Sunteți pe pagina 1din 70

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI


FILIALA BAIA MARE
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE
ISTORIA PSIHOLOGIEI
Note de curs
Lector univ drd : Ardelean Delia
Aistent univ : Chis Natalia
BAIA MARE
2007
1
Cuprin
Curs 1.
Problemele social istorice ale psihologiei
Curs II.
Inceputurile psihologiei in Grecia Antica
Curs III
Tripleta de aur a ilosoiei grecesti! "ocrate# Platon# Aristotel
C$%" I&
'edicii antici si unele probleme de psihologie: (ipocrat si Galenus)
Curs &
Contributii la constituirea psihologiei ca stiinta in sec *&I!*&II
Curs &I
Constituirea psihologiei ca stiinta
Curs &II
Introspectionismul
Curs &III
+mpirismul ,i asocia-ionsimul psiholgiei sec. al *&III!lea.
Curs I*
Psihanali.a /caracteri.are# 0reud 1 creatorul psihanali.ei2)
Curs *
Neoreudismul /caracteri.are generala ! repre.entanti2)
Curs *I
Gestaltismul /caracteri.are generala# 3ertheimer# 4ohler# 4o5a2)
Curs *II
Neo!gestaltismul
Curs *III
6ehaviorismul si neobihaviorismul /caracteri.are generala!repre.entanti
3atson# Thorndi5e# "5inner2)
Curs *I&
Constituirea psihologiei ca stiinta e7perimentala si aplicata in %omania
Curs 1.
POBLEMELE SOCIAL ISTORICE ALE PSIHOLOGIEI

1.1 Psihologia pe altarul cuoasterii!"
8"tiint9 cu trecut :ndep9rtat dar cu istorie scurt9; ! :n ace,ti termeni a ost
caracteri.at9 ,tiin-a psihologiei la :nceput de veac ** de c9tre +bbinghaus.
De atunci se poate considera c9 interesul cuno,tin-elor despre via-a
suleteasc9# despre cea spiritual9 ,i comportament au intrat propri.!.is pe
altarul ,tiin-iic al cunoa,terii. $n veritabil prado7. "!ar putea :n-elege c9
este vorba de un trecut neistoric sau c9 trecutul de p<n9 la constituirea
propriu!.is9 a acestei ,tiin-e ar i o simpl9 preistorie. C9ci din aceste vremuri
preistorice destinul psihologiei urmea.9 un traseu ragmentat# cu diverse
momente dramatice :n airmarea adev9rurilor ei# :n ond :ns9 cu nimic dierit
de cel al celorlalte domenii ale cunoa,terii ,tiin-iice.
Psihologia a ost comparat9 de c9tre Pavelcu cu via-a omului# plin9 de
.buciumuri# de urcu,uri ,i cobor<,uri# de :mpliniri ,i ne:mpliniri# de conlicte
cu sine ,i cu alte domenii ale cnoa,terii ,tiin-iice# uneori cu de.nod9m<nte
tragice# dar de cele mai multe ori cu un destin reu,it ,i util societ9-ii. Astel
psihologia re.ist9 ,i se de.volt9 perpetuu. A,a cum omul are o biograie a sa
inconundabil9# la el ,i psihologia are propria sa devenire istoric9# care
:nseamn9 de.voltarea ei de a lungul anilor. Drumul sinuos de de.voltare al
psihologiei a repre.entat obiect de cercetare pentru numero,i cercet9tori.
Pavelcu# de e7emplu# :n lucrare sa =Drama Psihologiei; spune c9 =nu este o
simpl9 metaor9 c<nd vorbim despre via-9# de biograia unei ,tiin-e# despre
str9dania ,i .buciumul ei# despre c9derile ,i :n9l-9rile# durerile ,i triunurile#
:ncord9rile ,i :mp9c9rile ei# adic9 despre =drama; pe care o poate tr9i ,i o
3
tr9ie,te orice om de ,tiin-9. 0r9m<nt9rile dramatice ale omului de ,tiin-9 sunt
ale ,tiin-ei :ns9,i ,i invers .
Pentru :n-elegerea drumului sinuos al psihologiei a ost de mare utilitate
conceptul operativ de 8ruptur9 epistemologic9;# propus de G. 6achelard :n
1>?@. Prin acest termen autorul ,i!a propus s9 surprind9 unele momente de
str9pungere ,i s9r<mare revolu-ionar9 a unor 8comple7e de con,tiin-9;#
proprii iec9rui domeniu de cunoa,tere ,tiin-iic9 aparte# proprii iec9rei epoci
istorice :n parte ,i sinteti.ate :n termenul de 8paradigm9;. %e.olvarea ,i
dep9,irea acest9r =st9ri de con,tiin-9; se ace pe b.a posibilit9-ii elabor9rii
unei noi paradigme# solu-ie pentru dep9,irea unor perioade de cri.9
anterioare.
Paradigmele iec9rei epoci sunt inconundabile# iar preten-ia de a interpreta
o etap9 istoric9 anterioar9 :n termenii celei ulterioare corespunde unei grave
erori de g<ndire# din p9cate larg r9sp<ndite chiar printre istorici. De aceea
interesul psihologilor pentru cunoa,terea paradigmelor de interpretare a vie-ii
psihice :n iecare epoc9 istoric9 :n parte pre.int9 un interes care dep9,e,te
cadrul nemiAlocit al psihologiei. Psihologia cl9dindu!se pe propriile sale
paradigme# care repre.int9 iecare :n parte c<te o mic9 piatr9 :n trecutul
acestei cunoa,teri ,tiin-iice# pe care ulterior a putut lua na,tere ,tiin-a
propriu!.is9 a psihologiei# devine e7presia unor sinte.e prounde
indispensabile cunoa,terii :tregii deveniri naturale ,i sociale a omului.
Aceasta este :nt9rit9 de modul cum cuno,tin-ele despre psihic erau incluse
:n teoriile ilo.oice# :n cunoa,terea ,tiin-iic9 a respectivelor timpuri# de unde
istorici psihologiei trebuie s9 le e7trag9 cu mult9 abilitate. Bn respectivele
teorii cosmologice# mitologice sau religioase# psihologia era o ,tiin-9
implicat9# una alat9 :n spatele noilor concep-ii# a noilor terminologii despre
natur9 ,i societate.
4
1.#$a%terea o&iectului psihologiei
Termenul de psihologie datea.9 din secolul al *&I!lea. Bnainte se vorbea doar
de o a,a!.is9 8,tiin-9 a suletului;# pentru care era olosit grecescul 8anima;
care avea acela,i con-inut. Aristotel# de e7emplu# cu termenul de 8anima;
spunea c9 erau :n.estrate toate viet9-ile# inclusiv plantele. Thales merge chiar
mai departe# spun<nd c9 magnetul atrage diversele obiecte pentru c9 are :n
sine un 8anima; . C concep-ie panteic9 inconundabil9 proprie celor vremi
antice# dar care reapare ,i ast9.i :n orme mai subtile. $lterior elementul de
8anima; apare ca raportat la enomenele de con,tiin-9. Cmul din acel moment
are nu numai sim-ire ,i g<ndire# dar ,i putere de :n-elegere ,i valoriicare a
ceea ce relect9. Dtie :n ce m9sur9 lucrurile depind de el# :n ce m9sur9 el
:nsu,i devine 8m9sur9; a lucrurilor relectate. Iar relectarea con,tient9 o
include ,i pe cea religioas9# e7primat9 :n orma diverselor credin-e.
Paradigma care i!a reunit pe :ntemeietorii psihologiei ,i care a dat temei
constituirii psihologiei ca ,tiin-9 de sine st9t9toare s!a creat c<nd ceea ce se
relecta la nivel mental a putut deveni o realitate de contiin substanial.
Ceea ce era de relectat din acest moment apare ca ceva palpabil# ca iind de
acea,i natur9 cu celelalte lucruri materiale. Co%tii'a putea i conceput9 ,i
imaginat9 ca iind ormat9 dintr!o multitudine de elemente psihice# din ac-iuni#
toate individuali.abile# ca iind tr9ite de iecare idivid la el# :n :ntreaga sa
provenien-9 /12) unde enomenele de con,tiin-9 devin accesibile nu doar prin
observare intern9# ci ,i pe calea observa-iei e7terne /E2.
5
Curs II.
Iceputurile psihologiei i Grecia Atica
G()irea psihologic* )i +echea Grecie.
Heraclit ! cosmosul ,i dialectica 8psiche;!ului) g<ndirea necesit9-ii ,i a
cau.alit9-ii.
Parmenide ! principiul conserv9rii) psihicul ca e7presia combina-iilor
elementelor de ba.9.
Pitagoreicii ! suletul ,i num9rul.
Empedocle ! ipote.a 8rev9rs9rilor) +7plicarea dieren-elor individuale prin
combinarea celor patru elemente de ba.9.
Anaxagora ! conceptul de nus) determinismul ca organi.are) 8mintea; ca
e7presia superioar9 a organi.9rii.
Democrit ! determinsimul ,i cau.alitatea) teoria sensibilit9-ii) propriet9-i
primare ,i secundare) diicultatea interpret9rii enomenelor de g<ndire.
Socrate ! r9sturnarea produs9 :n interpretarea suletului# inteligen-a ca
atotinluentul motor al :ntre-inerii.
Platon ! propriet9-ile sulete,ti ,i reglarea etic9 a acestora) ,tiin-a ca
reamintire) conceptul de aptitudine) problema determinantului spiritual.
&ictoria democratiei in Grecia antica nu inseamna desiintarea
sclavagismului ci o mare participare la treburile publice a maselor
populare. C data cu instaurarea democratiei apar din ce in ce mai multe
conceptii materialiste despre lume.
6
Caracteristica generala a culturii democratice este raspandirea artei in
randul populatiei si intarirea po.itiilor materialiste in ilosoie. Primii
materialisti apar in coloniile grecesti din Asia 'ica in 'illet# de unde
8"coala din 'illet;. %epre.entantii ei: Thales# Ana7imandros# Ana7imente.
Cu ei incepe gandirea ilosoica greaca# ei s!au ocupat in primul rand de
natura. Au sustinut ca principiile tuturor lucrurilor sunt de orma materiala#
iar elementele si principiul lucrurilor este lucrul din care sunt construite
toate celelalte din carese nasc si in care pier.
"ubstanta se conserva schimbandu!si numai inatisarea ) ei cred ca
nimic nu se naste din nimic si nimic nu piere intru cat aceeasi natura se
pastrea.a mereu.
0enomenele cunoasterii implica o identitate de natura intre obiectul
cunoscut si subiectul cunoscator. Principiul obiectului matur care trebuie
cunoscut poate intra in spiritul cunoscator# pentru c in ond # dupa ei#
spiritul si obiectul au un acelasi principiu# care desi este de natura
materiala# e atat de subtil si mobil incat poate patrunde oriunde.
1. Thales ! /FE@!G@H i.e.n.2. Grecii il considera printre cei H intelepti. "pre
deosebire de teoriile antice care e7plicau diversitatea lumii prin
repre.entari antropomorice# imagini poetice sau orte supranaturale#
Thales considera ca principiu al lucrurilor apa.
Antropomoria 1 in sens restrans inseamna a atribui ormelor umane
pasiune# in sens larg inseamna a atribui tuturor iintelor si chiar lucrurilor
ceea ce este propriu omului.
Pornind de la observatii asupra unor enomene ale naturii# aAunge la
conclu.ia ca umiditatea insoteste tot ce e legat de nutritie# nastere si
viata# iar ea se datorea.a apei. De aici generali.area lui ca totul se
transorma si provine din apa. Pentru el suletul este de natura materiala#
7
si este in.estrat cu miscare. &ede suletul ca principiul al unei miscari
spontane si eterne# de unde vine si imortalitatea lui.
"uletul e caracteri.at prin miscare# sen.atie# si incorporalitate) +l e ceva
aparte# dierit de corp. +l atribuie sulet si magnetului.
Aristotel deineste conceptia lui Thales in elul urmator: 8+7ista un lucru
care este principiul originar al creatiei tuturor lucrurilor si la care toate
lucrurile revin prin descompunerea lor care subsista ara a se schimba
sub diversitatea aparentelor si care este elementul sau materia
imperisabila a tuturor lucrurilor# aceasta natura pentru Thales este aparte;
/Aristotel !'etai.ica2.
#. Aa,i-a)ros /F1I!G@G i.e.n.2 1 i se atribuie o seama de inventii
stiintiice ca:
! masuratori ale timpului
! primul care a trasat o harta a pamantului si marilor
! a contruit o sera cereasca
! are prima incercare dea a repre.enta in mod sistematic universul
! a cercetat pentru prima data marimea astrilor si a orbitei solare si a lunii
Potrivit lui Aa,i-a)ros i.iitul e cau.a oricarei nasteri si pierderi# si
din care s!au desacut cerurile si toate lumile care sunt ininite la numar.
Cmul s!a nascut din animale si din alte specii /Teoria evolutionismului2.
Despre conceptia sa cu privire la sulet se stie putin# se crede ca el ar i
considerat suletul ca iind construit din materie aeri.or-a. Ca urmare
ininitul iind complet indeterminat# dierentierea dintre materie si spirit nu
era decat virtuala si toate ormele vii cuprind si spiritul care este intim unit
cu materia.
/. Ae,i-ete 012131#1 i.e..4
8
Principiul tuturor lucrurilor e o realitate concreta# ininita# intr!o vesnica
miscare: aerul . Lucrurile i.vorasc din acest principiu prin si in virtutea
condensarii si rareierii.
8Lucrurile diera dupa numarul de rareieri si comprimari de la o substanta
la alta. Cand se rareia.a devine oc# comprimandu!se ace vant# apoi
nor# mai departe apa apoi vant# piatra si celelalte lucruri care sunt ormate
din acestea.;
+l considera miscarea ca vesnica si prin aceasta arata devenirea. Pentru
el suletul nostru este aer# el este principiul vietii si uitarii iintei noastre.
Astel lumina intreaga are ca principiu de unitate si e7istanta spiritul#
adica aerul. +l devine un principiu de insuletire universala# dar nu putem
deduce# nu stim cum e7plica el prin acest principiu enomenul vietii#
suletului si gandirii.
5.Heraclit 01653576 i.e.4
Principiul tuturor lucrurilor este .ocul# toate se nasc si se sarsesc in oc.
Pricipii : ! conlictul este cau.a tuturor lucrurilor# el duce la echilibru si
armonie /legea contradictiilor2.
! toate lucrurile ormea.a o unitate datorita ocului care e inteles ca o
regula# idee ce determina transerul)
! lucrurile sunt intr!o vesnica schimbareJ
! sesi.ea.a contrastele# ca acelasi lucruri ne par contradictorii privite din
puncte de vedere opuse /e7. apa de mare e si buna si to7ica2
! cunoasterea: ! omul este in.estrat cu doua acultati de a cunoaste: !
simtire si ratiune
"imturile nu sunt demne de incedere# desii ochii si urechile ne dau multe
inormatii. A gandi e cea mai mare virtute# iar intelepciunea inseamna sa
spui adevarul si sa actione.i potrivit naturii si sa!i dai ascultare. "e pare
9
ca este primul intelept care a deosebit acultatile suletesti si a recunoscut
ca inteligenta umana poate aAunge sa cunoasca universul.
Privind limbaAul crede ca iecare lucru are numele sau natural. 8Numele
sunt opere ale naturii. A descoperi adevaratele nume ale lucrurilor
inseamna a cunoaste adevarul;
!" D#$%&ri' ()*0+,70 i"#"n"-
8eter-iis-ul %i cau9alitatea. Toate maniest9rile observate se
subordonea.9 cau.elor materiale. Ideile despre lume ,i cosmos le!a
e7primat :n categorii ca necesitatea# cau.alitatea# ordinea. Bntreaga lume
dup9 el este incomensurabil9# legile care o guvernea.9 sunt
neschimb9toare# este compus9 din elemente primare indivi.ibile.
+lementele cu vite.a de mi,care cea mai rapid9 sunt cele ale ocului.
"uletul este doar o parte a materiei. Legea descompunerii la care se
supune corpul se reer9 ,i la sulet :ntruc<t suletul este corporal.
Democrit repudia.9 ideea imortalit9-i suletului.
%electarea sen.orial9. "e :nscrie :n concep-ia sa general9# :n acord cu
care cau.al relectarea are loc sub inlen-a lucrurilor e7terne corpului.
"en.a-ia are loc la atingerea nemiAlocit9 a atomilor. %eceptorii ochiului
preiau inluen-a atomilor de la distan-9) cei ai pip9itului inluen-a atomilor
din apropiere. Atomii au.i-i se r9sp<ndesc :n :ntregul organism !
sensibilitatea vibratorie. La Democrit este g9sit9 reactulia.at principiul
8asem9n9torului prin asem9nat;: corespun.9tor ochii vor recepta doar
anu-i atomi de lumin9) urechea doar anumi-i atomi de au.K

