putem privi vacile cum coboar
de la pune i se ndreapt pe uliele satului spre case. De-a lungul Vaserului, trenul forestier
este o alt atracie turistic, dnd ocazia ntlnirii cu trecutul i prezentul exploatrilor de lemn
din Munii Maramureului.
3

CAPITOLUL I
TURISMUL IN ROMNIA- ASPECTE GENERALE

Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale
bogate. Traversat de apele Dunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i
mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt
european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,
unde oamenii de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiile. n Romnia este o
abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor. n ultimii ani,
Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult de 60% dintre
turitii strini provin din rile membre UE), rivaliznd i fiind la concuren cu ri precum
Bulgaria. Grecia , Italia sau Spania . Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun,
Olimp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice
pe timp de var. n timpul iernii, staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov
sunt destinaiile preferate ale turitilor strini. Pentru atmosfera lor medieval i pentru
castelele aflate acolo, numeroase orae transilvnene precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-
Napoca sau Trgu Mure au devenit nite importante puncte de atracie pentru turiti. De
curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra promovrii folclorului i
tradiiilor. Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate din
nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Spna.
[
Alte
atracii turistice importante din Romnia sunt cele naturale precum Delta Dunrii, Porile de
Fier, Petera Scrioara i nc alte cteva peteri din Munii Apuseni.
Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale
bogate, avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. n 2006, turismul intern
i internaional a asigurat 4,8% din PIB i aproximativ jumtate de milion de locuri de munc
(5,8% din totalul locurilor de munc). Dup comer, turismul este cea de-a doua ramur
important din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale Romniei, turismul este
unul dinamic i n curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare
potenial de extindere. Dup estimrile World Travel and Tourism Counci Romnia ocup
locul 4 n topul rilor care cunosc o dezvoltare rapid a turismului, cu o cretere anual a
potenialului turistic de 8% din 2007 pn n 2016. Numrul turitilor a crescut de la 4,8
milioane n 2002, la 6,6 milioane n 2004. De asemenea, n 2005, turismul romnesc a atras
investiii de 400 milioane de euro. n anul 2010, litoralul romnesc a atras aproximativ 1,8
4

milioane de turiti, cu 15% mai puini dect n 2009 Sunt numeroase agenii de turism din
Romnia i din alte ri care aduc turiti strini. Deasemenea turiti romni i strini i pot
face rezervri la hoteluri, moteluri, pensiuni i alte spaii de cazare din ar i din alte ri
direct pe siteurile specializate. n anul 2009, Romnia a avut 1,27 milioane turiti strini iar n
2010 - 1,34 milioane
[
. n anul 2004, numrul de turiti strini a fost de 3,6 milioane.
Potenialul turistic constituie o component esenial a ofertei turistice i o condiie
indispensabil a dezvoltrii turismului. Prin dimensiunile i diversitatea elementelor sale, prin
valoarea i originalitatea acestora, el reprezint motivaia principal a circulaiei turistice.
Evaluarea corect a componentelor sale, analiza posibilitilor de valorificare eficient a
acestora presupune elaborarea unui sistem naional i categorial adecvat care s permit
conturarea unei strategii coerente a dezvoltrii activitii turistice. Atracia turistic este
motivul fundamental i imboldul iniial al deplasrii ctre o anumit destinaie turistic. O
zon sau un teritoriu prezint interes n msura n care dispune de elemente de atracie a cror
amenajare poate determina o activitate de turism. Din aceast perspectiv, potenialul turistic
al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie
ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri pentru vizitarea i primirea cltorilor.
Scopul lucrrii este de a prezenta potenialul turistic al Romniei respectnd urmtoarele
criterii: - identificarea componentelor patrimoniului natural; - identificarea componentelor
patrimoniului antropic; - descrierea formelor de turism; - prezentarea itinerarilor specifice
Maramureului istoric.
Componentele patrimoniului natural
a) Relieful este cel mai variat i important element de potenial turistic att prin
valoarea peisagistic ct i prin posibilitile largi de practicare a turismului pe
care le ofer. Principalele atracii ale reliefului sunt generate de: - treptele i
formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); - stncile cu form bizar; -
fenomenele geologice. Relieful se constituie att ca atracie turistic de sine
stttoare, stimulnd practicarea drumeiei, alpinismului, odihnei i recreerii,
speoturismului ct i n suport pentru alte elemente de potenial (hidrografic, flor,
faun).
b) Clima contribuie la crearea ambianei favorabile cltoriei prin: - regimul
precipitailor; - temperatura i umiditatea aerului; - nebulozitatea atmosferei; -
brizele montane i marine; Clima constituie o condiie de baz pentru practicarea
5

