Sunteți pe pagina 1din 29

CAPITOLUL 1.

Relatiile financiare
1.1. Concept. Finantele publice (economia sectorului public) studiaz conditiile care asigur functionarea
sectorului public, raporturile dintre fondurile si cheltuielile publice, sistemul de impozite si alte resurse
financiare. Functiile de baz ale finantelor publice sunt : functia de mobilizare, de repartizare si de utilizare a
resurselor bnesti, aceasta numit si functie de repartitie, functia de control asupra crerii repartitiei,
circulatiei si utilizrii resurselor publice.
1.2. Structura relatiilor financiare. Componentele structurale ale relatiilor financiare sunt : bugetul public
(bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetul local), veniturile si cheltuielile publice,
mprumutul de stat si finantele locale ale colectivittilor constituite n unittile administrativ-teritoriale,
controlul financiar. n cadrul raporturilor financiare sunt cuprinse dou concepte fundamentale : fondurile
publice si patrimoniul public. Fondurile publice reprezint sumele alocate din bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat etc.
Patrimoniul public reprezint totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, colectivittilor locale sau ale
entittilor publice ale acestora privind bunurile din domeniul public sau privat, dob!ndite sau asumate cu
orice titlu.
CAPITOLUL 2. Sistemul financiar
2.1. Sensul material si cel formal de abordare a conceptului de finante publice . "otiunea finantelor
publice poate fi abordat n sens material, ca activitate sau n sens formal, ca sistem de organizare. n sens
material finantele publice se caracterizeaz prin #egea nr. $%%&'%%' a finantelor publice, cu activitate de
formare, administrare, anga(are si utilizare a fondurilor publice ale statului, unittilor administrativ-
teritoriale si ale institutiilor publice ale acestora, implicate n procesul bugetar. n sens formal sistemul
finantelor publice poate fi privit ca un ansamblu de organe, de institutii publice care desfsoar activitate
financiar, alctuind sistemul financiar. )cesta reprezint ansamblul entittii publice prin care se
organizeaz realizarea finantelor publice ca activitate, n cadrul lui e*ist!nd institutii publice (organe) cu
competent general sau material special n domeniul finantelor publice.
2.2. Structura sistemului financiar. n cadrul administratiei publice statale organismul cu competenta
general este +uvernul care asigur realizarea politicii interne si e*terne a trii si e*ercit conducerea
general a administratiei publice conform programului su de guvernare acceptat de ,arlament. +uvernul
elaboreaz proiectele bugetului de stat, al asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale si ale
conturilor generale anuale de e*ecutie ale acestora, pe care le supune spre aprobare ,arlamentului, iar dup
aprobare rspunde de realizarea prevederilor bugetare. -e asemenea, e*ercit conducerea general a
activittii e*ecutive n domeniul finantelor publice, e*amin!nd periodic situatia financiar pe economie,
e*ecutia bugetului public national si a bugetelor fondurilor speciale. Curtea de conturi este entitate
administrativ autonom si e*ercit controlul asupra modului de formare, administrare si ntrebuintare a
resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. .inisterul Finantelor ,ublice este organul de
specialitate al administratiei publice centrale a statului si este organizat si functioneaz n temeiul /+ nr.
0$12&'%%3, cu modificrile si completrile ulterioare. Conducerea ministerului se e*ercit de ctre ministrul
finantelor, membru al +uvernului, numit dup criterii politice. 4tabilitatea conducerii ministerului este
asigurat de secretarul general, functionar public de carier, numit prin concurs sau e*amen si este
subordonat direct ministrului finantelor. 4ecretarii de stat e*ercit atributiile delegate de ministrul finantelor,
prin ordin. .inisterul Finantelor ,ublice are urmtoarele functii : de reglementare si sintez, de elaborare si
implementare a politicii bugetare si fiscale a +uvernului, de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu
celelalte prti economico-sociale, de administrare a veniturilor statului, de contractare si administrare a
datoriei publice, de e*ercitare a controlului financiar public intern, de elaborare si supraveghere a cadrului
legal n domeniul contabilittii. Principiile care stau la baza activittii .inisterului Finantelor ,ublice sunt :
coerenta, stabilitatea si predictibilitatea cadrului macroeconomic, armonizarea cadrului legislativ cu
reglementrile 56, perfectionarea managementului fondurilor publice, asigurarea unui mediu de afaceri
concurential si predictibil. Atributiile .inisterului Finantelor ,ublice : propune strategii de dezvoltare pe
termen lung, elaboreaz proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale, precum si proiectul legii de
rectificare a bugetului de stat, stabileste echilibrul bugetar n faza de elaborare a proiectului bugetului de
stat, stabileste metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de
stat, bugetelor fondurilor speciale si a proiectelor bugetelor locale, analizeaz periodic modul de realizare a
prevederilor bugetare, urmreste e*ecutia operativ a bugetului general consolidat, aprob repartizarea pe
trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevzute n bugetul de stat, avizeaz bugetele celorlalte sisteme
autonome de asigurri sociale, analizeaz programul de investitii din punct de vedere al ncadrrii n limitele
de cheltuieli stabilite, elaboreaz metodologia de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de
achizitie public si coordoneaz cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor publice, elaboreaz si
administreaz bugetul de venituri si cheltuieli al 7rezoreriei statului, contracteaz si garanteaz mprumuturi
de stat pe piata financiar intern si e*tern. )gentia "ational de )dministrare Fiscal ()")F) are
urmtoarele obiective : colectarea veniturilor bugetului de stat, aplicarea unitar a prevederilor legislatiei
privind impozitele, ta*ele, contributiile sociale si alte venituri bugetare, aplicarea unui tratament echilibrat
tuturor contribuabililor. )tributii : propune si elaboreaz strategii de dezvoltare, asigur aplicarea corect,
unitar si nediscriminatorie a legislatiei fiscale, elaboreaz proceduri de administrare a impozitelor, ta*elor
si contributiilor sociale, monitorizeaz depunerea de ctre pltitori a declaratiilor impozitelor, elaboreaz
proceduri de impunere pentru persoanele fizice si (uridice, proceduri pentru stingerea obligatiilor bugetare,
pentru e*ecutarea silit, e*ercit urmrirea, supravegherea si controlul fiscal pe ntreg teritoriul national,
solutioneaz contestatiile si petitiile care au ca obiect obligatiile fiscale ale persoanelor fizice si (uridice
conform prevederilor legale, reprezint statul n fata instantelor cu privire la impozitele, ta*ele, contributiile
sociale, e*ercit functia de audit public intern n conditiile legii. 4tructurile deconcentrate n teritoriu ale
.inisterului Finantelor ,ublice sunt : la nivel de (udet (directiile generale (udetene si a municipiului
8ucuresti, ale finantelor publice), la nivel de municipiu si sectoarele municipiului 8ucuresti (administratiile
financiare), la nivel de comune (perceptiile rurale). 4tructurile administratiei publice locale sunt comisiile
(udetene, municipale, orsenesti si comunale, ca organe deliberative si presedintii consiliilor (udetene si
primarii ca organe e*ecutive. ,entru derularea operatiunilor financiare aceste organisme au n structura lor
servicii si compartimente de specialitate.
CAPITOLUL . !reptul financiar " ramur# a sistemului dreptului
3.1. Notiunea si obiectul dreptului financiar. -reptul reprezint un ansamblu de norme (uridice constituite
ntr-un sistem unitar ntr-o societate dat. 7eoria dreptului cunoaste distinctia dintre dou mari diviziuni ale
acestuia : dreptul public si dreptul privat. -eci, dreptul financiar poate fi definit ca ansamblul unitar de
norme (uridice care reglementeaz relatiile financiare, ca relatii sociale, n form economic, de formare,
administrare, ntrebuintare si control al resurselor financiare publice, apartin!nd statului, colectivittilor
locale si institutiilor publice ale acestora. -reptul financiar, ca ramur a sistemului dreptului, grupeaz toate
normele (uridice care reglementeaz relatiile financiare si are, la r!ndul su, mai multe subramuri. )stfel,
normele (uridice care privesc bugetul public si procedura elaborrii, adoptrii, e*ecutrii si ncheierii
e*ecutrii bugetului pot fi grupate n subramura dreptului bugetar, dreptul fiscal reprezint o subramur a
dreptului financiar care cuprinde normele (uridice privind impozitele, ta*ele si alte contributii datorate
bugetului public, precum si cele referitoare la procedura fiscal. -eci, dreptul financiar, spre deosebire de
cel fiscal, nu se limiteaz numai la normele (uridice referitoare la impozite, ta*e, contributii, ci cuprinde si
normele conform crora statul si asigur sub orice form resursele financiare, le administreaz, gestioneaz
si controleaz modul de utilizare a acestora.
3.2. Normele juridice de drept financiar. "orma (uridic, ca element constitutiv al dreptului, este o regul
de conduit, instituit de puterea public sau recunoscut de ctre aceasta, a crei respectare este asigurat,
la nevoie, de forta coercitiv a statului. 4copul normei (uridice sau regulii de drept este acela de a asigura
convietuirea social, orient!nd comportarea oamenilor n directia promovrii si consolidrii relatiilor sociale
potrivit idealurilor si valorilor care guverneaz societatea. "ormele dreptului financiar au un caracter general
si impersonal. ,rin natura lor, legile pentru aprobarea bugetului trebuie s stabileasc sarcini si prevederi
concrete, e*primate n cifre, privind elementele bugetului (venituri, cheltuieli, surse, destinatii). -e aceea,
normele (uridice cuprinse n legile bugetare au caracterul unor sarcini, stabilind precis limitele ntre care se
desfsoar activitatea financiar a institutiilor publice si ntr-o anumit msur si a altor persoane (uridice
sau cetteni. -in punct de vedere al structurii logico-(uridice si normele dreptului financiar au cele trei
elemente specifice : ipotez, dispozitie (n general ele au caracter imperativ), sanctiune (amenda fiscal,
'
ma(orrile de nt!rziere pentru neplata n termenele legale a obligatiilor financiare, suspendarea creditrii,
supravegherea activittii economico-financiare).
3.3. Izvoarele dreptului financiar. Conceptul de izvor al dreptului, numit si izvor formal, desemneaz
formele de e*primare a normelor (uridice (acte normative, cutuma, (urisprudenta). zvoarele formale ale
dreptului financiar sunt acte (uridice normative, cu fort (uridic diferit, n functie de tipul actului si
autoritatea emitent. )stfel, Constitutia reprezint legea fundamental n toate sistemele de drept din statele
moderne si determin prin normele sale, structura statului, forma de guvernm!nt, competenta autorittilor
publice esentiale ale statului, drepturile si obligatiile cettenilor. -ispozitiile Constitutiei sunt dezvoltate prin
sistemul legilor organice si ordinare, al 9+ si 95+, al /+, de punere n aplicare a legilor, a instructiunilor
si normelor metodologice ale ministerelor. -e asemenea, n sistemul izvoarelor dreptului financiar se
cuprind si hotr!rile consiliilor (udetene, municipale, orsenesti sau comunale care cuprind reglementri n
materia finantelor publice locale.
3.4.Raporturile juridice de drept financiar. "ormele (uridice au un caracter abstract. 6le se realizeaz
prin intermediul raporturilor (uridice, care sunt definite ca fiind relatii sociale reglementate de normele
(uridice. )ctiunile umane fcute n scopul producerii unor efecte (uridice mbrac forma actelor (uridice.
)cestea sunt realizate n scopul constituirii, administrrii, ntrebuintrii si controlului utilizrii resurselor
financiare ale statului, colectivittilor locale sau institutiilor publice ale acestora. n ceea ce priveste
subiectul activ al raportului (uridic, acesta trebuie s fie o persoan purttoare a autorittii publice (statul sau
o colectivitate local, o institutie public aflat n subordonarea acestora), n timp ce subiectul pasiv
(contribuabilul), acesta poate fi orice persoan fizic sau (uridic, creia norma (uridic i stabileste obligatii
sau drepturi n materia finantelor publice. ntre acestea e*ist o pozitie de inegalitate, subiectul activ put!nd
pretinde subiectului pasiv prestatiile sau abtinerile legale. Ca urmare, subiectul activ are dreptul de a actiona
pentru e*ecutarea bugetului public, pentru stabilirea si ncasarea, administrarea, utilizarea si controlul
resurselor financiare publice, n timp ce subiectul pasiv are obligatia de a achita sarcinile bugetare, de
folosire a sumelor alocate prin destinatiile legale din bugetul public, precum si de a contesta modul de
impunere, de e*ecutare silit, sanctiunile aplicate etc.
CAPITOLUL $. %u&etul public national
4.1. Conceptul de buget public national. 7rsturile bugetului public : este un act previzional, de
autoritate, prin care puterea legislativ mputerniceste e*ecutivul s cheltuiasc si s perceap venituri
conform prevederilor legale, este un act anual, reprezint un sistem de flu*uri financiare privind formarea
resurselor bnesti publice, gestionarea, utilizarea si controlul folosirii acestora. Componentele bugetului
public se mpart n trei categorii : bugete centrale, bugete locale si ale institutiilor publice. 8ugetul este un
plan financiar care sugereaz ideea de echilibrare ntre dou componente: venituri si cheltuieli. ,otrivit art.
03: din Constitutia ;om!niei, republicat, conceptul de buget public national este o notiune sintetic a 3
institutii (uridice diferite : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetele locale ale
comunelor, oraselor si ale (udetelor. Tr#s#turile bu&etului public ' este un act previzional, de autorizare,
anual, reprezint un sistem de flu*uri financiare privind formarea resurselor bnesti publice, este un
instrument de politic a statului n domeniul fiscalittii. Componentele bu&etului public national ' bugetele
centrale (bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, mpreun cu fondurile speciale constituite pe
l!ng acestea), bugetele locale ((udetene, municipale, orsenesti si comunale), bugetele institutiilor publice.
4.2. Natura juridic a bugetului public. -.-. 4aguna relev e*istenta a $ teorii referitoare la natura
(uridic a bugetului de stat : este un act administrativ (veniturile si cheltuielile bugetare sunt simple evaluri
de ordin financiar, realizate de agenti administrativi), are natura (uridic de lege (legea este o decizie
emanat de la puterea legislativ, iar bugetul statului constituie un program de administratie adoptat ca o
decizie a legislativului), este un act administrativ si legislativ n acelasi timp (bugetul statului are natura
(uridic at!t de lege, c!t si de act administrativ), este un act de planificare (n urma adoptrii de ctre
,arlament printr-o lege emis n acest scop, dob!ndeste natura (uridic de lege), este un act financiar
(bugetul de stat este un plan cu caracter e*ecutoriu al statului).
4.3. !rincipiile dreptului bugetar
$..1. Principiul unit#tii (unicit#tii) presupune nscrierea ntr-un singur document a tuturor veniturilor si
cheltuielilor bugetare anuale, deci aprobarea n fiecare e*ercitiu financiar a unui singur buget, n vederea
asigurrii utilizrii eficiente si monitorizrii fondurilor publice. -in punct de vedere politic principiul
faciliteaz realizarea controlului ,arlamentului si e*ecutarea puterii sale de decizie n materia finantelor
publice.
3
$..2. Principiul uni*ersalit#tii presupune c bugetul trebuie s cuprind toate veniturile si cheltuielile
publice, deci realizarea lor n cadrul bugetului si n afara lui. )plicarea lui are avanta(ul c permite
cunoasterea e*act a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice, precum si cone*iunile dintre
acestea. -e asemenea, respectarea principiului universalittii bugetare permite controlul ,arlamentului
asupra cuantumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. )cest drept al ,arlamentului este asigurat prin
adoptarea anual a legii bugetare, precum si prin normele (uridice cuprinse n legea finantelor publice.
$... Principiul ec+ilibrului bu&etar implic ntocmirea unui buget public echilibrat, deci balansat :
veniturile publice s acopere cheltuielile publice. 6l este considerat ca fiind <cheia de bolt= a finantelor
publice. 8ugetele publice anuale se ntocmesc si se e*ecut n conditii de deficit. Finantarea deficitului
bugetar se asigur numai prin mprumuturi de stat, n conditiile legii.
