Sunteți pe pagina 1din 4

De la basmul popular la cel cult

Basmul desemneaza o specie fundamentala a epicii populare si culte, de obicei n


proza, n care personajele nzestrate cu puteri supranaturale, traseaza
ntmplari fantastice, fortele binelui nvingndu-le pe cele ale raului pentru
afirmarea adevarului si a dreptatii.
Basmul cult se defineste prin prelucrarea structurilor populare ale speciei n cadrul
unor opere originale, n care elementele folclorice caracteristice speciei se asociaza
celor proprii operei unui scriitor. n plus, n basmul cult se pune mai mult
accentul pe atmosfera sau pe dimensiunea interioara a personajelor.
Deoarece la baza basmului cult sta basmul popular, acestea prezinta puncte comune,
dar si caracteristici particulare care sunt specifice fiecarui autor. Asadar prima
deosebire este ca basmul cult are un autor cunoscut. Autorul basmului cult "Povestea
lui Harap Alb " este on !reanga. Acesta respecta anumite trasaturi ale basmului
popular, nsa si pe acestea le particularizeaza prin elemente de originalitate si stil.
ntrarea si iesirea din spatiul fabulos se face prin formula initiala si prin cea finala
prezente si n basmul popular. "ormula initiala la !reanga este mult mai ampla
dect n basmele populare, ofera mai multe informatii si de asemenea avertizeaza
conventia dintre narator si cititor, aceea de a se accepta orice fara a cere e#plicatii $ "
Amu cica era odata ". n formula incipienta se ofera si o e#plicatie a faptelor
ulterioare si se prefigureaza obstacolele pe care le va trece mezinul, dar si rolul
acestuia $ " si apoi pe vremile acele, mai toate tarile erau bntuite de razboaie
grozave, drumurile pe apa si pe uscat erau putin cunoscute si foarte ncurcate, si de
aceea nu se putea calatori asa de usor si fara primejdii ca in ziua de astazi". Aici se
ofera imaginea unei lumi primitive care asteapta un erou care sa o coordoneze, acesta
fiind rolul eroului. %ot n incipit naratorul intervine direct, autodefinindu-se si
sc&itndu-si statutul de autor al operei $ " Dar ia sa nu ne depanam cu vorba si sa
ncep a depana firul povestirii".
De asemenea si formula finala este mai ampla dect n basmele populare si
subliniaza mai multe aspecte. 'unt prezentate personajele care participa la nunta$
'oarele si luna , care reprezinta simbolurile prin care a fost binecuvntat Harap
Alb, mpreuna cu tot restul universului, dar si " un pacat de povestariu, fara bani
n buzunariu", care este un personaj al spatiului real. n acest final se eternizeaza
momentul $ " si-a tinut veselia ani ntregi, si acum mai tine nca", la fel ca n
basmele populare, dar spre deosebire de acestea se contureaza bogatia de natura
morala a acestui basm printr-o reflectie asupra realitatii sociale$ " ar pe la noi, cine
are bani, bea si mannca, iar cine nu, se uita si rabda."
Desi n esenta basmul cult este diferit de cel popular, acesta respecta structura,
fiind prezente majoritatea functiilor, care corespund momentelor subiectului.
(#pozitiunea sau situatia initiala este reprezentata de formula initiala, intriga
corespunde dezec&ilibrarii situatiei care n basm este constituita de sosirea scrisorii.
Desfasurarea actiunii fiind mai ampla corespunde mai multor functii precum $
plecarea eroului, formularea unei interdictii, ntlnirea cu raufacatorului si probele
curajului ) este structurata pe mai multe episoade. Punctul culminant este
corespunzator pedepsirii raufacatorului iar deznodamntul rasplatirii eroului si
nuntii.
Basmul cult este mult mai comple# dect cel popular datorita faptului ca autorul
intervine asupra structurii basmului cu o proiectie personala. Acesta intervine la
nivelul spatiului cu toposuri, locuri care apartin spatiului real *tara, padure, ostrov,
pod+ dnd un aer realist basmului, dar imprima si o doza de generalitate prin repere
spatio-temporale nedeterminate $ " (ra odata ", " ntr-o tara ".
'pre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult
presupune mbinarea naratiunii cu dialogul $ "!reanga nu da naratiunii sale simpla
forma a e#punerii epice, ci topeste povestirea prin dialog, reface evenimentele din
rconvorbiri sau introduce n povestirea faptelor dialogul personajelor" *%udor
,ianu+. -aratiunea este dramatizata prin dialog care i da un ritm alert. Dialogul
are o dubla functie, de a aduce actiunile n fata cititorului *ca n teatru+ si de a
caracteriza personajele indirect.
"antasticul este prezent si n basmul lui !reanga. Acesta se concretizeaza la nivelul
personajelor $ 'pnul care are capacitatea de a-si sc&imba nfatisarea, 'fnta
Duminica care se transforma n aburi, dar si al faptelor $ !alul care zboara si
vorbeste, fiica mparatului .os care se preface n pasare. !reanga
particularizeaza basmul prin umanizare si localizare. (l porneste de la modelul