unor forme de turism: sporturile de iarn prin prezena, consistena i meninerea
stratului de zpad; cura heliomarin; climatoterapia.
c) Hidrografia contribuie la sporirea atractivitii unei zone turistice prin prezena
urmtoarelor elemente de potenial turistic: - ruri, fluvii, lacuri naturale i
antropice; mri, delte i estuare; ape minerale i termominerale i favorizeaz
practicarea turismului de sfrit de sptmn, de pescuit, de cur heliomarin, de
practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.
d) Vegetaia reprezentat prin pduri, pajite, arborete prezint: - o atracie turistic
n sine: parcuri naturale ca destinaii de vacant, parcuri dendrologice, rezervaii
tiinifice; - un element care sporete atractivitatea celorlalte componente ale
potenialului turistic. Ea prezint un interes deosebit pentru turismul de odihn,
recreere, agrement.
e) Fauna - prezint din punct de vedere turistic o importan: - cinegetic i piscicol
- datorit bogiei i variaii speciilor; - estetic contribuind astfel la creterea
atractivitii zonelor vizitate; - tiinific datorit existenei unor specii rare sau
pe cale de dispariie protejate n rezervaii i parcuri zoologice i constituie o
motivaie pentru practicarea turismului de vntoare i pescuit sportiv, tiinific, de
cunoatere
f) Rezervaiile naturale prezint importan: - sub aspect estetic ca element de
atractivitate; - cognitiv tiinific ca baz a turismului profesional i de cunoatere.
Caracterizarea general a Maramureului istoric

Situat n partea de Nord a Carpailor Orientali, care sunt marcai de masivul Rodna,
Carpaii Vulcani de Nord i respectiv munii Maramureului. Limita de nord a zonei se
suprapune pe grania cu Ucraina, grania marcat cu rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn
la vrsarea Vieului n Tisa. Grania se continu pe cumpna apelor din Munii
Maramureului pn dincolo de Izvorul Celu. Spre vest Maramureul se nvecineaz cu
Bucovina, la sud cu judeul Bistria Nsud pe Bistria Aurie, urc n Pasul Prislop i n
continuare pe cumpna apelor, peste Rodna urmeaz lanul munilor ibleului, Lpuului,
Gutiului, Igniului i Oaului. La sud vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare.


6

CAPITOLUL II MARAMURES- REPERE GEOGRAFICE

1.1 Poziie geografica

ara Maramureului este una dintre cele mai ntinse depresiuni ale lanului Carpatic,
acoperind o suprafa de circa 10000 km, n nord Carpaii Orientali, ntre munii Oa,
Guti, ible, Rodnei, Maramureului i Carpaii Pduroi. Este situat n partea de nord-
est a munilor Carpai i este mprit n dou zone de o ramificaie muntoas n bazinul
superior al rului Tisa, numit culmea Pop-Ivanu (Vrful Pop-Ivan, 1937 m): partea
sudic aparine Romniei, iar cea nordic Ucrainei. Maramuresul se bucura de un peisaj
unic. Munti inalti, dealuri inverzite, rauri mai largi sau mai inguste, lacuri, paduri, pasuni,
toate alcatuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale Romaniei. Situat in nordul tarii,
Judetul Maramures se intinde pe o suprafata de 6304 km patrati invecinandu-se cu
Ucraina si cu judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare.
Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos din
Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a
nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la
Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar
muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.
1.2 Hidrografie

n partea de sud, principalele ruri care alimenteaz Tisa sunt: Vieu,
Ronioara, Iza, rul Cosu Mara i Valea Spnei. Dinspre nord, dup unirea Tisei
Albe cu Tisa Neagr, Tisa primete rurile Cosu (Kosivska), Spurcea (Rul
opurka|opurka), Apia, Taras (Teresva), Talabrjaba (Talaborul, Tereblia), Valea
Neagului (Rika) i Brjaba (Borzava).
Datorita reliefului muntos-deluros, Maramuresul beneficieaza de un bazin
hidrografic bine dezvoltat, cu numeroase rauri, cele mai importante fiind Somes, Tisa,
Lapus, Iza, Mara si Viseu.

1.3 Clima

7

Climatul localitii este dat de fundalul general topo-climatic de adpost dar relativ rece i
umed al Depresiunii Maramure. Valorile medii anuale variaz ncadrndu-se n jur de
8,50 C i 90 C, mediile lunilor de iarn fiind ntre 2 C 2,5 C (ianuarie i februarie),
iar n timpul verii mediile lunare fiind n jurul a 18 C.
Stratul de zpad n zonele mai nalte poate depi 1 m destul de frecvent. Numarul zilelor
cu nghe nsumeaz n medie 135 zile ( 43% din an). Precipitaiile medii anuale sunt n
jur de 850 mm. Vnturile se formeaz sub influena circulaiei generale din NV i N
precum i a rolului culoarului Iza n orientarea maselor de aer. Nu ntlnim vnturi
puternice dect n cazuri foarte rare.
1.3 Flora