$..$. Principiul speciali,#rii (realit#tii) bu&etare. ,otrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie
nscrise n buget si aprobate de ,arlament pe surse de provenient, iar cheltuielile publice urmeaz s se
efectueze, pe categorii, destinatii si n functie de continutul lor economic, potrivit clasificatiei bugetare.
,entru stabilirea corect a competentelor de aprobare a creditelor bugetare practica bugetar a initiat o
clasificare bugetar a veniturilor si cheltuielilor. )ceasta trebuie s fie simpl, clar si s ofere o imagine
privind : sursele de provenient a veniturilor pe categorii si destinatiile cheltuielilor curente si de capital,
precum si pe ramuri si domenii de activitate, pe ordonatorii de credite. Clasificatia bugetar tip elaborat de
.inisterul Finantelor ,ublice cuprinde ca subdiviziuni : prti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe,
articole, alineate.
$..-. Principiul anualit#tii presupune c +uvernul este autorizat de ,arlament s efectueze cheltuieli
publice pe durat de timp determinat (0 an, respectiv 0' luni calendaristice) care corespunde e*ercitiului
bugetar. #a e*pirarea acestei perioade este necesar o nou autorizare a ,arlamentului pentru un nou an
bugetar. Factorii care influenteaz data nceperii anului bugetar sunt : caracterul economiei, nivelul de
dezvoltare al acesteia, perioada de lucru a ,arlamentului, traditia etc. n ;om!nia pentru toti agentii
economici si alti contribuabili anul financiar are aceeasi dat ca si e*ercitiul bugetar. 6*ecutia bugetar se
ncheie la 30 decembrie a fiecrui an. 9rice venit nencasat si orice cheltuial neefectuat p!n la 30
decembrie se va ncasa sau se va plti, dup caz, n contul bugetului pe anul urmtor. Creditele bugetare
neutilizate p!n la nchiderea anului sunt anulate de drept. -ac legea bugetului de stat si cea a bugetului
asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de e*pirarea e*ercitiului bugetar, se
aplic, n continuare, bugetele anului precedent p!n la adoptarea noilor bugete. n aceast ipotez bugetele
e*ercitiului bugetar e*pirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat valabilitatea, ele se aplic n
continuare p!n la adoptarea noilor bugete.
$.... Principiul publicit#tii. )plicarea lui este un rezultat al democratizrii societtii. 8ugetul de stat sau
cel al asigurrilor sociale de stat se public n .onitorul 9ficial al ;om!niei, respectiv n .onitoarele
(udetelor pentru bugetele locale. )t!t proiectele de buget, c!t si conturile generale anuale de e*ecutie a
acestora se dezbat public.
$../. Principiul neafect#rii *eniturilor. Conform acestui principiu veniturile bugetare, prin perceperea lor,
se depersonalizeaz, nefiind permis perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli
publice determinate. 9rice cheltuial nou n cursul anului bugetar se poate aproba cu conditia ca initiatorii
s prevad si resursele acoperirii acesteia. n practic se nt!lnesc numeroase abateri de la acest principiu.
)stfel, legea permite efectuarea unor venituri chiar n cadrul bugetului general (ordinar), la acestea
adug!ndu-se cele neautorizate de lege s rm!n n afara bugetului general si s fie folosite pentru
finantarea unor actiuni bine fundamentate.
$..0. Principiul unit#tii monetare. 7oate operatiunile bugetare se e*prim n moneda national (leul, av!nd
ca subdiviziune banul). n conditiile aderrii la 5niunea 6uropean, prin lege organic se poate recunoaste si
nlocuirea leului cu moneda european (65;9).
4.4. Izvoarele formale ale reglementrilor bugetare sunt : #egea nr. $%%&'%%' a finantelor publice care
cuprinde : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul fondurilor e*terne nerambursabile si 95+ nr.
2$&'%%3 privind finantele publice locale.

CAPITOLUL -. Procesul bu&etar
".1. #laborarea bugetului de stat
2
".1.1. Competente si responsabilitti $n procesul bugetar. +uvernul elaboreaz anual proiectul bugetului
de stat si pe cel al asigurrilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobrii ,arlamentului. )ceste
bugete, precum si cele ale fondurilor speciale, ale creditelor e*terne contractate sau garantate de stat si
bugetele fondurilor e*terne nerambursabile se aprob prin lege. 8ugetele institutiilor publice autonome se
aprob de organele abilitate n acest scop, prin legi speciale. 8ugetele institutiilor publice finantate partial
din bugetele de stat sau cele ale asigurrilor sociale de stat se aprob prin lege, ca ane*e la bugetele
ordonatorilor principali de credite, iar cele finantate integral se aprob de ctre ordonatorul de credite
ierarhic superior al acestuia. 8ugetele institutiilor publice care se finanteaz integral din venituri proprii, se
aprob de ctre organul de conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic
superior, iar bugetul 7rezoreriei statului prin /+. n cazul n care legile bugetare anuale au fost depuse n
termen legal, dar nu au fost adoptate de ,arlament p!n la 0$ decembrie atunci +uvernul va solicita
,arlamentului aplicarea procedurii de urgent.
".1.2. Calendarul bugetar. ,roiectele legii bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaz de +uvern prin
.inisterul Finantelor ,ublice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul
bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget si pentru urmtorii 3 ani, a politicilor fiscale si bugetare,
a prevederilor amendamentelor de finantare si de ntelegere, a posibilittilor de finantare a deficitului
bugetar. )cestea trebuie elaborate p!n la 30 martie al anului curent. .inisterul Finantelor ,ublice va
transmite ordonatorilor principali de credite p!n la 0 iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica conte*tul
macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora si
limitele de cheltuieli aprobate de +uvern. 6i au obligatia transmiterii propunerilor la .inisterul Finantelor
,ublice p!n la 0$ iulie si care trebuie definitivate p!n la 0 august, urm!nd ca .inisterul Finantelor ,ublice
s le nainteze +uvernului p!n la 3% septembrie. ,roiectul legii bugetului de stat este nsotit de un raport
privind situatia macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul si proiectia n
urmtorii 3 ani. -up nsusirea de ctre +uvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le prezint
,arlamentului spre adoptare p!n la 0$ octombrie.
".2. Continutul bugetului de stat. >eniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe
prti, capitole, subcapitole, titluri, articole sau alineate, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole si
articole au destinatie precis si limitat. "umrul de salariati aprobat nu poate fi depsit. n bugetul de stat
sunt cuprinse si Fondul de rezerv bugetar la dispozitia +uvernului si Fondul de interventie care pe
parcursul unui an poate fi ma(orat din Fondul de rezerv. "ici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr
stabilirea sursei de finantare. 6valuarea veniturilor si cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda
autonom, metoda ma(orrii (diminurii) si cea a evalurii directe. ,rin metoda autonom# la ntocmirea
bugetului se iau drept baz veniturile si cheltuielile ultimului buget a crui e*ecutie a fost ncheiat si se
efectueaz evaluri forfetare. 1etoda ma2or#rii (diminu#rii) se bazeaz pe rezultatele e*ercitiului bugetar
din ultimii $ ani consecutivi determin!ndu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si
cheltuielilor. 1etoda e*alu#rii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare surs de venit si
fiecare categorie de cheltuieli.
".2.1. %jutorul de stat. #egea nr. 023&0??? privind a(utorul de stat reglementeaz modalittile de
autorizare, acordare, control, inventariere, autorizare si raportare a a(utorului de stat n vederea mentinerii
unui mediu concurential normal. n a(utorul de stat sunt incluse subventii, anularea de datorii sau preluarea
pierderilor, reduceri sau am!nri de la plata ta*elor si impozitelor, garantii acordate de stat si care se
concretizeaz ntr-un transfer de venituri viitoare, certe sau posibile. 9rice a(utor de stat trebuie autorizat de
Consiliul Concurentei.
".2.2. Investitiile publice sunt reglementate n 4ectiunea a 3-a, Capitolul din #egea finantelor publice si
sunt propuse de ordonatorii principali de credite. -ocumentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de
investitii se aprob de ctre +uvern potrivit #egii nr. $%%&'%%' pentru valori mai mari de 03% mld. lei, de
ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse ntre 0: @ 03% mld. lei, de ceilalti ordonatori de
credite pentru valori p!n la 0: mld. lei. #imitele valorice nu se pot modifica dec!t prin /+. ,e parcursul
e*ecutiei bugetare ordonatorii principali de credite trebuie s monitorizeze procesul investitiilor si s
prezinte rapoarte trimestriale .inisterului Finantelor ,ublice. n cazul nerealizrii unui proiect de investitii
ordonatorii principali de credite pot solicita .inisterului Finantelor ,ublice p!n la 30 octombrie
redistribuirea fondurilor.
".3. %probarea bugetului de stat. Conform dispozitiilor art. A$ din Constitutie, bugetul de stat si bugetul
asigurrilor sociale de stat se aprob de ctre Camera -eputatilor si 4enat n sedint comun. ,otrivit
procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecrei Camere e*amineaz proiectul legii si ;aportul
$
+uvernului, le avizeaz si apoi ntocmesc un raport comun asupra proiectului de lege, mpreun cu toate
amendamentele tuturor comisiilor si se transmit plenului. -up dezbaterea general urmeaz dezbaterea pe
articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau secret, dup care proiectul legii bugetului de stat
devine lege ordinar.
".4. &egea bugetar anual. ,entru a produce efecte (uridice legea bugetar adoptat de ,lenul celor dou
Camere ale ,arlamentului trebuie supus promulgrii de ctre seful statului conform art. 11 din Constitutie
si totodat se dispune si publicarea n .onitorul 9ficial. ,resedintele poate emite decretul de promulgare
sau poate cere ,arlamentului, o singur dat, ree*aminarea legii dup care n termen de 0% zile este obligat
s o promulge. n cazul nclcrii prevederilor Constitutiei, ,resedintele poate cere Curtii Constitutionale s
verifice constitutionalitatea acestora si dac se declar constitutionalitatea legii ea trebuie promulgat de
,resedinte n cel mult 0% zile si intr n vigoare la 3 zile dup publicarea n .onitorul 9ficial sau la o dat
prevzut n te*tul ei. Conform #egii nr. $%%&'%%' legea bugetar are caracter temporar. -ac legea
bugetului de stat si cea a bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte
de e*pirarea e*ercitiului bugetar, se aplic, n continuare, bugetele anului precedent p!n la adoptarea noilor
bugete. n aceast ipotez bugetele e*ercitiului bugetar e*pirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat
valabilitatea, ele se aplic n continuare p!n la adoptarea noilor bugete.
".". #'ecutia bugetului de stat.
".".1. Notiune. Competente. Responsabilitti. nstitutiile care au competent legal n e*ecutia bugetului
de stat sunt : +uvernul care e*ercit conducerea general a e*ecutiei bugetelor centrale, .inisterul
Finantelor ,ublice care asigur echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de
credite care dispun sau aprob orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public. 9rdonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de
stat, bugetului asigurrilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari de credite
(conductorii institutiilor publice cu personalitate (uridic), care aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori tertiari de credite (conductori din institutiile
publice cu personalitate (uridic din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) si care
utilizeaz creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc.
".".2. Repartizarea veniturilor si c(eltuielilor bugetare pe trimestre si pe ordonatori de credite.
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata e*ercitiului financiar si pot fi folosite, la cererea
ordonatorilor principali de credite, dup deschiderea sau alimentarea cu fonduri de ctre .inisterul
Finantelor ,ublice.
".".3. )odificarea destinatiei creditelor bugetare. ,rin legea bugetar se aprob creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecrui e*ercitiu bugetar, precum si structura functional si economic a acestora. Creditele
bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui
ordonator principal de credite. 7ipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare : virrile de
credite ntre subdiviziunile clasificatiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea si
anularea creditelor bugetare.
".".4. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, ta*ele si orice alte venituri stabilite prin lege.
6*ecutia bugetar are aceeasi durat ca si e*ercitiul financiar.
".".". #'ecutia c(eltuielilor bugetare. 4umele aprobate prin bugetul public pe destinatii, n limita crora se
pot anga(a, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare (drepturi bnesti ale beneficiarilor
bugetului public, nerambursabile si nu sunt purttoare de dob!nd). ;espectarea e*ecutiei cheltuielilor
bugetare este obligatorie, schimbarea nelegal a acestora constituie infractiune de deturnare de fonduri.
,rocedura e*ecutiei cheltuielilor bugetare ncepe cu deschiderea creditelor bugetare, urmat de repartizarea
acestora n baza <dispozitiei bugetare=.
".".*. #'ecutia de cas a bugetului de stat cunoaste dou mari sisteme de organizare : e*ecutia de cas
prin sistemul bancar care const n ndeplinirea functiei de casier al statului de ctre o banc, de regul
banca central si e*ecutia de cas prin sistemul trezoreriei publice, adoptat prin #egea nr. $%%&'%%'.
".*. Inc(eierea e'ecutiei bugetului de stat coincide cu cea a e*ercitiului bugetar si a anului calendaristic.
.inisterul Finantelor ,ublice solicit ordonatorilor principali de credite rapoarte periodice privind gradul de
utilizare a fondurilor publice pe baza crora elaboreaz contul general anual de e*ecutie a bugetului de stat
si a celui asigurrilor sociale de stat, care este aprobat prin lege dup verificrile Curtii de Conturi. Conturile
anuale de e*ecutie a acestor bugete cuprind la venituri prevederi bugetare initiale, definitive si ncasri
realizate, iar la cheltuieli bugetare credite bugetare initiale, definitive si plti efectuate.
A
".+. Controlul e'ecutiei bugetului de stat se realizeaz prin control politic efectuat de ,arlament sau la
cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate e*ercitat de ctre
autorittile puterii e*ecutive (Corpul de control al primului-ministru, .inisterul Finantelor ,ublice prin
-irectia +eneral a Controlului Financiar de 4tat si +arda Financiar), controlul specializat (Curtea de
Conturi a ;om!niei).
".,. -ugetul asigurrilor sociale de stat. conform art. 03: din Constitutie, reprezint o component a
bugetului public national. 6l reflect constituirea si utilizarea fondurilor bnesti necesare pentru pensii de
asigurare social de stat, pensii pentru agricultori, a indemnizatiilor pentru incapacitate de munc, pentru
plata biletelor de odihn si tratament etc. 6l se elaboreaz si administreaz de ctre .inisterul .uncii,
4olidarittii 4ociale si Familiei si se depune cu avizul .inisterului Finantelor ,ublice la +uvern n vederea
transmiterii la ,arlament. n cadrul controlului parlamentar +uvernul trebuie s depun p!n la 3%
septembrie o informare cu privire la realizarea bugetului de asigurri sociale de stat si msuri pentru
mbunttirea protectiei sociale a veniturilor populatiei. ,!n la 3% noiembrie +uvernul poate prezenta
,arlamentului propuneri de modificare a bugetului de asigurri sociale de stat.
CAPITOLUL .. Re&lementarea finantelor publice locale
*.1. /inantele publice si autonomia local. #a baza descentralizrii financiare privind autonomia
administrativ a colectivittilor locale trebuie avute n vedere principiile : diversittii, al echivalentei n
finantarea serviciilor publice, al acceptrii contului descentralizrii, al redistribuirii si stabilizrii
centralizate, al compensrii flu*urilor financiare dintre colectivitti, al asigurrii serviciilor sociale vitale, al
accesului echitabil la resursele financiare publice, al echilibrului financiar.
*.2. !articularitti privind veniturile si c(eltuielile bugetelor locale. ,otrivit 95+ nr. 2$&'%%3 veniturile
bugetare locale sunt constituite din venituri proprii (impozite, ta*e, contributii, alte vrsminte, alte venituri
si cote defalcate din impozitul pe venit), surse defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subventii
primite de la bugetul de stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizri. n completarea veniturilor proprii ale
bugetelor locale #egea nr. 0:?&0??? a instituit si alte categorii de venituri : cote defalcate din impozitul pe
venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, transferuri considerabile pentru bugetele
locale.
