ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 339.727.22: (478)(043)

DOLTU Constantin

INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA

MODERNIZĂRII ECONOMIEI ÎN TRANZIŢIE

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; Doctrine economice

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2007
Teza a fost elaborată la catedra „Teorie economică şi Doctrine economice”
a Academiei de Studii Economice din Moldova

Conducător ştiinţific: MOLDOVAN Dumitru – doctor habilitat în economie,

profesor universitar, membru-corespondent al AŞM

Referenţi oficiali: COJUHARI Andrei – doctor habilitat în economie,

profesor universitar, UTM

TROFIMOV Victoria – doctor în economie,

conferenţiar universitar, şef-catedră „Economie generală şi REI”,
USM.

Susţinerea tezei va avea loc la „12” noiembrie 2007, orele ____ în şedinţa Consiliului
Ştiinţific Specializat DH 32.08.00.01 din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova,
pe adresa: MD-2005, Chişinău, str.Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni nr.59, bl.B, sala 701.

Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca A.S.E.M. şi pe pagina web a

Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la „____” ___________ 2007

Secretarul ştiinţific al
Consiliului Ştiinţific Specializat,
doctor habilitat în economie,
profesor universitar FEURAŞ Eugenia

Conducător ştiinţific,
doctor habilitat în economie,
profesor universitar,
membru-corespondent al AŞM MOLDOVAN Dumitru

Autorul DOLTU Constantin

2
 I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea cercetării şi argumentarea temei.

În condiţiile globalizării, problema investiţiilor străine directe (ISD), influenţa lor asupra
modernizării economiilor în tranziţie, continuă să facă parte din categoria problemelor-cheie ale
teoriei economice. Necesitatea atragerii şi utilizarea eficientă a ISD ţin de însăşi esenţa
procesului investiţional, proces care asigură, în mare măsură, prosperitatea socială, politică şi
economică a fiecărei ţări.
Experienţa mondială denotă că, în multe ţări în curs de dezvoltare, saltul investiţional în
economie a început anume cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este
condiţionată şi de faptul că investiţiile străine constituie una din căile de bază ale integrării
economiilor naţionale în economia mondială.
În prezent, efectele ISD asupra ţărilor în tranziţie sunt studiate insuficient. Particularităţile
economiei în tranziţie necesită nu doar un instrumentar propriu, adaptat la condiţiile naţionale, ci
şi cunoaşterea obligatorie şi aplicarea în practică a concepţiilor despre investiţiile străine directe,
elaborate de diferite şcoli ale gândirii economice contemporane.
În Republica Moldova, actualitatea problemei ISD este accentuată şi prin voinţa ţării
noastre de a se integra în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, este necesară reorganizarea
economiei şi trecerea la relaţiile de piaţă, ce corespund standardelor din UE.
În etapa actuală, problema integrării „lente” a Moldovei în UE bazată pe investiţiile străine
directe, nici măcar teoretic nu este examinată de către structurile instituţionale ale ţării, deşi
comunitatea mondială a acumulat o experienţă bogată în această privinţă. Pentru aderarea
Moldovei la UE, este necesară studierea serioasă a experienţei ţărilor care utilizează eficient ISD,
creează condiţii maxim favorabile pentru funcţionarea acestora.
În contextul celor expuse mai sus, o actualitate deosebită capătă problema identificării
direcţiilor principale de atragere a investiţiilor străine directe în procesul integrării treptate a
Moldovei în UE, studierea experienţei altor ţări.
În teză, investiţiile străine directe atât pe plan mondial, cât şi la nivel naţional sunt
examinate în dezvoltare. Este studiată experienţa străină şi modalităţile aplicării acesteia la
condiţiile concrete ale Republicii Moldova.
Gradul de elaborare a temei.
În prezent, atât în literatura străină, cât şi în cea autohtonă, problemelor investiţiilor străine
directe li se acordă o atenţie tot mai mare. Există un număr important de lucrări teoretice în care
sunt examinate problemele ISD. Diferite aspecte ale atragerii şi utilizării ISD şi-au găsit
reflectare în lucrările savanţilor europeni şi americani, precum: J.Dunning, S.I.Lizonda,
P.Lindert, M.Porter, R.Vernon.