Propriet9-ile principale ,i secundare ale atomilor. Problema care a ap9rut#
a ost aceea a e7plic9rii imagini relectate mental la realitatea material9
atomic9. $n mod de g<ndire care :n prim9 instan-9 d9 considerare doar
10
dimensiunii cantitative a relect9rii) ulterior :ns9 devin evidente eetele de
relectare a ormelor# ale culorilor# ale temperaturii. C9ci doar :n raport cu
aprecierile oamenilor e7ist9 dulce ,i amar# cald ,i rece. Bn realitate acolo
e7ist9 doar atomi ,i eter.
"en.a-ia apare :n acord cu principiul 8deosebitului de deosebit;#
complementar 8asem9n9torului de asem9nat; 1 un principiu de ba.9 al
relect9rii sen.oriale. Bn acod cu acesta este deosebit caldul de rece#
dulcele de amar etc.
8'intea; ca o ordine superioar9 a organsimului. La ba.a tuturor ormelor
de mi,care se a9 mintea# nus!ul ! reali.at9 ,i prin cuv<nt.
7. Socrate 057:3/26 i.e..4 tinea dicursuri pentru a surprinde
mecanismele gandirii interlocutorului si pentru a!i invata sa gandeasac
corect si sa cunoasca virtutea: de la apte neinsemnate se ridica prin
generali.are si abstracti.are la deinitii si concepte.
Aristotel spunea 8Trebuie sa atribuim lui "ocrate doua lucruri: discursurile
inductive si deinitia in general. Acestea sunt doua procedee prin care se
pun ba.ele stiintei;.
Inductia socratica pleaca de la compararea ca.urilor particulare si
urmea.a sa stabileasca norme aplicabile conceptelor si sa ormule.e
deinitii.
$neori "ocrate pleaca si de la deinitii admise pentru a vedea daca ele
corespund cu realitatea si ce modiicari sa le aduca pentru ca ele sa
e7prime totalitatea caracterelor comune unui numar de observatii. Pentru
prima data se vorbeste despre procesul de generali.are undamentala in
psihologia gandirii. Invatatura lui "ocrate este arta de!a gandi bine si arta
cunoasterii de sine# care este i.vorul virtutii.
11
Pentru "ocrate adevarata stiinta este cunoasterea virtutii. Ca metoda
oloseste convorbirea# dialogul si ca procedeu rational!deinitia. Dialogul
este e7ercitiu activ datorita caruia interlocutorul era aAutat sa priveasca in
propria sa constiinta# sa!si limpe.easca ideile# sa elimine contradictiile si
sa constate ca nu stie ceea ce credea ca stie. +l ace permanent apel la
introspectie.
'etoda sa se desasoara prin intrebare si raspuns. "uletul este in mod
rational si e7clusiv un act rational. Crice cunoastere se intemeia.a pe
ratiune si nu pe simturi. Dupa el cunoasterea virtutii este mai importanta
decat practicarea ei# sustinand ca nu crede ca o data cunoscut binele#
cineva ar ace in mod deliberat rau si orice pacat se datorea.a doar
ignorantei.
Nu pretuia bunurile materiale: 8A nu avea nevoie de de bunuri de acest el
este un lucru divin. A avea nevoie cat mai putin posibil este cel mai
aproape de divin# iar divinul este tot ceea ce este mai bun;
Cu privire la sulet L+7ista ceva divin in noi# suletul care conduce trupul si
care are prileAul de!a cunoaste divinitatea. "uletul este nemuritor.J
;. Plato 05#23/5; i.e..4
"!a pastrat in intregime opera lui /scrisa2 cuprin.and ?F de dialoguri.
Psihologia nu e7ista pentru el ca stiinta aparte# desi problema psihologiei
il preocupa in mare masura. Psihologia lui este rudimentara si complicata#
cu mituri metaice# reeritoare la nemurirea suletului.
0ace patrun.atoare observatii asupra enomenelor psihice in special
asupra gandirii. Dupa el gandirea 8este un discurs interior. Cunoaterea se
12
ace prin concepte si notiuni. Crice discurs presupune o uniune a
conceptelor.;
8Intelegem prin gand un 1 discurs pe care suletul si!l adresea.a siesi
asupra obiectelor pe care le considera intreband si raspun.and# airmand
si negand ;.
A gandi inseamna a lega conceptele# a airmma si nega. Intre concepte
e7ista raporturi de potrivire si nepotrivire si pentru ca Audecata sa ie
posibila trebuie sa gasim in lu7ul enomenelor elemente permanente si
intre acestea sa e7iste relatii pe care mintea le poate descoperi.
In limbaA e7ista elemente ce desemnea.a ara a uni si elemente ce
unesc. Acestea din urma sunt discursul adevarat# e7presie a Audecatii.
LimbaAul este o opera a inteligentei# a celei colective# numele lucrurilor nu
este atat de conventional ca sa nu aiba legatura cu lucrul nici atat de
natural ca sa!l poata inlocui.
Curs III
13
Tripleta )e aur a .iloso.iei grecesti3 Socrate< Plato< Aristotel

SOCRATE05/:3/26 i.e..4
+laborea.9 o noua perspectiv9 asupra suletului. Lucrarile lui "ocrate au
ost e7puse oral. "ocrate a ost omul dialogului# care repre.enta :n
accep-iunea sa adev9ratul discurs viu ,i :nsule-it) este adeptul
comunicarii prin graiul adevarat ,i nu prin cuv<ntul scris. Pentru c9# e7ista
mentalitatea :n acord cu care te7tele scrise risc9 s9 ac9 din oameni ni,te
pseudointelepti. Pentru "ocrate scrierea este un simulacru de discurs)
scrierea este ceva paralel9 cu pictura# ca o cale de repre.entare a naturii.
"ocrate :,i ocali.ea.9 preocup9rile pe om# pe via-a lui social9# pe rela-iile
interumane) :ns9# dialogul socratic st9 sub :nsemnele dictonului:
Cunoaste!te pe tine :nsu-i. Aceasta repre.enta o invita-ie la aproundarea
problemelor legate de conditia uman9# la cunoasterea persoanei ca
raportare la sine. &echile conceptii asupra suletului apelaser9 la
elementele primare. Prin "ocrate# accentul cade pe om :nteles ca iin-a ce
dispune de propriet9-i l9untrice deosebite# nu doar ca orm9 corporal9
apartin<nd naturii.
Din punctul de vedere al vechii ilo.oii a naturii omul nu putea i e7plicat
ca g<nditor. Dimpotriv9# suletul la "ocrate este :n-eles ca raportare la
sine. 8Lumea interioar9 a persoanei este alc9tuit9 din gandire# deci.ie#
inten-ionalitate.;.
Puterea ai-at* a iteligetei. Calea lui "ocrate spre cunoa,terea
inteligen-ei trece pe la con,tiin-9. 0ormulea.9 :n acest sens interesanta
problem9 a ericirii# a cau.elor acesteia. Bn vi.iunea ilo.oului ericirea :i
apare omului ca ceva dispensabil. Pentru c9 ericirea este ceva ce nu se
poate deini. Bn necunoastere sa omul nu poate considera drept bun ceea
ce nu este. De asemenea comportamentul omului mai este pus :n
14
mi,care de rostul lucrurilor. Aici intervine inteligenta# care asigur9
ac-iunilor presupune claritate ,i constan-9# care lipsesc de regul9 :n
inluen-ele ce ne parvin de la sim-uri. Astel# pentru e7plicarea cunoa,terii
inteligen-a :ndreapt9 ac-iunile spre concept. 0iinta individual9 se
:mpline,te sub inluen-a cunoa,terii conceptuale# care se reali.ea.9 :n
deavoarea celei sen.oriale.
PLATO$ 0 5#; = /5; i.e..4
Platon a ost g<nditorul antic care nu a ormulat e7plicit probleme despre
viata suleteasca. Indirect :ns9 a tratat lucruri de o oarte mare importan-9
pentru :n-elegerea suletului. 0ilo.oul este repre.entantul tipic al
ideologiei or-elor reac-ionare a acelor vremuri /epoca sclavagista2. Pentru
Platon# originea lumii ,i a omului se ala in Idee# :n rostul produselor sale
deosebite.
Re.lectarea su.letului. I.voarele teoriei cunoasterii platoniciene sunt:
preluarea din e7perienta ilo.oica anterioara a dihotomiei cunoastere
sen.oriala vs cunoastere conceptuala /a2) trasaturile suletesti sunt proprii
doar omului# ele neiind reproductibile la nivel sen.orial /b2) descrierea
dierentelor intre situatiile cand subiectul asculta de legile naturii# respectiv
de cele morale /c2.
8ualis-ul se9orial>cogiti+. Gandirea nu poate i investigata pe cale
sen.oriala# perceptia si ratiunea apartinand unor lumi total dierite. Cele
doua lumi sunt total dierite pentru ca au alt suport in ba.a carora
unctionea.a. Astel# ratiunea nu poate i.vori din unctiile corpului# nu
poate i raportata la corp# ea trebuie sa aiba propriul sau suport. Platon se
reera la un sulet inaltat la nivelele superioare de relectare# actiunile la
acel nivel iind animate. "e remarca o nota de dialog permanent a
suletului cu sine insusi: Cnd su!letul se gandeste" el se into#araseste
cu sine insusi$. +l acorda un rol deosebit li-&a?ului iterior# care are un
15
rol decisiv in gandire. Deci# doar prin ratiune se aAunge la Idee# locul unde
se ala eterna esenta a lucrurilor si care nu poate i va.uta cu aparatele
receptoare. Platon n!a e.itat sa oloseasca e7perienta mitologica. C
importanta contributie a ost aceea de a considera actiunile ca date si
eectuate pe ba.a e7perientei. Problemele constantei categoriale# a
ormelor si valorilor au ost ase.ate dincolo de lumea sen.oriala#
trecatoare# si integrate lumii eterne a Ideilor.
Stiita ca rea-itire. In acceptiunea platonica# stiinta repre.inta
curatirea suleteasca a ideii. Pentru ca suletul curat sa poata i separat de
celelalte sen.oriale# este nevoie de anamnesis. Cunoasterea ideii
inseamna cunoasterea insemnatatii ideii# suletul iind nevoit sa se
retre.easca in permanenta. +7perienta lui Platon va demonstra
de.voltarea gandirii cu punct de plecare din simturi. 'iscarile mentale se
pot indrepta obiectiv spre adevar. Cand acestea sunt incarcate sen.orial#
ele sunt inca conu.e# a.a Ideii iind aceea de cristal.
Coceptul )e aptitu)ie la Platon. Platon a introdus conceptul de
entitate suleteasca# deosebind ratinea# curaAul# dorinta ca ocupand un loc
precis in corp# respectiv cap# piept# abdomen# criteriul metodologic al
clasiicarii iind raportul subiectMobiect. Dierentele sunt date de aptitudini
dierite# spre deosebire de Ideea pur9# care este acela,i la to-i oamenii.
ARISTOTEL 0/25 = /## @.e..4
Aristotel ocup9 un loc important :n istoria psihologiei pentru aptul c9#
pentru prima dat9 el separ9 cuno,tintele despre sulet ca distincte ,i ca
apar-in<nd unui domeniu de cunoastere aparte. Lucrarea pe care a
dedicat!o cunoa,terii suletului se intitulea.a De Anima /Despre sulet2.
Bns9 problemelor vie-ii sulete,ti i se acord9 aceia,i :nsemnatate ,i :n
16
celelalte lucr9ri ale sale# :n Etica, Retorica, Metafizica, Istoria
Animalelor .a.
Biologia = ca %tiit* a cuoa%terii su.letului
Aristotel a ost instruit de medici :n domeniul ,tiintelor naturii. La v<rsta
de 1H ani aAunge la Academia lui Platon# unde are ,ansa de a intra :ntr!un
cadru spiritual total dierit de cel anterior. Aici cuno,tin-elor sale despre
natur9 nu li se d9dea prea mult9 :nsemn9tate. Bn acord cu spiritul
dominant din academia platonic9 lumea naturii era doar una imaginar9#
iar c<nd totu,i aceasta ac-iona asupra sim-urilor atunci aAungea de a
dreptul dispre-uit9.
.
A,a cum se ,tie# :ncep<nd cu ondatorii biologiei moderne# cu 6uon#
Cuvier# DarNin# marea maAoritate a g<nditorilor biologi clasici ai epocii
moderne au :mp9rt9,it sentimente de uimire# unele pline de respect
pentru Aristotel ,i opera lui) nu mai pu-in cei care au activat pe t9r<mul :n
curs de na,tere al psihologiei.
Cu deosebire pentru modul cum psihicul raportat iind platonic la
determinismul s9u etic# :n ond a ost p9strat :n domeniul ,tiin-elor naturii#
al biologiei. Deci psihicul a ost raportat nu unui sistem cosmologic
general ! ca la ceilal-i g<nditori materiali,ti# ci la domeniul speciali.at al
unei discipline de cunoa,tere distincte# la cea de cunoa,tere a naturii vii#
adic9 la biologie.
Descoperirea dialecticii Ideii de c9tre Platon# i!a ost lui Aristotel de mare
aAutor. Aceasta i!a permis lui Aristotel desp9r-irea deinitiv9 a suletului de
corp. Di asta nu pentru ca ulterior suletul s9 ie :nm<nat ,tiin-elor sociale
sau moralei# ci s9 ie p9strat tot ,tiin-elor naturii. Proced<nd astel#
17
desp9r-irea suletului de corp devine real9 ,i nu doar una didactica ,i de
coven-ie.
Bn introducerea la lucrarea sa despre sulet# Aristotel a speciicat aptul c9
suletul este indispensabil :n orice demers cognitiv. &ia-a 9r9 sulet nu
este posibil9). C9ci suletul completea.9 organismul nu din aar9# ci ca
parte a corpului organic) iar suletul se compune din acelea,i particule din
care se compune ,i lumea vie. Desigur# airmarea unei asemenea
perspective de g<ndire a :nsemnat o lupt9 d<r.9 cu ceilal-i g<nditori ai
epocii sale. Prob9 gr9itoare pentru asta sunt anali.ele sale asupra
categoriilor de !orm i coninut# asupra raportului tot i parte# posibilitate
i realitate etc.
Auc'iile su.letului
"uletul nu este ceva divi.ibil# el este un principiu al vie-ii ,i de.volt9rii#
este ceva care se valoriic9 :n realitate# :n plin9 actiune. Aristotel i!a oerit
suletului trei unc-ii: #egetati## motor ,i inteligent. Ceea ce corespunde
unei :n-elegeri a suletului cu o valoare de generali.are deosebit9. Bn
aceast9 generali.are se al9 totodat9 sinteti.at9 unitatea comun9 a
ac-iunilor umane cu cele animale si vegetale# o sinte.9 care :,i va g9si
:nt9rirea ,i conirmarea prin progresele ulterioare ale geneticii
contemporane. 0iecare unc-ie repre.int9 un nivel distinct de de.voltare al
suletului# unde cele superioare le implic9 ,i pe cele inerioare.