*.3. #laborarea. aprobarea si e'ecutia bugetelor locale. 4i n materia finantelor locale subiectele de drept
poart denumirea de ordonator de credite (principali @ presedintii consiliilor (udetene, primarul general al
municipiului 8ucuresti, primarii celorlalte unitti administrativ-teritoriale), ordonatori secundari si tertiari
(conductorii institutiilor publice cu personalitate (uridic din subordinea fiecrui consiliu local, (udetean si
a Consiliului +eneral al municipiului 8ucuresti). 6*ecutia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin
unittile teritoriale ale trezoreriei statului.
*.4. Reflectarea principiilor Cartei autonomiei locale $n legislatia financiar rom0neasc. Carta
european a autonomiei locale are la baz premisele : colectivittile locale reprezint unul din principalele
fundamente ale oricrui regim democratic, la nivel local dreptul cettenilor de a participa la rezolvarea
problemelor publice poate fi e*ercitat n modul cel mai direct, aprarea si ntrirea autonomiei locale
reprezint o contributie important la edificarea 6uropei fondate pe principiile democratiei si descentralizrii
puterii.
CAPITOLUL /. 3orme 2uridice pri*ind finantele institutiilor publice
+.1. Notiunea de institutie public. nstitutiile publice @ <denumire generic ce include ,arlamentul,
)dministratia parlamentar, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte
autoritti publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora indiferent de
modul de finantare a acestora= (#egea nr. $%%&'%%'). 7rsturile institutiilor publice : sunt institutii ale
statului de drept, care desfsoar activitate public sau e*ecutiv, reprezent!nd puterea si administratia de
stat n societate, sunt institutii de stat care si desfsoar activitatea n str!ns legtur cu bugetul public,
privind resursele financiare constituite n cadrul acestuia. 9biectul de activitate al institutiilor publice este
asigurarea, n sistem <non-profit= a activittilor social-culturale, aprare national si ordine public, actiuni
economice, administratia public etc. 4unt persoane (uridice nfiintate prin acte de putere n scopul realizrii
unor actiuni de dispozitie ori de protectie. Conductorii institutiilor publice au calitatea de ordonatori de
credite, cu drepturi si obligatii reiesite din statutul lor.
1
+.2. /inantarea institutiilor publice statale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor
publice se asigur potrivit art. A' din #egea nr. $%%&'%%' privind finantele publice : integral din bugetul de
stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz, din venituri proprii si
subventii acordate de la bugetul de stat si bugetul asigurrilor sociale de stat, dup caz, integral din
veniturile proprii. #unar, n termen de 0% zile de la e*pirarea lunii, ordonatorii principali de credite au
obligatia s transmit .inisterului Finantelor ,ublice situatii privind sumele virate la buget n vederea
realizrii modificrilor corespunztoare n volumul si structura bugetului de stat, al asigurrilor sociale de
stat, bugetelor fondurilor speciale, dup caz. 8unurile materiale primite sub form de donatii si sponsorizri
se nregistreaz n contabilitatea acestora.
>eniturile proprii provin din chirii, organizarea de manifestri culturale si sportive, studii, proiecte,
publicatii etc. sumele ncasate constituind venituri ale bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale de
stat sau bugetelor fondurilor speciale, dup caz. n cazul n care institutiile publice nfiintate n subordinea
ordonatorilor principali de credite, nu dispun de fonduri suficiente, pot obtine de la acestia mprumuturi fr
dob!nd, pe baz de conventie si care trebuie rambursate n termen de A luni de la data acordrii.
+.3. /inantarea institutiilor si serviciilor publice locale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale
institutiilor publice de interes local se asigur astfel : integral din bugetul local, din venituri proprii si
subventii acordate de la bugetul local, integral din venituri proprii. 8ugetele institutiilor si serviciilor
publice, finantate integral sau partial din bugetele locale se aprob de ctre consiliile (udetene, municipale,
orsenesti sau comunale, n functie de suordonarea acestora, n timp ce bugetele celor finantate integral din
venituri e*trabugetare se aprob de organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorilor principali de
credite. 9 particularitate n ceea ce priveste sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de
interes local o reprezint posibilitatea folosirii mi(loacelor bnesti si materiale primite de la persoanele fizice
sau (uridice sub form de donatii sau sponsorizri, pentru desfsurarea activittii, cu respectarea dispozitiilor
legale. -e asemenea, conform 95+ nr. 2$&'%%3, au posibilitatea obtinerii unor mprumuturi temporare, pe
baz de conventie, n cazul n care la nfiintarea unor institutii si servicii publice de interes local, nu dispun
de fonduri suficiente, acestea trebuind a fi rambursate n termen de 0 an de la data acordrii.
+.4. %cte procedurale privind e'ecutia bugetelor institutiilor publice. 4umele aprobate prin bugetul
public pe destinatii, n limita crora se pot anga(a, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare.
,otrivit normelor legale, institutiile publice trebuie s suporte n procesul e*ecutiei cheltuielilor bugetare, 2
faze : anga(area, lichidarea, ordonantarea si plata. ,lata cheltuielilor se face de ctre seful compartimentului
financiar-contabil. n faza an&a2#rii c+eltuielilor se ncheie anga(amentul legal urmat de cel bugetar.
)nga(amentul legal poate fi un contract de achizitie public, un contract de mprumut, contract de munc
etc. 6l nu poate fi aprobat de ordonatorul principal de credite dec!t dac a obtinut n prealabil viza de control
financiar preventiv, n conditiile legii. #a lic+idarea c+eltuielilor documentele care atest bunurile livrate,
lucrrile e*ecutate si serviciile prestate se vizeaz pentru <bun de plat= de ctre ordonatorul de credite sau
de persoana delegat cu aceste atributii. Ordonantarea de plat# reprezint actul de drept financiar prin care
ordonatorul de credite d dispozitie conductorului compartimentului financiar-contabil s sting raportul
(uridic obligational si s ntocmeasc instrumentele de plat a cheltuielilor. 9rdonantarea de plat trebuie s
fie nsotit de documentele (ustificative n original si s poarte viza persoanelor autorizate din
compartimentele de specialitate care s confirme corectitudinea sumelor de plat. ,entru a produce efecte
(uridice ordonantarea de plat trebuie s contin viza de control financiar preventiv n vederea stabilirii c
aceasta a fost emis corect, corespunde cu cheltuielile anga(ate si suma respectiv este corect, cheltuiala
este nscris la subdiviziunea corespunztoare din bugetul aprobat, e*ist credite bugetare disponibile,
documentele (ustificative sunt n conformitate cu prevederile legale n vigoare, numele si datele de
identificare ale creditorului sunt nscrise corect. Plata c+eltuielilor reprezint un act (uridic de drept
financiar prin care se stinge obligatia bugetar anga(at legal si institutia public este eliberat de obligatii
fat de tertii-creditori. ,lata cheltuielilor se face de ctre contabil. n cazul constatrii unor erori
conductorul compartimentului financiar-contabil poate suspenda plata.

CAPITOLUL 4. 5lemente &enerale de drept fiscal
1.1. Resursele fiscale 2 component a resurselor financiare publice. 7rebuie evidentiat aici 7eoria
contractului social (B. B. ;ousseau), 7eoria solidarittii si 7eoria echivalentei impozitelor ()dam 4mith si
.ontesCuieu).
:
1.2. #'igente fundamentale ale impunerii fiscale. ,rincipiile fundamentale ale impunerii n viziunea lui
)dam 4mith : ma*ima de (ustitie, ma*ima de certitudine, a comodittii, a economiei.
1.3. Caracteristicile resurselor fiscale. mpozitele, ta*ele, contributiile, ca surse formale sunt elemente
esentiale ale veniturilor bugetului public national. Caracteristicile resurselor fiscale : reprezint, n general,
plti fr echivalent, mbrac forma bneasc, reprezint resurse financiare publice, sunt instituite prin acte
(uridice unilaterale, au caracter obligatoriu.
1.4. Impozite si ta'e.
1.4.1. Impozitul reprezint contributia bneasc legal, datorat bugetului public, n mod obligatoriu si cu
titlu nerambursabil, de ctre persoanele fizice si (uridice pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care
le posed, precum si pentru unele fapte de consum.
Clasificare : dup forma de plat (n natur si n bani), dup obiectul impunerii (personale si reale), dup
forma perceperii (directe si indirecte), dup autoritatea care le impune (de stat si locale).
1.4.2. 3a'ele. Conform #egii finantelor publice nr. $%%&'%%' ta*a este suma pltit de persoana fizic sau
(uridic, de regul, pentru sumele pltite acesteia de ctre un agent economic, o institutie public sau un
serviciu public. )lturi de impozite, ta*ele reprezint a doua mare categorie de resurse fiscale. 4pre
deosebire de impozite, ta*ele sunt plti efectuate bugetului de ctre contribuabilii persoane fizice si (uridice,
cu ocazia si n legtur cu prestarea unui serviciu public. 7a*ele au caracter <ante-factum=, fiind datorate si
achitate n momentul solicitrii serviciilor sau lucrrilor care urmeaz a fi efectuate de ctre institutiile
publice.
1.". #lementele definitorii ale resurselor fiscale sunt : 1. Subiectul impunerii (debitorul) @ este persoana
fizic sau (uridic, care potrivit normelor legale, are obligatia de a plti un impozit sau o ta*, la termenele si
n cuantumul prevzute de lege. n general, subiectul impunerii este si pltitorul impozitului datorat,
e*ceptia fiind stopa(ul la surs (e*. impozitul pe salarii). 2. Obiectul (materia) impo,abil# sau baza
impozabil reprezint bunurile sau veniturile pentru care se datoreaz impozite sau ta*e. 6l poate fi : n
cazul veniturilor (salariu, profit, venituri liber-profesionisti), iar n cazul bunurilor (cldiri, terenuri, mi(loace
de transport etc.). n practic valoarea obiectului impozabil se realizeaz forfetar, administrativ sau pe baza
declaratiei contribuabilului. . Cota (tariful) de impunere reprezint elementul cu a(utorul cruia se
determin cuantumul bnesc al resurselor fiscale datorate de contribuabili si ea poate avea form procentual
sau n sum fi*. $. Unitatea de e*aluare reprezint etalonul n care se e*prim obiectul impozabil (valoric
@ lei, 54- etc. sau fizic @ metru ptrat, hectar etc.).
1.*. Reglementarea juridic a relatiilor fiscale. ;aporturile (uridice de drept fiscal sunt relatii financiare
care se formeaz n procesul de instituire si percepere a impozitelor, ta*elor si altor contributii datorate
bugetului public, relatii reglementate de dreptul fiscal. ;elatiile sociale privind activitatea fiscal sunt
generate de norme (uridice de natur constitutional sau legal. 9rice raport public are ca elemente :
subiecte, continut, obiect. Subiecte : detintorul autorittii publice, statul, colectivitatea local si institutii ale
acestora, o persoan fizic (cetteni rom!ni, cetteni strini, persoane fizice strine rezidente sau
nerezidente) sau (uridic (regiile autonome, societtile comerciale, asociatii, fundatii etc.) care are obligatia
de a plti impozite, ta*e, contributii. Continutul cuprinde un subiect activ (statul sau autorittile locale) si
subiectul pasiv (contribuabilul).
1.+. 4reptul fiscal 2 subramur a dreptului financiar. )plicarea n timp si spatiu a normelor (uridice
fiscale este guvernat de principiul anualittii si de cel al teritorialittii si care nu este absolut.
1.,. Codificarea dreptului fiscal. 4istematizarea este determinat de nevoia organizrii actelor normative n
vederea simplificrii, reducerii si concentrrii reglementrilor. 5na dintre formele de sistematizare a actelor
normative, alturi de ncorporare, este codificarea. )ceasta este o activitate stiintific specializat care n
temeiul art. 1? din Constitutie revine Consiliului #egislativ, organ consultativ de specialitate al
,arlamentului si care potrivit ;egulamentului de organizare si functionare propune celor dou Camere ale
acestuia si +uvernului un program de codificare a legislatiei si va coordona operatiunea de codificare.
1.,.1. Codul fiscal este reglementat prin #egea nr. $10&'%%3 n care sunt prevzute impozitele si ta*ele :
impozitul (pe profit, pe venit, pe veniturile microntreprinderilor, pe veniturile obtinute n ;om!nia de
rezidenti, pe reprezentante), ta*a pe valoarea adugat, accizele, impozitele si ta*ele locale. #a baza acestor
impozite si ta*e Codul fiscal a instituit principiile : neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele
categorii de investitori si capitaluri cu forma de proprietate si certitudinea impunerii prin elaborarea de
norme (uridice clare care s nu conduc la interpretri arbitrare. ,entru respectarea #egii nr. $10&'%%3
.inisterul Finantelor ,ublice elaboreaz normele metodologice care sunt aprobate prin /+ si ordine si
?
instructiuni emise de ministrul finantelor publice. n scopul asigurrii certitudinii impunerii a fost nfiintat
comisia fiscal central care are responsabilitatea elaborrii deciziilor cu privire la aplicarea unitar a
dispozitiilor codului.
1.,.2. Codul de procedur fiscal reglementeaz drepturile si obligatiile prtilor din raporturile (uridice
fiscale privind administrarea impozitelor si ta*elor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, care se
realizeaz n legtur cu : nregistrarea fiscal, declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor,
ta*elor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum si solutionarea
contestatiilor mpotriva actelor administrative locale.
CAPITOLUL 16. Administrarea creantelor fiscale
15.1. Notiunea de obligatie bugetar. "otiunea de creant mpreun cu cea de obligatie desemneaz
elemente de continut ale raportului (uridic obligational. 9bligatia este un raport (uridic al crui continut este
format din sarcina debitorului si dreptul creditorului. -e aceea obligatiile mai sunt denumite si drepturi de
creant. Creanta bu&etar# reprezint obligatii izvor!te din impozite, ta*e, contributii, amenzi si alte sume,
care alimenteaz fondurile publice, potrivit #egii finantelor publice nr. $%%&'%%'. 6*ecutarea creantelor
bugetare si are sediul materiei n 9+ nr. ?'&'%%3. 9bligatia bugetar si creanta bugetar formeaz obligatia
fiscal sau creanta fiscal, dar ea mai este utilizat si sub notiunea de creant bugetar sau obligatie
bugetar. )utorittile competente care stabilesc, colecteaz, administreaz, potrivit legii, creantele bugetare,
se numesc creditori bugetari si apartin administratiei publice statale sau locale. 9bligatiile bugetare, ca
raporturi (uridice obligationale, si au izvorul n fapte (uridice reprezent!nd evenimente sau actiuni sv!rsite
cu sau fr intentie de a da nastere la raporturi (uridice de obligatii, care produc totusi efecte, n puterea legii.
)nsamblul actelor si operatiunilor de constatare a obiectelor impozabile se numeste asezare a impunerii sau
asiet.
15.2. Raportul juridic fiscal. n relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un
mputernicit. 5n important atribut de identificare a subiectului pasiv (debitorul), al raportului de drept fiscal,
este domiciliul fiscal. Creditorul este subiect activ. n scopul stabilirii rspunderii asociatilor si actionarilor
la societtile comerciale debitoare, potrivit #egii nr. 30&0??%, republicat, cu modificrile si completrile
ulterioare, organul fiscal ntocmeste o decizie n care sunt artate motivele de fapt si de drept pentru care
este anga(at rspunderea persoanei n cauz. -ecizia se supune aprobrii organului fiscal si ea cuprinde :
codul de identificare fiscal a persoanei rspunztoare, numele si prenumele sau denumirea debitorului
principal, domiciliul sau sediul acestuia, cuantumul si natura sumelor datorate, termenul n care persoana
rspunztoare trebuie s plteasc obligatia debitorului principal, temeiul legal si motivele de fapt ale
anga(rii rspunderii. Continutul raportului (uridic fiscal cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor
acestuia (creante fiscale principale si accesorii pentru subiectul activ si obligatii ale subiectului pasiv).