3
 În ultimul timp, în condiţiile tranziţiei la relaţiile de piaţă, problema respectivă este
examinată şi în ţările ex-socialiste. Au apărut multe articole şi monografii în care sunt studiate
diferite aspecte ale atragerii şi funcţionării ISD, crearea condiţiilor favorabile pentru utilizarea
lor eficientă.
Vom nominaliza, în primul rând, lucrările specialiştilor din Rusia: A.Amosov,
R.Zimencov, L.Zubcenco, A.Ilarionov, D.Cuprianov, R.Nazarov etc. Un interes deosebit îl
prezintă lucrările autorilor din România, care înregistrează, în ultimul timp, succese însemnate în
atragerea ISD, şi anume: I.E. Anghel, Fl.Bonciu, I.Denuţa, N.Belli, Mişu Negriţoiu, G.Zaman,
M. Matei. În aceste lucrări, sunt studiate condiţiile specifice de alocare a ISD, condiţii ce se
deosebesc de cele ale ţărilor dezvoltate.
Savanţii din Republica Moldova şi-au adus şi ei aportul la cercetarea problemelor teoretico-
metodologice şi a celor aplicative ale ISD. Diferitele aspecte ale teoriei şi practicii investiţiilor
străine directe sunt studiate în lucrările următorilor autori: Gr.Belostecinic, B.Chistruga,
R.Hâncu, N.Ciornâi, A.Cojuhari, D.Moldovan, N.Palii, P.Roşca, G.Ulian etc.
Cu toate acestea, astăzi, în Republica Moldova, practic, lipsesc cercetările monografice în
acest domeniu. Totodată, sunt slab studiate problemele raportului dintre globalizare şi ISD,
dintre acestea şi integrarea RM în UE, rolul acestora în modernizarea economiei moldoveneşti.
Astfel, actualitatea şi elaborarea ştiinţifică insuficientă a temei respective au determinat
alegerea scopului şi trasarea sarcinilor prezentei lucrări.
Scopul şi obiectivele cercetării.
Scopul principal al lucrării constă în elaborarea unui model teoretic al impactului
investiţiilor străine directe asupra procesului de modernizare a economiei în tranziţie şi
elaborarea recomandărilor cu privire la ameliorarea climatului investiţional şi de utilizare
eficientă a ISD pentru accelerarea ritmului de modernizare a economiei moldoveneşti şi de
integrare eficientă a ţării noastre în Uniunea Europeană.
Pentru realizarea scopului menţionat, au fost trasate următoarele obiective de bază:
1) Analiza teoriilor cu privire la rolul economic al ISD;
2) Studierea dinamicii volumului şi structurii ISD pe plan global şi la nivel regional;
3) Identificarea rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi sporirea
potenţialului de export al acestora;
4) Analiza interdependenţei dintre ISD şi creşterea economică;
5) Analiza comparativă a climatului investiţional în diferite ţări şi identificarea căilor de
ameliorare a acestuia în Republica Moldova.

4
 Obiectul cercetării îl constituie rolul investiţiilor străine directe în modernizarea
economiilor în tranziţie, impactul lor asupra schimbării tipului de specializare şi sporirea
potenţialului de export.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei rezidă în ansamblul de teorii şi
concepte ce vizează activitatea investiţională în condiţiile globalizării şi transformărilor
sistemice elaborate în lucrările fundamentale ale autorilor cu renume mondial (P.Lindert,
J.Dunning, M.Porter), precum şi rezultatele cercetărilor autorilor din Rusia, România, Republica
Moldova, alte ţări în tranziţie. În procesul cercetării, autorul a folosit asemenea metode
ştiinţifice, ca: metoda abstracţiei ştiinţifice; metoda unităţii analizei cantitative şi calitative;
metoda observării; metoda anchetării; metoda studiului de caz; metoda analizei economice
comparative, alte metode.
Baza informaţională a lucrării o reprezintă actele normative şi legislative ale Republicii
Moldova şi ale altor ţări în tranziţie şi rezultatele cercetărilor expuse în publicaţiile periodice şi
în monografiile autorilor străini şi autohtoni. La generalizarea şi analiza informaţiei privitoare la
ISD pe plan global, au fost utilizate datele statistice din rapoartele Conferinţei ONU cu privire la
comerţ şi dezvoltarea (UNCTAD), ale Băncii Mondiale şi Băncii Europene de Reconstrucţie şi
Dezvoltare.
În calitate de surse de informare, au servit, de asemenea, datele Biroul Naţional de
Statistică al Republicii Moldova, dările de seamă ale întreprinderilor mixte, create cu
participarea nemijlocită a autorului, precum şi resursele informaţionale electronice.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor cercetării.
Prezenta lucrare reprezintă o cercetare complexă a ISD, atrase de ţările în tranziţie în epoca
globalizării. A fost studiată corelaţia dintre ISD şi procesul schimbării tipului de specializare a
economiei moldoveneşti. În teză, sunt formulate propuneri concrete cu privire la ameliorarea
climatului investiţional.
Cele mai importante rezultate teoretice şi practice, ce caracterizează noutatea cercetării şi
vizează aportul personal al autorului, sunt următoarele:
ƒ a fost efectuată sistematizarea şi sintetizarea teoriilor cu privire la rolul ISD în
modernizarea economiei în tranziţie;
ƒ au fost identificate noile tendinţe în evoluţia volumului şi a structurii investiţiilor străine
directe atât pe plan mondial, cât şi la nivelul unor ţări în tranziţie;
ƒ a fost definită interdependenţa dintre ISD şi perspectivele integrării europene a
Republicii Moldova;
ƒ au fost identificate modalităţile de folosire a ISD pentru modernizarea economiilor în
tranziţie, în special pentru schimbarea tipului de specializare internaţională a acestora;