Conditiile fito-istorice ale Parcului Natural Muntilor Maramuresului, sunt determinate
de pozitia geografica, structura geologica, clima temperata, complexitatea geomorfologica
zonala, expozitiile diferite, marea amplitudine a inclinatiei versantilor, de evolutia
diferitelor tipuri de sol a favorizat dezvoltarea unei flore bogate si diversificate, precum si
instalarea unui covor vegetal variat.
Primele investigatii botanice au fost efectuate in secolul al XIX, perioada in care s-au
inceput primele intinerare botanice in acesti munti, facandu-se si primul conspect al florei
Maramuresului cuprinzand 967 plante. Cercetarile botanice intreprinse pana in prezent
evidentiaza incadrarea acestui teritoriu in complexul general al florei Carpatilor, avand o
flora caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata.
In urma centralizarii informatiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia ca flora
investigata in PNMM prezinta 1521 taxoni. Stiind ca flora Romaniei cuprinde un numar
de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane (Ciocarlan, 2000),
cormofitele identificate in Parcul Natural Muntii Maramuresului reprezinta aproximativ
un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la nivel national, rezultind astfel
importanta conservarii speciilor din Parcl Natural Muntii Maramuresului, ca esantion
reprezentativ pentru regiunea biogeografica alpina.
1.4 Fauna

Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o
biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta
este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa.
8

Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile
caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968).
Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele : s-au identificat
136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor
invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati 65 de
taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor din zona.
Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar
datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile
pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen
(Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete
(partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de
pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal pentru
depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma
nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat
(Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.
Dintre amfibieni 8 specii sunt identitlcate cu siguranta: salamandra (Salamandra
salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica (Triturus
montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de balta
(Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis),
broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria).
Reptilele sunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp
(Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis), sarpele lui
Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera berus), dintre
care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima).).
Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice
pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao
urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a
fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte.
in fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos),
muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si speciile specifice
paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus
ater).
9

1.5 Relief

Zona Maramureului este cea mai nordic regiune din Romnia, la sud de
grania ucrainean. inutul administrativ modern este alctuit din trei ri i dou
zone: ara Maramureului, ara Lpuului, ara Chioarului, Zona Codrului i
Zona Baia Mare Baia Sprie. n afara acestor cinci, ara Maramureului este cea mai
mare, acoperind aproape jumtate din suprafaa total a inutului administrativ. La
nord se afl Ucraina, dup grania natural format de rul Tisa. La est se afl judeul
Suceava, la sud sud-vest judeul Bistria-Nsud, iar la sud Cluj.
Multe poteci strabat muntii dar majoritatea sunt nemarcate si sunt folosite doar
de localnici, in special de ciobanii cu oile lor.
n 2003, erau 509,534 de locuitori, dintre care 52.5% triau n mediul urban i 46.5%
n zone rurale. Capitala inutului este Baia Mare, avnd 137,318 de locuitori, iar alte
municipii sunt: Sighetu Marmaiei, Trgu Lpu i Cavnic, iar alte orae sunt Seini,
Baia Sprie, Bora i Vieul de Sus.
Pasul Prislop leaga Maramuresul de Bucovina si de Moldova.
Iernile sunt foarte lungi i, cum Maramureul este nconjurat de muni, este destul de
greu de ajuns acolo n timpul sezonului rece: drumurile care merg prin trectori sunt
nchise n majoritatea timpului ntre noiembrie i aprilie. n Maramure plou mult,
mai ales pe valea rului Iza, datorit vntului de sud-vest, aflat ntre vrfurile nalte.
n vi precipitaiile anuare sunt de aproximativ 790-820 mm, iar n muni aproape
1000-1390 mm.
Relieful judetului este preponderent muntos (43%), Maramuresul fiind
traversat de 3 lanturi muntoase: Ignis-Gutai-Tibles, Muntii Maramuresului si Muntii
Rodnei. Dealurile si colinele ocupa 30% din suprafata iar depresiunile, campiile si
luncile 27% din judet. Altitudinea minima este in lunca Somesului, 120 m, langa Seini
iar cea maxima 2303, pe varful Pietrosul Rodnei.







10

CAPITOLUL III OBIECTIVE TURISTICE IN MARAMURES

3.1 Valea Izei - Barsana, Maramures

In inima Maramuresului, pe Valea Izei, te asteapta un tinut de poveste, locuit de
oameni ce sfideaza timpul neostenind niciodata.Valea Izei este una dintre axele principale
folosite de turistii dornici sa viziteze Maramureul istoric. Rul Iza izvoreste pe versantul
nord-vestic al Munilor Rodnei, la aproximativ 1200 m altitudine si are un bazin de peste
1300 kmp. In drumul sau spre Tisa strabate Depresiunea Maramureului pe directie sud-est -
nord-vest avand si un sector de defileu (Surduc). Pe Valea Izei pe langa peisajele pitoresti
puteti admira salba de localitati de pe firul vaii, fiecare cu un specific maramureean autentic,
cu porti sculptate, biserici de lemn si nelipsitul port popular. De asemenea pe Valea Izei sunt
si cateva manastiri, intre acestea se remarca Mnstirea Brsana.
3.2 Mocanita din Viseu de Sus