Creantele fiscale se sting prin ncasare, e*ecutare silit, scutire, anulare, prescriptie si prin alte modalitti
prevzute de lege.
15.3. Reguli generale de procedur fiscal
15.3.1. Competenta organului fiscal. 9rganele fiscale au competent general privind administrarea
creantelor fiscale, e*ercitarea controlului si emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale n materia
fiscal.
15.3.2. %ctul administrative fiscal se emite numai n form scris si cuprinde : denumirea organului fiscal
emitent, data la care a fost emis si data de la care si produce efectele, datele de identificare a
contribuabilului sau a persoanei mputernicite, obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt, temeiul
de drept, numele si semntura persoanelor mputernicite ale organului fiscal, stampila organului fiscal
emitent, posibilitatea de contestatie si termenul de depunere a acesteia. ,entru a produce efecte (uridice actul
administrativ fiscal trebuie s fie comunicat contribuabilului : prin prezentarea acestuia la sediul organului
fiscal emitent si primirea actului administrativ fiscal sub semntur si data comunicrii, prin persoanele
mputernicite ale organului fiscal, potrivit legii sau prin post, la domiciliul contribuabilului, cu scrisoare
recomandat cu confirmare de primire, precum si prin alte mi(loace (fa*, e-mail etc.). -ac se constat lipsa
contribuabilului sau refuzul de a primi actul administrativ fiscal comunicarea se face prin publicarea ntr-un
ziar de larg circulatie sau n .onitorul 9ficial, ,artea >. )ctul administrativ fiscal se consider comunicat
n a cincea zi de la data publicrii anuntului. #ipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal atrage
nulitatea acestuia.
0%
15.3.3. %dministrarea si aprecierea probelor. 9rganul fiscal poate solicita informatii de orice fel din
partea contribuabililor si a altor persoane, e*pertize, poate folosi nscrisuri, poate s efectueze cercetri la
fata locului.
15.4. %sezarea impunerii
15.4.1. Inregistrarea fiscal. )lturi de actele si operatiunile de constatare a obiectului impozabil si de
individualizare a impozitelor sau ta*elor datorate, procedura fiscal cuprinde si acte prealabile de
nregistrare si de atribuire a Codului fiscal pentru fiecare pltitor de impozite si ta*e. 9rice persoan sau
entitate care este subiect ntr-un raport (uridic fiscal se nregistreaz fiscal, primind un cod de identificare,
atribuit de organul fiscal competent din subordinea )")F sau potrivit legii (pentru persoane fizice @ C",,
pentru persoane (uridice @ C5). Contribuabilii care obtin venituri din activitti independente au obligatia s
depun la organul fiscal competent declaratie de nregistrare fiscal.
15.4.2. 6bligatia de a conduce evidenta fiscal. n vederea stabilirii strii de fapt fiscale si a obligatiei
fiscale de plat datorate, contribuabilul este obligat s conduc evidente fiscale respect!nd urmtoarele
reguli : pstrarea evidentelor contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, dup caz, n
cazul arhivrii electronice si pstrarea si prezentarea aplicatiilor informatice cu a(utorul crora au fost
generate, ntocmirea registrelor de evidentiere a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate din
activittile desfsurate, completarea integral a rubricilor formularelor, corespunztor operatiilor
nregistrate.
15.4.3. 6bligatia de a depune declaratii fiscale. ,rin declaratia fiscal se declar : impozitele, ta*ele si
contributiile datorate n cazul n care obligatia calculrii revine pltitorului, potrivit legii, bunurile si
veniturile impozabile, n cazul n care, potrivit legii, stabilirea impozitului si ta*ei se face de ctre organul
fiscal, impozitele colectate prin stopa( la surs, n cazul n care pltitorul are obligatia de a calcula, de a
retine si a vrsa impozite si ta*e. -ata depunerii declaratiei fiscale este data nregistrrii la organul fiscal sau
data postei, dup caz. "edepunerea declaratiei fiscale d dreptul organului fiscal s stabileasc din oficiu
obligatiile fiscale prin estimarea bazei de impunere, dar care totusi nu se poate face nainte de mplinirea
unui termen de 0$ zile de la nstiintarea contribuabilului privind depsirea termenului legal de depunere a
declaratiei fiscale.
15.4.4. Individualizarea obligatiei fiscale prin titlul de creant. -up modul de ntocmire titlurile de
creante fiscale pot fi : titluri de creant# e7plicite (declaratie de impozite si ta*e, actul de impunere,
documentul de plat al unei ta*e etc.) si titluri de creant# implicite (documentele privind rezultatul
controlului efectuat de organele abilitate de lege si accesoriile lor). mpozitele, ta*ele, contributiile si alte
sume datorate bugetului consolidat se stabilesc prin : declaratie fiscal sau decizie emis de organul fiscal, n
alte cazuri. 8azele de impunere se stabilesc prin decizie referitoare la bazele de impunere, separat dac
venitul impozabil este realizat de mai multe persoane sau c!nd sursa venitului impozabil se afl pe raza altui
organ fiscal dec!t cel competent teritorial.
15.4.4.1. !articularittile obligatiei titlului de creant fiscal. Caractere specifice : sunt acte (uridice de
drept financiar, reprezint acte (uridice declarative de drepturi si obligatii, sunt ntocmite numai n form
scris, au caracter e*ecutoriu.
15.". )odificarea obligatiilor fiscale : modificarea elementelor care au stat la baza individualizrii
obligatiei fiscale, cuprinse n declaratia de impunere, modificarea actelor normative prin care se instituie si
reglementeaz venituri bugetare, acordarea nlesnirilor legale la plata obligatiilor fiscale. ,rin 95+ nr.
2%&'%%' s-a stabilit esalonarea la plat a impozitelor si altor obligatii bugetare, precum si a ma(orrilor de
nt!rziere si a altor penalitti, pe o perioad de cel mult $ ani, cu un termen de gratie de p!n la A luni, pe
urmtoarele criterii : vechimea contribuabilului, raportul dintre vechimea arieratelor si cea a
contribuabilului, mobilitatea acestuia din punct de vedere al sediului, mentiuni la ;egistrul Comertului
privind schimbarea actionarului&asociatului principal, ndatorarea financiar, lichiditatea global,
solvabilitatea, date privind declaratiile de impozite, ta*e si contributii, obligatii neachitate n contul
impozitelor cu stopa( la surs, dac a beneficiat anterior de nlesniri, dac contribuabilul a avut relatii
contractuale cu unitti economice cu finantare bugetar si nu a ncasat la termen contravaloarea acestora,
situatia privind achitarea debitelor anului curent, contribuabilul a fost sanctionat pentru evaziune fiscal.
nlesnirile la plat si pierd valabilitatea dac debitorii nu si achit obligatiile bugetare curente cu termene
scadente ncep!nd cu data de 0 a lunii intrrii n vigoare a conventiei ncheiate. 9 nou cerere pentru
acordarea unor nlesniri la plata obligatiilor bugetare nu poate fi depus timp de 0' luni de la data
nerespectrii nlesnirilor anterioare acordate.
00
15.*. Colectarea creantelor fiscale. ,entru realizarea creantelor bugetare trebuie ca acestea s
ndeplineasc conditiile generale din dreptul comun, respectiv caracterul cert, lichid si e*igibil. Creanta
cert# este creanta a crei e*istent este nendoielnic, asupra creia nu e*ist un litigiu. Creanta lic+id# este
cea al crei cuantum este precis determinat. Creanta e7i&ibil# este creanta a(uns la scadent, care poate fi
pretins si creia i se poate cere e*ecutarea, la nevoie silit. n obligatiile afectate de un termen suspensiv
(cum este cazul creantelor bugetare) creanta devine e*igibil numai n momentul mplinirii acestuia.
4tingerea creantelor fiscale se face prin ncasare, compensare, e*ecutare silit, scutire, anulare, prescriptie
sau alte modalitti prevzute de lege. ;ealizarea obligatiei fiscale, care presupune si stingerea raportului
(uridic obligational, se face prin : stingerea obligatiilor fiscale prin e*ecutare (voluntar @ plat sau e*ecutare
silit) sau alte modalitti (compensare, scderea pentru cauze de insolvabilitate, deschiderea procedurii de
reorganizare (udiciar sau faliment, anulare).
15.*.1. #'ecutarea voluntar a obligatiei fiscale. !lata. 6*ecutarea obligatiei bugetare se face de ctre
debitorul acesteia, ca regul general, prin plat, care reprezint e*ecutarea voluntar a obligatiei de ctre
subiectul pasiv al raportului (uridic obligational. n cazul neachitrii de ctre debitor, la plata pltii este
obligat : mostenitorul care a acceptat succesiunea D cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile
debitorului asupra divizrii, fuziunii sau reorganizrii (udiciare, dup caz D persoana creia i s-a stabilit
rspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment D persoana care si asum obligatia
de plat a debitorului, printr-un anga(ament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic, cu
asigurarea unei garantii legale la nivelul obligatiei de plat D alte persoane, n conditiile legii. ,entru
obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil n conditiile 9+ nr. ?'&'%%3, republicat,
rspund solidar : persoanele fizice sau (uridice care n 3 ani anteriori datei declarrii insolvabilittii, cu rea-
credint, cumpr sau dob!ndesc n alt mod active de la debitorii care si provoac astfel insolvabilitatea D
administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei (uridice
debitoare prin nstrinarea sau ascunderea cu rea-credint, a bunurilor mobile si imobile proprietatea
acesteia. ;eferitor la termenul de plat, aceasta se face numai c!nd obligatia fiscal a a(uns la scadent, a
devenit e*igibil. -ac data comunicrii este ntre 0 @ 0$ al lunii, termenul de plat este $ al lunii urmtoare,
iar dac data comunicrii este ntre 0A @ 30 atunci termenul este '% al lunii urmtoare. ,entru creantele
fiscale administrate de .inisterul Finantelor ,ublice, care nu au prevzute termene, acestea vor fi stabilite
prin ordin al ministrului finantelor publice. #a cererea debitorului, autorittile administratiei publice, prin
organul competent, pot dispune rspunderea obligatiei de plat a creantelor bugetare p!n la solutionarea
contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate (scrisoare de garantie bancar, ga( sau
ipotec sau orice alt form de garantie prevzut de lege). 6*ecutarea obligatiei bugetare prin retinere la
surs se face prin calcularea, retinerea si vrsarea veniturilor bugetare de ctre o alt persoan dec!t
contribuabilul.
15.*.1.1. 6bligatii fiscale accesorii. ,entru neachitarea la termenul de scadent a obligatiilor de plat se
datoreaz dup acest termen dob!nzi si penalitti de nt!rziere. 4unt dou obligatii accesorii : dob!nda si
penalittile de nt!rziere, stabilite prin lege. -ob!nda este suma de bani reprezent!nd daunele-interese
moratorii datorate de ctre debitor pentru repararea pre(udiciului cauzat creditorului bugetar prin simpla
nt!rziere n e*ecutarea obligatiei sale av!nd ca obiect plata unei sume de bani. -aunele-interese pot fi
compensatorii (nlocuiesc e*ecutarea n natur a prestatiei nee*ecutate) si moratorii (se pot cumula cu
e*ecutarea n natur @ cu nt!rziere @ a prestatiei). !aunele cominatorii constau n sume de bani pe care
debitorul este obligat, prin hotr!re (udectoreasc, s le plteasc creditorului la anumite intervale de timp,
de regul, pentru fiecare zi de nt!rziere sau raportat la alte unitti de timp, p!n la e*ecutarea n natur a
obligatiei.
15.*.1.2. Constituirea de garantii se face prin consemnarea de mi(loace bnesti la o unitate a 7rezoreriei
statului, prin scrisoare de garantie bancar, ipotec asupra unor bunuri imobile din tar, ga( asupra unor
bunuri mobile.
15.*.2. #'ecutarea silit a obligatiei fiscale
15.*.2.1. Conditiile generale ale e'ecutrii silite. #a fel ca si plata, e*ecutarea silit n cazul obligatiilor
fiscale al cror obiect este plata unei sume de bani, se face ntotdeauna n natur si nu prin echivalent.
Conditiile trecerii la e*ecutarea silit : 1. 57istenta unui titlu e7ecutoriu, care va contine denumirea
organului emitent, data la care si produce efectele, numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul de
identificare fiscal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte semne de identificare, cuantumul si
natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii e*ecutorii a titlului, data ntocmirii titlului,
0'
stampila si semntura organului de e*ecutare D 2. Creanta bu&etar# s# fie e7i&ibil# 8 . Obli&atia bu&etar#
s# nu fie e7ecutat# de bun#*oie.
15.*.2.2. !rescriptia dreptului de a cere e'ecutarea silit. -reptul de a cere e*ecutarea silit a creantelor
fiscale se prescrie n termen de $ zile de la data de 0 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat nastere
acest drept.
15.*.2.3. )suri asigurtorii : poprirea asigurrii, sechestrul asigurtor asupra bunurilor mobile si&sau
imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia. 9dat cu individualizarea creantei si
a(ungerea acesteia la scadent, n cazul nepltii, msurile asigurtorii se transform n msuri e*ecutorii.
15.*.2.4. Subiectele raportului de e'ecutare silit sunt statul sau o colectivitate teritorial local, prin
organele de e*ecutare, n calitate de creditor si contribuabilul, persoan fizic sau (uridic, n calitate de
debitor. ,ersoanele din cadrul organelor de e*ecutare abilitate s aduc la ndeplinire procedura e*ecutrii
silite se numesc e*ecutori bugetari.
"u pot fi supuse e*ecutrii silite : bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la
formarea profesional, precum si cele strict necesare e*ercitrii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter
permanent, inclusiv necesare desfsurrii activittii agricole (unelte, seminte, ngrsminte, fura(e si
animalele de productie si de lucru), bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si
familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel, alimentele necesare
debitorului si familiei sale pe timp de dou luni, iar dac acesta se ocup cu agricultura, alimentele strict
necesare p!n la noua recolt, combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru nclzit si pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarn, obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate
ngri(irii persoanelor bolnave, bunurile declarate neurmribile prin alte dispozitii legale. -e asemenea, nu
poate fi supus e*ecutrii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit n conformitate cu
normele legale n vigoare.
15.*.2.". C(eltuielile de e'ecutare silit sunt n sarcina debitorului urmrit. 4uma ce urmeaz a fi pltit de
ctre debitor se stabileste de organul de e*ecutare prin proces verbal, care constituie titlu e*ecutoriu.
15.*.2.*. Inceperea procesului de e'ecutare silit. n cazul n care debitorul nu si achit de bunvoie
obligatia fiscal, dup e*pirarea termenului de plat, ca act premergtor al e*ecutrii silite, organul de
e*ecutare trebuie s transmit debitorului, la domiciliul sau la sediul acestuia, o nstiintare de plat, prin care
i se notific suma datorat. -ac obligatiile fiscale nu au fost stinse prin plat sau prin alte modalitti
prevzute de lege, n termen de 0$ zile de la comunicarea nstiintrii de plat, se va ncepe procedura de
e*ecutare silit prin comunicarea somatiei. )ceasta reprezint primul act de e*ecutare silit si este
obligatorie, indiferent de modalitatea de e*ecutare silit care va fi aplicat. 4omatia cuprinde : datele de
identificare a debitorului, data emiterii, numrul dosarului de e*ecutare, suma pentru care se ncepe
e*ecutarea silit, termenul n care cel somat urmeaz s plteasc obligatia prevzut n titlul e*ecutrii,
precum si indicarea consecintelor nerespectrii acesteia, semntura si stampila organului de e*ecutare.
4omatia se transmite prin post, prin e*ecutorii bugetari, prin prezentarea celui somat si primirea somatiei
de ctre acesta sub semntur.