5
 ƒ au fost identificate căile de ameliorare a climatului investiţional în Republica Moldova.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că ea poate servi
drept model teoretic şi bază metodologică pentru cercetătorii din ţările în curs de dezvoltare şi, în
special, din ţările în tranziţie, care tind să-şi modifice, cu ajutorul ISD, tipul de specializare
internaţională şi să se integreze mai eficient în economia mondială. La nivel macroeconomic,
valoarea aplicativă a tezei rezidă în recomandările concrete formulate de către disertant, care
vizează, în primul rând, ameliorarea climatului investiţional şi determinarea priorităţilor în
atragerea investiţiilor străine directe în diferite ramuri ale economiei. La nivel microeconomic,
autorul demonstrează cum este real posibilă adaptarea cunoştinţelor teoretice privitoare la
investiţiile străine directe în practica organizării şi funcţionării întreprinderilor mixte cu
participarea capitalului străin. Rezultatele cercetărilor pot fi utilizate pentru perfecţionarea
politicii investiţionale în Republica Moldova şi a Strategiei de atragere a investiţiilor străine
directe şi sporirea potenţialului de export al ţării. Rezultatele cercetării pot fi folosite, de
asemenea, în predarea unor cursuri universitare, ca „Teoria economică” şi „Economia relaţiilor
externe ale Republicii Moldova”.
Prezenta lucrare va facilita, de asemenea, pătrunderea întreprinderilor mixte din Republica
Moldova pe pieţele internaţionale.
Aportul personal al competitorului.
Toate rezultatele ştiinţifice expuse în prezenta teză au fost obţinute de către autor prin
participarea nemijlocită a acestuia la crearea reţelei de întreprinderi mixte – ÎM „Stag” S.A.,
„Steaua-Service” SRL., „Steaua-Reds” S.A., care, într-o perioadă scurtă de timp, au devenit
structuri eficient active în industria de tricotaje a Republicii Moldova şi competitive pe piaţa
mondială. În decursul unui deceniu, autorul a cercetat modificările economice, care au avut loc
în activitatea acestor întreprinderi, inclusiv modernizarea aparatului productiv, a metodelor de
gestionare a colectivelor de muncă, de reducere a costurilor etc., pentru delimitarea impactului
ISD asupra activităţii lor şi generalizarea rezultatelor obţinute.
Aprobarea rezultatelor obţinute.
Rezultatele cercetării au fost expuse în şase articole ştiinţifice şi aprobate la mai multe
conferinţe şi seminare ştiinţifico-practice naţionale şi internaţionale:
a) Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Republica Moldova – 15 ani de independenţă”,
ULIM, 13-14 octombrie 2006;
b) Conferinţa Internaţională „Relaţiile Moldo-Japoneze la începutul Mileniului III”, Fundaţia
pentru Relaţii Moldo-Japoneze, Chişinău, CEP, 3 noiembrie 2004;
c) Conferinţa ştiinţifică interuniversitară „Legile, legităţile şi legislaţia în teoria şi practica
economică”, ASEM, 20 aprilie 2000;

6
 d) Unele propuneri ale autorului şi-au găsit reflectare, de asemenea, în raportul ştiinţific
(01.18.06.(6) „Politica inovaţională: strategie şi mecanisme de promovare” al Institutului
Naţional de Economie şi Informaţie al Republicii Moldova (în prezent, Institutul de
Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM şi Ministerului Economiei şi Comerţului al
Republicii Moldova).
Propunerile cu privire la elaborarea sistemului de măsuri economice şi organizatorico-
structurale pentru accelerarea activităţii investiţionale şi inovaţionale în republică, la elaborarea
cărora disertantul a participat, au fost prezentate Ministerului Economiei şi Comerţului al
Republicii Moldova în anul 2004, unde au fost înalt apreciate.
Structura lucrării: Teza constă din Introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări,
bibliografie. Lucrarea de disertaţie cuprinde, de asemenea, un şir de tabele, grafice şi anexe.
Capitolul I, intitulat „Evoluţia concepţiei şi a rolului investiţiilor străine directe în teoria
economică”, conţine analiza principalelor ipoteze şi teorii cu privire la ISD, măsura în care
acestea pot fi aplicate la realităţile Republicii Moldova. În continuare, în acest capitol, sunt
studiate tendinţele noi în dinamica ISD pe plan mondial, precum şi evoluţia societăţilor
transnaţionale ca principali promotori ai ISD.
În capitolul II – „Impactul ISD asupra modernizării economiei în tranziţie”, atenţia
principală este acordată analizei rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi
reorientarea, pe această bază, a structurii şi orientării geografice a fluxurilor comerciale. Este
investigată, de asemenea, corelaţia ISD – creşterea economică, pe exemplele concrete ale
diferitelor categorii de ţări (dezvoltate, în tranziţie, în dezvoltare).
Capitolul III – „Particularităţile atragerii şi funcţionării ISD în economia Republicii
Moldova” – conţine o analiză comparativă a climatului investiţional în diferite categorii de ţări,
inclusiv în ţara noastră, sunt formulate propuneri cu privire la ameliorarea acestuia. În acest
capitol, este studiat, de asemenea, impactul ISD asupra economiei moldoveneşti. În „Studiul de
caz”, este analizată activitatea unei întreprinderi mixte, cu capital străin – „Stag” S.A.
Cuvinte-cheie: investiţii; investiţii străine directe; climat investiţional; creştere economică;
specializare internaţională; risc investiţional; economie în tranziţie; modernizare; comerţ
exterior.
Publicaţii: La tema tezei, au fost publicate şase articole ştiinţifice cu un volum total de
circa 1,4 coli de autor.