Ideea de de.voltare mai apare ,i la alti ilo.oi# cum au ost (eraclit# Leucip
s.a.m.d. Prin Aristotel :ns9 cuno,tin-ele despre sulet se reali.ea.9 unitatea
dintre macrocosmos ,i microcosmos# o unitate care trebuie abordat9 :n
termenii aceleia,i legit9-i generale a de.volt9rii. Cum acest lucru este
argumentat ,i solu-ionat de Aristotel# anun-9 :n sine legile care vor avea s9
ie ormulate :n biogenetic9# dar dup9 mai mult de un mileniu. Aristotel
18
spune ca omul nu reproduce de.voltarea naturii sub toate ormele sale# ci
doar pe cele organice. Nu se sie,te s9 aprecie.e uneori dimesnsiunea
pur9 ,i nede.voltat9 a suletului copiilor# care se aseam9n9 cu cel al
animalelor. Prin :ns9,i aceste :nsu,iri ale sale# omul este considerat un
%oon politi&on.
19
Cur IV
Medicii antici si unele probleme de psihologie: Hipocrat si alenus!
Psihologia ca stiinta s!a ormat nu numai prin contributia ilosoilor ci si a
medicilor. %epre.entantii de seama ai medicinei antice cu contributii in
constituirea psihologiei ca stiinta sunt: (ipocartes /@FI!?HH i.e.n2 si Galen
/1?1!EII e.n2.
Hipocrates 5763/;;i.e.
" "crierile lui sunt culese in 8Corpus (ipocratius 8
" "!a preocupat de bolile mintale# multe din demonstratiile date de el
iind valabile si a.i# ca : paranoia# mania# melancolia# epilepsia) dar cu alt
continut
! "ustine ca ba.a tuturor enomenelor este natura# ca tot ceea ce se
intampla vi.ibil si in vi.ibil se intampla in natura.
Ca urmare# omul iind o parte a naturii nu poate i cunoscut decat prin
natura. Pentru a!l cunoaste mai bine trebuie sa cunoastem natura
lucrurilor.
Doua sunt principiile doctrinei sale privind cunoasterea omului
1. rolul mediului
E. umoralismul
Pune ba.ele geo!mediului si geo psihologiei tocmai prin observatiile si
conclu.iile la care aAunge privind rolul mediului# in structurarea
personalitatii omului.
Considera ca : ! locuitorii oraselor ase.ate spre " cu un aer cald si umed
au putina vigoare# apetit slab# viata scurta# putin re.istenti la boli)
" in orasele e7puse la N cu aer uscat si rece# localnicii au viata lunga#
sunt vigurosi# au apetituri de.voltate si pubertate tar.ie# sunt re.istenti
la boli# ac usor pneumonie)
20
" in orasele e7puse la + cu aer cald si uscat# caracterul oamenilor este
bland# spiritul ascutit# bolile sunt rare si usoare)
" in orasele e7puse la & aerul e umed si sunt dese schimburi de
temperatura# oamenii sunt subre.i# stapaniti de boli cronice.
" 'edicina geograica inluentea.a starea de sanatate# temperamentul
si caracterul oamenilor)
Al doilea principiu al doctrinei sale umoralismul 1 Corpul omenesc e un
agregat de solide si lichide /umori2. "unt patru umori:
! singele
" legma /lina2
" bila galbena
" bila neagra# /atrabila2
carora le corespund patru calitati principale:
" umed
" cald
" rece
" uscat
8Ca asa cum orice predominare in corpul omenesc# orice anarhie creea.a
o ruptura a echilibrului) o perturbare a armoniei# tot astel sanatatea# e
echilibrul umorilor# poate i tulburat de o predominare a uneia din ele#
provocand boala. $rcarea temperaturii indica un e7ces de bila) rigurile
din contra arata ca legma s!a amestecat cu sangele) sanatatea si boala
sunt stari de echilibru sau de.echilibru in proportiile umorilor ;
0iecare umoare are o unctie proprie:
" sangele nutreste organismul
" bila acilitea.a membrele si nervii
" atrabila intervine in procesele de e7cretie
Temperamentul individual dupa (ipocrates este e7presia predominarii unei
umori# care poate varia si dupa anotimp. Astel)
21
" lima creste iarna
" sangele creste primavara
" bila creste vara
" atrabila creste toamna
Cele patru umori sunt implicate in structura temperamentului.
Acelasi medicament nu poate olosi unui legmatic si coleric# provoaca
reactii dierite la iecare. 6oala e o lupta intre cau.ele morbide si natura
care tinde spre vindecare.
8Arta medicala se compune din trei termeni: boala# bolnavul# medicul.;
8In terapeutica nu e7ista reguli absolute ci relative pentru ca nu e7ista boli
ci bolnavi si organisme dierite ce pot reactiona dierit la acelasi remediu ;
Conclu.ie : Conceptia celor patru temperamente e o conceptie de ba.a in
medicina hipocratica si reluata de Galen# va aAunge pana in .ilele noastre
sub dierite metamoro.e.
Gale 1/13#66 i.e.
Cpera lui consta aproape in intregime in comentarii asupra lucrarilor lui
(ipocrates. Dupa el# sanatatea depinde de cantitatea si echilibrul celor
patru umori si a celor @ calitati care le sunt speciice. Pornind de la
principiul umorilor# Galen distinge cele @ temperamente dupa
predominarea uneia dintre umori. 0iecare dintre aceste temperamente
poate i cald sau rece# uscat sau umed# dupa realitatea elementara care
predomina asupra celeilalte
Temperamente simple: ! 1. Predomina caldul
E. predomina recele cu echilibrul uscatului si
umedului
?. uscatul
@ umedul cu echilibrul caldului si recelui
Temperamente mi7te: 1. predomina caldul si uscatul /colericul2
22
E.predomina caldul si umedul /sangvinic2
?. predomina recele si uscatul /melancolicul2
@. predomina umedul /legmaticul2
Daca pentru (ipocrates teoria temperamentelor era pur i.iologica# pentru
Galen intervine si actorul psihic. Dupa el starile psihice au o ba.a
i.iologica# depind de temperament) adica de proportiile in care se
combina elementele corporale# principiul caldului# al recelui# uscatului si
umedului. In ceea ce priveste sediul enomenelor psihice# nu este inima
ca la Aristotel# ci creierul. Inima e sediul pasiunilor. In ce priveste
sensibilitatea# Galen deosebeste modiicarea organului de simt de catre
impresiile e7terioare si constiinta acestei schimbari si se intreaba de ce in
timpul somnului sensibil e abolita si nu avem nici constiinta miscarii pe
care le acem.
8"ediul pasiunilor si a miscarilor involuntare e inima. Pasiunile se nasc in
corp si in partile inerioare ale suletului si intim legate de aceastea. Asa
e7plica el aptul ca si animalele au pasiuni si ca violenta unei pasiuni e in
unctie de starea corpului# ea atenuandu!se pe masura ce timpul trece
/Galen2;
Partile inerioare ale suletului in stransa legatura cu corpul obosesc si se
epui.ea.a prin propria lor agitatie si se lasa din ce in ce mai mult conduse
e ratiune asa cum se lasa calul obosit de propria sa re.istenta# de cel care
il calareste.
Din teoria lui Galenus asupra temperametului se de.volta o seama de idei
care stau la ba.a conceptiei moderne despre rolul temperamentului in
structura personalitatii
23
Curs &
Contributii la constituirea psihologiei ca stiinta in sec *&I!*&II
%epre.entanti :
1. 0rancis 6acon /1GF1!1FEF2
E. Thomas (obbs /1GOO!1FH>2
?. %ene Decartes /1G>F!1FGI2
@. 6aruch "pino.a /1F?E!1FHH2
G. Pohn Loc5e /1F?E!1HI@2
1. Aracis Baco 01171317#74
A ost considerat parinte al materialismului engele. si al intregii stiinte
e7perimentale moderne. $n g<nditor care a servit cau.a unei cunoa,teri
,tiin-iice descriptive# una undamentat9 pe rolul central al e7perien-ei :n
cunoa,terea naturii ,i a omului. +l considera ca lumea e de natura
materiala si ca materia e intr!o continua schimbare. I.vorul oricarei
cunoasteri sunt simturile iar obiectul de cercetare este natura# materia.
Cmul poate sa cunoasca natura si s!o supuna numai supunanduse ei#
adica calau.indu!se dupa legile ei. Teoria sa despre suletul sen.itiv# cu
tot caracterul ei naiv are meritul de!a concepe omul ca pe o iinta
materiala# corporala. Traind in epoca marilor descoperiri stiintiice si!a
asumat sarcina elaborarii unei noi metode# care in opo.iie cu scolastica
sa avori.e.a cercetarile stiintiice# cunoasterea# dominarea naturii de
catre om.
Cperele sale au ost cl9dite astel ca s9 serveasc9 aceast9 cau.9 dintr!
o perspectiv9 de g<ndire nou9. Conceptual :n locul lan-ului silogistic
deductiv riguros 6acon a a,e.at metoda inductiv9# o metod9 cu nimic
mai pu-in riguroas9# dar al c9rei conclu.ii permiteau compararea
24
obiectiv9 a re.ultatelor# 9cea posibil9 aprecierea obiectiv9 a re.ultatelor
e7periene-ei ! o perspectiv9 de neimaginat pentru vechea g<ndire ,i
mentalitate scolastic9.
6acon a ost tot timpul convins c9 metoda propus9 de el# a inductiei#
serve,te cercetarea ,tiin-iic9# c9 aceasta are ca scop cunoa,terea mai
pround9 a enomenelor naturale ,i a celor sociale# c9 pe aceast9 ba.9
diversitatea maniest9rilor enomenale din natur9 ,i societate poate
dob<ndi o inalitate cau.al9 determinist9. Descrierea metodologiei ,i a
mecansimului logic teoretic al :ntregului acest determinism inductiv nu a
mai reu,it :ns9 a!l des9v<r,i :n :ntregime# r9m<n<nd doar la nivelul unei
ipote.e str9lucitoare. "chi-a acestei ipote.e s!a dovidit a i o ra.9
.<mbitoare pentru ce va urma :n domeniul cunoa,terii ,tiin-iice a naturii
,i a omului. A ost o perspectiv9 care pe to-i cei care luat cuno,tin-9 cu
ea# :i 9cea s9 g<ndeasc9 :ntr!un el cau.al nou# unul inconundabil
dierit. "e n9,tea modul mecanicist de :n-elegere a determinismului din
natur9 ,i societate.
In opera 8Noul organom; opusa 8&echiului organom; deductiv a lui
Aristotel# el a propus ba.ele metodelor inductive moderne# caracteri.ate
prin olosirea anali.ei comparatiei# observatiei si e7perimentului. +l a cerut
eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori# preAudecati si
ilu.ii denumite de el idoli si a ormat vestitele aorisme.
" 8"tiinta este o putere;:
" 8Camenii nu pot stapanai natura decat supunandu!se legilor ei.;
" 8A cunoaste cu adevarat inseamna a cunoaste prin cau.e;.
"ustine ca simturile nu dau cunostinte certe. "en.atiile si repre.entarile
noastre sunt re.ultatul actiunii realitatii obiective asupra organelor de simt.
Lumea reala are o e7istenta obiectiva independent de constiinta noastra.
Nu neaga necesitatea gandirii abstracte in cunoastere dar nu intelege
25
rolul adevarat al acestei trepte de cunoastere# subapreciind rolul
deductiei.
Nu a ost un materialist consecvent pentru ca paralel cu vesnicia naturii
admite si e7istenta lui D!.eu. "ustine ca adevarul are o dubla intelegere
si anume: ! de domeniul revelatiei# al credintei care apartine teologiei si !
domeniul cau.alitatii care apartine stiintei. Pornind de la aceasta idee el
vede si in om doua sulete: cel intelectual rational# creat de D!.eu si
sen.orial# material# corporal care poate i cunoscut. 'ulte din ideile lui au
ost aproundate de Thomas (obbs.
2" T.%$/ H%00 (1!22+1*73-
+ste un empirist dupa care toata cunoasterea provine din se9atii.
8"en.atia e principiul cunoasterii principiilor insesi si toata stiinta e
derivata din ea; . Gandirea lui (obbs are contingente cu psihologia in trei
probleme importante:
a2 -ecais-ul psihologic si procesele )e cuoastere care este
elucidat pornind de la credinta ca orice cuvant provine din sen.atii.
"en.atiile sunt re.ultatul miscarii corpurilor care lovesc mecanic simturile
noastre.
+7plicatie : Cau.a sen.atiilor este corpul e7terior sau obiectul care
impresionea.a organul propriul al iecarui simt. Aceasta impresie se
propaga prin intermediul nervilor si a altor ibre# membrane ale corpului
cau.and o re.istenta# o sortare a inimii de!a se elibera. Dupa el# calitatile
sensibile nu e7ista in lucruri ci sunt proiectarea in aara a sensibilitatii
noastre# lucrurile neavand decat miscare. Cand sen.atiile sunt anterioare
e7perientei pre.ente# ele ormea.a imaginatia. Impresia lucrurilor durea.a
dupa ce ele s!au indepartat de simturile noastre.
26
8Cand dorim sa e7primam lucrul insusi# adica sa ni!l inchipuim noi numim
aceasta sen.atie care slabeste continuu imaginatia. Dar cand voim sa
aratam insasi slabirea# sa aratam prin aceasta ca sen.atia paleste# se
invecheste# se sterge# noi olosim termenul de memorie. Astel imaginatia
si memoria nu sunt decat unul si acelasi lucru considerat din unul si
acelasi punct de vedere cu nume dierite;.
"e ocupa si de inlantuirea ideilor# sustinand ca e7ista o legatura
permanenta in gandurile noastre si asa cum nu avem imagine ara o
sen.atie corespun.atoare# tot asa nu putem avea o tran.itie de la o idee
la alta ara o trecere corespun.atoare de la o impresie la alta. Cu alte
cuvinte# miscarea simturilor produce la randul ei miscarea ideilor sau
imaginilor# astel ca succesiunea acestora sa corespunda totdeauna
succesiunii sen.atiilor. Intotdeauna cand te gandesti la ceva# gandul
urmator nu este atat de nepreva.ut pe cat pare) un gand urmea.a dupa
altul# iar perindarea de ganduri in conceptia lui se numeste 8)iscurs
-ital;# care poate i ara scop si poate i diriAat. Gandul sau discursul
mintal diriAat este de E eluri:
" unul comun omului si animalelor prin care se cauta cau.ele unui
enomen.
" Gandul superior care consta nu numai in cantitatea cau.elor# dar si in
studiul eectelor produse de aceste cau.e sau al olosului ce se poate
trage din acest lucru.
&4 Li-&a?ul
Pentru autor nu e7ista in univers decat lucruri individuale si singulare.
Doar numele lor sunt universale. LimbaAul este doar un miAloc de notare
sau inregistrare a gandului pentru ca acesta nu se poate stabili.a dacat
atunci cand imbraca haina lucrurilor. Prin urmare este cel dintai ganditor
care airma unitatea dintre gand si limbaA. "ustine ca limba este esentiala
conditiei umane ;0ara limba si limbaA n!ar i intre oameni nici stat nici
societate# nici contract# nici pace# tot asa cum nu e7ista printre lei# ursi si
lupi;.
27
#unctiile limba$ului :
1% de inregistrare si denumire a lucrurilor si &enomenelor
din a&ara
2% de a impartasi altora cunoasterea la care am a$uns'
adica de"a ne s&atui si de"a ne in(ata unii pe altii%
3% limba$ul e un mi$loc de a in&luenta pe altii si de"a a"i
determina sa e)ecute anumite acti(itati
4% &unctia estetica' adica el * ne da &armecul $ocului de
cu(inte*
c4 Cercetarea pasiuilor si a caracterului
In abordarea acestor probleme este un pesimist. Cmul e un
animal eroc si interesant. Cmul pentru om este ca lupul pentru om sau
ca lupul pentru lup: homo momeni lupus.
8&ointa de!a ace rau e innascuta omului in stare naturala.
Dupa el egoismul e legea naturala a irii omenesti si acest egoism apare
in orma sa e7altata ca inganare si orgoliu. Cau.ele acestei comportari
sunt concurenta care ii impinge pe oameni sa se atace pentru a!si asigura
castigul# neincrederea pentru a i in siguranta si gloria pentru a!si crea o
reputatie. ;
8Conurenta determina intrebuintarea violentei pentru ca unii sa
stapaneasca persoana altora# emeile# copii si turmele lor.;.
Neincrederea ii ace pe oameni sa intrebuinte.e orta pentru a se apara.
Gloria pentru nimicuri# pentru un ras# pentru un cuvant# o deosebire de
opinie# un alt semn oarecare de depreciere pe care unul l!a intrebuintat
impotribva altuia direct sau indirect impotriva amiliei# tarii# proesiei sau
numelui sau.
28
Pasiunile# dupa el provin din instinctul de conservare. +le sunt
determinate de doua eluri de miscari:
1. una vitala# neintrerupta in tot cursul vietii ca: circulatia sangelui# pulsul
respiratia# digestia# in care nu intervine imaginatia /constiinta2)
E. alta animala /voluntara2 ca in ca.ul mersului# vorbirii si olosirii
organelor in care constiinta are rol hotarator.
Tho-as Ho&&s clasiica pasiunile in : ! po.itive: bucuria# dorinta# iubirea
! negative: aversiunea# ura# rica.
(obbs este primul iloso care incearca sa dea o e7plicare rationala#
stiintiica in psihologie.
/. ReB 8ecartes
A ost ondatorul noii ilo.oii mecaniciste# care a elaborat o nou9
perspectiv9 de g<ndire :n ,tiin-ele naturii. A elaborat o ilo.oie dualist9#
unde materia si g<ndirea sunt de rang egal) considerate ca substan-e
independente ,i pe care doar dumne.eirea le poate uni. $n dualism pe
deplin Austiicabil :n sistemul social istoric al acelor vremi# al intereselor
ambivalente scolastic medievale a vechii ideologii si a celor noi i.vor<te
din necesitatea g<ndirii lucrurilor din perspectiva dinamicii unor activitati
productive cu acumulare de capital. Bn aceast9 g<ndire se disting c<teva
tr9s9turi distincte.
8escoperirea suportului -ecaic re.le, al acti+it*'ii psihice.
Cunoa,terea psihologic9 g9se,te :n Descartes pe p9rintele s9u
mecanicist prin descoperirea suportului mecanic rele7 al activit9-ii
psihice. Bn plus# metodologic el a contrbuit la preschimbarea vechii
concep-ii despre sulet :ntr!una despre con,tiin-9.
29
Descoperirea categoriei de rele7 a ost preg9tit9 anterior de dou9 alte
orient9ri investigative :ncruci,ate. Pe de o parte# studiul e7perimental al
organismelor vii a creat premi.ele descoperirii c9 sistemul viu este unul auto!
reglat. C orientare sus-inut9 de re.ultatele lui (arleQ :n domeniul descoperirii
mecanismului circula-iei sanguine. Pe de alta parte# s!a distins deAa acea
concep-ie general9# :n acord cu care :n-elegerea evolu-iei vie-ii# a
comportamentelor vie-uitoarelor putea i reductibil9 la unele modele de
e7plicare mecanice.
'odul rele7 de comportare al iin-elor a ost imaginat din acea,i perspectiv9
din care (arleQ a descris mecanismul de circula-ie sanguin. Cu deosebirea
c9 nivelul cunostintelor despre unc-ionare a sistemului nervos al acelor
vremi era unul care :nc9 nu se putea compara cu cel detinut asupra
circula-iei sanguine.
Psiho!i.iologia lui Descartes dep9,e,te deci perspectiva de g<ndire a lui
(arleQ. Acesta :ncetea.9 la a se reduce doar la considerarea re.ultatele
inluen-ei unor cau.e interne organice# de ast9 dat9 psihicul iind raportat la
ansamblul inlun-elor e7terne asupra comportamentului.
Mecais-ul re.le, %i .eo-eele psihice.