15.*.2.+. Suspendarea. $ntreruperea sau $ncetarea e'ecutrii silite. 57ecutarea silit# se suspend# : c!nd
suspendarea a fost dispus de instant sau de creditorul bugetar, de la data comunicrii aprobrii nlesnirii la
plat, n alte cazuri prevzute de lege. n cazul n care popririle nfiintate de organul de e*ecutare genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, creditorul fiscal poate dispune, la cererea
debitorului, suspendarea temporar, total sau partial prin poprirea conturilor bancare. 57ecutarea silit# se
9ntrerupe : la data declarrii strii de insolvabilitate a debitorului, n alte cazuri prevzute de lege.
57ecutarea silit# 9ncetea,# : dac s-au stins integral creantele bugetare prevzute n titlul e*ecutoriu,
inclusiv obligatiile de plat accesorii, cheltuielile de e*ecutare, precum si orice alte sume stabilite n sarcina
debitorului, potrivit legii, dac a fost desfiintat titlul e*ecutoriu, n alte cazuri prevzute de lege.
15.*.2.,. )odalitti de e'ecutare silit a crantelor fiscale. 9rganele de e*ecutare pot folosi succesiv sau
concomitent, oricare dintre modalittile de e*ecutare silit prevzute de Codul de procedur fiscal si anume
: e*ecutarea silit prin poprire, e*ecutarea silit a bunurilor mobile si imobile, a fructelor neculese si a
recoltelor prinse de rdcini, a unui ansamblu de bunuri.
15.*.2.,.1. #'ecutarea silit prin poprire. ,oprirea este modalitatea e*ecutrii silite prin care creditorul
urmreste, n contul creantei sale, sumele pe care o tert persoan le datoreaz debitorului urmrit.
nfiintarea popririi d nastere unui raport (uridic ntre creditor (statul, o colectivitate local) si tertul poprit,
raport (uridic grefat pe e*istenta altor dou raporturi (uridice : cel dintre creditor si debitorul obligatiei
bugetare si cel dintre debitorul obligatiei bugetare, n calitate de creditor si tertul poprit. 6*ecutarea silit
03
prin poprire se poate ntinde asupra oricror sume urmribile. ,oprirea se nfiinteaz de ctre organul de
e*ecutare printr-o adres de nfiintare a popririi, care se trimite tertului poprit, prin scrisoare recomandat,
cu dovad de primire, mpreun cu o copie certificat de pe titlul e*ecutoriu. n acelasi timp, despre
nfiintarea popririi este nstiintat si debitorul. )dresa de nfiintare a popririi cuprinde : denumirea si sediul
organului de e*ecutare, numrul si data emiterii, denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul
tertului poprit, temeiul legal al e*ecutrii silite prin poprire, datele de identificare a debitorului, numrul si
data titlului e*ecutoriu, precum si organul emitent, natura creantei fiscale, cuantumul creantei fiscale pentru
care s-a nfiintat poprirea, contul n care urmeaz a se vira suma retinut, semntura si stampila organului de
e*ecutare. ,oprirea nfiintat anterior ca msur asigurtorie devine e*ecutorie prin comunicarea copiei
certificate de pe titlul e*ecutoriu, tertul poprit fiind obligat ca n termen de $ zile de la primirea comunicrii
s nstiinteze organul de e*ecutare dac datoreaz vreo sum de bani n orice titlu debitorului. -e la aceast
dat sau dup $ zile de la data primirii comunicrii poprirea se consider nfiintat, dup care tertul poprit
este obligat s fac imediat retinerile legale, s vireze sumele n contul indicat si s comunice n scris despre
e*istenta altor creditori. -ac debitorii detin conturi bancare se poate proceda la aplicarea msurilor de
e*ecutare silit prin decontare bancar, n acest caz tertul poprit fiind banca, care n urma sesizrii trebuie s
ia msuri de indisponibilizare a sumelor aflate n contul debitorului. -ac tertul poprit nstiinteaz c nu
datoreaz sume sau nu respect dispozitiile legale, organul de e*ecutare se va putea adresa instantei
(udectoresti n a crei raz teritorial se afl domiciliul sau tertul poprit. -ac popririle nfiintate genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, la cererea acestuia, creditorul fiscal poate
dispune suspendarea temporar, total sau partial a e*ecutrii silite prin poprirea conturilor bancare.
"erespectarea obligatiilor de ctre tertul poprit constituie contraventie, pe care o poate constata si sanctiona
organul de e*ecutare silit.
15.*.2.,.2. #'ecutarea silit a bunurilor mobile. 6ste o modalitate de e*ecutare indirect a creantei
bugetare care se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, n temeiul unui titlu e*ecutoriu. 9rganul de
e*ecutare ntocmeste un proces verbal care cuprinde : denumirea organului de e*ecutare cu indicarea
locului, zilei si ora la care s-a fcut sechestrul, numele si prenumele e*ecutorului bugetar care aplic
sechestrul, numrul legitimatiei si al delegatiei acestuia, numrul dosarului de e*ecutare, data si numrul de
nregistrare a somatiei, temeiul legal n care se face e*ecutarea silit, sumele datorate pentru a cror
e*ecutare se aplic sechestrul, numele, prenumele si domiciliul debitorului, descrierea bunurilor sechestrate
si valoarea estimativ a acestora, numele, prenumele si adresa persoanei creia i s-au lsat bunurile,
mentiunea c n termen de 0$ zile de la data ncheierii procesului verbal dac debitorul nu plteste se va
trece la valorificare, semntura creditorului fiscal si a persoanelor care au fost de fat la sechestrare. )supra
bunurilor mobile creditorul fiscal dob!ndeste un drept de ga(.
15.*.2.,.3. #'ecutarea silit a bunurilor imobile. 4echestrul aplicat bunurilor imobile constituie ipotec
legal. #a ntocmirea procesului verbal de sechestru organul de e*ecutare poate numi un administrator-
sechestru care poate fi creditorul, debitorul sau alt persoan fizic sau (uridic.
15.*.2.,.4. #'ecutarea silit a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rdcini. Fructele (naturale @
produsele periodice ale pm!ntului, produsele animalelor si ci*ile @ venituri n bani obtinute prin
e*ploatarea bunurilor).
15.*.2.,.". #'ecutarea silit a unui ansamblu de bunuri. -ac organul de e*ecutare consider c valoarea
bunurilor proprietate a debitorului se poate face mai rapid si n conditii mai avanta(oase atunci el poate
hotr v!nzarea acestora n bloc pe un pret forfetar (global), conform 9+ nr. ?'&'%%3 privind sechestrul
asupra bunurilor supuse e*ecutrii.
15.*.2.,.*. 7alorificarea bunurilor mobile si imobile se face prin : ntelegerea prtilor, v!nzare n regim
de consignatie n cazul bunurilor mobile, v!nzare direct, v!nzare la licitatie, alte modalitti admise de lege.
>!nzarea se face dup mplinirea termenului de 0$ zile de la sechestru. >!nzarea direct se face prin
ncheierea unui proces verbal care constituie act de proprietate. #a v!nzarea prin licitatie organul de
e*ecutare este obligat s efectueze publicitatea v!nzrii cu cel putin 0% zile nainte de data fi*at pentru
desfsurarea licitatiei. )nuntul trebuie s cuprind : denumirea si sediul organului de e*ecutare, numrul
dosarului de e*ecutare, numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul debitorului, bunurile care se
ofer spre v!nzare, pretul de evaluare sau de pornire al licitatiei, data si locul v!nzrii, mentiunea c
ofertantii trebuie s depun o ta* de participare de 0%E din pretul de pornire a licitatiei, semntura
e*ecutorului bugetar si stampila organului de e*ecutare. ,articipantii la licitatie trebuie s depun cu cel
putin o zi nainte de data licitatiei : oferta de cumprare, dovada pltii de participare, mputernicirea
persoanei care l reprezint pe ofertant, pentru persoanele (uridice rom!ne copie de pe certificatul unic de
02
nregistrare de la ;egistrul Comertului, pentru persoanele fizice rom!ne copie de pe actul de identitate, iar
pentru cele strine copie de pe pasaport, dovada c nu are obligatii fiscale restante fat de organele fiscale.
,retul de pornire este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu '$E pentru a doua si cu $%E
pentru a treia, cu un interval de 3% de zile ntre ele. Comisia de licitatie este format din 3 persoane si este
condus de un presedinte.
n cazul bunurilor imobile cumprtorii pot solicita plata n cel mult 0' rate lunare, cu un avans minim de
$%E din pretul de ad(udecare si cu plata dob!nzii stabilite conform 9+ nr. ?'&'%%3. n timpul e*ecutrii
silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoan (uridic obligatiile fat de bugetul de stat sau bugetul
asigurrilor sociale de stat se pot stinge, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea n
proprietatea public a statului a bunurilor imobile supuse e*ecutrii silite prin procesul verbal care constituie
titlu de proprietate.
15.*.2.,.+. #liberarea si distribuirea sumelor realizate prin e'ecutare silit. 4umele care se elibereaz
sau se distribuie sunt cele ncasate de la nceperea e*ecutrii silite, prin comunicarea somatiei sau prin orice
modalitate prevzut n Codul de procedur fiscal. .ai nt!i se sting cu sumele realizate creantele fiscale
principale si apoi cele accesorii, n ordinea vechimii. 4uma de bani se elibereaz n cazul n care a e*istat un
singur creditor si se distribuie dac au fost mai multi creditori. -ac suma ce reprezint creanta bugetar, c!t
si cheltuielile de e*ecutare, este mai mic dec!t suma realizat prin e*ecutare silit, diferenta se supune
procedurii de compensare sau de restituire, la cererea debitorului. 4ac e'ecutarea silit a fost pornit de
la mai multi creditori. distribuirea se face potrivit urmtoarei ordini de preferint 8 creantele
reprezent!nd salarii, pensii, sume destinate pentru someri, a(utoarele pentru ntretinerea copiilor, pentru
maternitate, incapacitate temporar de munc, refacerea si ntrirea snttii, creantele bugetare provenite
din impozite, ta*e, contributii datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurrilor
sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, a celor rezultate din mprumuturi de stat, a
celor reprezent!nd repararea pagubelor pricinuite propriettii publice prin fapte ilicite. 6liberarea sau
distribuirea sumei realizate din e*ecutare silit se face dup 0$ zile de la data depunerii sumei, organul de
e*ecutare fiind obligat s ncheie un proces verbal care va fi semnat de toti cei prezenti la aceasta. -up
ntocmirea procesului verbal nici un creditor nu mai poate cere distribuirea sumelor rezultate din e*ecutarea
silit.
15.*.2.,.,. Contestatia la e'ecutarea silit se poate face mpotriva e*ecutrii silite n ntregime, mpotriva
oricrei modalitti de e*ecutare silit (poprire, e*ecutare silit prin decontare bancar, e*ecutare silit asupra
bunurilor mobile sau imobile etc.), mpotriva fiecrui act de e*ecutare, mpotriva refuzului organului de
e*ecutare de a ndeplini un act de e*ecutare silit. Contestatia se poate face n termen de 0$ zile de la data la
care contestatorul a luat cunostint de e*ecutarea sau actul de e*ecutare pe care le contest, de la data la care
a luat cunostint de refuzul organului de e*ecutare de a ndeplini actul de e*ecutare sau de la data la care a
luat cunostint de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contest. Contestatia se introduce la
(udectoria n a crei raz teritorial se afl sediul organului de e*ecutare. nstanta poate decide n cazul
admiterii anularea actului de e*ecutare contestat sau ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea e*ecutrii,
anularea sau lmurirea titlului e*ecutoriu si efectuarea actului de e*ecutare a crui ndeplinire a fost
refuzat, iar n cazul anulrii actului de e*ecutare instanta poate dispune restituirea celui ndrepttit a sumei
ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile din poprire. n cazul respingerii contestatiei
contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de e*ecutare, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin
nt!rzierea e*ecutrii, iar dac contestatia s-a fcut cu rea-credint, la plata unei amenzi de la $%%.%%% lei la
0% mil. lei.
15.*.3. %lte modalitti de stingere a obligatiilor fiscale
15.*.3.1. Compensarea este o modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care intervine n situatia
n care contribuabilul, persoan fizic sau (uridic, are at!t obligatii de plat la buget, c!t si de primit sume
pltite n plus, de rambursat ori de restituit, dup caz, de la buget. n cazul creantelor fiscale stinse prin
compensare, dob!nzile si penalittile de nt!rziere se datoreaz p!n la data stingerii inclusiv.
15.*.3.2. Scderea pentru cauze de insolvabilitate este o modalitate special de stingere a obligatiilor
fiscale care const n scderea (scoaterea) din evident a acestora atunci c!nd debitorul se gseste n una din
situatiile : debitorul nu are venituri sau bunuri urmribile, dup ncetarea e*ecutrii silite rm!n debite
neachitate, debitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere, debitorul nu este gsit la ultimul domiciliu
fiscal cunoscut, c!nd debitorul persoan fizic sau (uridic si nceteaz e*istenta si au rmas neachitate
obligatii fiscale. -up ncetarea e*ecutrii prevzute n 9+ nr. ?'&'%%3 organele de e*ecutare au
urmtoarele obligatii : s verifice la domiciliul sau la sediul debitorului situatia material a acestuia, s
0$
solicite informatii n vederea identificrii domiciliului sau sediului debitorului, de la compartimentele de
evident a populatiei din cadrul .inisterului de nterne, de la 9ficiul ;egistrului Comertului sau de la
instantele (udectoresti, s solicite relatii cu privire la situatia material a debitorului de la unittile sau
persoanele fizice unde acesta si-a desfsurat activitatea profesional sau lucrativ n ultimii 3 ani, s solicite
relatii de la organele de e*ecutare n a cror raz teritorial s-a nscut debitorul, s solicite informatii
societtilor bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise.
15.*.3.3. 4esc(iderea procedurii de reorganizare judiciar si faliment. n cazul n care contribuabilii au
calitatea de comercianti, societti comerciale, cooperative de consum si mestesugresti sau persoane fizice,
organul de e*ecutare poate cere instantelor (udectoresti competente nceperea procedurii reorganizrii
(udiciare si a falimentului, n conditiile legii.
15.*.3.4. %nularea este o modalitate special de stingere a obligatiilor bugetare izvor!te din acte (uridice cu
caracter general sau din dispozitii individuale. )nual prin /+ se stabileste plafonul creantelor bugetare care
pot fi anulate (art. 013 din 9+ nr. ?'&'%%3).
15.+. Ci administrative si jurisdictionale de atac $mpotriva titlurilor de creant fiscal. )nsamblul
litigiilor dintre administratia public si administrati, generate de acte de impunere, poart denumirea de
contencios fiscal. ,otrivit #egii nr. 0%$&0??1 actele administrative de solutionare a obiectiunilor se numeau
hotr!ri si se comunicau n termen de 0$ zile de la nregistrare, cele pentru solutionarea contestatiilor se
numeau dispozitii si se solutionau n termen de 3% zile de la nregistrare, iar cele pentru solutionarea
pl!ngerilor, decizii. 6le contin n structura lor 3 prti : preambulul, considerentele sau motivarea si
dispozitivul. 4olutiile date n urma rezolvrii obiectiilor, contestatiei si pl!ngerii sunt : admiterea total,
admiterea partial, respingerea ca nentemeiat, ca inadmisibil, ca fiind fr obiect, ca nedepus n termen,
anularea ca netimbrat sau insuficient timbrat. 95+ nr. 03&'%%0 a restr!ns numrul cilor administrative de
atac la una singur @ contestatia, care se solutioneaz prin decizie motivat si care are caracter definitiv.
CAPITOLUL 11. Raspunderea 2uridica
11.1. Consideratii generale. 4anctiunea poate consta n restituirea unui lucru, anularea unui act, repararea
unei pagube, dar si ntr-o pedeaps. ,rincipiile responsabilittii (uridice : principiul legalittii
responsabilittii (uridice, egalitatea n drepturi, principiul personalittii, al liberttii de voint, al
umanismului, principiul concordantei ntre drepturi si obligatii, ntre putere si responsabilitate, principiul
e*istentei si dezvoltrii sociale, al reparrii integrale a pre(udiciului, principiul reparrii prompte a
pre(udiciului. Conditiile pentru anga(area rspunderii (uridice : conduita ilicit, rezultatul vtmtor, legtura
cauzal ntre conduita ilicit si rezultatul produs, vinovtia subiectului actului ilicit, s nu e*iste mpre(urri
sau cauze care nltur rspunderea (uridic, legitima aprare, cazul fortuit, constr!ngerea, eroarea de fapt,
starea de necesitate, minoritatea, betia involuntar etc.