7
 II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL TEZEI

În Capitolul I – „Evoluţia concepţiei şi a rolului investiţiilor străine directe în teoria

economică” – sunt analizate bazele teoretice şi metodologice ale investiţiilor străine directe.
Deşi unele aspecte ale investiţiilor străine, ale exportului şi importului de capital, au fost studiate
încă de A.Smith, D.Ricardo, V.I.Lenin şi alţi economişti de vază din secolele XIX şi XX, totuşi,
cele mai multe teorii cu privire la investiţiile străine directe au fost formulate în ultimele trei-
patru decenii, când acest fenomen a luat proporţii necunoscute în trecut.
Teoriile contemporane cu privire la investiţiile străine directe au la temelia lor un şir de
ipoteze. Deşi la baza tuturor acţiunilor investitorilor străini stă dorinţa obţinerii în alte ţări a unor
venituri mai mari decât în ţara de origine a capitalului, cauzele concrete ale investirii diferă de la
o ţară la alta, precum şi de la o epocă la alta.
În ştiinţa economică contemporană, investiţiile străine directe, după criteriul „motivul
principal aflat la temelia deciziei de a investi peste hotare”, sunt clasificate în trei mari categorii:
a) ISD de valorificare a resurselor ţării-gazdă;
b) ISD de obţinere a accesului la noi pieţe de desfacere;
c) ISD de exploatare a unor avantaje locale (costul mai mic al factorilor de producţie,
exploatarea unor avantaje fiscale sau de altă natură).
În teză, sunt analizate principalele ipoteze macroeconomice de ISD, şi anume: ipoteza
rentabilităţii; ipoteza pieţei; ipoteza ciclului de producţie şi ipoteza mediului valutar. Aceste
ipoteze nu se exclud una pe alta, ele fiind interconexe şi completându-se reciproc.
Pornind de la ipotezele nominalizate mai sus, cât şi de la alte ipoteze formulate cu diferite
ocazii, în ultimele trei-patru decenii, a fost elaborat un număr mare de teorii cu privire la ISD,
cele mai cunoscute fiind:
1. Teoria investiţiilor directe, bazată pe diferenţa ratei dobânzii.
2. Teoria valorificării imperfecţiunilor pieţei.
3. Teoria „Reacţia oligopolistică”.
4. Teoria internaţionalizării producţiei.
5. Teoria „gâştelor zburătoare”.
6. Teoria investiţiilor străine directe şi avantajul concurenţial al naţiunii.
7. Teoria eclectică a investiţiilor străine directe.
Conţinutul principal al tuturor teoriilor investiţiilor străine este determinarea motivărilor
firmelor transnaţionale pentru efectuarea activităţii economice în diferite state străine, şi
impactul acestora asupra diferitelor categorii de ţări.
În teză, sunt analizate toate aceste teorii, o atenţie deosebită fiind acordată teoriilor care pot
fi aplicate şi la realităţile Republicii Moldova, cum ar fi, de exemplu, „teoria gâştelor

8
zburătoare”. Conform acestei teorii, Republica Moldova poate deveni „ţară-succesoare”,
ocupând în unele ramuri poziţiile pe care le deţinuse în trecut doar ţările lideri. Aplicarea
strategiei „retrapării dinamice”, în cazul ţării noastre, poate fi practicată când „liderul” în
domeniul respectiv este Uniunea Europeană.
În ultimii ani, de cea mai mare popularitate, în lumea ştiinţifică, se bucură modelul (teoria)
eclectic al investiţiilor străine directe al profesorului englez J.Dunning. În opinia noastră, această
teorie este complexă şi mult mai integră, deoarece cuprinde şi combină diferite teorii.
Potrivit teoriei eclectice, există patru factori-cheie, care acoperă întreaga motivaţie a
investiţiilor internaţionale. Aceşti factori sunt:
• Resursele: investiţiile au ca motivaţie obţinerea accesului la resursele naturale sau
energetice, care sunt de o calitate mai bună şi/sau mai ieftine decât în ţara de origine a
acestora.
• Pieţele: ISD caută posibilităţi de desfacere a produselor pe pieţele ţărilor-gazdă.
• Eficienţa: Investiţiile sunt efectuate în scopul obţinerii unei productivităţi a muncii mai
înalte;
• Activele strategice: Investiţiile sunt realizate pentru reducerea riscurilor, realizarea de
economii de scară sau pentru întărirea capacităţii societăţilor multinaţionale de a concura
pe piaţa mondială.
John Dunning consideră că avantajele pe care le posedă o ţară oarecare din punctul de
vedere a investitorilor străini se modifică în dependenţă de etapele dezvoltării acesteia. În teză,
este analizată noţiunea de „ciclu dezvoltării investiţionale” a ţării, elaborată de savantul englez.

În continuare, în teză, sunt cercetate tendinţele noi în evoluţia volumului şi a structurii

investiţiilor străine directe pe plan mondial. Analizând datele statistice autorul ajunge la
concluzia că, în ultimii doi-trei ani, tendinţa principală în domeniul ISD rămâne a fi:
1. Tendinţa sporirii continue a volumului investiţiilor străine directe. Totodată, în
evoluţia ISD, se manifestă şi alte tendinţe noi, şi anume:
2. Creşterea continuă, în anii 2003, 2004 şi 2005, a ponderii ţărilor în curs de dezvoltare şi a
ţărilor în tranziţie în volumul total al ISD. Aceasta se datorează, în temei, Chinei şi Hong-
Kongului.
3. Creşterea bruscă a rolului Uniunii Europene pe piaţa internaţională de investiţii. Astfel, în
anul 2005, ţările Uniunii Europene au atras circa 78% din ISD atrase de ţările dezvoltate.
Totodată, ţările UE ocupă primele trei locuri în lume la un asemenea indicator, ca volumul ISD
atrase pe locuitor, şi anume: Belgia – 19 mii dol., Elveţia – 16 mii dol., Olanda – 15 mii dol.