popular si reactualizeaza teme de circulatie universala. -epotrivirea de mentalitate
dintre parinti si copii este reprezentat de conflictul dintre crai si fiii sai, iar tensiunea
si invidia tacita dintre frati de relatiile dintre fiii craiului.
ntroducerea realismului n acest basm se face prin prezentarea istoriei lui Harap
Alb. Acest aspect este prefigurat nca din titlu, acesta fiind diferit de celelalte titluri
de basme ,care subliniaza caracterul fantastic, facnd legatura cu povestirea,
istorisirea si avansnd nota puternic realista. Astfel basmul devine mai comple#,
eroul parcurgnd un drum initiatic si trecnd mai multe obstacole dect eroii din
basmele populare. (roul respecta un aspect al basmelor populare, el este cel mai mic
dintre frati, dar spre deosebire de eroii acestora el nu are nici o putere supranaturala
si nici o calitate specifica unui erou de basm, la nceput el avnd un statut de
antierou.
!a n orice basm, si n acest basm eroul are ajutoare, nsa aici toate personajele
adjuvante au un rol important n initierea lui Harap Alb, el neputnd trece nici o
proba fara ajutorul lor$ fiinte cu puteri supranaturale* 'fnta Duminica, cei cinci
monstrii+, animale fabuloase*calul nazdravan, craiasa albinelor si a furnicilor+,
obiecte miraculoase* aripile craieselor, apa vie, apa moarta, smicelele de mar+.
" "iintele din basm sunt simple masti pentru felurite tipuri de indivizi " */.
!alinescu+. Astfel si personajele acestui basm reprezinta tipologii umane $ 'pnul
este tipul impostorului, 'fnta Duminica reprezinta ntelepciunea sateasca data de
vrsta.
0ocalizarea se face si prin monstre de filozofie taraneasca $ "ai sa scapi de toate cu
capul teafar ca norocul te ajuta", credinta n destin*noroc+ si n Dumnezeu$ "nu e
dupa cum gndeste omul, ci dupa cum vrea Domnul". 0imbajul folosit plaseaza
actiunea ntr-un spatiu geografic, prezent n majoritatea operelor lui !reanga prin
regionalisme si e#presii specifice, si anume teritoriul 1oldovei.
2 alta particularitate si un element de originalitate al lui !reanga este introducerea
comicului n basm." De la un capat la altul, cu foarte mici e#ceptii, opera lui
!reanga este un &o&ot de rs*...+este rsul tonic al taranului cu conceptie optimista
de viata."*3oe Dumitescu Busulenga+. !omicul este prezent sub mai multe forme$
comicul de nume* numele celor cinci monstrii sunt realizate prin adaugarea sufi#ului
augmentativ "-ila"+ , comicul de situatie$"si cum ajung odata intra buluc n ograda,
tussese, Harap Alb nainte si ceilalti n urma, care de care mai c&ipos si mai
mbracat , de sa triau atele si curgeau og&elele dupa dnsii, parca erau oastea
lui Papuc Hogea Hogegaru."
".sul de lectura al operei lui !reanga izvoraste din doua surse. 4na consta in
comicul personajelor*...+ngrosndu-le anumite trasaturi specifice."$ folosirea
diminutivelor cu valoare augmentativa* " buzisoare "," bauturica "+, prin e#presii,
proverbe si locutiuni formnd o adevarata cultura paremiologica a proverbului$ "lac
sa fie ca broaste sunt destule", "Da-i cu cinstea sa piara rusinea". "!ealalta sursa
consta n specificul talent de povestitor al lui !reanga, care nareaza ntr-un
anumit fel, plin de umor, participnd la desfasurarea actiunii, mimnd,
comentnd, facnd aluzii la lucruri si traditii"$ "Dar vorba ceea $ 0a unul fara
suflet, trebuie unul fara de lege. si gndesc eu ca din cinci nespalati ,*...+ i-a veni
unul de &ac.*...+ Dar iar ma ntorc si zic$ mai stii cum vine vremea5".*3oe
Dumitrescu Busulenga+
4n alt comic caracteristic operelor lui !reanga este comicul de limbaj$
regionalisme$" pocitanie ", " debalazat", " crmpotit ", "a gabui", locutiuni si
e#presii idiomatice$ ""rica pazeste bostanaria", oralitatea . "(#primarea unor
propozitii subordonate se mbina cu alte procedee ale oralitatii, cum este repetitia$
"0a calic slujesti, la calic rami", termenii repetati poarta, de fiecare data accentele
fraze, fiind puternic scosi n evidenta fata de restul enuntului."*/..
%o&aneanu+nterjectiile sunt si ele o alta forma a oralitatii, fiind "ntotdeauna
urmate de o pauza care contribuie la delimitarea lor."$ "poate sa-ti iasa n cale
vreun iepure, ceva...si popc6 1-oi trezi cu tine acasa", "spnul face tranc6
capacul pe gura fntnii."
".epetitia interjectiilor e un procedeu familiar lui !reanga, sugernd uneori miscari
ritmice."$ "si odata pornesc ei teleap, teleap, teleap6". 2ralitatea se mai concretizeaza
si prin$ vocative$ "nu ma faceti din cal magar", e#clamatii$ "1a rog, foc de ger era,
ce sa va spun mai mult6", interogatii retorice$ "!a alta ce pot sa zic5", invective
eufemistice$ "al dracului onanie de om".
"Amestecul de realism si de fabulos este mai batator la oc&i si mai neasteptat in
"Povestea lui Harap Alb", n care ar trebui sa predomine miraculosul si
irealitatea."*/ !alinescu+