11.2. /orme ale rspunderii juridice $n dreptul financiar : rspunderea penal, civil, contraventional,
disciplinar, material.
11.2.1. Rspunderea penal este cea mai grav form a rspunderii (uridice. ,ersoanele ncadrate n munc
sau functionarii publici rspund penal pentru nclcarea ndatoririlor ce le revin n ndeplinirea operatiunilor
de casierie (delapidare, gestiune frauduloas, furt, abuz de ncredere, abuz n serviciu contra intereselor
publice, negli(ent n serviciu), pentru schimbarea destinatiei alocatiilor bugetare (deturnare de fonduri),
ntocmirea si transmiterea la organele financiare si bancare de acte si documente care contin date nereale
(fals intelectual). Codul de procedur fiscal prevede pentru sustragerea, substituirea, degradarea sau
nstrinarea de ctre debitor sau terte persoane a bunurilor sechestrate, nchisoare de la A luni la 0 an sau
amend de la $% mil. lei la 0%% mil. lei. ,entru retinerea si nevrsarea de ctre pltitorii obligatiilor fiscale a
sumelor reprezent!nd impozite si contributii cu retinere la surs n cel mult 3% zile de la scadent,
infractiunile se pedepsesc cu nchisoare de la A luni la ' ani sau amend de la 0%% mil. lei la $%% mil. lei.
11.2.2. Rspunderea administrativ 2 disciplinar. )baterea administrativ este o fapt sv!rsit cu
vinovtie si prezint dou categorii de sanctiuni : ma(orri de nt!rziere si amenzi. ,entru abaterile
administrativ @ disciplinare din domeniul financiar (neachitarea integral a obligatiilor financiare,
nerespectarea termenelor legale de plat a sumelor datorate bugetului public) legea prevede o categorie de
sanctiuni specifice : penalittile de nt!rziere, care const n obligarea debitorului la plata unei sume de bani
calculat n raport cu valoarea debitului datorat si a timpului scurs de la momentul c!nd acesta trebuia
achitat. ,rin 9+ nr. A0&'%%' s-a introdus ca obligatie accesorie, dob!nda si penalitatea de nt!rziere. 9 alt
form de sanctiune pentru abateri administrativ @ disciplinare este aceea a suspendrii activittii pltitorului
0A
de impozite si ta*e, n caz de abateri repetate (nedepunerea declaratiei de impunere, refuzul de a comunica
datele cerute de organele fiscale).
11.2.3. Rspunderea administrativ 2 contraventional. 9+ nr. '&'%%0 privind regimul (uridic al
contraventiilor prevede amenzile contraventionale pentru abateri de la disciplina financiar.
11.2.4. Rspunderea administrativ 2 patrimonial sanctioneaz conduita ilicit a organelor administratiei
publice cauzatoare de pre(udicii prin actele de putere nelegale. ,articularittile procedurale ale rspunderii
administrativ @ patrimoniale : actiunea n daune, prtile chemate n (udecat pot fi at!t autoritatea public
emitent a actului ilegal, c!t si functionarul acesteia, procedura prealabil, instanta trebuie s constate n
mod obligatoriu nulitatea actului.
11.2.". Rspunderea patrimonial a salariatilor prezint unele particularitti : se stabileste n sarcina unei
persoane ncadrate n munc, intervine ca urmare a unei fapte sv!rsite cu vinovtie de persoana ncadrat,
n stabilirea rspunderii patrimoniale se au n vedere principiile rspunderii civile contractuale, se realizeaz
dup o procedur special, mai operativ, const!nd n emiterea de ctre unitatea pgubit a deciziei de
imputare sau n asumarea de ctre persoana vinovat a anga(amentului de plat.
11.2.*. Rspunderea civil se fundamenteaz pe obligatia celui ce a pgubit pe altul de a repara pre(udiciul
produs si ea poate fi rspundere contractual sau delictual.
11.3. #vaziunea fiscal. Faptele de sustragere de la impunere sau plat pentru impozite, ta*e, contributii
datorate bugetului public sunt fapte de evaziune fiscal. 6a poate fi de dou categorii : evaziune fiscal
legal si evaziune fiscal frauduloas, aceasta fiind reglementat de #egea nr. :1&0???. 4unt considerate
infractiuni : refuzul de a prezenta organelor legale de control documentele (ustificative si actele de evident
contabil, neintroducerea sau ntocmirea incomplet de documente primare sau de evident contabil,
sustragerea de la plata impozitelor, ta*elor, a contributiilor datorate statului prin nenregistrarea unor
activitti, organizarea si conducerea de evidente contabile duble, emiterea, distribuirea, cumprarea,
completarea de documente fiscale false. -ac organul de control constat c persoana contribuabil a
sv!rsit o nou contraventie n termen de 0 an, va dispune vrsarea, pe l!ng diferentele de impozite, ta*e si
contributii, o sum egal cu dublul diferentei constatate.
11.4. Cazierul fiscal
11.4.1. !rezentare general. Cazierul fiscal este gestionat de .inisterul Finantelor ,ublice pe dou niveluri
: la nivel central (-irectia general a tehnologiei informatiei) si la nivel teritorial (directiile generale a
finantelor publice (udetene si a municipiului 8ucuresti si (udetul lfov).
11.4.2. /aptele care se $nscriu $n cazierul fiscal sunt cele sanctionate de legile financiare, vamale sau care
privesc disciplina financiar, inclusiv cele care privesc stabilirea si gestionarea impozitelor si ta*elor.
11.4.3. Cazurile $n care este necesar si obligatoriu prezentarea certificatului de cazier fiscal : la
nfiintarea de societti comerciale, a asociatiilor si fundatiilor de ctre asociati si membrii fondatori.
11.4.4. !rocedura de solicitare si eliberare a certificatului de cazier fiscal. Contribuabilii persoane fizice
depun cererea personal sau prin reprezentant, pe baz de procur autentic sau mputernicire avocatial,
pentru contribuabilii persoane (uridice cererea se depune de reprezentantul legal sau prin reprezentant,
pentru contribuabilii asociati fr personalitate (uridic cererea se depune de unul dintre asociati. Cererea
trebuie s fie nsotit de dovada pltii ta*ei de $%.%%% lei. Certificatul se elibereaz n termen de 0% zile
lucrtoare de la data solicitrii. n regim de urgent, cazierul fiscal se poate elibera n $ zile lucrtoare cu
plata unei ta*e de '%%.%%% lei. >alabilitatea actului este de 0$ zile de la data emiterii si numai n scopul
pentru care a fost eliberat. -ac datele nscrise n certificatul de cazier fiscal nu corespund realittii
contribuabilul poate solicita rectificarea acestuia, prin cerere de rectificare nsotit de actele doveditoare.

CAPITOLUL 12: CO3TROLUL FI3A3CIAR
Formarea, administrarea Fi ntrebuinGarea resurselor publice sunt
supuse unei game ample de forme de control:
@ control politic, realizat de:
0. ,arlament cu ocazia aprobrii bugetului de stat Fi
bugetului asigurrilor sociale de stat, precum Fi a contului general anual de e*ecuGieD
'. autoritGile deliberative ale unitGilor administrativteritoriale
la aprobarea bugetului Fi a contului de e*ecuGieD
@ control (urisdicGional, e*ercitat de instanGele de (udecat cu
ocazia soluGionrii contestaGiilor mpotriva actelor de impunere Fi
controlD
01
@ control financiar Fi fiscal, cu cele dou componente ale sale:
a) controlul financiar, e*ercitat asupra utilizrii resurselor
financiare publice n care includem: controlul financiar preventiv
propriu, controlul financiar preventiv delegat, controlul ulterior al
CurGii de ConturiD
b) controlul fiscal, e*ercitat asupra a(ungerii la bugetele din
sistemul unitar de bugete a sumelor cuvenite acestuia Fi n care
includem: inspecGia fiscal, controlul +rzii Financiare.
$.0. -efinirea Fi clasificarea controlului financiar
-efiniGie. Controlul financiar Fi fiscal este operaGiunea de
stabilire a concordanGei cu realitatea a nregistrrilor n evidenGa
financiar-contabil a operaGiunilor materiale Fi ncadrrii acestora n
prevederile legale privind veniturile Fi cheltuielile bugetului general
consolidat, formarea, administrarea Fi ntrebuinGarea resurselor
financiare publice.
Controlul, n funcGie de sfera vizat, poate fi:
control financiar, const!nd n:
@ controlul .inisterului 6conomiei Fi FinanGelorD
@ controlul financiar preventiv propriuD
@ controlul financiar preventiv delegatD
@ controlul financiar al autoritGilor administraGiei publice localeD
@ controlul CurGii de Conturi.
control fiscal, const!nd n:
@ inspecGia fiscalD
@ controlul +rzii FinanciareD
@ controlul administraGiei publice locale,
care priveFte sumele cuvenite bugetului general consolidat.
Hn funcGie de momentul n care se e*ecut, controlul financiar Fi
fiscal poate fi:
@ anticipat (preventiv)D
'0A
@ concomitent (operativ-curent)D
@ ulterior (posterior).
Hn funcGie de organul care l e*ecut, poate fi:
@ intern sau propriuD
@ e*tern.
Hn funcGie de volumul controlat, poate fi:
@ control financiar totalD
@ control financiar prin sonda(.
$.'. nspecGia fiscal
6ste reglementat de Codul de procedur fiscal.
Cuprinde ansamblul activitGilor care au ca obiect verificarea
bazelor de impunere, a legalitGii Fi conformitGii declaraGiilor fiscale,
corectitudinii Fi e*actitGii ndeplinirii obligaGiilor de ctre
contribuabili, stabilirea diferenGelor de plat Fi creanGelor accesorii.
4e e*ecut de ).".).F., prin organele locale.
4unt supuse inspecGiei fiscale toate persoanele, indiferent de
forma de organizare, care au obligaGii de stabilire, reGinere Fi plat a
impozitelor, ta*elor, contribuGiilor Fi altor sume cuvenite bugetului
general consolidat.
,roceduri de control:
@ prin sonda(D
@ inopinatD
@ ncruciFat.
,erioada supus controlului:
0:
@ pentru contribuabilii mari - perioada ncepe de la sf!rFitul
perioadei controlate anterior situat n cadrul termenului de prescripGie
de a stabili obligaGii fiscaleD
@ pentru ceilalGi contribuabili - asupra creanGelor nscute n
ultimii 3 ani fiscali, dar se poate e*tinde pe perioada prescripGiei dac
e*ist indicii de nclcare a obligaGiilor fiscale.
)vizul de inspecGie fiscal. Hnaintea controlului contribuabilul
este avizat despre control. )vizul trebuie s cuprind temeiul (uridic al
inspecGiei, data de ncepere, obligaGiile fiscale Fi perioadele controlate,
posibilitatea de a solicita am!narea datei de ncepere, solicitare care
poate fi acordat o singur dat pentru motive (ustificate. )vizul se
comunic nainte cu 3% zile pentru contribuabilii mari Fi nainte cu 0$
zile pentru ceilalGi contribuabili.
nspecGia se desfFoar de regul n spaGiile de lucru ale
contribuabilului, la sediul organului fiscal sau n alt loc stabilit de
comun acord cu contribuabilul, care trebuie s asigure Fi logistica
necesar controlului. Contribuabilul poate desemna o persoan care
s-l reprezinte.
Contribuabilul va fi informat pe toat durata efecturii
controlului asupra constatrilor, iar, la final, poate s prezinte punctul
de vedere cu privire la constatrile inspecGiei fiscale.
-urata nu poate fi mai mare de 3 luni Fi se efectueaz o singur
dat pentru fiecare impozit, ta* F.a.
;aportul de inspecGie fiscal. ;ezultatul inspecGiei se
consemneaz ntr-un raport scris n care se prezint constatrile
inspecGiei din punct de vedere faptic Fi legal. ;aportul va sta la baza
deciziei de impunere pentru diferenGele constatate n minus.
,e baza deciziei controlului, contribuabilul are dreptul de a
beneficia de asistenGa de specialitate sau (uridic, s i se comunice
data, ora Fi locul prezentrii concluziilor.
$.3. Controlul +rzii Financiare
storicul +rzii Financiare
;eaprut n aparatul financiar al statului rom!n dup revoluGia
din decembrie 0?:? prin #egea nr. 3%&0??0 privind organizarea Fi
funcGionarea controlului financiar Fi a +rzii financiare @ +arda
financiar este o instituGie cu o ndelungat tradiGie n Gara noastr.
Hn )rdeal Fi 8ucovina, anterior .arii 5niri din anul 0?0:, n
administraGia finanGelor publice e*ista un numr de '%%% funcGionari
organizaGi militreFte, care formau corpul aFa-numit al finanGilor (...)
)tribuGiile corpului de control ai IfinanGilor= erau urmtoarele:
@ controlul fabricaGiei Fi desfacerii spirtului Fi buturilor
spirtoase, precum Fi al tuturor produselor supuse ta*elor de
consumaGieD
@ controlul producGiei Fi desfacerii bunurilor care constituiau
monopolul statuluiD
@ paza graniGelor Fi controlul vamal.
-up 0?0:, corpul IfinanGilor= a fost preluat sub numele de
+ard financiar, iar n 0?'1 a fost desfiinGat. Hn 0?3%, prin legea
spirtului, a fost renfiinGat, dar cu o sfer de activitate mult mai
restr!ns, Gin!nd doar de fiscalitatea Fi comercializarea spirtului Fi
buturilor alcoolice. ,rin #egea .onopolului )lcoolului din 0: mai
0?3', un numr de '%% soldaGi grniceri a fost detaFat la .inisterul
FinanGelor Fi nsrcinat cu paza drumurilor Fi barierelor oraFului. Hn
anul 0?33, prin legea organizrii .inisterului FinanGelor, +arda
financiar a fost ataFat 4ecretariatului +eneral, iar atribuGiile ei au
0?
fost e*tinse Fi la alte impozite din domeniul sectoarelor de producGie,
comercializare Fi prestri servicii. Hn aprilie 0?20, soldaGii grniceri
care activau n +arda financiar sunt disponibilizaGi frontului Fi se
reduce altfel volumul activitGii. ,rin -ecretul nr. 3'$&0?:2, +arda
financiar se desfiinGeaz.
Hn toat aceast perioad, +arda financiar a fost o instituGie
militarizat, caracter pe care Fi l-a pstrat Fi la renfiinGarea ei, n anul
0??0. #egea de atunci o definea ca fiind Iun corp de control financiar,
militarizat, nencazarmat, care funcGioneaz, potrivit legii, n cadrul
.inisterului FinanGelor ,ublice=.
Hn prezent, +arda Financiar este reglementat de 9.5.+. nr.
?0&'%%3, modificat prin 9.+. nr. :&'%%$ Fi /.+. nr. 0$3:&'%%3.
+arda Financiar este o instituGie public de control cu
personalitate (uridic, care e*ercit controlul operativ Fi inopinat, cu
e*cepGia controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea Fi
combaterea oricror acte Fi fapte din domeniul economic, financiar Fi
vamal, care au ca efect evaziunea Fi frauda fiscal. 6ste organizat ca
organ de specialitate al administraGiei publice centrale n subordinea
.inisterului 6conomiei Fi FinanGelor ().".).F.).
+arda Financiar este condus de un comisar general @ fucGionar
public, numit prin ordin al ministrului, n condiGiile legii. Comisarul
general este a(utat de trei comisari generali ad(uncGi care, n absenGa
comisarului general, anga(eaz Fi reprezint +arda Financiar pe baza
mandatului e*pres dat prin decizie a comisarului general.