9
 4. Schimbarea sferei de amplasare a ISD. Actualmente, ele sunt reorientate din industria
extractivă în cea prelucrătoare, precum şi în sfera serviciilor în detrimentul ramurilor de
producţie.

Schimbarea structurii ramurale a ISD

Analiza celei de-a cincea tendinţe în evoluţia ISD demonstrează că, în ultimele decenii,
modificarea structurii ISD a avut loc în direcţia reducerii ponderii investiţiilor din industria
extractivă şi creşterea respectivă a ponderii acestora în industria prelucrătoare şi a serviciilor.
Deosebit de repede a crescut ponderea serviciilor.
Astfel, dacă, la începutul anilor 70, cota serviciilor în volumul total al ISD constituia mai
puţin de un sfert, deja, la începutul secolului XXI, aceasta s-a ridicat până la peste 60% (Figura
1). În anul 2005 cu cele mai înalte ritmuri au crescut investiţiile în asemenea domenii ale
serviciilor ca: a) finanţele; b) telecomunicaţiile; c) tranzacţiile cu valori imobiliare.
Motivele principale de reorientare a ISD în sectorul serviciilor au fost următoarele:
• sporirea rolului serviciilor în economie în toate ţările lumii;
• liberalizarea regimelor, ce reglementează ISD în sectorul serviciilor, ceea ce a contribuit la
majorarea fluxului de investiţii în ramurile închise în trecut pentru companiile străine;
• sporirea rolului factorului concurenţei.
1990 60%
60% 2004
50%
50% 42%

40% 33%
30%

20%

10%
8% 7%

0%
primara producerea servicii
Total pe ţările lumii

Figura 1. Distribuirea ISD pe sectoare (%) în anii 1990 şi 2004

Sursa: UNCTAD. World Investment Report 2006: Transnational Corporation and the
Internalization of R&D

În teză, este subliniat rolul crescând al societăţilor transnaţionale ca promotori ai

investiţiilor străine directe. Astfel, ISD sunt un „produs” al societăţilor transnaţionale, numărul
cărora este mereu în creştere.
În Capitolul II, „Impactul ISD asupra modernizării economiei în tranziţie”, atenţia
principală este acordată analizei interdependenţei dintre ISD şi creşterea economică, precum şi
rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi reorientarea fluxurilor comerciale. În
rezultatul analizei evoluţiei corelaţiei: investiţii străine directe – creştere economică, disertantul

10
constată că marea majoritate a specialiştilor consideră că ISD au un impact favorabil asupra
creşterii economice în ţările receptoare. Ei au demonstrat că există o relaţie directă între fluxurile
de ISD (ca procent din PIB) şi creşterea PIB/locuitor nu doar pentru ţările dezvoltate, ci şi pentru
cele mai multe din ţările în curs dezvoltare. Astfel, ţările care au atras un volum important de
ISD au avut cele mai înalte ritmuri de creştere economică.
Legătura directă dintre ISD şi PIB poate fi reprezentată grafic printr-o curbă, care are, însă,
o formă neregulată:

Figura 2. Curba raportului ISD – PIB

Corelaţia dintre PIB/locuitor şi fluxurile anuale de ISD receptate a fost calculată în mai
multe ţări. În România, în anii 1991-2001, această corelaţie a avut următoarea formă grafică
(Figura 3), fapt ce demonstrează, în cazul dat, o corelaţie lineară directă şi puternică.

Figura 3. Corelaţia PIB/loc. – ISD

Sursa: Mirela Matei “Investiţiile străine directe. Funcţii şi evoluţii. 1990-2000”,

Bucureşti, 2004, p.226

Deşi nimeni dintre specialişti nu pune la îndoială existenţa unei legături directe între ISD şi
creşterea economică, există, totuşi, puncte de vedere diferite cu privire la caracterul acestei
legături, şi anume: cât de strânsă este această legătură? Totdeauna, oare, ISD sunt factorul
principal al creşterii economice într-o ţară sau alta, sau acest factor este cererea agregată?
Autorul tezei consideră că ISD nu pot fi considerate drept singurul factor al creşterii economice,
un rol important, în acest proces, revenindu-i cererii interne.
Existenţa unei corelaţii strânse între investiţii şi creşterea economică este contestată de
către specialiştii Institutului Economiei Perioadei de Tranziţie din Moscova. Utilizând în calitate
de instrument de cercetare modelele matematice, ei au demonstrat că creşterea economică în