Prin descoperirea caracterului rele7 al activit9-ii vietuitoarelor Descartes
a aAuns s9 disting9 nu numai o cale pertinet9 pentru studierea
mecanismului nervos ,i muscular al mi,c9rii# ci s9 ,i ormule.e un
principiu undamental de unc-ionare al psihicului. Astel el a :ncercat s9
demonstre.e c9 nu suletul este cel care pune :n unc-iune mecanismlele
diverse ale corpului# ci aptul c9 sera larg9 de maniestare a enomenelor
suletesti psihice ! simturile# repre.entarile sentimentele 1 sunt o
re.ultant9 a unc-ion9rii acestor mecansime organice. 'ai mult# acestea
30
stau la ba.a at<t a simplelor acte neuro!motorii# ci ,i a activit9-ii psihice :n
:ntreaga ei comple7itate.
Actiunea agen-ilor stimulatori e7terni asupra organismului este mediat9
de sistemul nervos. Pe aceast9 cale 8spiritele ac-iunilor e7terne; pot s9
aAung9 :n creier) cu acest punct de plecare se de.volt9 r9spunsuri neuro!
musculare pe de o parte ,i altele psihice# adic9 sen.a-ii# repre.ent9ri ,i
sentimente# pe de alta parte.
Descartes ,i!a propus ca obiectiv descrierea mecanismelor care intr9 :n
unc-iune atunci c<nd avem o sen.a-ie# o emo-ieK Iar aceste mecanisme
ale producerii respectivelor st9ri psihice# :n concep-ia sa# pot i investigate
,i intepretate ca ,i cum ele ar i total ne:nsule-ite# ca ,i cum ele ar
ac-iona asemenea unor automate. 'estecatul# b9t9ile inimii# cre,terea
membrelor# respira-ia# starea de veghe somnul etc# toate unc-ionea.9
asemena unui ceas sau alte mecanisme prev9.ute cu contragreutate.
Pricipiul re.or-ulat al itrsopec'iei.

"uletului Descartes i!a recunoscut doar o singura proprietate: aceea de
a i observat nemiAlocit. Iar ceea ce aAunge astel observat# :nseamn9 c9
poate i ,i g<ndit. Bn acest el# metodologic sunt puse :n acea,i ordine de
a putea i 8g<ndite; nu numai sen.a-iile# dar ,i actele inteligente# actele
repre.entate. $n procedeu prin care se suspend9 divi.area anterioar9
dintre suletul rational ,i cel sen.itiv. Aici unitatea suleteasc9 a ost
asigurat9 cu aAutorul relect9rii con,tiente# a autocontrolului con,tiin-ei# :n
a-a c9ruia orice enomen avea :nsemn9tate echivalent9.
Bn ilo.oia lui Descartes obiectul introspectiei devine at<t de comuna
g:ndire personal9. Bn consecin-9# omul se poate :ndoi de orice ! inclusiv
de ceea ce!i acesta natural ,i supra!natural# dar de nici o :ndoial9 nu
31
poate i suspectat9 Audecata lui de el de a g<ndi: adic9 postulatul ;eu
g<ndesc;.
%ecunoa,terea posibilit9-ii de a g<ndi oblig9 cu necesitate la
recunoa,terea e7isten-ei ,i a unui purt9tor al acestei g<ndiri. Adic9 cogito
ergo sum.
Cu acest punct de plecare Descartes a demonstrat ,i e7isten-a
dumne.eirii. A 9cut!o :ns9 doar dup9 ce a demonstrat e7isten-a
subiectului g<nditor. Care tocmai pentru c9 g<ndeste# se institue ca o
esen-9 independent9 ! :n unitatea sa cu natura ,i cu dumne.eirea#
pentru a da orm9 cunoa,terii# pentru a o ace credibil9. Desigur# o
asemenea credin-9 suprem9 putea i conerita doar unui om apartin<nd
societ9-ii# unuia care recunoa,te aceast9 valoare m9rea-9 a sa pentru
via-a lui individual9. Ceea ce repre.int9 un admirabil compromis 9cut
teologiei.
%eu,ind totu,i esentiali.area :ntr!at<t a constiintei# Descartes a deschis
c<mpul abordarii cau.ale a enomenleor psihice) a deschis calea spre
studiul introspectiv al constiintei.
Deschide epoca moderna a gandurilor europene prin materialismul sau in
stiintele naturii# prin conceptia unei i.ici rationale cu legi ormulate
matematic# prin airmarea puterii gandirii critice# prin increderea acordata
ratiunii umane# distribuita deopotriva iecarui individ pentru gasirea
adevarului.
Decartes admite e7istenta a E principii independente unul de celalalt:
material si spiritual. +7istenta corpului si a suletului e determinata de
e7istenta unei a treia substante: Dumne.eu. "uletul si corpul sunt
complet dierite. +le se inlantuiesc intr!un organ nepereche din corp
glanda pineala.
32
Calitatile sensibile sunt subiective# iar legaturile corpului cu suletul sunt
miAlocite de 8spiritele animale;.
Decalara ca se indoieste atat de Austetea repre.entarilor noastre despre
lume cat si de e7istenta lumii insasi. Dar indoindu!se de toate# el este
nevoit sa recunoasca un lucru# ca se indoieste adica cugeta si de aici
trage conclu.ia cunoscuta 8cuget deci e7istJ.
Pornind de la aptul e7istentei propriului +u# aAunge si la conclu.ia
e7istentei restului lumii. +ste parintele rationalismului# considera ca
simturile ne dau numai o repre.entare conu.a despre lucruri si astel se
induc in eroare. Adevarul este cunoscut in mod nemiAlocit prin ratiune.
Auteticitatea adevarului este conirmata nu de practica si e7perienta ci de
claritatea si preci.ia notiunilor noastre. +l ediica o psihologie care poate i
numita materialista# ba.ata pe o i.iologie e7perimentala.
5. SPI$OCA Baruch 017/#317;;4

Bn secolul al *&II!lea centrul ilo.oiei progresiste se ala :n Clanda.
%9.boiul civil a :nvins aici mai :nainte dec<t :n Anglia. Crdinea re.ultata a
permis de.voltarea rapid9 a culturii ,i a ,tiin-elor. $n repre.entant distinct
al crea-iei spirituale ale acestor vremuri a ost "pino.a. Bn acord cu el
suletul nu este o esen-9 independent9 de corp# ci una care re.ult9 din
multitudinea caracterelor corporale ,i ale lucrurilor.
Lucrurile sunt repre.entate de idei. Pentru c9 ideile nu se v9d# aceasta
nu :nseamn9 c9 sunt asemenea unor antome. Deoarece ideile sunt la el
de reale pe c<t sunt ,i sen.a-iile. Bn acord cu "pino.a# dimensiunea
enomenal9 a naturii este ininit9 ,i are dou9 propriet9-i mai importante:
:ntinderea ,i g<ndirea.
Prin declararea celor dou9 propriet9-i de nedesp9r-it ale naturii ! a :ntinderii
,i a g<ndirii ! "pino.a reu,e,te s9 dea o nou9 solu-ie problemelor
33
psihoii.icii. Adic9# spune el# 8nici corpul nu poate determina suletul s9
g<ndeasc9# si nici suletul corpul s9 se miste sau s9 se odihneasc9# ,i la
nimic altceva;. "e postulea.9 astel o autonomie ,i o independen-9 a
corpului :n raport cu suletul# chiar o respingere a inter!inluen-ei reciproce
corp!sulet.
Cele trei trepte ale cuoa%terii

Bn metodologia sa# "pino.a a ost un ra-ionalist mai riguros chiar dec<t
Descartes. $n asemenea ra-ionalism e7trem :,i pune pecetea asupra
:nv9-9turii lui asupra aptitudinilor de cunoa,tere. Generali.area i.vor<t9 ,i
ondat9 pe e7perien-a sen.orial9 o consider9 ragil9 ,i nesigur9) aceasta
repre.int9 treapta cea mai Aoas9 a cunoa,terii.
Pe cea de a doua treapt9 se al9 ra-ionalismul discursiv# cum ar i
cunoa,terea geometric9 sau psihologia general9. Pe trapta superioar9 ,i mai
sigur9 a cunosaterii se al9 ,tiin-a intuitiv9 /scientia intuiti#a2.
Dintre aceste trei niveluri# doar primul este caracteristic pentru mecanismul
de unc-ionare a raportului spirit!corp. Celelalte doua niveluri nu mai pot i
e7plicate pe ba.a acestui model.
1. LOCDE Eoh 017/#31;654

Cdat9 cu noilor relatii medievale schimbate de :nt9rirea drepturilor clasei de
miAloc a me,ter,ugarilor s!au adunat noi or-e a,e.ate sub drapelul
empirismului baconnian. "pre s<r,itul secolului al *&II!lea ideologul
distinctiv acelei perioade a aAuns Pohn Loc5# cu rol decisiv :n undamentarea
spiritual9 a puterii burghe.e monarhice din Anglia.
Cele )ou* i9+oare ale e,perie'ei
34
DeAa din plecare sistemul lui Loc5e a purtat nota duplicit9-ii asupra
e7perien-ei. +l a sustinut c9 toat9 ,tiin-a noastr9 se ba.ea.9 pe e7perien-9)
iar :n cele din urm9# tot aici :si are i.voarele sale. Dar ce este luarea :n
e7perien-9 R Bn acord cu Loc5e aceasta are dou9 principale i.voare:
si-'urile %i re.le,ia. Cea din urm9 repre.int9 observarea intern9 a ac-iunilor
ideatice ce au loc pe planul min-ii. Adic9 e7perien-a cuprinde :n mod egal
lucrurile relectate sen.orial# ca ,i procesele sulete,ti tr9ite. Cu punct de
plecare din cele dou9 i.voare# oamenii :,i e7trag ideile# care :ntodeauna le
indic9 8ceea ce omul g<nde,te# orice ar i obiectul g<ndirii;.
Punctul de plecare al :n-elegerii inteligente se al9 :n simturi ,i :n
cele mai simple idei relectate. 8Pe din aar9# oamenii aAung :n posesia a mai
multe sau mai pu-ine idei# :n m9sura :n care lucrurile# cu care vin in contact
sunt mai mult sau mai putin schimb9toare;) pe din9nutru# de m9sura :n care
mental ele sunt obiect de prelucrare ideatica;. Dar :n cursul evolu-iei
individuale# simplele idei sen.oriale le devansea.9 pe cele rele7ive) aten-ia
este i7at9 :ntodeauna la :nceput pe lumea e7tern9) ulterior ea se centrea.9
pe ce este :n interior.
Din simplele idei se nasc ulterior cele comple7e. Acest lucru are loc
:n cursul evolu-iei individuale# de acumulare mental9 a numeroase idei.
%ealitatea aAunge s9 ie relect9 doar :n m9sura :n care# ca re.ultat al unor
eorturi individuale# se dob<ndesc cuno,tin-e asupra acesteia.
Asocia'ia )e i)ei
Concep-ia general9 a lui Loc5e a a ost aceea :n acord cu care con,tiin-a se
de.volt9 ,i se ediic9 din p9rticelele de e7perien-9. Aceasta va deveni ulterior un
instrument de lucru al psihologiei asociationiste. Tocmai de aceea Loc5e este considerat
un precursor al acestei psihologii# de,i el n!a adus contribu-ii propriu!.ise :n raport cu
Descartes sau "pino.a) dec<t aceea de a i introdus aceast9 denumire de 8asocia-ie de
idei;.