,otrivit legii, +arda financiar are atribuGii de control operativ
Fi inopinat cu privire la:
J respectarea actelor normative n scopul prevenirii,
descoperirii Fi combaterii oricror acte Fi fapte interziseD
J respectarea normelor de comerG, urmrind prevenirea,
depistarea Fi nlturarea operaGiunilor iliciteD
J modul de producere, depozitare, circulaGie Fi valorificare a
bunurilor, n toate locurile Fi spaGiile n care se desfFoar activitatea
agenGilor economiciD
J participarea, n colaborare cu organele de specialitate ale
altor ministere Fi instituGii specializate, la acGiuni de depistare Fi
combatere a activitGilor ilicite care genereaz fenomene de evaziune
Fi fraud fiscal.
Hn ndeplinirea atribuGiilor ce le revin, comisarii +rzii
Financiare au dreptul:
K s efectueze controale n spaGiile n care se produc, se
depoziteaz sau se comercializeaz bunuri ori se desfFoar activitGi
ce cad sub incidenGa actelor normative n vigoare, cu privire la
prevenirea, descoperirea Fi combaterea oricror acte Fi fapte care sunt
interzise de acesteaD
K s verifice respectarea reglementrilor legale privind
circulaGia mrfurilor pe drumurile publice, n porturi, ci ferate Fi
fluviale, aeroporturi, n vecintatea punctelor vamale, antrepozite,
zone libere, precum Fi alte locuri n care se desfFoar o asemenea
activitateD
K s verifice legalitatea operaGiunilor desfFurate, e*istenGa Fi
autenticitatea documentelor (ustificative n activitGile de producGie Fi
prestri de servicii ori pe timpul transportului, depozitrii Fi
comercializrii bunurilor Fi s aplice sigilii pentru asigurarea
integritGii bunurilorD
K s dispun msuri cu privire la confiscarea, n condiGiile
'%
legii, a bunurilor a cror fabricaGie, depozitare, transport sau desfacere
este ilicit, precum Fi a veniturilor realizate din activitGi comerciale
sau prestri de servicii nelegale Fi s ridice documentele financiarcontabile
Fi de alt natur care pot servi la dovedirea contravenGiilor
sau, dup caz, a infracGiunilorD
K s solicite, n condiGiile Fi potrivit Codului de procedur
penal, efectuarea de ctre organele abilitate de lege a percheziGiilor n
localuri publice sau particulare @ case, curGi, dependinGe Fi grdini -,
dac e*ist indicii c n aceste locuri sunt ascunse documente, mrfuri
sau se desfFoar activitGi care au ca efect evaziunea sau frauda
fiscalD
K s constate acte Fi fapte care au avut ca efect evaziunea Fi
frauda fiscal, s solicite organelor fiscale stabilirea obligaGiilor fiscale
n ntregime datorate, s cear organelor de e*ecutare competente
luarea de msuri asiguratorii ori de c!te ori e*ist pericolul ca
debitorul s se sustrag de la urmrire sau s Fi ascund ori risipeasc
averea Fi s sesizeze, dup caz, organele de urmrire penalD
K s solicite, administratorilor unitGilor controlate Fi
persoanelor implicate, e*plicaGii, lmuriri, precizri verbale Fi&sau n
scris, dup caz, cu privire la faptele constatateD
K s solicite, potrivit legii, copii certificate de pe documentele
originale, s preleveze probe, eFantioane, mostre etc., necesare
finalizrii actului de control2?D
K s constate contravenGiile Fi s aplice sancGiunile
corespunztoare, conform competenGelor atribuite de legeD
K s ntocmeasc acte de control operativ Fi inopinat privind
rezultatele verificrilor, s aplice msurile prevzute de normele legale
Fi s sesizeze organele competente n vederea valorificrii
constatrilorD
K s opreasc, n condiGiile legii, mi(loacele de transport pentru
verificarea documentelor de nsoGire a bunurilor Fi persoanelor
transportateD
K s solicite instituGiilor financiar-bancare de asigurrireasigurri
date sau documente, n vederea instrumentrii Fi
fundamentrii constatrilor cu privire la sv!rFirea unor fapte ce
contravin legislaGiei n vigoareD
K s poarte uniforma, s pstreze, s foloseasc Fi s fac uz de
armamentul de aprare din dotare, n caz de autoaprare sau stare de
necesitateD
K s utilizeze mi(loace de transport auto purt!nd nsemne Fi
dispozitive de avertizare sonore Fi luminoase specifice.
2? )naliza Fi e*aminarea probelor, eFantioanelor Fi mostrelor se face n
laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind
suportate din fondurile special alocate n bugetul de venituri Fi cheltuieli al
+rzii Financiare.
)ctele de control ntocmite de comisarii +rzii financiare sunt
acte administrative de control operativ Fi inopinat Fi se comunic
direcGiilor generale ale finanGelor publice n a cror raz teritorial se
afl sediul social al agentului economic controlat, pentru luarea
msurilor fiscale, sau organelor de urmrire penal, dup caz.
,entru e*ercitarea controlului preventiv Fi inopinat, comisarii
+rzii financiare prezint ordinul de serviciu, care este, de regul,
general, cu caracter permanent Fi care indic numele comisarului Fi
competenGele acestuia, precum Fi legitimaGia de control Fi insigna.
$.2. Controlul financiar preventiv
'0
4ediul materiei l constituie 9rdonanGa +uvernului nr.00?&0???
privind auditul intern Fi controlul financiar preventiv n aplicarea
cruia au fost emise "ormele metodologice privind cadrul general al
atribuGiilor Fi e*ercitrii controlului financiar preventiv popriu,
aprobate prin 9rdinul nr. 0'3&%A.%'.'%%0 al ministrului FinanGelor
,ublice.
ConGinutul controlului peventiv este alctuit din operaGiunile de
verificare a proiectelor de operaGiuni ce fac obiectul acestuia.
4unt operaGiuni supuse controlului preventiv:
@ anga(amentele legale Fi bugetare ale instituGiilor publice Fi
unitGilor administrativ-teritorialeD
@ deschiderea Fi repartizarea de credite bugetare, precum Fi
modificarea acestora n condiGiile legii
@ efectuarea de plGi din fonduri publice Fi de ncasri n
numerarD
@ v!nzarea, ga(area, concesionarea sau nchirierea de bunuri din
domeniul public sau privat al statului sau unitGilor administrativteritorialeD
@ alte operaGiuni stabilite prin ordin al ministrului FinanGelor
,ublice.
Controlul financiar preventiv este organizat Fi e*ercitat n
urmtoarele forme:
@ controlul financiar preventiv propriuD
@ controlul financiar delegat.
$.2.0. Controlul financiar preventiv propriu (intern)
Controlul financiar preventiv propriu (intern) se e*ecut de
organele proprii ale instituGiilor publice, respectiv de contabilul-Fef sau
persoanele mputernicite de acesta, cu aprobarea ordonatorului de
credite, cu precizarea limitelor mputernicirii. ,ersoanele
mputernicite de contabilul-Fef trebuie s fie din subordinea sa.
Controlul se e*ercit prin viza de control preventiv, operaGiunile
supuse controlului neput!nd fi efectuate fr aceast viz.
4e organizeaz la entitGile publice ()dministraGia ,rezidenGial,
,arlament, +uvern, ministere Fi alte instituGii publice), la companiile
naGionale, regiile autonome, organizaGiile neguvernamentale, precum
Fi la orice alte persoane (uridice care gestioneaz fonduri publice cu
orice titlu Fi&sau care administreaz patrimoniul public, referitor la
gestionarea fondurilor publice Fi administrarea patrimoniului public n
cauz, precum Fi la agenGiile de gestionare a fondurilor publice
provenite din finanGri e*terne. #a .inisterul 6conomiei Fi FinanGelor
se organizeaz pentru operaGiunile Fondului naGional de preaderare,
pentru operaGiunile privind bugetul trezoreriei, datoria public Fi alte
operaGiuni specifice.
)ceast form de control este prealabil aprobrii operaGiunii de
ctre ordonatorul principal de credite Fi se acord de ctre persoana
mputernicit s e*ercite controlul prin viz numai dac operaGiunea
respect ntrutotul cerinGele de legalitate, regularitate Fi ncadrare n
limitele anga(amentelor bugetare aprobate.
Concret, viza de control financiar preventiv const n semnarea,
la rubrica anume destinat, de ctre persoana mputernicit Fi aplicarea
sigiliului personal.
Cu ocazia controlului financiar preventiv propriu, persoana
desemnat s e*ercite acest control verific proiectele de operaGiuni cu
privire la urmtoarele aspecte:
@ legalitGii @ dac sunt respectate toate prevederile legale
aplicabileD
''
@ regularitGii @ const!nd n respectarea ansamblului principiilor
Fi regulilor procedurale Fi metodologice aplicabileD
@ ncadrrii n limitele anga(amentelor bugetare aprobate.
4unt supuse controlului financiar preventiv propriu urmtoarele
proiecte de operaGiuni:
@ anga(amentele bugetare (cererea de deschidere de credite,
dispoziGia bugetar de repartizare a creditelor bugetare, modificarea
repartizrii pe trimestre a creditelor bugetare, virrile de credite,
ncep!nd cu trimestrul , de la un capitol la altul al clasificaGiei
bugetare Fi ntre subdiviziuni)D
@ proiectele de anga(amente legale din care deriv, direct sau
indirect, obligaGii de plat (contracte sau comenzi de achiziGii publice,
contracte de concesionare sau nchiriere, n care instituGia public este
concesionar sau chiriaF, anga(area Fi avansarea personalului, acordarea
salariului de merit, numirile temporare pe funcGii de conducere,
acordarea oricror altor drepturi salariale, diurnelor pentru deplasri Fi
detaFri)D
@ concesionarea, nchirierea Fi v!nzarea bunurilor din
patrimoniul entitGilor publice (contractul de v!nzare n care instituGia
public este v!nztor, procesul de predare-primire pentru transferul
fr plat al bunurilor, contractul de concesionare sau nchiriere, n
care instituGia public este concedent sau locator)D
@ plGi din credite bugetare sau alte fonduri publice (ordinul de
plat pentru achiziGii publice, destinate activitGii curente Fi de
investiGii, deconturi pentru acGiuni de protocol sau cheltuieli pentru
manifestri specifice, cotizaGii, contribuGii, ta*e la organisme
internaGionale, ordinele de plat pentru transferuri, subvenGii, prime
sau alte plGi din fondurile publice acordate agenGilor economici sau
altor beneficiari legali F.a.)D
@ documentele privind scderea din gestiune a unor pagube care
nu se datoreaz vinovGiei unor persoane.
,entru obGinerea vizei de control financiar preventiv propriu,
proiectele de operaGiuni semnate de conductorii compartimentelor de
specialitate n scopul certificrii n privinGa legalitGii Fi realitGii,
nsoGite de documentele (ustificative corespunztoare, se prezint
contabilului-Fef sau Fefului compartimentului contabil cu atribuGii de
Ginerea contabilitGii, de e*ercitare a controlului financiar preventiv Fi
de evidenG a anga(amentelor sau, dup caz, persoanei desemnate s
ndeplineasc aceste atribuGii. ,roiectele de operaGiuni se nregistreaz
Fi se dateaz n registrele de evidenG a documentelor de la
respectivele documente.
Controlul se face, mai nt!i, cu privire la aspectele formale @
controlul formal @ dup care se face verificarea de fond. Controlul
formal are n vedere ncadrarea operaGiunii n categoria celor supuse
controlului, completarea documentelor, conform rubricilor acestora,
e*istenGa semnturilor Fefilor compartimentelor de specialitate Fi a
documentelor (ustificative. -ac documentele prezentate nu respect
aceast cerinG, se restituie emitentului, fc!ndu-se menGiune n acest
sens n I;egistrul proiectelor de operaGiuni prevzute s fie prezentate
la viza de control financiar preventiv propriu=.
#a verificarea de fond, n funcGie de operaGiunea supus vizei, se
controleaz:
). Hn cazul anga(amentelor bugetare:
0. Cererea de deschidere de credite bugetare, nsoGit de nota
(ustificativ Fi fundamentarea pe baza normelor specifice fiecrui
'3
ordonator principal de credite, pentru cheltuielile cuprinse n cererea
de deschidere a creditelor bugetare, se verific sub urmtoarele
aspecte:
@ ncadrarea sumelor solicitate pe capitole, subcapitole Fi titluri,
n volumul creditelor aprobate prin buget, cu luarea n seam a celor
neconsumate n perioada anterioar celei pentru care se solicit
creditele respectiveD
@ concordanGa documentaGiei de fundamentare cu cerinGele
cadrului normativ specific, scadenGa obligaGiilor de plat,
corectitudinea calculelorD
@ completarea corect a formularului Fi e*istenGa semnturii
persoanelor autorizate.
'. -ispoziGia de plat (ordinul de plat) pentru repartizarea
creditelor bugetare sau borderoul centralizator al acestor documente
trebuie s fie nsoGit de fundamentarea sumelor nscrise Fi se verific
asupra:
@ ncadrrii sumelor nscrise n totalul creditului bugetar, aprobat
Fi deschis pe subdiviziuni ale clasificaGiei bugetareD
@ concordanGa creditelor nscrise n dispoziGii cu prevederile din
bugetele aprobateD
@ completarea corect a formularelor.
3. -ocumentul pentru modificarea repartizrii pe trimestre a
creditelor bugetare are ca document (ustificativ fundamentarea
propunerii Fi trebuie verificat cu privire la:
@ ncadrarea propunerilor de modificare n prevederea bugetar
anual aprobat pe capitoleD
@ concordanGa propunerii de modificare cu obligaGiile ce decurg
din acGiuni Fi sarcini noi sau din anga(amentele asumateD
@ e*istenGa semnturilor persoanelor autorizate.
2. -ocumentul pentru virrile de credite, de la un capitol la
altul, ncep!nd cu trimestrul , trebuie nsoGit de fundamentarea
propunerii Fi se verific concordanGa propunerii cu obligaGiile
decurg!nd din acGiuni Fi sarcini noi Fi e*istenGa semnturilor
persoanelor autorizate.
>erificarea de fond, n principiu, priveFte aceleaFi aspecte Fi n
cazul documentului pentru efectuarea virrilor de credite ntre
subdiviziunile clasificaGiei bugetare Fi dispoziGia bugetar de
retragere Fi cea de repartizare ntre unitGile subordonate sau
borderoul centralizator al acestor documente.
8. Hn cazul proiectelor de anga(amente legale din care
deriv, direct sau indirect, obligaGii de plat.
Fac parte din aceast categorie contractul sau comanda de
achiziGii publice, inclusiv pentru achiziGii publice finanGate integral sau
parGial din credite e*terne acordate statului rom!n de organisme sau
organizaGii internaGionale, instituGii financiar-bancare sau direct de
furnizori, acordurile subsidiare de mprumuturi, contracte de
nchiriere sau concesionare, c!nd instituGia public este chiriaF sau
concesionar, protocoalele de afiliere, convenGii, acorduri de participare
la organisme internaGionale, acorduri de schimb de e*perienG sau
documentare, pe baz de reciprocitate, fr transfer de valut Fi alte
documente de anga(amente legale de plGi, se verific, dup caz, cu
privire la:
@ ncadrarea achiziGiilor publice n limitele fizice Fi valorice, n
lista de achiziGii, respectiv de investiGii sau dotriD
@ respectarea prevederilor legale privind ntocmirea
'2
contractului&comenzii de achiziGiiD
@ nscrierea valorii contractului n limita creditelor aprobate
acelei subdiviziuni a clasificaGiei bugetareD
@ respectarea prevederilor legale pentru atribuirea contractuluiD
@ viza compartimentului (uridic Fi semntura persoanelor
autorizate.
C. Concesionarea, nchirierea Fi v!nzarea bunurilor din
patrimoniul instituGiilor publice
0. Contractul de concesionare sau nchiriere trebuie s fie
nsoGit de urmtoarele documente (ustificative: studiul de oportunitate,
caietul de sarcini, actul normativ de arpobare a concesiunii,
documentele licitaGiei, documentaGia procedurii de negociere direct.