Numit adesea Mocnia de pe Valea Vaserului, Calea Ferat Forestier din Vieu
de Sus se afl chiar n nordul Romniei, la grania cu Ucraina i reprezint o bogie att din
punct de vedere tehnic, ct i cultural. Pe o rut de aproape 60 kilometri distan circul pe
lng locomotive Diesel - pn astzi locomotive cu abur nfocate cu lemn, lucru prin care
CFF Vieu de Sus (prescurtare de la Calea Ferat Forestier) devine cunoscut n ntreaga
lume ca fiind ultima cale ferat forestier adevrat, care funcioneaz cu abur. Linia care a
fost construit dupa ecartamentul austro-ungar de 760mm, duce ntr-o vale de o slbticie
fermectoare, de-a lungul rului Vaser, peste poduri i prin tunele. Calea ferat traseaz o
zon mpdurit enorm, unde nu exist drumuri sau sate, ci este locuit doar de uri i lupi.
n 1932 s-a nceput construcia la Calea Ferat Forestier,
Cile ferate forestiere s-au rspndit n acea vreme n toat Europa, n special n zona
carpatic. Principiul lor de funcionare era simplu: urmnd cursul rului, a fost necesar o raz
ngust a curbelor (de aceea calea ferat are ecartament ngust); era n aa fel organizat nct
trucurile goale pentru lemn erau trase de locomotivele mici n sus, pe cnd trenurile cu mare
ncrctur coborau la vale, nspre gater, doar din cnd n cnd ajutate de locomotive i
nfrnate.
Din anul 2000 calea ferat forestier este sprijinit i din strinatate prin asociatia
Hilfe fr die Wassertalbahn Cu ajutorul elveienilor s-au repus n funciune locomotive care
fuseser retrase din funciune, s-au procurat noi vagoane de persoane i s-au resturat depoul i
cladirea istoric a grii. Din anul 2005 circul pentru vizitatori vagoane de persoane conform
11

unui program i tractate de locomotive cu abur, iar din 2007 Valea Vaserului face parte din
Parcul Natural Munii Maramureului fiind sub protecie european.
3.3 Cascada Cailor

Cascada Cailor este situat n apropiere de staiunea turistic Bora, n partea de NE a
Munilor Rodnei. Apa adunat ntr-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit
Podul Cailor, n mai multe trepte, rezultnd cea mai mare cascad din Romnia. Se afl la
altitudinea de 1300 m iar cderea de ap este de 90 metri.
Accesul spre cascada este facil, fie pe jos de la Bora pe o poteca, fie cu telescaunul din
statiunea Bora. De la capatul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor in
circa 15 minute.
3.4 Cimitirul Vesel de la Sapanta

Faima localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau Cimitir Vesel care a devenit o
importanta atractie turistica. Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore si
de la poeziile satirice si epitafele care sint inscriptate pe cruci Legenda spune ca atitudinea
vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru
ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o
sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe.
Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ion
Ptra, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Ptra a scos la iveala aceasta
monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din
lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata
de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.
n 1934 Patras a inceput sa scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea cuprindeau un
scurt poem scris la persoana intai, intesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii respective,
nelipsind insa...erorile de scriere. Se remarca de asemenea caracterul filozofic al creatiei sale
unde se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul
principal sugerat fiind evadarea din neant prin arta. Intreaga viata a satului este in stransa
legatura cu acest cimitir. Intreaga populatie a Sapantei, de la pastori, fermieri si padurari la
doctori si muzicieni a pastrat de-a lungul timpului vii traditiile si obiceiurile sacre ale
comunitatii avand o contributie majora la dezvoltarea culturii si a constiintei nationale, a
memoriei colective, creandu-se astfel o atmosfera vesela si nu in ultimul rand o noua
12

conceptie asupra existentei pe fondul melodios al imnului vietii.
Povestea cimitirului a inceput in momentul in care o femeie sarmana l-a rugat pe Stan
Patras sa faca o cruce pentru sotul ei, care se stinsese. Mesterul a luat o scandura lunga si
groasa, a cioplit-o in forma de troita si pentru a mai alina amaraciunea vaduvei, a cioplit pe
lemn chipul decedatului si a adaugat si o mica poveste despre el. Textul era scris la persoana
intai, ca si cum disparutul si-ar fi povestit viata.
Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscriptat manual dupa ce a
fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata
celui decedat. Scenele sint simple si am putea spune chiar naive in stil dar aduc din trecut
viata locuitorilor satului, prezentind un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei
torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul,
pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii.
Dupa ce crucea este sculptata ea este pictata de obicei cu un fundal albastru asa
numitul Albastru de Spna. Scenele sint pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb
si verde.
Cronica scrisa, uneori foarte hazlie, a facut ca cimitirul, loc trist, sa devina "vesel",
fiind unicat in lume: "Cimitirul Vesel" de la Sapanta.
3.5 Padurea Craiasa - Ocna Sugatag

Rezervaia PDUREA CRIASA s-a constituit ca arie protejat in anul 2000. Aceasta
este situata in comuna Ocna Sugatag, avand suprafata de 44,00 hectare .
Padurea este amplasata in partea de nord a localitatii Ocna Sugatag la 1 km (DJ 109 F)
din centrul localitatii pe partea stanga. Ea se dezvolta pe versantul vestic al unui deal terasat,
substratul fiind reprezentat de roci sedimentare badeniene (marne, gresii, tufuri). Vegetatia
caracteristica acestei padurii este reprezentata prin arborete de gorun si larice - o specie de
conifer cu frunze cazatoare. Alaturi de acesta se mai regaseste si stejarul (Quercus robur).
Aceste paduri au fost plantate de catre administratia minelor in secolele trecute.
Scopul principal al ariei naturale "Padurea Craiasa" este cel de conservare a diversitatii
biologice. De asemenea, se urmareste excluderea si prevenirea activitatiilor de exploatare sau
utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum si asigurarea
conditiilor pentru activitati educative, recreative si de cercetare stiintifica.
3.6Manastirea Botiza