35
Pentru .ugr9virea mi,c9rii ideilor Loc5e se olose,te de un actor complementar:
asociatia. Cu aAutorul acestuia# o anumit9 categorie de enomene trec din sera ac-iunilor
spontane# :n cea a mecanismelor corporale. Toate acestea cu aAutorul spiritelor vie-ii#
care odat9 pornite# cu pa,ii lor cunoscu-i se continu9 9r9 oprire. Bns9 aceste idei
asociative aAung a se contrapune leg9turilor n9scute prin olosirtea ra-iunii# rolul acestora
:n ansamblul vie-ii sulete,ii iind considerat unul periculos. De aceea# le!a considerat
chiar ca pe o sursa a :n,el9rii# apel<nd la pedagogi ,i la politicieni ca# :n numele ra-iunii
s9 se :mpotriveasc9 asocia-iilor de idei. Numai c9 asocia-ia si!a dob<ndit :ntre timp :n
sistemul g<ndirii psihologice un loc statornic pentru :nc9 dou9 sute de ani.
36
Cur VI
C%n'i'uir#/ pi.%4%5i#i &/ 'iin'/
In sarsit in secolul *I*# psihologia a inceput sa!si airme statutul de stiinta
prin delimitarea problematicii si a metodelor de investigatie. La inceputul
secolului ** si in decursul acestuia# si!a elaborat teoria pe ba.e stiintiice si
si!a perectionat metodele de cercetare.
Cele mai mari curente si orientari in psihologie sunt:
" asociationismul
" behaviorismul
" gestaltismul
" psihanali.a
" psihologia umanista
Asociatiois-ul 1 este o doctrina psihologica care e7plica de.voltarea vietii
mentale prin sen.atiile traite de subiect si prin producerea in constiinta
acestuia idei imaginatii si asociatii. +i vad in asociatie un act psihic
undamental si unic# apt sa serveasca drept principiu e7plicativ al intregii
constructii psihice. DA&ID (A%TL+S /1HIG!1HGH2 este un repre.entant
distinct al teoriei asocia-ioniste.
Beha+ioris-ul 1 este doctrina psihologice aparuta la inceputul secolului **
numita si teoria comportamentului. Conorm acestei teorii obiectul psihologiei
se reduce la studiul reactiilor individului la diversi stimuli# eliminandu!se
complet constiinta omului. A debutat in America prin Phon 6 3atson.
Gestaltis-ul 1 este curentul psihologic initiat de 'a7 3ertheimer /1>1E2. A
aparut ca reactie impotriva primelor doua curente# asociacionismul si
behaviorismul. Gestaltistii airma prioritatea intregului asupra partilor. Introduc
conceptul de camp de organi.are e7primat printr!un gestalt/orma# structura2.
Desi teoria lor a ost demonstrata la nivelul perceptiei# oarte rapid ideea de
37
gestalt s!a e7tins si in domeniul altor procese psihioce/memoria# gandirea#
motivatia# caracterul# aectivitatea.2.
Psihaali9a 3 caracteri.ata prin teoria si conceptia lui "igmund 0reud# care
ara sa descopere inconstientul il propune ca obiect de cercetare al
psihologiei. A incercat sa dea o interpretare unitara si integrativa psihicului si
conduitei umane# sa e7plice cau.alitatea si mecanismul vietii psihice# sa
de.valuie rolul diveselor niveluri ale psihicului si dinamica raporturilor dintre
constient# inconstient si preconstient /subconstient2.
Psihologia u-aista 3 psihologia co)uitei considera ca obiectul de
cercetare al psihologiei trebuie sa ie unctiile psihice ale omului concret /nu
general2# activitatea personala si personali.ata a omului. 8psihologia nu este
altceva decat stiinta actiunii umane ;Pierre Panet /1OG>!1>@H2
Psihologiei iau ost date nenumarate si e7trem de diverse deiniti# iecare
accentuand unul sau sau altul dintre aspectele caracteristice acestui domeniu
al cunoasterii umane.
a. Definitii tip butada
'a7 'aQer arata ca psihologia este 8stiinta studiata de psihologi;. Lasand
la o parte caracterul vicios al deinitiei# intrucat considera psihologia obiect
de studiu al psihologului# iar pe psiholog!om care studia.a psihologia# nu
putem sa nu remarcam o oarecare utilitate a ei.
Deinitiile tip butada au marele merit de!a recunoaste caracterul de stiinta
al psihologiei# apt care nu este deloc de negliAat in conditiile in care
legitimitatea psihologiei ca stiinta era contestata.
&. 8e.iitii tip -eta.ora 1 isi au originea in constatarile contradictorii ale
cercetarilor psihologice.Astel# investigarea unctiilor Tpsihice inerioare
38
/sen.atii# perceptii# timp de reactie2 care sunt relativ usor observabile# i!a
condus pe unii autori spre evidentierea e7istentei unor regularitati si
generalitati ale maniestarii lor# in timp ce studierea unctiilor si proceselor
psihice superioare /aectivitatea# motivatia# vointa2# a permis altora
sesi.area caracterului lor unic. In acet conte7t a aparut dilema: psihologia
este stiinta sau artaR Parti.anii primului sens sustin si argumentea.a
legimitatea psihologiei ca stiinta# ceilalti dimpotriva sustin aptul ca
psihologia ar trebui incadrata in randul aretelor. "!a conturat si a treia
dimensiune de parti.ani si anume cei care sustin ca 8Psihologiaeste o
stiinta ce ar trebui acuta arta;.
c. 8e.iitii pri egare 1 Intr!un studiu intitula 8Ce este psihologiaR;
/1>@F!1>@H2# constatand ca obiectul psihologiei a ost de.membrat si
trecut in sarcina altor stiinte cum ar i i.ica# i.iologia# sociologia.# Pavelcu
airma 8Psihologia nu!i i.ica;# 8Psihologia nu!I i.iologie;# 8Psihologia nu!i
sociologie;. +liminand ceea ce nu este psihologie# Pavelcu # se apropie
de o delimitare mai clara a obiectului propriu de cercetare a psihologiei.
Potrivit lui Pavelcu 8Antidisciplinele ; sunt cele care gratie carora o
disciplina se delimitea.a mai bine# dar si cele contra carora ea trebuie sa se
constituie. In esenta este vorba de elaborarea psihologiei ca stiinta cu statut propriu intr-un
cadru interdisciplinar.
d. Definitii etimologice. Cei mai multi autori au deinit psihologia pornind de
la etimologia cuvantului. Cuvantul 8psihologie; este compus din doua
particule# 8psQche;/psihic2 si 8logosJJ /stiinta2 # s!a airmat ca Lpsihologia
este stiinta psihoculuiJ. C asemenea deinitie este contestata de logicieni.
Pentru psihologi psihologia este stiinta psihicului# astel conturandu!se o
noua introducere: 8dar psihicul ce esteR;. Din moment ce se raspunde
concludent si convingator la aceasta intrebare# se conturea.a clar si
domeniul de investigare al psihologiei.
39
e. 8e.iitii co-prehesi+e. "unt cele mai comple7e deoarece incearca
sa surprinda elemntele centrale deinitorii ale psihologiei ca stiinta.
3ilhelm 3undt /1O?E!1>EI2 deinea psihologia! intr!o lucrare publicata in
1OGE! ca ind stiinta e7perientei imediate# spre deosebire de i.ica! stiinta
e7perientei mediate.
3illiam Pames /1O@E!1>1I 2 airma# in celebrele sale 8Principii de
psihologie /1O>I2; ca psihologia este stiinta vietii mintale# a enomenelor
si conditiilor reale.

3atson /1OHO!1>GO2 deineste psihologia ca iind 8stiinta
comportamentului;# a aptelor e7terioare# observabile si masurabile. Acest
tip de deinitie se apropie mai mult de intelegerea clara si# inteligibila a
speciicului psihologiei. Aceasta deinitie surprinde mai e7act continutul
psihologiei# indierent cum este numit acesta /e7periente imediate# stari de
constiinta# apte dependente de e7perienta# comportamente2.
Din multitudinea deinitiilor date psihologiei selectam pe cea a lui Pean
Piaget /1O>F!1>OI2 care deineste psihologia ca iind stiinta care
studia.a;ansamblul conduitelor# inclusiv pri.a lor de constiinta;
Pentru psihologul roman Paul Popescu Neveanu /1>EF!1>>@2 psihologia
este o stiinta care se ocupa de enomenele si capacitatile psihice
urmarind descrierea si e7plicarea acestora in ba.a descoperirii unui
ansamblu de legi# regularitati sau modalitati determinative. (Popescu Neveanu, p.7).
definitia cuprinde continutul psihologiei si finalitatea cercetarilor ei.
'ulta vreme americanii oscilau# in denirea psihologiei# intre doua
e7treme. Cei care urmau linia lui 3illiam Pames preerau sa considere
psihologia 8stiinta starilor de constiinta;# pe cand cei ideli lui 3atson o
deineau ca 8stiinta comportamentului;. Prin ani JHI!JOI marea maAortate a
psihologilor americani au optat pentru deinirea psihologiei ca stiinta a
comportamentului 8Psihologia este studiul stiintiic al comportamentului
umani si animal ;.
40
Vasile Pavelcu vedea in psihologie un instrument practic al indreptarii, al redresarii si
inaltarii omului (Pavelcu.!"#$%,p.&'(). )aca la vremea aceea el considera ca acest
instrumeneste inca un de*iderat asta*i e+ista toate conditiile ca de*ideratul sa se
transforme in realitate. a intelege omul pentru a-l perfectiona, aceasta este adevarata
menire a psihologiei (,ubistein, "#(%, p. &'()
Cur 7
In'r%p#&'i%ni$u4
41
Introspectia apare intr!o dubla acceptie: atat in calitate de conceptie cat si ca
metoda de cercetare psihologica. Din perspectiva introspectiei psihicul este
conceput ca un cerc de enomene ce isi au i.vorul in ele insele# ara nici o
legatura determinatica cu e7teriorul. Psihicul este o lume aparte# interioara#
ormata din trairi e7clusiv subiective: el este i.olat de lumea e7terna si e7ista
numai in masura in care se relecta in constiinta# e7istenta lui ind redusa la
trairea lui) psihicul este o realitate primara nemiAlocita# el constituie 8o lume
inchisa in sine;# un bun personal al iecarui individ. Continutul psihicului este
8pur;# el nu are nici o legatura cu lumea e7terna# materiala.
Titchener e7prima e7trem de sugestiv aceasta idee prin ceea ce el numea
8eroarea stimulului;. Dupa opinia lui# cand oamenii sunt invitati sa!si relate.e
trairile# sen.atiile# edeile# ei ac gresala de a se reeri la obiectul perceptiei#
repre.entarii# sentimentului# gandirii. Asadar # in loc de a!si caracteri.a
trairea# ei se reera la stimulul ei. %upand perceptia# repre.entarea# ideile de
obiectul generator# Titchener ace din psihic o e7istenta sui!generis#
independenta de lumea e7terna# aAungand astel# la un el de 8e7istentialism
psihologic;.
Pentru a studia aceasta realitate interioara# cercetatorul trebuie sa se
deduble.e in obiect si subiect al cercetarii. Introspectia isi are originea in
Germania# in laboratorul de psihologie iniintat de 3undt in 1OH>. Coreland
cau.ele si eectele observabile ale enomenelor psihice# cu descriptiile
subiectilor antrenati intr!un e7ercitiu introspectiv el spera sa obtina conclu.ii
valide despre enomenele lumii interne.
Cel care aduce introspectia in America este Titchener; acest engle. care
incarna in America traditia germana;# dupa e7presia lui +.G.6oring /1OOF!
1>FO2# un binecunoscut istoric al psihologiei. Titchener a generat o orientare
psihologica ce poarta denumirea de structuralism. Considerat purtatorul de
cuvant a lui 3undt in "tatele $nite# Titchener concepe constiinta ca o
42
structura globala subiacenta tuturor conduitelor# ea constituind unicul si
autenticul obiect de studiul al psihologiei. Din perspectiva structuralismului#
sarcina psihologiei consta in a desprinde. A de.membra structurile psihice
comple7e in elementele lor componente si a le studia pe iecare dupa o seria
de criterii.
Titchener credea ca pihologia nu trebuie sa!si ormule.e scopuri practice#
singurul ei scop iind acela al unei mai bune cunoasteri a constiintei prin
introspectie. Aceasta opinie era indreptata impotriva unei alte orientari
psihologice din epoca# practicata concomitent cu structuralismul si pe care
insusi titchener a denumit!o !unctionalism. Cunoscutsi sub denumirea de
8scoala de la Chicago;# unctionalismul a ost promovat de Pames si de doi
dintre studentii sai# Pohn DeNeQ /1OG>!1>GE2 si Pames %. Angell /1OFH!
1>@>2. 0unctionalismul se preocupa de importanta# semniicatia si rolul
unctiilor psihice in vederea adaptarii individului si a organismului sau la
conditiile de mediu.
Psihologia unctionala arata Pames# este studiul operatiilor mintale si nu al
continutului# sarcina ei constand in a evidentia 8activimul; proceselor mentale.
"tructuralismul si unctionalismul# orientari ce par a i total divergente /prima
este abstracta si teoretica# avandu!si modelul in chimie# a doua concreta si
practica# cu modelul in biologie# in inQteractiunea dintre organism si mediu2
au insa un punct de convergenta. +le se intalnesc in conceptia si metoda
introspectionista pe care o practicau.
Introspecta a ost vehement criticata inca de la aparitia ei# iar pe
considerentul practicarii ei psihologia a ost contestata ca stiinta.
Cur 2
43
E-piris-ul %i asocia'iosi-ul psiholgiei sec. al FGIII3lea.
DA&ID (A%TL+S /1HIG!1HGH2
+ste un repre.entant distinct al teoriei asocia-ioniste# care s!a maniestat :ntr!o
perioad9 preg9titoare decisiv9 pentru apari-ia psihologiei ca ,tiin-9.
Desigur# regulile :n acord cu care se produce ,i se de.volt9 procesul asociativ
din creier au ost deAa semnalate de g<nditorii din vechea perioad9 elen9.
Totusi# de abia :n secolul al *&II!lea se aAunde la o undamentare propriu!.is9
cau.al!mecanic9 a ceea ce se poate produce :n creier :n timpul procesului
asociativ. Atunci doar pentru prima dat9 s!a :ncercat ca proceselor asociative
s9 li se dea o e7plica-ie :n acord cu celelalte enomene naturale din corp#
adic9 o e7plica-ie care s9 ie :n acord cu legile mecanicii. C9ci p<n9 ca ,i
enomenele sulete,ti s9 ie abordate din aceia,i perspectiv9 mecanic9# a ost
nevoie s9 mai treac9 pu-in timp. De,i era vorba tot de enomene naturale#
acestea erau cl9dite :n interiorul creierului# se maniestau ca produse ale
activit9-ii mentale.
Cel care a 9cut primul pas reu,it :n aceast9 direc-ie a ost D. (artleQ. "e
spune c9 a ost predestinat ca proesional s9 urme.e o asemenea carier9
proesional9. La :nceput# ca un t<n9r cuvincios# a ascultat de :ndemnul
p9rin-ilor ,i porne,te spre a!,i cl9di o carier9 teologic9. Aici :ns9 :n mod
surprin.9tor renun-9 la cuvincio.itatea p9rinteasc9# pentru a urma una cu totul
dierit9# cea medical9. Tot restul vie-ii :ns9 va r9m<ne legat de ambele destine
proesionale# at<t de teorlogie# c<t ,i de medicin9. Din complementarea celor
dou9 direc-ii va re.ulta teoria sa asupra asocia-iei. Inspir<ndu!se din ambele
(artleQ va coneri categoriei de asocia-ie putere e7plicativ9 pentru toate
activit9-ile psihicului. Bn cartea sa 8Constat9ri despre om; /1H@>2 vor i a,e.ate
undamentele teoretice ale asocia-ionismului clasic.
44
Legile dup9 care se de9,oar9 activit9-ile psihice nu au ost e7trase din
enomenele psihice# ci din inluen-ele materiale pe care se ba.ea.9. Adic9#
acolo unde au loc diverse procese asociative# acestea corespund :ntru totul
vibra-iilor substratului nervos. +ra un sistem :nv9luit abil :ntr!un balast politico!
ideologic. Astel# acest sistem ormal a re.istat :ntregii reac-iuni conceptuale
conservatoare scolastice a vremurilor sale.
Bn acord cu teoria lui (artleQ vibra-iile corporale repre.entative pentru via-a
psihic9 dier9 :ntre ele prin natura lor# dup9 cum ele sunt sen.oriale sau
mentale. +l nu mai preci.ea.9 8cum primele le pot undamenta pe cele din
urma sau cum se leag9 de acestea;. Acest punct de vedere eviden-ia cum
ordinea enomenelor mentale# a ideilor ,i a leg9turilor ce se stabilesc la acest
nivel este dictat9 de o ordine material9# de cea a leg9turilor dintre ele. Bn ceea
ce prive,te procesele materiale# pe care ba.9 sa ie e7plicate enomenele
psihice# (artleQ a avut :n vedere toate enomenele i.iologice care se produc
la nivelul sistemului nervos. $n mod de g<ndire cu care
(artleQ s!a :nscris pe calea unui determinism paralelist. C9ci rela-ia dintre
con,tiin-9 ,i materie o solu-ionea.9 asemenea lui "pino.a: psihoi.ic. Inter!
rela-ia cau.al9 dintre lucruri dep9,ind sera unit9-ii individuale psiho!i.ice#
inluen-ea.9 ,i hot9re,te at<t asupra proceselor ce au loc in corp# c<t ,i
asupra celor ce au loc la nivel mental# al g<ndirii. Astel# (artleQ porne,te nu
din unitatea naturii# ci din cea individual9# pentru care a putut coneri doar un
singur suport: pe cel al proceselor ce au loc :n organism. C perspectiv9 :n
ond paralel9 cu ce se produce la nivelul propriu!.is al psihicului.
(artleQ abordea.9 problema asocia-iei :n ansamblul celor care determin9
e7isten-a ,i unc-ionarea psihiului. Ace,tia sunt contactul sen.orial ,i
e7perien-a. Bn ceea ce prive,te determinan-ii asocia-iei# la (artleQ ace,tia sunt:
pro7imitatea temporal9 ,i repetabilitatea practic9. Adic9# elementelor
sen.oriale A#6#C#K. le corespund ideile a# b# c K) repetabilitatea ideilor a#b.c.
45
K dob<nde,te putere evocatoare# astel c9# :ntr!o situa-ie pro7im9# pre.en-a
unui singur element sen.orial A este deAa suicient9 pentru ca :n sulet sa ie
evocate ideile b#cK .
Bn sistemul lui (artleQ# elementul primar al e7perientei nu este o 8idee
sen.orial9;# ci :ns9,i sen.a-ia# ca un produs psihic anterior con,tiin-ei. Acesta
se na,te ca re.ultat al inluen-elor e7ercitate de diver,i agen-i stimulatori
asupra diverselor p9r-i ale organismului. Bn interiorul organismului ac-iunile
neuropsihologice sunt cele de care decid asupra posibilit9-ii de :mpreunare
/asociere2 sau desp9-tirii elementelor ideatice. Apare ormulat aici
incon,tientul lui Leibni.# deinitoriu pentru natura psihicului. Cri (artleQ
raportea.9 acest inconstient la substratul nervos. A ormulat :n acest sens o
concep-ie :n acord cu care particulele ce dau na,tere unor orme se maniest9
la nivelul sistemului nervos# a creierului deci# unde evoluea.9 cu vite.9 mare.
&ibrarea particulelor la nivelul creierului serve,te ca ba.9 i.iologic9 pentru
apari-ia ideilor# a ac-iunilor mentale# adic9 la aceea de a deven acte
con,tiente. &ibra-iile din diverse p9r-i ale creierului tre.esc sen.a-ii ,i nu doar
mi,c9ri musculare.
Printr!o asemenea e7plica-ie# (artleQ ace un pas important :nainte pentru
repre.entarea relect9rii con,tiente gradate# pentru e7plicarea a ceea ce se
:nt<mpl9 anterior propriu!.isei relect9ri con,tiente.