11
Rusia, practic, nu depinde de investiţiile străine directe. Fluxul ISD, conform opiniei lor, în
ansamblu, nu influenţează ritmurile de creştere a economiei ruse, ci doar, într-o măsură oarecare,
ameliorează calitatea creşterii economice.
Acest fenomen a fost explicat prin mărimea neînsemnată a investiţiilor. În calitate de factor
principal al creşterii economice în Rusia, au fost considerate preţurile înalte la petrol. Analiştii
ruşi şi-au propus estimarea influenţei ISD asupra creşterii economice doar în cazul când ele
depăşesc limita de 6% din PIB. Astfel, ISD nu sunt unicul factor al creşterii economice şi nu
asigură, în mod automat, creşterea economică.
În rezultatul analizei interdependenţei investiţii străine – creştere economică în diferite
categorii de ţări (dezvoltate, în tranziţie, în curs de dezvoltare), disertantul ajunge la concluzia că
ISD au un impact pozitiv asupra creşterii economice doar în cazul în care statul porneşte, în
politica de atragere a ISD, de la interesul naţional şi priorităţile dezvoltării ţării respective.
În cercetările efectuate, autorul acordă o atenţie deosebită studierii rolului investiţiilor
străine directe în modernizarea economiei în tranziţie, în special prin respecializarea
acesteia.
ISD contribuie la modernizarea economiei în tranziţie prin atragerea şi folosirea celui mai
nou utilaj şi a noilor tehnologii, precum şi prin folosirea celor mai moderne metode de gestionare
a afacerilor. În opinia noastră, şi mai important este faptul că ISD au intensificat substanţial
procesele de respecializare a economiilor naţionale în întreaga lume. Autorul împărtăşeşte opinia
acelor specialişti care susţin că ISD joacă un rol decisiv în respecializarea economiilor în
tranziţie şi majorarea potenţialului de export. Aceasta se întâmplă, deoarece, în procesul de
atragere a ISD, are loc perfecţionarea economiilor pe calea introducerii şi dezvoltării rapide a
ramurilor noi şi prin intermediul renovării celor tradiţionale.
La începutul tranziţiei, ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est erau specializate în
industriile tradiţionale cu un grad scăzut de transformare (textile, îmbrăcăminte, mobilă,
încălţăminte), în ramurile intensive în resurse (siderurgia, prelucrarea metalelor, chimia de bază,
industria lemnului şi hârtiei) şi în agricultură. Această specializare se formase încă în perioada
socialistă. În anii 1995-1996, după ce ţările din această regiune au obţinut statutul de ţări-
asociate la Uniunea Europeană, un flux masiv de ISD modifică treptat tipul de specializare
internaţională a acestei categorii de ţări, asigură trecerea treptată a acestor ţări la o specializare
intraramurală şi organologică, sporeşte substanţial potenţialul de export al acestor ţări.
Atragerea activă a ISD în Moldova a condus la dezvoltarea noilor ramuri şi renovarea
celor tradiţionale: structura lor a devenit mai calitativă şi mai diversă. Permanent s-au
modificat direcţiile exportului, s-a ameliorat structura de export – s-a redus ponderea mărfurilor
alimentare, a băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice, a tutunului şi a articolelor de tutunărit.

12
Concomitent s-a majorat exportul altor grupe de mărfuri (articole textile şi din piele, grăsimi şi
uleiuri, metale, maşini) (Tabelul 1).
Tabelul 1
Dinamica structurii exportului principalelor mărfuri în Republica Moldova,
în anii 1996-2006 (în %)

Anii 2006 faţă de

Indicatorii 1996 1999 2001 2004 2006 1996 în %
Export, total 100 100 100 100 100 100
Produse alimentare, băuturi, tutun 57,1 42,6 44,2 35,1 26,3 53,6
Materiale textile şi articole din ele 6,2 13,9 18,5 17,3 21,7 de 3,1 ori
Producţia creşterii plantelor 8,5 14,7 13,9 12,2 12, 9 de 1,5 ori
Piele neprelucrată şi prelucrată, blănuri şi producţie 1,4 2,8 2,0 7,9 6,5 de 4,7 ori
din blană
Metale şi articole din ele 1,7 3,5 0,5 3,0 4,4 de 2,1 ori
Maşini şi utilaje, utilaj electric şi componentele lor 5,2 5,8 5,5 4,0 4,3 80,7
Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale 0,5 0,5 0,5 3,5 4,3 de 8,5 ori
Cota în volumul total al exportului 80,6 83,8 83,1 83,0 80,4 de 5,9 ori
Sursa: Calculat de către autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică

Astfel, atragerea ISD în Moldova a contribuit la dezvoltarea noilor ramuri şi renovarea

celor tradiţionale, a modificat structura atât a exporturilor, cât şi a importurilor, în structura
importurilor crescând ponderea utilajului şi a echipamentului. Sporirea fluxului de investiţii
străine în ramurile orientate către export contribuie la diversificarea structurii economiei
naţionale, saturarea pieţei de consum interne şi lichidarea soldului negativ al comerţului exterior.
În Capitolul III – „Particularităţile atragerii şi funcţionării investiţiilor străine directe
în economia Republicii Moldova” – este efectuată analiza climatului investiţional în diferite
categorii de ţări, o atenţie deosebită fiind acordată căilor modificării acestuia în Republica
Moldova. Tot în acest capitol, este studiată dinamica volumului şi a structurii ramurale şi
geografice a ISD în economia moldovenească. Un paragraf aparte este dedicat analizei uneia din
întreprinderile mixte, cu capital străin, organizate de disertant, „Stag” S.A.
Întrucât, în ultimele decenii, între ţările lumii s-a încins o concurenţă acerbă în privinţa
creării celor mai favorabile condiţii pentru atragerea ISD, autorul analizează noţiunea de climat
investiţional, o atenţie deosebită acordând-o analizei evoluţiei modificărilor climatului
investiţional în diferite categorii de ţări.
Experienţa mondială arată că ameliorarea climatului investiţional reprezintă condiţia
principală de atragere a investitorilor străini. Crearea climatului investiţional favorabil a fost şi
va rămâne şi pe viitor una dintre principalele sarcini ale politicii economice a ţărilor cu economie
în tranziţie.
În ultimul deceniu, marea majoritate a ţărilor lumii au perfecţionat întruna climatul lor
investiţional, făcându-l mai atractiv pentru investitorii străini. Astfel, numai în anul 2004 un