13

Mnstire de maici, mnstirea Botiza (schitul Bals Botiza) cu hramul Schimbarea la
Fa este o sfanta ctitorie in comuna Botiza care gazduieste o icoana facatoare de minuni.
Constructia manastirii a inceput in 1991, lucrarile fiind coordonate de mesterul din Botiza,
Vasile Petrehus, la dorinta credinciosilor si a parintelui.
Manastirea este construita din lemn masiv de brad, cu pridvorul impodobit cu arcade
maramuresene, sculptat in stil maramuresean. Initial a fost acoperita cu tabla, iar din 2001,
dupa ce a venit aici maica Rafaela, a primit binecuvantarea Prea Sfintitului Justin sa fie
inlocuita tabla, pentru a respecta traditia maramureseana, acoperind-o cu sindrila.
Pictura este lucrata in fresca, in stil neobizantin de catre pictorul Ion Botis din Viseu
de Sus impreuna cu familia. In biserca sunt pictate scene biblice. Sculptura din biserica a fost
executata de catre un grup de sculptori de la Humulesti.
Biserica din complexul monahal a fost sfintita in 2007 de catre Prea Sfintitul Justin. De atunci
s-a continuat extinderea complexului. Maica Rafaela spunand ca, in prezent, se lucreaza la
constructia unei case cu paraclis.
3.7 Rezervatia Pietrosu Rodne

Rezervaia natural Pietrosu Mare se afl n imediata vecintate a oraului Bora;
este cea mai mare rezervaie natural complex (geomorfologic, floristic i faunistic) din
nordul rii. Din 1979 ea a fost inclus in reeaua mondial de rezervaii ale biosferei.
In perimetrul de protecie a fost inclus golul de munte cu vegetaie alpin i subalpin, precum
i bradul de pdure din regiune. Culmea principal ntre vrful Pietrosu Mare (2303 m) i
vrful Piatra Alb (2061 m) adpostete pe versantul nordic trei cldri glaciare, care prin
peisajul lor slbatic, sunt unice n Carpaii Orientali.
Versantul sudic al vrfului Pietrosu Mare adapostete Cldarea Buhescu Rebra, in
care sunt cantonate Turile Buhescului. In rezervaie se gsete o vegetaie divers, de la cea
de deal pn la cea alpin, incluznd un numr de specii rare, endemisme rodneene. De
asemenea, aici pot fi intlnite numeroase specii de mamifere si psri periclitate de dispariie.
3.8 Biserica de lemn din Poienile Izei

Biserica a fost construit din grinzi de brad. Altarul ptrat este mai strmt dect planul
dreptunghic al corpului principal al bisericii, aa cum este tipic pentru bisericile mai vechi. S-
a dedus din detalii arhitecturale c biserica original era mult mai scund i c a fost nlat
mai mult n secolul al XVIII-lea. Edificiul este unul dintre cele opt biserici incluse n Lista
14

Internaional a Motenirilor a UNESCO.

Biserica are un acoperi cu dou rnduri de streini, dei altarul are acoperiul propriu,
un pic mai cobort, ca de obicei. Portalul, care a fost adugat ulterior, are acoperiul ieit n
afar. O turl cu acopermntul conic ncoroneaz edificiul. Gheorghe din Dragomireti a
pictat biserica ntr-un stil post-bizantin n 1794. Picturile sunt foarte bine conservate i includ
scene mari n chenare simple. Culorile sunt mai importante pentru unitatea picturilor dect
compoziia propriu-zis a scenelor. Inscripiile pictate sunt pline de informaii din perioada
cnd domniei mpratului habsburg Francisc. Intrarea n biseric se face printr-o u dubl
pictat frumos, a crei parte superioar nfieaz figurile Sfinilor Petru i Pavel, iar partea
de mai jos via de vie agtoare. De asemenea, tocul foarte larg al uii este decorat cu
plante agtoare i cu un nger pe fiecare parte.
Principala tem din pronaos este Judecata de Apoi, una din cele mai complexe fresce
din Maramure. Diferite grupuri sunt nfiate pentru a nfrunta Judecata, de obicei muli
strini printre cei condamnai, precum turcii, ttarii, arabii i iganii, sau oameni imorali,
precum mincinoii, escrocii i invidioii. Scena acoper nu doar peretele vestic, ci i cei
nordic i sudic. La un moment dat, s-au fcut deschideri n peretele dintre pronaos i naos
pentru a permite tuturor s asiste la slujbe. Naosul este foarte nalt. Bolta a fost ngustat prin
folosirea grinzilor pe fiecare parte. Pe ea se afl reprezentarea Sfintei Treimi. Pe perei se afl
scene din Noul Testament, nfind Viaa i Patimile lui Iisus. De asemenea, sunt numeroase
scene din Vechiul Testament. Una din scene, unic n zon, l arat pe Iisus n chip de pelican
care i hrnete puii cu sngele inimii Sale.
3.9 Casa memoriala Stan Ioan Patras

Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras este o cladire situata la aproximativ 200 m de
Cimitirul Vesel din Sapanta, pe o straduta laterala.
Este formata dintr-o casa cu doua camere si curte in care este atelierul de sculptura si pictuae
al mesterului dar si cruci realizate de acesta.
In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de
artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tabouri pe lemn realizate de Ioan Stan Patras)
precum si poze ale familiei acestuia.
Urmasul sau, Dumitru Pop, a ales sa locuiasca in casa maestrului sau, el fiind cel care o
intretine atat ca atelier cat si ca muzeu.
15

Stan Ioan Patras s-a nascut in anul 1908, in comuna Sapanta din judetul Maramures,
intr-o familie obisnuita cu prelucrarea artistica a lemnului. Patras a fost atras inca din tinerete
de sculptura in lemn, de pictura si de poezie, faurite dupa canoanele creatiei populare. A
inceput sa sculpteze cruci din stejar de la varsta de 14 ani.
In anul 1935, Stan Ioan Patras, pe atunci un anonim sculptor in lemn, a inceput sa
aseze pe cruci si niste inscrisuri sub forma unor scurte poeme scrise la persoana intai: epitafuri
ironice, naive, de multe ori cu greseli gramaticale si foarte apropiate de graiul arhaic. La
inceput, sculpta in jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar.
In anul 1936, el si-a perfectionat stilul; crucile au devenit mai inguste si au aparut
figurile sculptate in relief, in culori vii, obtinute din pigmenti naturali.
Stan Ioan Patras a fost un mester popular complex, realizand o serie de obiecte lucrate artistic:
cuiere, coltare, scaune, dulapuri, blidare, lingurare si lucrari monumentale, cum ar fi troite si
porti. El si-a impodobit si propria casa cu sculpturi in lemn, viu colorate. A incetat din viata in
anul 1977.













16

CAPITOLUL IV TRADIII SI OBICEIURI IN MARAMURES

4.1 Obiceiuri de nunt

Nunta este cel mai important moment din viaa omului, devenind o manifestare a
satului ntreg, care intereseaza deosebite categorii sociale de oameni, categorii de neam, de
stare materiala, de sex i se realizeaz printr-o seam de deprinderi sociale, de tradiii.
Cstoria, prin ntregul proces al ceremonialului tradiional, reprezint o schimbare a
statutului relaiilor sociale ale individului, trecerea de la un sistem de relaii de familie i de
grup, cu implicaii n comportamentul protagonitilor, care suport, ei nii, schimbri
fundamentale. Este o etap existential ncrcat cu multe semnificaii, suita de obiceiuri
fiind menit s asigure trecerea celor doi tineri de la starea de fat i flcu la categoria
oamenilor maturi, a celor nsurai.
Nunta este o adevarat sarbatoare, ea implic ntreaga comunitate, aproape tot satul ia
parte la acest eveniment, pentru c este important att pentru miri , ct i pentru obtea
sateasc. Cstoria nseamn trecerea de la societatea copilriei sau adolescenei la societatea
adult, de la un anumit clan la altul, de la o familie la alta; adesea de la un sat la altul.Aceast
trecere a tinerilor de la o stare la alta este marcat de anumite niveluri, care sunt numite de
unii specialiti rituri de trecere. Ceremonialul nunii poate fi i el schiat dupa aceste rituri.
Astfel vom avea:
1. riturile pre-liminare, care cuprind logodna si peitul;
2. riturile liminare, care cuprind nunta propriu-zisa;
3. riturile post-liminare, care fac ncadrarea noii familii n viaa satului, reprezint
nceputul unui nou drum pentru cei cstorii.
Aa cum tim, exist trei momente eseniale cu privire la nunta peitul, logodna i
cstoria -, dar mai sunt o serie de lucruri premergtoare, semnificative din punct de vedere
etnologic: portul tinerilor, ntalnirile acestora, anumite practici pe care fetele sau feciorii le fac
pentru a se cstori. Portul este foarte important n tradiia popular, cci marcheaz trecerea
de la o vrst la alta, trecerea de la copilrie la adolescen, n cazul nostru, sau de la
adolescen la maturitate, dup cum vom vedea n momentul n care cununa miresei va fi
nlocuit cu o nfram, iar clopul nstruat al mirelui cu unul vechi i gurit.
17