CHARLES BO$$ET 01;#631;:/4
6iolog eleve-iat care a de.voltat o teorie de compromis :ntre tendin-ele
asocia-ioniste ,i cele subiectiviste# :ncerc<nd s9 uniice :ntr!un tot eviden-ele
de natur9 i.iologic9 ,i psihologic9 :ntr!o teorie a unei esen-e independete a
con,tiin-ei. Bn 1HGG public9 la Londra lucrarea lui 8"tudii despre sulet;# mai
apoi :n 1HG> lucrarea sa 8"tudii analitice despre aptitudinile sulete,ti;.
46

C :ncercare de uniicare a preormismului cu :nt<ietatea relect9rii sen.oriale.
6onnet a ost inclus :n r<ndul preormi,tilor# care au declarat c9 toate ormele
posibile ale vie-ii e7it9 pre9cute. Bn acord cu concep-ia sa suletul uman ca ,i
cel animal este ceva etern. Dar eternitatea suletului depinde de trup# ca ,i de
inluen-ele e7terne din mediu. Bntrega relectare mental9 :,i are punctul de
plecare :n sim-uri. 09r9 sim-uri ! spune 6onnet ! suletul n!ar i :n stare s9
simt9 nici m9car propria!,i e7isten-9.
"uletul repre.int9 :n acela,i timp o or-9 activ9# care se maniest9 prin
rele7ele suprasen.oriale. 0iec9rui sim- :i corespund nervi distinc-i unde
sen.a-iile se propag9 vibrator. Leg9turilor sen.oriale le corespund leg9turi
nervoase# stabilite pe calea circuitelor vibratorii ale nervilor. C psihologie ,i
i.iologie deAa dierit9 de cea a lui (artleQ. Pentru c9 suletul dispune de
capacitatea relect9rii con,tiente# o conccep-ie care :l apropie pe 6onnet de
asocia-ionis,ti# de concep-ia acestora despre aptitudini.
6onnet a avut meritul de a ormula ipote.a substratului morologic nervos al
activit9-ii psihice. Dieren-ele sen.oriale le!a e7plicat prin dieren-ele dintre
modul de stabilire a leg9turilor dintre nervi. Ideile :n9cute le!a e7plicat pe ba.a
circuitelor neuronale cu care individul se na,te. Dar nu :n sensul c9 unele
concepte ,i g<nduri ar putea i :n9cute# care se constitue ca elemente de ba.9
a e7perien-ei. Totul porne,te de la elementele primare ale sen.a-iilor#
carepree7ist9 la nivelul sistemului nervos. "e postulea.9 astel# de apt# o
:ntrep9trundere dintre activitatea psihic9 ,i cea nervoas9 indeterminist9.
Bnceputul :ns9 a ost 9cut# pentru ca :n activitatea nervoas9 s9 se caute
suportul material al activit9-ii psihice.
LEIB$IC Got.rie) Hilhel- 0175731;172
Bn ar<mitata si ramasa :n urma Germanie a secolului al *&II studiul
modului variat de comportare al oamenilor# al particularitatilor si al actiunilor lor
47
psihice# al naturii si legilor care ordonea.a si directionea.a aceste activitati s!a
acut :ntraltel.

Leibni. a ost cel care pentru prima data a anulat identitatea
dintre constiinta si psihic. Bnsa din perspectiva istoriei psihologiei cel mai mare
merit :i revine acolo de unde a introdus notiunea de psihic neconstient. "ursa
a numeroase erori ale activitatii psihice se nasc acolo ! spune Leibni. ! de
unde toate ormele e7istente de activitate trebuie sa ie neaparat constiente.
Leibni. ace distinctie dintre enomenele psihice si cele de
constiinta. Bn disputele pe care le!a purtat cu Loc5e# a ost sustinatorul
punctului de vedere :n acord cu care suletul se g<ndeste :n permanenta. La
Leibni. perceptia neconstienta este :nsasi rele7ia# al carui statut se
raportea.a la activitatea constienta.

Bn acord cu conceptia lui Leibni. suletul nu este o tabula rasa# ci un
aparat preormat. Nu este vorba de :ntelegerea adevarului lucrurilor# ci de
dispo.itia# de caracterele# de :nclinatiile cu care percepem lucrurile) acestea
instrumentea.a descoperirea adevarului. Astel# la el cum se constata
e7istenta unor dierente :ntre ceea ce numim pietre sau marmura ara alte
date sau e7perienta precedente# pe aceasi ba.a un muncitor va croi din
respectivele materiale ceea ce!i este sau nu lui util din ele.
Ar i totodata incorect sa se considere :n aceiasi termeni :nsusirea
neconditionata a conceptelor generale# ca si cum acestea n!ar avea nevoie de
interventia activa a unor actiuni pe masura.
Demna de retinut mai este inluenta lui Leibni. asupra i.iologiei sistemului
nervos pentru ca el a ormulat posibilitatea unor elemente obiective de
sustinere prepsihice a activitatii psihice. Cercetarile activitatii neuronale si
musculare au demonstrat cur<nd ca :ntre actele constiente si voluntare si
mecanismele corporale nu sunt de loc separate unele de altele# ca ele se
:ntrep9trund oarte str<ns.
48

"istemul lui Leibni. a :mbogatit psihologia cu numeroase elemente de ba.a:
- a ormulat natura activa a psihicului# predispo.itia sa de de.voltare
neintrerupta)
- a semnalat interrelatia str<nsa si comple7a dintre activitatea constienta si
cea neconstienta )
- a semnalat :nsemnatatea deosebita a unor momente de sinte.a )
- a a ormulat problema particularitatilor cau.alitatii psihicului ca una
distincta)
- a ormulat problema principiului analogiei pentru e7licarea enomenelor
psihice.
Curs IF
Psihanali.a /caracteri.are# 0reud 1 creatorul psihanali.ei2)
49
"igmund 0reud este cel care# ara a descoperi inconstientul il propune ca
obiect de cercetare al psihologiei . +l introduce conceptul de 8aparat psihic ;#
elaborea.a o vi.iune dinamica asupra componentelor acestuia # pune la punct
o tehnica de sondare a inconstientului# schimba insasi inalitatea psihologiei.
Inainte de 1>EI 8aparatul psihic; era imaginat de 0reud ca dispunand de trei
niveluri supraetaAate: inconstientul# preconstientul# si constientul# rolul esential
revenindu!i inconstientului. Topograic acesta din urma este o 8anticamera
spatioasa;# pe cand constiinta repre.inta o incapere 8mai stramta;# plasata 8in
undul ei;. "ub raport unctional inconstientul contine pulsiuni ce se comporta
ca 8iintele vii;# pe cand constiinta este doar 8spectatoare;# ea observa si
permite sau nu satisacerea pulsiunilor inconstientului. 0unctia ei se inscrie pe
linie negativa # nicidecum po.itiva. +a nu are rol in sociali.area individului sau
in adaptarea lui actuala la solicitarile mediului de viata# ci doar de!a suprima#
de!a reula# de!a trimite inapoi in inconstient acele pulsiuni care incearca sa
8scoata capul; la vedere. Cat priveste preconstientul# acesta!atat topograic#
cat si unctional! este total insigniiant. +l este un el de U statie de tran.it U
unde tendintele inconstientului si ale constiintei vin si poposesc temporar
inainte de!a trece in structurile opuse iecareia dintre ele.
Inconstientul este sediul instinctelor se7uale inscrise in chiar structura
biologica# somatica a organismului. +le sunt cele care 8ierb; care 8clocotesc;#
ele sunt cele a caror singura 8ratiune; de a e7ista este 8descarcarea;# si
consumarea lor adecvata# reducerea tensiunii# procurarea placerii.
0reud considera ca inconstientul unctionea.a dupa 8principiul placerii;# caruia
ii acorda statutul de principiu undamental al vietii# in timp ce constiinta
actionea.a dupa 8principiul realitatii;# principiu care presupune gandirea# adica
stabilirea unui plan de actiune# re.olvarea unor situatii problematice. Atata
vreme cat intre aceste instante e7ista echilibru# viata psihica a individului este
normala# se desasoara iresc. Cu cat conlictul dintre libido /orta# puterea
50
instinctelor se7uale2 si constiinta este mai mare# cu atat instinctele reulate
cauta cai proprii de a se atisace# chiar impotriva 8vointei; si 8vrerii; constiintei.
Astel ele se satisac sub orma unor acte comportamentale curioase# ciudate
sau absurde# numite de 0reud acte ratate /lapsusuri ine7plicabile# uitari totale
de nume proprii# de cuvinte straine# erori de citit si scris2# sub orma visului si#
in ca.uri mai grave# sub orma unor stari morbide# nevrotice.
Dupa opinia lui 0reud# actele ratate# visele si nevro.ele /tratate in
psihopatologia vietii cotidiene# 1>I@ si Introducere in psihanali.a# 1>1F!1>1H2
au o cau.alitate de ordin se7ual care se maniesta nu direct# ci indirect# prin
intermediul unor simptome care sunt substitutii inconstientului# a 8ceva ;care
este pre.ent# dar ramane inca inaccesibil cunoasteri si intelegerii rationale.
Perturbarile comportamentale # ca orme de maniestare ale inconstientului si
se7ualitatii# sunt inatalnite atat la adult# cat si la copil. Primul act al copilului
mic# suptul# este un act se7ual# al produce placere se7uala. Apoi# erectiile
precoce# 8masturbatiile;# sugarului# e7ibitionismul inantil ac parte din aceeasi
categorie . La toate acestea se adauga si celebrul 8cople7 al lui Cedip;# potrivit
caruia copilul mic maniesta un atasament se7ual ata de parintele de se7
opus si coplementar# rivalitate ata de parintele de acelasi se7.
0reud prelungeste se7ualitate nu numai 8in Aos;# coborand!o pana la nivelul
copilariei# ci si 8in sus; e7plicand prin intermediul ei o multitudine de enomene
ale vietii sociale a omului.;+7ista situatii# scria el# cand instinctele se7uale
renunta la placerea partiala pe care o produce satisacerea lor s la cea
procurata de actul procreatiei# inlocuind!o printr!un alt scop care a incetat sa
mai ie se7ual# devenind social. Denumim acest proces 8sublmare; ;
0reud este interesat de gasirea unei metode cu aAutorul careia sa reinstaure.e
echilibrul# sa readuca la normal unctionarea 8aparatului psihic;. Aceasta
metoda psihoterapeutica a ost denumita 8metoda psihanali.ei; si consta in
51
readucerea in constiinta bolnavului a elementelor psihice ptogene in vederea
8di.olvarii; si inlaturarii raului provocat de ormarea simptomelor substitut.
Dupa 1>EI constienti.and o serie de limite a onceptiei de pana atunci# 0reud#
ara a renunta la te.ele undamentale# isi revi.uieste postulatele de la care
pornise. Daca pana atuni accentul cade pe inconstient si se7ualitate# o data cu
lucrarea 8"inele si +ul;din 1>EE# se orientea.a spre segmentele superioare ale
vietii psihice# pe care le anali.ea.a mult mai manuntit si mai nuantat. 8Aparatul
spihic; este impartit in trei organi.ari structurale# denumite: "ine# +u# "upraeu
sau ID# +go# "uperego.
"inele este echivalentul inconstientului din vechea clasiicare# sediul
instinctelor# sursa primara a energiei psihice# care trebuie consumata#
undamentul pe care se construieste personalitatea individului.
+ul este o 8portiune a "inelui; care sub inluenta lumii e7terioare# a mediului
inconAurator suera o de.voltare speciala# in sensul ca din simplu organ
receptor si protector in raport cu stimulii# devine un intermediar intre "ine si
lumea e7terioara
"upraeul este o structura speciala care se incheaga ca un 8precipitat; in
perimetrul +ului# prin care se prelungeste inluenta paterna si materna si
inluenta mediului social mai general /amilial# rasial# scolar2. Dintre aceste
instante cea mai importanta dupa opinia lui 0reud este cea de!a doua adica
+ul. 80unctionarea +ului# scria el# sta in satisacerea simultana a cerintelor
"inelui# "upraeului# si %ealitatii.;
Potrivit lui 0reud +ul indeplineste trei mari categorii de uctii: unele ata de
realitatea e7teriooara/percepe realitatea# memorea.a# invata# transorma
lumea e7terna in avantaAul sau2) altele ata de 0ine /controlea.a instinctele#
decide asupra asupra satisacerii#amanarii sau suprimarii lor2) ata de "upraeu
/tine seama de cadrul moral pe care acesta il impune2.
52
0reud a avut un rol important in redimensionarea obiectului psihologiei chiar
daca nu putem vorbi de o schimbare radicala a obiectului psihologiei
deoarece el a inlocuit un element psihic /constiinta2 cu un alt element
/inconstientul2 tot psihic. Asadar el se pastrea.a in limitele vietii psihice
interioare. Insa modul cum este conceputa interioritatea psihica a omului#
comple7itatea si dinamica acestuia ne ac sa credem ca 0reud si psihanali.a
sa se detasea.a net din conte7tul orientarilor care considera viata psihica
interioara ca obiect al psihologiei. La aceasta se adauga si inalitatea
ameliorativa a psihanali.ei# in esenta psihoterapeutica# apt care
redimensionea.a psihologia atat sub aspect teoetico!metodologic cat si
practic actional.
"copul psihologiei asa cum il vede 0reud# este# in esenta# umanist pentru ca
vi.ea.a transormarea ondului turbulent al inconstietului# a naturii sale
biologice animale intr!o natura cu adevarat umana# vi.ea.a# deci# sociali.area
sau resociali.area omului si eliberarea lui de toate 8inantilismele; care il
chinuie.
+urs ,
-eo&reudismul .caracteri/are generala " repre/entanti0!
53
Cu toate contributiile pe care psihanali.a le!a adus la redimensionarea
obiectului psihologiei# apt care i!a si determinat pe unii autori s!o considere o
adevarata 8revolutie; in psihologie# ea a generat si 8revi.uiri; sau 8reormari;
apt care a dus# in timp# la aparitia neo!reudismului.
Cei mai straluciti repre.entanti ai neo!reudismului sunt 4aren (orneQ si
+rich 0romm# ambii nascuti in Germania si emigrati in America dupa o
practica psihanalitica in +uropa.
Noul mediu socio ! cultural in care a trebuit sa traiasca si sa lucre.e#
caracteristicile societatii occidentale postbelice ca si o serie de e7cese din
teroria lui 0reud i!au determinat pe amandoi sa renove.e reudismul ortodo7.
%evendic9 curentelor psihanalitice de.voltate dup9 anii
J
?I care

renun-9 la
te.ele se7ualiste ,i biologiste accept<nd importan-a actorului cultural
Neoreudisti conserva ideile principale ale lui 0reud reeritoare la natura
umana# la ortele ei propulsatoare si la tulburarile psihice unctionale. +i
considera la el ca si reud ca conduita omului este determinata de impulsuri
emotionale inconstiente# numai ca acestea nu sunt generate de instinctele
se7uale innascute# ci de actori sociali 8nevro.ele sunt provocate de actori
culturali; scria 4aren (orneQ in 8Cur Inner Conlicts;.
+. 0romm era erm convins ca pe om nu!l ormea.a instinctele si inranarea
lor ci istoria. Caracterul omului # pasiunile si griAile lui sunt produsul culturii)
deapt omul insusi este creatia si reali.area cea mai importanta a eorturilor
neintrerupte ale omenirii# a caror 8naratiune; 0romm o denumeste istorie.
"unt E curente principale in neo!reudism:
" psihoterapia social9 /tendin-a culturalist9 :n psihanali.92 via +. 0romm
/umanism socio!psihanalitic2 /individul e purt9torul socialului ,i nu elementul
constitutiv lui2# 4. (orneQ /an7ietate undamental92#
" neopsihanali.a clinic9 via P. '. Lacan /hermeneutica psihanalitic92# C.
%an5 /traumatismul na,terii2# 3. %eich /orgasmul e intrinsec oamenilor
54
normali2 /energia biologic9 inhibat9 devine sursa comportamentelor ira-ionale
,i ca atare revolu-ia se7ual9 se declar9 necesitate stringent92