4e verific de fond: ncadrarea obiectului contractului n lista
cuprinz!nd bunurile care, potrivit legii, pot fi concesionate sau
nchiriate, respectarea procedurii de licitaGie sau negociere direct Fi
atribuirea contractului, stabilirea termenilor contractuali n
concordanG cu cadrul normativ, e*istenGa vizei compartimentului
(uridic Fi a semnturii autorizate din compartimentele de specialitate.
'. ,rocesul-verbal de predare-primire (transferul bunului fr
plat) are la baz urmtoarele documente (ustificative: referatul de
disponibilizare, adresele ctre instituGiile publice care doresc s
utilizeze bunul. 4e verific de fond respectarea prevederilor legale
referitoare la desfFurarea procedurii de redistribuire a bunurilor Fi
e*istenGa semnturii persoanelor autorizate din compartimentele de
specialitate.
3. Contractul de v!nzare-cumprare, c!nd entitatea public are
calitatea de v!nztor. -ocumentele (ustificative sunt: decizia de
numire a comisiei de evaluare, raportul de evaluare a bunurilor care
urmeaz a fi v!ndute, documentaGia licitaGiei cu strigare. 4e verific de
fond: respectarea prevederilor legale referitoare la desfFurarea
procedurii de valorificare prin licitaGia cu strigare, stabilirea termenilor
contractuali, n concordanG cu cadrul normativ, e*istenGa vizei
compartimentului (uridic, precum Fi a semnturilor autorizate din
compartimentele de specialitate.
4unt supuse controlului preventiv Fi plGile din credite bugetare
Fi din alte fonduri publice.
Hn cazuri deosebite, persoana care acord viza de control
preventiv poate solicita Fi alte documente (ustificative Fi, n mod
e*pres, viza compartimentului (uridic.
-ac n urma verificrii se constat c documentele corespund
cerinGelor legale, persoana mputernicit acord viza prin semntur Fi
aplicarea sigiliului. Hn situaGiile de refuz de viz, acesta se comunic,
spre FtiinG, compartimentul de audit intern al instituGiei publice n
cauz. Hn situaGia n care conductorul instituGiei dispune, pe proprie
rspundere, efectuarea unei operaGiuni care a primit refuz de viz,
contabilul-Fef are ndatorirea de a informa n scris .inisterul
6conomiei Fi FinanGelor Fi, dup caz, organul ierarhic superior.
nspecGia pentru auditul intern din .inisterul 6conomiei Fi FinanGelor
va efectua inspecGia de audit n toate cazurile n care sunt sesizate de
contabilul-Fef n legtur cu efectuarea operaGiunii pe proprie
rspundere de ctre ordonatorii principali de credite. ,entru ceilalGi
ordonatori de credite inspecGia de audit a operaGiunilor efectuate pe
proprie rspundere se efectueaz de inspecGiile de audit din cadrul
direcGiilor generale ale finanGelor publice Fi controlului financiar de
stat.
'$
$.2.'. Controlul financiar preventiv delegat
4e organizeaz Fi se e*ercit de .inisterul 6conomiei Fi
FinanGelor, prin controlorii delegaGi.
Controlul preventiv la ordonatorii principali de credite a fost
instituit prin #egea privind organizarea Fi funcGionarea CurGii de
Conturi nr. ?2&0??'. Hn cadrul CurGii de Conturi e*ista o structur
specializat, secGia de control preventiv.
,rin 9rdonanGa +uvernului nr. 00?&30 august 0??? privind
auditul intern Fi controlul financiar preventiv, atribuGiile de control
preventiv la ordonatorii principali de credite au fost ncredinGate
fostului .inister al FinanGelor ,ublice.
Controlul preventiv delegat se e*ercit de ctre unul sau mai
mulGi controlori delegaGi, numiGi prin ordin de ministrul 6conomiei Fi
FinanGelor (.inisterul FinanGelor ,ublice), pentru fiecare instituGie
public n care se e*ercit funcGia de ordonator principal de credite al
bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat sau al bugetului
oricrui fond special, precum Fi pentru operaGiuni privind datoria
public Fi pentru alte operaGiuni specifice .inisterului 6conomiei Fi
FinanGelor (.inisterul FinanGelor ,ublice).
9peraGiunile supuse controlului financiar preventiv delegat sunt
stabilite potrivit prevederilor art. 0A alin. (3) lit. a) din 9rdonanGa
+uvernului nr. 00?&0???, prin norme metodologice aprobate prin
ordin al ministrului FinanGelor ,ublice. )ceste operaGiuni sunt, n
principiu, aceleaFi cu cele supuse controlului financiar preventiv
propriu Fi sunt grupate, dup cum urmeaz:
@ anga(amente bugetareD
@ proiecte de anga(amente legale din care deriv, direct sau
indirect, obligaGii de plat n sarcina statuluiD
@ concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al
statuluiD
@ plGi din credite bugetare, deschise Fi repartizateD
@ alte documente de operaGiuni, cum sunt: contractele de
v!nzare-cumprare a locuinGelor Fi spaGiilor cu alt destinaGie
construite din fondurile unitGilor bugtare, referatele privind scderea
din contabilitate a unor pagube care nu se datoreaz vinovGiei unor
persoane, precum Fi ordinul de plat pentru cheltuieli ce se efectueaz
din mi(loace bneFti primite de la persoane (uridice sau fizice prin
transmitere gratuit.
7ot prin norme metodologice, potrivit legii, sunt stabilite
limitele valorice peste care se efectueaz controlul financiar preventin
delegat, pe tipuri de operaGiuni, documentele (ustificative Fi modul n
care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru
fiecare tip de operaGiune.
-in aceste prevederi legale desprindem caracteristicile care
diferenGiaz controlul financiar preventiv propriu de controlul
financiar preventiv delegat, respectiv:
J sunt supuse controlului financiar preventiv delegat numai
operaGiunile peste o anumit limit valoric, aceasta put!nd diferi de la
o instituGie la altaD
J controlul preventiv delegat este un control e*ternD
J controlul preventiv delegat se e*ercit numai de instituGiile
publice al cror conductor are calitatea de ordonator principal de
crediteD
J controlul preventiv delegat se e*ercit asupra proiectelor de
operaGiuni vizate n prealabil de ctre controlul financiar preventiv
'A
propriu.
Controlorii delegaGi sunt funcGionari publici, anga(aGi ai
.inisterului 6conomiei Fi FinanGelor. )ceFtia trebuie s aib studii
superioare economice sau (uridice Fi o vechime efectiv n domeniul
finanGelor publice de minimum 1 ani. FuncGia de controlor delegat este
incompatibil cu orice alt funcGie public sau privat, cu e*cepGia
funcGiilor didactice din nvGm!ntul superior. Controlorii delegaGi nu
pot face parte din partide politice sau s desfFoare activitGi publice
cu caracter politic.
>iza de control financiar preventiv delegat se acord sau se
refuz n scris, pe formular tipizat, Fi trebuie s poarte semntura Fi
sigiliul personal al controlorului delegat competent.
Hn situaGia n care controlorul delegat intenGioneaz s dea refuz
de viz, acesta este obligat s-l informeze n scris pe ordonatorul
principal de credite, fc!ndu-i cunoscute Fi motivele. 9rdonatorul
principal de credite, la r!ndul su, poate s prezinte, n scris,
argumente n favoarea efecturii operaGiunii pentru care se
intenGioneaz refuzul de plat. Hn acest caz, controlorul delegat, nainte
de a nregistra refuzul de viz, trebuie s consulte opinia neutr
formulat de o echip de 3 controlori delegaGi de la alte instituGii
publice. 9pinia neutr se formuleaz Fi motiveaz n scris, av!nd ns
numai un rol consultativ, soluGia final fiind de competenGa e*clusiv
a controlorului delegat competent.
Hn toate cazurile refuzul de viz trebuie s fie motivat n scris.
;egimul refuzului de viz este diferit n cazul instituGiilor
publice aparGin!nd administraGiei centrale. Hn cazul acestor instituGii
publice, operaGiunea refuzat la viz poate fi efectuat numai dac este
autorizat prin hotr!re a +uvernului. nstituGia public iniGiatoare a
proiectului de hotr!re a +uvernului trebuie s i informeze despre
aceasta pe ministrul 6conomiei Fi FinanGelor Fi pe controlorul
financiar Fef Fi s le transmit o copie a proiectului de hotr!re,
nsoGit de nota de fundamentare, cu cel puGin $ zile nainte de FedinGa
+uvernului. +uvernul trebuie s se pronunGe n termen de 0$ zile de la
data depunerii proiectului hotr!rii la 4ecretariatul +eneral al
+uvernului, cu ascultarea n FedinG a punctului de vedere al
controlorului preventiv delegat, prezentat de controlorul financiar-Fef.
Hn cazul celorlalte instituGii publice, ordonatorul de credite poate
dispune, pe propria rspundere, efectuarea operaGiunii pentru care s-a
refuzat viza de control financiar preventiv propriu sau delegat, numai
dac prin aceasta nu se depFeFte anga(amentul bugetar aprobat.
$.$. Controlul CurGii de Conturi a ;om!niei
$.$.0. storicul CurGii de Conturi a ;om!niei
)re o istorie de peste 02% de ani. Hn 0:A2 a fost nfiinGat Hnalta
Curte de Conturi, desfiinG!ndu-se .inisterul de Control. Hnalta Curte
de Conturi era organism independent de (urisdicGie Fi organ au*iliar al
,arlamentului, cu sarcina de a pregti lucrrile controlului legislativ.
-in punct de vedere organizatoric, era alctuit din dou 4ecGiuni:
@ una pentru cercetarea socotelilor de venituri Fi credite, precum
Fi pentru lichidarea conturilor administraGiei generale, administraGiilor
districtuale Fi comunaleD
@ cealalat avea ca sarcin e*aminarea Fi controlul cheltuielilor,
precum Fi pentru cercetarea registrelor datoriei publice Fi pensiunilor.
,rin #egea din 0?'?, Hnalta Curte de Conturi a fost reorganizat.
Conform ConstituGiei din 0?'3 Fi #egii organice din 0?'?, Curtea de
Conturi avea atribuGii de control preventiv, control de gestiune Fi
'1
atribuGii (urisdicGionale.
,rin #egea nr. '&0?13 a fost constituit Curtea 4uperioar de
Control, ca organ al Consiliului de 4tat, care avea atribuGii de control
financiar preventiv Fi ulterior, precum Fi atribuGii (urisdicGionale.
Hn februarie 0??%, prin -ecretul nr. ?2&0??%, Curtea 4uperioar
de Control Financiar a fost desfiinGat. #itigiile aflate n curs de
(udecat la Colegiul de BurisdicGie al CurGii au fost trecute, spre
soluGionare, instanGelor (udectoreFti. ,rin acelaFi -ecret a fost
nfiinGat Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al
+uvernului. )cesta avea atribuGii de control financiar preventiv asupra
legalitGii Fi eficienGei cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat de
ctre organele centrale Fi (udeGene, controlul e*ecuGiei bugetului de
stat Fi balanGei de ncasri Fi plGi e*terne, precum Fi legalitatea
bilanGurilor contabile ale organelor centrale ale administraGiei de stat.
,rezenta, lunar, primului-ministru, concluziile controlului efectuat Fi,
la sf!rFitul anului, contul general de ncheiere a e*erciGiului bugetar.
ConstituGia din 0??0 a reintrodus Curtea de Conturi ntre
instituGiile fundamentale ale statului de drept. ,rin #egea nr. ?2&0??' a
fost renfiinGat Curtea de Conturi ca organ suprem de control Fi
(urisdicGie asupra modului de formare Fi ntrebuinGare a resurselor
financiare ale statului Fi sectorului public, av!nd Fi atribuGii de
(urisdicGie. ,rin #egea nr. '%2&0??? (.. 9f. "r. A2A&3% decembrie
0???), termenul de organ suprem a fost nlocuit cu instituGie suprem,
n prezent fiind definit ca IinstituGie suprem de control financiar
asupra modului de formare, administrare Fi de ntrebuinGare a
resurselor financiare ale statului Fi ale sectorului public. FuncGioneaz
pe l!ng ,arlamentul ;om!niei Fi Fi desfFoar activitatea n mod
independent, n conformitate cu dispoziGiile constituGionale Fi legile
Grii.
niGial, potrivit legii sale organice, Curtea de Conturi s-a compus
din:
@ dou secGii de control ulteriorD
@ 4ecGia (urisdicGionalD
@ Colegiul (urisdicGional al CurGii de ConturiD
@ Camerele de conturi (udeGene Fi a municipiului 8ucureFtiD
@ 4ecretariatul general al CurGii de Conturi.
Camerele (udeGene de conturi se compuneau din compartimente
de control financiar Fi Colegiul (urisdicGional.
,e l!ng Curtea de Conturi a funcGionat un procuror general
financiar Fi procurori financiari.
,rin modificri legislative succesive, CurGii de Conturi i-au fost
luate atribuGiile (urisdicGionale Fi cele de control preventiv, aceasta
d!nd Fi descrcare de gestiune ordonatorilor principali de credite.
)ceste modificri de competenG erau fireFti deoarece modul n
care a fost renfiinGat Fi competenGele care i-au fost acordate, au fcut
ca natura (uridic a acesteia s ncalce principiul separaGiei puterilor
statului. Curtea de Conturi funcGiona pe l!ng ,arlamentul ;om!niei
(legislativul), e*ercita activitatea de control financiar preventiv,
put!nd chiar bloca operaGiuni financiare ale ordonatorilor de credite
prin refuzul de viz, operaGiunile refuzate put!nd fi efectuate numai ca
urmare a emiterii unei hotr!ri a +uvernului (deci lua parte la actele
e*ecutivului) Fi e*ercita Fi atribuGii (urisdicGionale (puterea
(udectoreasc).
Curtea ConstituGional, cu ocazia soluGionrii unei e*cepGii de
neconstituGionalitate, a decis, privind Curtea de Conturi, c nu este
':
instanG de (udecat n sensul legii, c (urisdicGia sa este una
administrativ, c (udectorii CurGii de Conturi sunt (udectori
administrativ-(urisdicGionali Fi c hotr!rile CurGii de Conturi
pronunGate n procedura (urisdicGional sunt supuse controlului pe
calea contenciosul administrativ. Hn acest sens, ulterior, ConstituGia
revizuit, la art. 02% alin. (0), teza final, a prevzut: In condiGiile
legii organice, litigiile rezultate din activitatea CurGii de Conturi se
soluGioneaz de instanGele (udectoreFti specializate=.
)Fa cum am artat la secGiunea afectat contului general de
e*ecuGie al bugetului de stat, conform art. 02% alin. (') din ConstituGie,
ICurtea de Conturi prezint anual ,arlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public naGional din e*erciGiul
bugetar e*pirat, cuprinz!nd Fi neregulile constatate=.
Conducerea CurGii de Conturi este e*ercitat de ,lenul CurGii,
alctuit din consilierii de conturi, numiGi pentru un mandat de ? ani
care nu poate fi prelungit sau nnoit. )ceFtia sunt independenGi n
e*ercitarea mandatului lor Fi sunt inamovibili pe toat durata acestuia.
Controlul CurGii de Conturi este un control financiar ulterior
e*tern. -e aici se desprind caracterele acestui control:
@ control financiar deoarece priveFte creditele bugetare,
legalitatea Fi regularitatea utilizrii acestoraD
@ control e*tern, fiind efectuat de un organ e*tern instituGiei
controlateD
@ control ulterior, fiind e*ercitat asupra unor acte dup
efectuarea lor.
4unt supuse controlului instituGiile publice, finanGate din
bugetele care alctuiesc sistemul unitar de bugete, dar Fi alte persoane
(uridice care au flu*uri financiare cu bugetul de stat care beneficiaz
de garanGii de stat, a(utoare de stat.
Curtea de Conturi este abiliat s e*ercite controlul Fi cu privire
la fondurile europene.
'?