Aadar, fetele(cocoanele)i bieii(coconii) mai mici sunt mbrcati foarte simplu. Dar
fetele de mritat se mbraccu zadii de ln, cu vrste negre si roii, ori cu sumne roii,
verzi sau albastre de pr(camir) sau de travil(mtase). Se ncal cu optinci de oarg,
cu obdele de pnur, iar pe cap poart pnzturi de pr roii i verzi, nflorate, legate
napoi(la ceaf) sau umbl descoperite, n capul gol, cu o floare la ureche.
Feciorii se ncalt tot cu optinci de oarg i obdiele de pnur, se mbrac iarna cu
cioarici de ln alb i cu lecric postzit(tivit cu catifea neagr), pe cap cu cujm
neagr. Vara poart, peste cmea de pnz, teptari(cojoc) nflorit, cusut cu
carmjie(piele prelucrat, folosit pentru impodobit), cu gatii de pnz, cusute jos n
roituri(broderie), cu puin trecnd peste genunchi, iar pe cap poart clop de paie cu
cipc(panglic) colorat.
Aceast mbrcminte, descris mai sus, pute fi purtat numai de fetele de mritat i
de feciorii de nsurat. Binenles c exist o vrst la care tinerii erau considerai ca fiind
pregtii pentru cstorie. Simion Florea Marian consider vrsta potrivit cstoriei: pentru
fete 15-20 de ani, iar pentru baiei 18-30 de ani. n satul Budeti fetele de mritat aveau ntre
15-20 de ani, iar feciorii de nsurat ntre 17-25 de ani. Fetele trecute de aceast vrst erau
considerate fete btrne i, dei stenii le comptimeau, acestora li se strigau versuri pline de
ironie. Dei feciorii erau considerai feciori de toamn abia dupa 30-35 de ani, nici ei nu
scpau de acelai tratament care li se aplica fetelor btrne.
Un alt moment important care trebuie amintit este reprezentat de ocaziile de
cunoatere ale tinerilor. De fapt, n comunitile tradiionale romneti, care nu erau prea
mari, precum este i Budetiul, toata lumea se cunotea. De mici se puteau ntlni cu vitele, la
biseric, duminic de duminic i srbtoare de srbtoare, apoi la coal. Cnd deveneau
feciori de nsurat i fete de mritat, se ntlneau la jocul duminical, la vergel, la srbi, n
eztori i clci, la srbtorile de iarn etc.
Din moi-strmoi se ine obiceiul ca n fiecare duminic sau srbtoare, n
clegi(perioad n care nu este post), s se fac joc. Jocul se inea n centrul satului, ntr-un
opru amenajat special, iar mai nou n cminul cultural. Doi, trei feciori aduceau muzicani
cetera, doba si zongora i se juca toata dup-masa. La joc particip feciori si fete, iar
cei nsurai, dar mai ales nevestele, stau pe margine i se uit. Fata care merge pentru prima
dat la joc, stpe margine i ateapt ca un fecior s-o bage-n joc. Tot cu aceast ocazie,
fetele btrne sunt luate n rs de feciorii sau de fetele tinere.
18

4.2 Obiceiuri de iarn

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a
culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate
de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al
obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea,
vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul
popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu
originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea
populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice
diferitelor zone ale tarii.
Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are
porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an. In unele zone ale tarii, porcul
se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se
mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la
uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si
de alte boli. In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa,
deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din
colac si-si uda gura cu apa. In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa,
ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului. In Ajunul
Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube. Acolo unde este
datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra
de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul
casei, acestei mancari i se spune "pomana porcului". In unele sate maramuresene se zice ca-i
blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri
tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate. Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona
Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare
sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu
fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi
de brad, banita, busuioc, brebenoc. Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi
pentru vite. Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele
vorbesc. La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au
19

fost pusi bani de argint si vei fi banos. Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa
mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele. Daca visezi grau
verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate. In Ajunul
Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat. In Ajunul
Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu
muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade. In
Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la
pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de
bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri
din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din
ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba.
4.3 Obiceiuri de Boboteaz

Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata
acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele,
iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o
aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri
mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau
toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe
drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni,
avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din
fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga
pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele
care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in
Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un
brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume
sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.
Boboteaza
In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul
20

Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa
reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la
implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru
prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului.
Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in
"Constitutiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun
si de Pasti.
In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne...
Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea
Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat
Sarbatorita inca de la inceput in ziua de 6 ianuarie, multa vreme impreuna cu Craciunul (lucru
ramas pana astazi in practica Bisericii otodoxe ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici
necalcedoniene), Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea
Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat. Evenimentul Botezului este descris de catre toti
evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan
Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si
tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele
din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor
trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara
asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau. Boboteaza
(6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun,
preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii
tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de
copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand
Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe
langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la
Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din
casa in casa. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o
procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul
Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile
necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind
lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a marca locul
slujbei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o
21

scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de
aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.
Concluzie.
Maramureul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii . Un om se poate
considera mplinit dac a sdit un pom , a ntemeiat o familie i a vizitat cel puin o dat
Maramureul. Situat acolo unde se aga harta-n cui acest jude , triete din propriile tradiii
i frumusei arhitecturale i geografice .
Zona Maramureului Cazare in Maramures are o att de bogat ofert turistic, nct
singurul lucru care nu este disponibil n limitele acesteia e marea.
Dac suntei un iubitor al naturii, cu siguran vei iubi peisajele montane i ale vilor,
care v las fr respiraie. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiti line, pline de
iarb n timpul verii i de zpad n timpul iernii, muni acoperii de pduri venic nverzite,
toate se oglindesc n ape limpezi, de cristal, ntinse pe toat regiunea.
Indiferent de anotimpul n care le vei vizita, aceste locuri au magia lor i farmecul lor
special i v vei gsi astfel n mijlocul naturii pure i a mprejmuirilor de vis.
Natura generoas ofer posibiliti extraordinare pentru pace i recreere. Celor crora le place
s exploreze, un ir lung de excursii poate fi fcut att pe vile apelor, ct i prin muni.
Excursionitii se vor bucura s afle c Maramureul are o reea complex de marcaje
forestiere i de crri marcate, care ofer priveliti minunate ale satelor i ale peisajelor
incredibile: lacuri mici, cascade, peteri, rezervaii naturale, faun rar.
ns Maramureul nu ofer numai o lecie de geografie; cultura i istoria sunt dou
dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Exist n aceast zon numeroase
locuri istorice, muzee i care memoriale. Faima regiunii se datoreaz mai ales monumentelor
arhitecturale tradiionale, peste 200, perfect pstrate pn n prezent. Toate acestea sunt pentru
locuitori parte din viaa de zi cu zi: case tradiionale ncnttoare, pori minunate din lemn,
cunoscute peste tot n lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parc ating cerul.
Construite cu secole nainte i decorate n interior cu fresce extraordinare, bisericile
din lemn din aceast regiune nu reprezint un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public,
iar slujbele se fac regulat.
22

Unicitatea i marea lor valoare a acestor biserici au fost recunoscute de ctre una
dintre cele mai importante autoriti ale lumii, UNESCO, ce a inclus opt dintre ele n Lista
Internaional a Motenirilor.
Copii imbracati in port national, intr-un peisaj tipic maramuresean Traditii
Maramures.
De asemenea, Maramureul este trmul lucrurilor simple. Vei fi uimii s descoperii
bogatele tradiii populare i obiceiurile care au supravieuit de-a lungul secolelor, nefiind
alterate de ctre influenele timpurilor moderne. Viaa rural tradiional, folclorul i
obiceiurile nc se pstreaz aici, deoarece moroenii (aa cum sunt denumii locuitorii) au
tiut cum s i pstreze tradiiile intacte, astfel nct multe din evenimentele din folclor sunt
nc parte a vieii de zi cu zi.
Vei observa cum activitile de la ferm pot fi fcute fr a folosi instrumentele automate,
necunoscute pentru oamenii de aici, care nc mai folosesc unelte manuale i instalaiile
tehnice tradiionale
Festivaluri si obiceiuri in Maramures
Vei vedea peste tot oameni purtnd costume confecionate manual; vei lua parte la
festivalurile folclorice pline de via; vei asculta muzica tradiional la ceter (scripc) i la
zongor (chitar) i vei dansa hora sau alte dansuri. Vei admira tergarul (prosopul),
procuele (covoare), cergile (cuverturi) i blidele (vase ceramice). Vei face cunotin
cu oameni ospitalieri i cu inima mare, care v vor invita s bei cu ei un pahar de horinc de
prune (rachiu de prune). Vei bea lapte direct de la surs, vei mnca ou proaspete, culese
direct din cuibar, i legume proaspete, luate direct din grdin
Statiunea Borsa n Muntii Rodnei
Entuziatii sportului i ai activitilor in aer liber sunt binevenii n Maramure.
Vntorii vor aprecia cu siguran oferta bogat a vnatului, iar pescarii vor alege fie lacurile,
iazurile sau numeroasele ruri care parcurg inutul. Schiorii i fanii sporturilor de iarn se vor
simi bine glisnd pe prtiile aflate pe numeroasele resorturi montane. i alte sporturi
aventuroase pot fi practicate aici: rafting, canoe, planare etc.


23

Bibliografie :
Principiile operatiunilor de la receptia hotelului - Sue Baker, Pam Bradley, Jeremy Huyter,
Ed. All Beck. 344 pagini
Statistica in turism - Nicoleta Palau, Ed. Albastra.
Strategii si politici regionale de dezvoltare durabila a spatiului dunarean - G.
Stanciulescu si colectivul, Ed. AS.E., Bucuresti, 2004, 180 pag.
Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G. Stanciulescu si
colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag.
Turism si servicii. Teste grila pentru examenul de licenta - R. Emilian si colectivul, Ed.
Uranus, Bucuresti, 2004.
Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar - M. Ioncica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, 174 pag.
Productia si comercializarea serviciilor turistice - Puiu Nistoreanu, V. Dinu si Alex
Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004. - Comanda
Salinele integrate circuitului turistic: Praid; Tg. Ocna; Slanic Prahova, Cacica -
Armas si colectivul, vol. I, Ed. Cartea Universitara, Bucuresti,
Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003. - Comanda
Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti, 2003.- Comanda
Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.
Ghid ecoturistic - Attila Pilbath, Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti, 2003.
Biserici-manastiri-schituri - Ed. House of Guides, apr. 2003, (244 asezari religioase).
Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.
Managementul prestatiei turistice - Puiu Nistoreanu si N. Tudorescu, Ed. Cargo, Turnu-
Severin, 2002.
Cercetarea statistica in turism - Cristian Valentin Hapenciuc, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,2003, 212 pag.


24








.