4aren (orneQ pune :n concept An7ietatea 0undamental9 ,i Claustrarea.
Copilul trebuie s9 se adapte.e la ric9 prin pattern!ul motiva-ional sau Nevoi
Neurotice ! dorin-e e7cesive ,i irealiste ! ce se cristali.ea.9 apoi :n tr9s9turi
de personalitate 1 caracter ori temperament.
Ta7onomia Nevoilor Neurotice :

" aec-iune ,i aprobare
" trebuin-a unui partener
" limitarea la o via-9 meschin9
" putere
" e7ploatarea celorlal-i
" recunoa,tere sau prestigiu social
" admira-ie personal9
" reali.are personal9
" suicien-9 ,i independen-9
" perec-iune ,i inailibilitate
+rich 0romm instituie umanismul socio!psihanalitic sau reudo!mar7ismul.
"ocietatea :ns9,i avori.ea.9 alienarea individului gener<nd situa-ii nevrotice.
Cmul ignor9 modul de eliberare a energiilor imense pe care le posed9.
Neo!reudismul ramane un bun castig in deschiderea obiectului psihologiei
spre inluentele e7terne# sociale.

Curs FI
Gestaltis-ul 0caracteri9are geerala< Herthei-er< Dohler< Do.Ia4J

55
Gestaltismul se ba.ea.9 pe principiul de organi.are a inorma-iei :n
cmpuri ! i.ic M cerebral M perceptiv ,i astel se instituie rela-iile de i.omorism
! identitate de structur9 aplicat9 la E ansambluri dierite de elemente ! datorit9
c9rora obiectul pe care :l percepem seam9n9 cu obiectul i.ic ,i nu cu
proiec-ia sa retinian9.

'egea Pregnanei ortoorm9 e7plic9 trecerea de la c<mpul omogen la cel
eterogen.
4. 4o5a inventaria.9 particularit9-ile 'egii Pregnanei :
" pro7imitatea
+lementele contingentale sunt dispuse parti.an.
" similaritatea
%anorsea.9 coeren-a unit9-ii.
" simetria
A7ele de i.ole7e ameliorea.9 design!ul ormei.
" :nchiderea
Conigura-ia proscrie lacuna. 0enomenul P(i relev9 poten-a cinetic9 a
punctelor luminoase activate cronodistal. "troboscopia permite ventilarea
imaginilor pentru a se crea eectul )o#ie.
" continuitatea
+lementele orientate unidirec-ional acilitea.9 percep-ia.
" montaAul
Ac-ionea.9 la pragul )inimum Perceptibile. "tructurile apar segregate :n
ba.a unui gestalt a c9rui percep-ie depinde ! constat9 4Vlpe ! de cultura ,i
poten-a intelectual9 a
subiectului ! *ndirea e att de grea +nct unii pre!er s ,udece. "tarea de
e7pecta-ie dup9 cum observ9 P. 0raisse inluen-ea.9 atributele aten-iei.
" iltrarea
%ealitatea se percepe prin prisma unei st9ri emo-ionale ,i a propriei
e7perien-e. 'ontaAul perceptiv denot9 predispo.i-ia la aspirarea ,i tratarea
56
anumitor inorma-ii :n c<mpul procesualit9-ii psihice. Percep-ia scalen9 apare
ca un compromis :ntre e7perien-a trecut9 ,i cea actual9.

Primele G principii sunt intrinseci sau de constelare iind independente
de voin-a ,i e7perien-a subiectului av<nd :n aten-ie organi.area stimulului a,a
cum declar9 '. 3ertheimer cel convins ,i de aptul c9 ormele ,i structurile
sunt unit9-i de ba.9 ale vie-ii psihice ,i nu crea-ii ale omului. $ltimele E
stipulente gestaltice se consider9 e7trinseci ! vi.ea.9 e7perien-a subiectului
implicat9 :n pedantarea c<mpului perceptiv. De remarcat aptul c9!n realitate
accep-ia no-iunilor e7trinsec ,i intrinsec se ace din perspectiva
ranversabilit9-ii.
coala de la Berlin

Airm9 prioritatea :ntregului asupra p9r-ilor :n ba.a teoriei ormelor ce
pledea.9 pentru conigura-ie. Psihologia Percep-iei de.volt9 legi de
integralitate M structuralitate M selectivitate M semniica-ie M constant9 perceptiv9
M proiectivitate a imaginii perceptive. +le se interpenetrea.9 de.v9luind
aspecte esen-iale ormei ,i totodat9 urm9resc decrementarea erorilor
redundante ori supliment via redondan-9 ! conruntare ,i veriicare.
&ittorio 6enussi ,i 0rit. (eider au ost interesa-i ,i avi.a-i :n studiul
privind perceperea igurilor r9sturnate. Gestalti,tii doreau salvarea psihologiei
de elementarism ! sen.ualism ! asocia-ionism. 4Whler a impus no-iunea de
Insig(t ca percep-ie diriAat9 printr!o cunoa,tere instantanee anali.<nd
:nv9-area la cimpan.ei nu ca la (obhouse prin :nv9-are perceptiv9 ,i nici prin
-rial and Error a,a cum credea Thorndi5e ci subit ca intuire a aplan9rii ,i
solu-ion9rii problemei :ntr!un moment de salt al cunoa,terii ce!,i suprim9
intersti-iul pentru a se declara inmediat9 :n con,tiin-9.
4urt LeNin a introdus no-iunea de Cmp Social ca amiteatru pentru
ta7onomia conlictelor :
57
apeten-9 ! apeten-9
aversiune ! aversiune
apeten-9 ! aversiune

Bn ba.a modelului interac-ionist proiectea.9 Psihologia Topologic9.

T. Dembo ridic9 :n aten-ie bariera intern9 /lacuna2 ,i e7tern9
/canonul2. .rice cmp al contiinei se organi%ea% ! dup9 (enrQ +Q ! +n
raport cu #ectorul experienei.
Inven-iile conceptuale ale gestaltismului ! orma# c<mpul# organi.area#
legile organi.9rii perceptive# varian-a# intui-ia# g<ndirea productiv9.
.
$n nou /uilding se ediic9 :n sistemele lui Piaget respectiv Choms5Q
unde i se acord9 structurii statutul de realitate autentic9 9r9 a i se nega
gene.a de categorie a priori. Piaget vede!n structur9 propriet9-i de totalitate
/caracteristicile :ntregului nu sunt reductibile la propriet9-ile elementelor luate
separat ,i nici la suma atributelor acestor elemente2 ! transormare /structura
e perceput9 nu ca obiect static ci ca proces2 ! autoreglare. Nu e7ist9 structuri
9r9 gene.9 ,i nici gene.9 9r9 structuri. +volu-ia ilogenetic9 depinde de
de.voltarea embriogenetic9 ,i de ormarea ontogenetic9 a enotipului de!a se
integra structurilor transormante cu poten-ial proecartiv ,i nu doar invers.
"tructuralismul 9r9 gene.9 a ost intrinsec tuturor concep-iilor anterioare ideii
de evolu-ie.
%9sp<ndirea concep-iei epistemologice a lui Piaget odat9 cu amendamentul
Choms5Q /behaviorismul lui "5inner este criticat2 ,i interven-ia ciberneticii :n
domeniul inteligen-ei permit gestaltismului s9 devin9 rampa de lansare pentru
cognitivism.

58
Teoria "tructurilor Generative apar-in<nd lui Choms5Q vine :n prelungirea
de.ideratelor lui Piaget. Limba operea.9 pe nivelul de supraa-9 ,i la
ad<ncime /generativitatea e7prim9 creativitatea limbii2. "tructurile Generative
convoac9 devenirea iin-ei :n iin-a devenirii repre.ent<nd matricea genurilor
inite de entit9-i care se autogenerea.9 la ininit ,i sunt modele de producere
ca arhetipuri de construc-ie ,i organi.are a lumii. 0iin-a este un nucleu de
poten-ialitate ,i generativitate sau o structur9 deschis9 care o e7prim9 pe cea
logic9 a lumii.
Curs FII
$EO3GESTALTISMKL
'. 3ertheimer ,i 4. Dunc5er au :n-eles cum g<ndirea trece peste
)educti# ,i iducti# pentru c9 se dore,te un sistem producti# capabil s9
itinere.e memoria timpului :n termeni combativi.
".e5elQ a ost interesat :n re.olvarea de probleme ! accentul e deplasat
de pe deductiv ,i inductiv pe reproductiv.

3illiam "tern introduce no-iunea de stadiu prioritar rulat9 :n Psihologia
Developmental9 ,i :n Psihologia Dieren-ial9.
Gordon Allport este un neogestaltist care concepe personalitatea ca pe o
structur9 dinamic9 alat9 :n plin9 de.voltare ,i transormare. Personalitatea
repre.int9 o structur9 :n timp ce tr9s9tura de personalitate reclam9 ultima
realitate a organi.9rii psihice. Dispo.i-iile generale :n economia psihicului
adopt9 tr9s9turi cardinale M centrale M secundare. Individul care se str9duie,te
s9 ating9 integralitatea ,i des9v<r,irea a e7istat :n toate ormele vie-ii sociale
! nomade M eudale M capitaliste M comuniste. Personalitatea nu e e7clusiv
nomotetic9 ,i nici e7clusiv ideograic9 ci ea caut9 un echilibru :ntre cele E
e7treme airm<ndu!se ca un tot organi.at.
(eXri +Q interpretea.9 con,tiin-a :n termeni de Cmp al Pre%entului ca
organi.are a vie-ii psihice ,i 'odel Personal al Lumii :
59
verticalitate ! trecere succesiv9 de la o structur9 la alta ori de la un
nivel la cel9lalt
acultativitate ! nevoia de schimbare a perspectivei
impune developarea e7perien-ei
legitimitate ! organi.are riguroas9 ,i anti!entropic9 a
sistemului cognitiv :n ordinea implica-iilor necesare ba.ate pe o anumit9
structur9 opera-ional9.
Con,tiin-a nu e o loca-ie ci o mi,care prin care omul se personali.ea.9 ,i
iese :n Lume evad<nd :n Istorie. Dt. Lupa,cu arat9 c9 Logica Dinamic9 a
Contradictoriului se articulea.9 :ntr!o multiplicitate care se dovede,te
veridic9. Bntre eterogenitate /guvernea.9 materia vie2 ,i omogenitate /girea.9
materia i.ic9 macro2 e7ist9 o semi!actuali.are ,i semi!poten-iali.are /starea
T sau ter-ul inclus2 c9rora le corespunde lumea cuantic9 ,i psihismul.
Gestaltismul a devansat ,i inspirat diverse orient9ri structuraliste :
" structuralismul antropologic al lui Cl. L. "trauss
" structuralismul genetic al lui P. Piaget ce consider9 structura ca
dinamic9 prin rela-ia ei de interdependen-9 cu de.voltarea
"tructura generativ9 a lui N. Choms5Q ce devine paradigma undamental9
a epistemologiei contemporane prin care se dep9,e,te at<t atomismul
/asocia-ionismul2 c<t ,i holismul /gestaltismul2. Devansea.9 structuralismul
static ,i sus-ine complementaritatea dintre anali.9 ,i sinte.9 :n
cunoa,tere.
Curs *III
60
Beha+ioris-ul si eo&iha+ioris-ul 0caracteri9are geerala3repre9etati
Hatso< Thor)iIe< SIier4J
daca introspectia a avut sustinatori in +uropa# ea corespun.and in mare
masura ilosoiei subiective si contemplative din acea perioada# nu aceeasi
soarta a avut!o si in America. Aici impotriva unei astel de psihologii au
inceput sa apara# la inceput tmid# apoi din ce in ce mai sustinut# reactii
advesrse maniestate in diverse planuri si din diverse directii. In elul acesta
s!a pregatit terenul pentru o noua conceptuali.are a obiectului psihologiei# in
locul vietii interioare punandu!se comportamentul. Cel care a dat lovitura de
gratie psihologiei traditionale introspective a ost P.6.3atson. el era
nemultumit de sterilitatea si lipsa de aplicatie practica a celor doua orientari
ale psihologiei traditionale# structuralismul si unctionalismul# la moda pe
timpul sau in America.
In ce masura descompunerea starilor mentale in elementele lor componente
este utila omului pentru a!si diriAa viata# a!si ghida conduita# a!si satisace
trebuintele# a se adapta la mediu.
8Nimeni nu a atins vreodata un sulet 8 1 spunea 3atson
Daca psihologia vrea sa devina intr!adevar stiinta# o stiinta practica# deschisa
utila si accesibila tuturor ar trebui sa reali.e.e urmatoarele de.iderate:
In primul rand sa!si schimbe obiectul# sa inlature constiinta si s!o inlocuiasca
cu comportamentul# singurul care poate i studiat in mod obiectiv# care poate
i masurat# cuantiicat
In al doile rand# ea trebuie sa!si schimbe metoda de inestigare# sa arunce
peste bord introspectia si sa puna in locul ei metode obiective# capabile a
satisace cerintele unei stiinte po.itive.
In al treile rand# psihologia ar trebui sa isi schimbe inalitatea# adica sa
tinteasca nu numai spre descrierea sau spre e7plicarea enomenelor psihice#
ci si spre ormularea unor legi ale comportamentului in stare a unda
61
actiunea eicace a omului asupra natutrii. "ingura cale de ormare a
comportamentului # airma 3atson# o repre.inta obisnuinta# invatarea#
procese ce incep inca din uter# sub inluenta stimulatoare a mediului# aceasta
din urma iind totul# iar ereditatea neavand nici un rol.
Tot ceea ce se interpune intre stimul si raspuns este neavenit si trebuie deci
ignorat sau inlaturat. Intreaga sera a vietii psihice este impartita in trei clase
de organi.ari comportamentale: a2 viscerale 1 cuprind comportamentele# prin
care se e7teriori.ea.a emotiile# rica# uria# mania) b2 motorii 1 inglobea.a
comportamentele manpulative# posturale# locomotorii) c2 1 laringeale 1 contin
comportamentele verbale datorate miscarilor laringelui. $nitatea acestor
comportamente da nastere la personalitatea umana.
3atson credea ca observarea si descrierea comportamentului erau suiciente
pentru predictia si controlul lui.
Intr9 :n devenire prin Psihologia v9.ut9 de un behaviorist publicat :n
1>1? de P. 3atson.
6ehaviorismul se postulea.9 pe po.i-iile psihologiei obiective al9turi de
rele7ologia
lui 6ehterev ,i i.iologia lui Pavlov pentru a se opune subiectivismului
ambasat
de Psihologia Con,tiin-ei ! 3. Pames ,i Introspec-ionism ! 3. 3undt.
Comportamentul ! arat9 P. 3atson ! este ansamblul de raspunsuri a,ustate
stimulilor care el declansea%a.
6ehaviorismul clasic studia.9 comportamentul animal sau uman dup9
schema "/timul2 1 %/eactie2. +dNard Lee Thorndi5e a ormulat :n 1>11
Legea +ectului dup9 care comportamentul e determinat de consecin-ele sale
! o cone7iune pasibil9 de modiic9ri escortat9 sau urmat9 de o stare
satis9c9toare devine consolidat9 ,i prevalent e7pectat9.
6. 0. "5inner ! ctitorul :nv9-9m<ntului programat ! de.volt9
behaviorismul prin Condiionarea .perant via Anali%a Experimental
a Comportamentului.
62
Pavlov via Condiionarea 0e!lex ! clasic9 sau responsiv9 ! e7plic9 :n
realitate comportamentul prin condi-ii de anteceden-9 :
! preceden-a /declan,area stimulului condi-ionat s9 aib9 loc :naintea celui
:nt9ritor2
! coinciden-a /ac-iunea stimulilor s9 ie concomitent92
! repeti-ia /s9 aib9 loc :n condi-iile tandemi.9rii stimulilor2
! eliberarea /stimulii trebuie s9 ac-ione.e :n aara perturb9rii lor de c9tre
al-ii2
"5inner ca ,i G. 'Vller sau P. 4onors5i av<nd :n vedere acelea,i
condi-ii a relevat un nou tip de condi-ionare rele79 ! instrumental9 sau
operant9. Astel se asocia.9 cu stimulul ranorsator o mi,care sau alt9
opera-ie ! de ap9rare ori tergiversare ! :nc<t subiectul ob-ine recompensa. Bn
timp ce crearea unui dentist prin condi-ionarea pavlovian9 ar p9rea la prima
vedere imposibil9 simpla apari-ie a unui dentist este eviden-a succesului unei
condi-ion9ri operante.
Pe ba.a ,i!n poida airma-iei c9 studiul reaciei este su!icient pentru
anticiparea comportamentului behaviori,tii nu au reu,it s9 elude.e aptul c9
acela,i subiect " poate provoca reac-ii dierite % /varigen-92 dup9 cum diver,i
" pot stimula sau declan,a aceea,i reac-ie /convergen-92. -ropismul ! termen
introdus de P. Loeb ! se datorea.9 dup9 cum spune %enY Za..o simetriei
oric9rui organism ,i asimetriei e7cita-iei.
$EO3BEHAGIORISMKL 0Tol-a< SIier< Hull4