13
număr de 102 ţări şi-au modificat regimurile investiţionale, anume pentru a atrage mai multe
investiţii străine (Tabelul 2). Au fost simplificate procedurile de intrare a ISD în diferite categorii
de ţări, au fost reduse impozitele, şi s-au deschis noi sectoare de activitate, care, în trecut, erau
închise investitorilor străini. În teză, sunt analizate modificările concrete efectuate atât în ţările
dezvoltate, precum şi în ţările în curs de dezvoltare, dar mai ales în ţările în tranziţie, cum este
cazul unor asemenea ţări ca: Polonia, Ungaria, Cehia, România, Rusia. Potrivit datelor statistice
ce se conţin în „World Investment Reports 2006”, în anii 2003, 2004 şi 2005, a crescut, deşi în
proporţii mult mai mici, şi numărul modificărilor mai puţin favorabile pentru ISD, ceea ce
vorbeşte despre accentuarea unor tendinţe protecţioniste în privinţa investitorilor străini.
Tabelul 2
Modificările regimurilor investiţionale ale ţărilor lumii în anii 1992-2005
Indicatorii 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Numărul ţărilor care au
modificat regimul 43 57 49 64 65 76 60 63 69 71 70 82 102 93
investiţional
Numărul de modificări 77 100 110 112 114 150 145 139 150 207 246 242 270 205
Modificări mai favorabile
77 99 108 106 98 134 136 130 147 193 234 218 234 164
pentru ISD
Modificări mai puţin
- 1 2 6 16 16 9 9 3 14 12 24 36 41
favorabile pentru ISD
Sursa: UNCTAD, World Investment Reports 2006, tabelul I.11.

Deşi, în prezent, în Republica Moldova investesc întreprinzători din 42 de ţări, iar fluxul de
ISD este în creştere, ţara noastră are nevoie de o schimbare radicală în această privinţă. «Pentru
aceasta, consideră membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Grigore
Belostecinic, este necesară reformarea climatului investiţional».
Climatul investiţional al unei ţări este compus dintr-o mulţime de factori sau elemente.
Pentru îmbunătăţirea climatului investiţional în Moldova, disertantul propune efectuarea unor
modificări în legislaţia în vigoare, şi anume:
• stipularea clară în Codul Civil al Republicii Moldova a garanţiilor de protecţie a tuturor
tipurilor de proprietate privată, a drepturilor şi libertăţilor antreprenorilor;
• stabilirea pentru ISD a vacanţelor impozitare pe termen de 3-5 ani în ramurile prioritare
de activitate, în ramurile în care economie moldovenească urmează să se specializeze;
• anularea restricţiilor tarifare şi netarifare pentru exportul producţiei create de ISD;
• anularea impozitării nivelului „supranormat” de remunerare a muncii, a cheltuielilor
pentru publicitate şi pregătirea cadrelor;
• introducerea reală a normelor de faliment pentru întreprinderile tuturor formelor de
proprietate.

14
 În teză, este analizată „Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor
pentru anii 2006-2015”, aprobată de Guvernul Republicii Moldova la 9 noiembrie 2006, şi
măsura în care această strategie poate contribui la ameliorarea climatului investiţional în ţara
noastră.
Dinamica volumului şi structurii ISD în economia moldovenească
Spre deosebire de alte ţări, care au cunoscut fenomenul ISD un timp destul de îndelungat,
investiţiile străine directe au început să vină în economia moldovenească abia în anul 1992.

300 280
250 225,4

200 159,8
142,9 150,8
150 107,7
86,2 78,3
100
50 29,8

0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura 4. Dinamica ISD în economia Moldovei în perioada 1998-2006

(fluxul anual, în mln.dolari)

Sursa: Banca Naţională a Moldovei (rapoartele anuale pentru anii respectivi,

fără datele din Transnistria)

Analiza dinamicii ISD (nete) pentru perioada 1999-2006 denotă creşterea esenţială a
volumului acestora de 9 ori (de la 29,8 mln.dolari până la 280 mln.dolari), dar, totodată, şi lipsa
oricărei tendinţe stabile în atragerea lor. Astfel, fluxul de ISD a crescut treptat până în 1995, apoi
s-a redus de la 86,2 mln.dolari în anul 1998 până la 30 mln.dolari în anul 1999. O asemenea
instabilitate în dinamica ISD, între anii 1996-2006, se explică prin starea schimbătoare a
climatului investiţional în republică, mai cu seamă prin imprevizibilitatea şi incertitudinea
situaţiei economice şi politice a ţării.
La 30 iunie 2007, stocul de ISD, acumulat în economia Republicii Moldova a atins cifra de
1505 milioane de dolari.
În anul 2006, ISD au constituit circa 20% din volumul total al investiţiilor în economia
R.Moldova. Ca şi în cazul altor ţări în tranziţie, în R.Moldova, investiţiile străine sunt
considerate un factor de accelerare a progresului economic şi tehnic; de efectuare a reformelor
structurale; de modernizare a aparatului de producţie, de trecere la un tip superior al specializării
internaţionale a economiei moldoveneşti. Autorul demonstrează că stocul atras de ISD nu
corespunde însă necesităţilor economiei R.Moldova. La un asemenea indicator, cum ar fi
„volumul total al ISD pe locuitor”, cu circa 400 dolari, în prezent, ţara noastră se situează pe
unul din ultimele locuri în Europa (spre comparaţie: Belgia – circa 20 mii dol.; Republica Cehă –
5 mii dol.; România – 1 mie dol., Polonia – 1,7 mii dol.). Totodată, în structura investiţiilor totale