Noua orientare # desi nu renunQta total la postulatele initiale ale
behaviorismului traditional# introduce atat de multe modiicari# incat uneori
63
aAunge aproape la autonegare si autodistrugere# chiar daca numai in
aparenta. Alaturi de incercarile mai vechi de renovare a behaviorismului#
cum ar si behaviorismul i.iologic /'a7 'aQer2# care ia in considerarea
mecanismele sistemului nervos in unctionarea comportamentului#
behaviorismul biosocial /A.P.3eiss2# centrat pe implicarea mai pronuntata a
omului in mediul socialetc# apar variantele propriu .ise de neobehaviorism.
+.C. Tolman innoieste behaviorismul in cel putin doua aspecte esentiale:
intre stimul si reactie el introduce o serie de variabile asa!.is intermediare
/impulsurile i.iologice# ereditatea# maturitatea# varsta# e7perienta anterioara#
capacitatile cognitive2# reacand in elul acesta# imaginea reala si unitara a
omului# atat de grav deteriorata de 3atson) el considera ca omul nu
actionea.a in gol si la intamplare ci determinat si orientat de o serie de
scopuri# de e7pectatiile pe care le are. Aceaasta ideea a lui Tolman il aduce
spre parasirea relatiei determinative "!%# in avoarea unei 8spontaneitati;
interne a activitatii umane.
"5iner /1>?O2 si (all /1>@?2 au renovat si ei behaviorismul traditional# primul
aratand ca 8o stiinta adecvata a comportamentului trebuQie sa tina seama de
evenimentele care au loc in planul launtric al organismului# sub piele# chiar
daca nu in calitte de mediatori i.iologici ai comportamentului# ci ca parte
componenta a comportamentului insusi /"5inner # 1>H12;# celalalt# (all# prin
teoria sistemica asupra comportamentului# care cuprinde reeriri la e7plicarea
scopurilor#a intuitiei# si a altor enomene greu abordabile pentru
behaviorismul Natsonian.
Dupa "5inner# originea comportamentului trebuie cautata in mediul i.ic si
social# si nu in ideile# sentimentele# starile de spirit ale indivi.ilor.
Acorda o mare importanta proceselor intaririi/conditionarii2 operante . Pentru
el comportamentul e7ploratoriu al subiectului are eecte supra lumii
64
inconAuratoare# eecte care la randul lor actionea.a asupra organismului#
modiicand probabilitatea produceriii aceluiasi raspuns de catre acesta. Daca
un tip de reactie este intarit# el va maniesta probabilitatea de!a se repeta mai
recvent. Aceasta este ceea ce "5inner numeste conditionare operanta.
Cea mai recenta orma de behaviorism# post!s5nnerian# este behaviorismul
teleologic# centrat pe raspunsul la intrebarea: de ce acest sau acel
comportament# gand sau sentiment apare. 6ehaviorismul teleologic
repre.inta un el de pendulare intre Tolman /pentru care evenimentul e7terior
si conte7tul in care el apare sunt componente importante ale asteptarii2 si
"5inner /pentru care subiecte de interes sunt evenimentele e7terne si nu
evenimentele interne2. Noua orma de behaviorism impartaseste moralitatea
tolmaniana si e7ternalitatea s5inneriana. Dupa opinia uor autori
behaviorismul este# potential# cel mai bun mod de a studia viata mintala#
directionand chiar psihologia cognitiva moderna.
65
Curs FIII
C%n'i'uir#/ pi.%4%5i#i &/ 'iin'/ #6p#ri$#n'/4/ i /p4i&/'/ in R%$/ni/
Personalitati : ! +duard Gruber /1OF1!1O>F2
" Nicolae &aschide /1OH?!1>IH2
" Constantin %adulescu 'otru /1OFO!1>GH2
" 0lorian "teanescu Goanga /1OO1!1>GO2
" 'ihai %alea /1O>F!1>F@2
E)uar) Gru&er 01271312:74 este autorul primelor cercetari de Psihologia
artei din %omania
Lucrari reali.ate : 8Contributia la psihologia e7perimentala /1OOO2;
" 8"til si gandire 1OO>;
" 8Lumino.itatea speciica a culorilor 1O>?; 1 prima lucrarea de
psihologie trecuta ca te.a de doctorat in laboratorul din Leip.ig de
catare un roman
" 8Auditia colorata si enomene similare;
In lucrrile sale sublinia.a ca prin operele literare se patrunde mai adanc in
natura intima psihologica si in mecanismul intim intelectual al scriitorilor.
Potrivit lui Gruber scopul psihologiei literare este 8studiul intrupaii gandirii
in stil.; Prin griAa lui ia iinta laboratorul de psihologie e7perimentala din Iasi
in 1O>?. activitatea lui didactica este oarte scurta# de doi ani# dar in acest
timp el tine primul curs de psihologie e7perimentala in %omania.. Gruber a
ost descoperit de A. 6inet care timp de e E luni la invitatia ministrului
invatamantului din acea perioada a tinut cursuri de initiere in %omania. In
1O>F moare intr!o clinica de boli nervoase.
$icolae Gaschi)e 012;/31:6;4 ! isi ia licenta in psihologie in 1O>G cu o te.a
despre sen.atiile vi.uale. Audia.a si el cursurile lui A. 6inet care este
impresionat de interventiile acute si ca urmare a ost invitat sa lucre.e in
0ranta unde si!a desasurat aproape intrega activitate. Are o contributie
deosebita la progresul psihologiei e7perimentale lucrand la cele mai
imporante .laboratoare din 0ranta. Impreuna cu A. 6inet studia.a inluenta
66
muncii intelectuale# i.ice# a conditiilor si a altor procese psihice asupra
presiunii sangvine la om si problemele de psihologie in scoala primara.
Din 1O>> de desparte de 6inet si lucrea.a cu Toulouse# in special in
probleme de ordin metodologic pentru a asigura acuratetea stiintiica a
cercetarilor in psihologie. Au creat impreuna aparatutra destinata in special
masurarii sen.atiilor si numeroase teste.. publica impreuna studiul 8Aparete
de masurare a sen.atiilor; si cartea 8Tehnici de psihologie e7perimentala
1>I@;. 'ai tar.iu publica cartea 8Logica morbida; in care tratea.a psihologia
gandirii normale si a celei demente.
Impreuna cu Pierron studia.a somnul si visele proetice# valoarea
semiologica a viselor si telepatia.
Costati Ra)ulescu Motru = 127231:1; 1 studia.a pshologia la Paris#
'unchen si Leip.ig.
Intors in tara ocupa o catedra la $niversitatea din 6ucuresti# unde tine cursul
8elemente de psihologie e7perimentala;.
In 1>IF iniintea.a laboratorul de psihologie e7perimentala din 6ucuresti.
Carti publicate: ! 8Problemele psihologiei /1O>O2;
" Curs de psihologie /1>E?2
" Personalismul energetic /1>EH2
" 8+ndocrinologie si psihologie /1>EG2;
A iniintat publicatiile: ! 8"tudii ilosoice; /1O>H!1>1O2
! 8%evista de ilosoie; /1>E?!1>@?2
! 8%evista de psihologie e7eperimentala si
practica;/1>?12
! 8Aurnalul de psihotehnica; /1>?H2
A conceput psihologia ca o stiinta e7acta# a relevat legatura de dependenta a
proceselor psihice de cele i.iologice si rolul actorilor sociali in de.voltarea
psihica# a demonstrat rolul sistemului nervos in relatia organism!mediu.
Lansea.a teoria personalismului in lumina careia personalitatea umana este
o orma de energie. Personalitatea este;de la origine o statornicire de
67
aptitudini in vederree unei munci de indeplinit;# 8omul se desavarseste prin
munca# el se personali.ea.a pe masura ce se deprinde cu munca;.
A inteles importanta cercetarilor e7perimentale pentru de.voltarea psihologiei
si le!a spriAinit# imbogatind teoria si iniintand laboratorul de psihologie
e7perimentala.. deineste Psihotehnica ca iind 8stiinta care se ocupa de
aplicatiunile adevarurilor psihologice pe terenul de actiune omeneasca in
care tehnica muncii are un rol hotarator. +a urmareste in special sa
descopere conditiile optime in care munca se poate reali.a cu proit moral si
material atat pentru individul care munceste cat si penQtru grupul social al
acestia.;. a incuraAat si spriAinit aplicarea psihologiei in diverse domenii de
activitate# in special in scoala# industrie si armata.
Aloria Ste.aescu Goaga 0122131:12 4! a lucrat G ani in laboratorul de
psihologie e7perimentala de la Leip.ig# unde a acut cercetare sia scris
importante lucrari. Intors in tara a ocupat catedra de psihologie e7perimentala
de la $noversitatea din CluA. A militat pentru promovarea spiritului stiintiic in
activitatea didactica si in cea de cercetare. Aconsiderat ca cercetarea in
domeniul psihologiei nu poate progresa cu miAloace empirice. Ca urmare in
1>EE ia iinta Institutul de psihologie e7perimentala# comparata si aplicata din
CluA. Tot din 1>EE ingtroduce in activitatea didactica a catedrei sale ore de
lucrari practice in scopul pregatirii temeinice a specialistilor din domeniu. Din
1>E? introduce cursurile: ! 8Introducere in psihologia e7perimentala;#
8Introducere in tehnica e7perimentala statistica;# 8+7ercitii practice de
laborator;. Ca dovada a interesului sa pentru buna pregatire a specialistilor
incepand din 1>EO trimite cadre didactice la speciali.are in strainatate
precum: Nicolae 'argineanu 1 in Austria# Germania# "$A# Anglia# Dimitrie
Todoran# etc. A ormat prima coala romaneasca de psihologie la CluA. +ra
preocupat de organi.area metodica a munci# de cerectare stiintiica# de
elaborarea unor metode de investigatie: teste# chestionare# ise de
observatie#pentru cunoasterea individualitatii#a inteligentei# a dieritelor unctii
intelectuale# a emotivitatii# a temperamentului# acracterului. 'ilitea.a pentru
68
organi.area unor servici de psihologie aplicata in domeniul: cai erate# posta
si telegra# armata# Austitie# sanatat# asistenta sociala# 'inisterul muncii. A
cerut introducerea in toae scolile din tara a isei personale de observre si a
e7amenelor psihologice pentru cunoasterea individualitatii elevilor.
Arata necesitatea unei orientari scolare si proesionale si sublinia.a rolul
scolii in indrumarea corecta a elevilor spre diverse domenii# in unctie de
aptitudini si nevoi sociale. A de.voltat teoria asupra predispo.itiilor native si a
de.voltat in unele studii ale sale raportul dintre maturi.are si invatare si rolul
mediului si al educatiei in de.voltarea personalitatii
Mihai Ralea 012:531:754 1 psiholog# sociolog eseist# iloso# pleca la studii la
paris in 1>1O
In 1>EE obtine titlul de doctor in "tiinte economice si politice.
In 1>E? devine doctor in litere# proesor la $niversitatea din Iasi si 6ucuresti
+ste director al Istitutului de psihologie din 6ucuresti. A contribuit la iniintarea
Asociatiei psihologilor din %omania.
La Iasi intre 1>EF!1>?O a tinut un curs de psiholohie cu caracter clinic pe @!G
ani. Cursul lui are urmatoarea structura : I psihologie generala# II.
Caracterologie si tipologie# III.Psihologie sociala# I&. Psihologie comparata.
La $niversitatea din 6ucucresti # in special in ultima psrte a vietii a ost
preocupat de Istoria psihologiei. In acest domeniu a scris: ! 8Pragmatism si
psihologie;
" 8Istoria psihologiei;
" 8%elatia dintre imagine si gand /1>1F2 ;
" 8Problematica inconstientului /1>EG2;
In aceste lucrari ideea undamentala promovata este capacitatea omului
de a!si depasi conditia biologica prin inhibitie# prntr!un regim[de viata
ascetic pus in sluAba creatiei de valori.
69
6ibliograie
1223-H456 H' .1920%0" Manual de 7sihologie' " 3nstitutul gra&ic 89umea
-ou:* 2ucure;ti
#<15= 6% .19950 Psihanaliza i arta' 1ditura >rei' 2ucure;ti
?5- +%% .19960' Simboluri onirice ale procesului de individuaie' 1ditura
>eora' 2ucure;ti
9@+A H% .19970' Istoria Psihologiei' 1ditura 1urobit' >imi;oara
MB-C4> 3% .19930' Curente i Teorii Psihologice Moderne' 1ditura 52'
2ucure;ti
MB-C4> 3% .19930' Psihologia Religiei' 1ditura 52' 2ucure;ti
MB-C4> 3% .19940' Istoria Universal a Psihologiei' 1ditura 5>M' 2ucure;ti

M35D 7% .20010' Psihologie Comunitar' 1ditura 5ni(ersitatea de Eest'
>imi;oara
74E19+5 E% .19650 F =rama 7sihologiei% F 1d% GtiinHi&ic:' 2ucure;tu%
71<+35- E% .20000' Psihanaliza' 1ditura 1urostampa' >imi;oara
71<+35- E% .20010' Psihologia Medical' 1ditura 1urostampa' >imi;oara

71><IM4- 7% .20020' !irmarea Psihologiei' 1ditura 1urostampa' >imi;oara

G+H3I75 5% .19970' "icionar de Psihologie' 1ditura 2abel' 2ucure;ti
C94>1 M% .20000' " Introducere in psihologie# 1ditura 7olirom' 3asi%
70