15
în capitalul fix, în ultimii trei ani, ponderea ISD a constituit doar circa 20%. Este modestă şi
ponderea ISD în PIB-ul ţării.
În prezent, ISD sunt atrase în economia Moldovei sub următoarele forme:
a) Crearea întreprinderilor mixte cu capital străin;
b) Înregistrarea întreprinderilor cu 100% capital străin;
c) Atragerea capitalului străin în baza concesiilor;
d) Crearea zonelor economice libere.
În opinia autorului, cea mai reuşită formă pentru Moldova este crearea întreprinderilor
mixte, cu capital străin. Analiza structurii investiţiilor străine directe, după regiunile din care
acestea au venit, demonstrează că circa jumătate din volumul total al investiţiilor atrase provine
din ţările Uniunii Europene şi doar 22% din CSI (Figura 5).

Alte ţări UE
29% 46%

Europa
Centrală şi
de Est
3%

CSI
22%

Figura 5. Structura geografică a investiţiilor străine, 2006 ( %)

Sursa: Banca Naţională a Moldovei, rapoarte anuale, 2006.

Cât priveşte structura geografică pe ţări a ISD pentru o perioadă mai îndelungată de timp
(anii 1994-2006), se observă că cea mai mare parte din investiţii în economia Moldovei a
parvenit din patru ţări – Rusia (20% din total), Spania (11%), SUA (9%) şi Ţările de Jos
(Olanda) – aproape 50% din volumul total al ISD.
Evoluţia gradului de atragere a investiţiilor străine în diferite domenii ale economiei
Analiza structurii ramurale a ISD demonstrează faptul că, până în prezent, capitolul străin
s-a orientat, în temei, spre sectorul energetic, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul,
telecomunicaţii, sectorul financiar (Figura 6). Deşi investiţiile străine din aceste ramuri urmează
să exercite o influenţă pozitivă asupra dezvoltării altor ramuri, în acelaşi timp, o asemenea
situaţie menţine şi consolidează o structură puţin eficientă a economiei moldoveneşti.
Investiţiile străine nu au contribuit încă până în prezent la trecerea economiei moldoveneşti la
o treaptă superioară a specializării internaţionale, la creşterea substanţială a PIB-ului, la
modernizarea radicală a economiei moldoveneşti.
Analiza dinamicii şi structurii ISD în economia Moldovei denotă faptul că distribuirea
investiţiilor străine directe pe sectoare este foarte neuniformă: partea principală a ISD în

16
Moldova revenind ramurilor producătoare de materie primă. Exagerat de mare este ponderea ISD
în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (peste 17%), fapt care nu corespunde strategiei de
dezvoltare a sectorului real a economiei, de trecere de la o creştere economică bazată pe folosirea
resurselor naturale disponibile, la o creştere bazată pe folosirea factorului uman şi a noilor
tehnologii. ISD nu au contribuit, în mod substanţial, la crearea noilor locuri de muncă şi la
stoparea exodului populaţiei peste hotare. ISD sunt repartizate foarte neuniform pe teritoriul ţării.
Astfel, circa 84% din numărul total al întreprinderilor cu capital străin sunt concentrate în oraşul
Chişinău (la Bucureşti, acest indice fiind de 60%).
Distribuirea neuniformă a ISD pe ramuri şi regiuni reflectă, în opinia disertantului,
eficienţa redusă a politicii de atragere a acestora în economia ţării.
Construcţii ; 1%
Energie electr.,
Transporturi şi comunicaţii ; 5% Alte activităţi ; 4%
gaze şi apă ; 33%
Agricult., silvicult.; 10%

Tranzacţii imobiliare ; 5%

Comerţ cu ridicata şi cu
Ind.prelucrătoare ; 25%
amănuntul ; 17%

Figura 6. Distribuirea investiţiilor străine directe pe sectoare, în % faţă de

volumul lor total, a.2006
Sursa: Banca Naţională a Moldovei
Astfel, actualmente, investitorii străini continuă să fie interesaţi în special de sectoarele de
consum, pe când dezvoltarea producţiilor orientate spre export din industria prelucrătoare rămân
în afara intereselor lor.
Studiu de caz: Analiza activităţii întreprinderii mixte cu capital străin „Stag” S.A.
Întreprinderea Mixtă „Stag” S.A. a fost creată în a.1996 în baza firmei de tricotaje (FT)
„Steaua” S.A. cu participarea partenerilor elveţieni “CL Marriot Trading”,. Întreprinderea „Stag”
S.A. reprezintă una dintre întreprinderile mixte, create în conformitate cu schema de
restructurare a FT „Steaua” (a.1996) în scopul evitării procedurii de faliment.
Extinderea activităţii întreprinderii a avut loc nu doar din contul utilizării eficiente a
suprafeţelor de producţie libere, ci şi din contul atragerii numărului suplimentar de angajaţi,
adică creării locurilor de muncă.
60000
50000
40000

30000
20000
10000

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura 7. Dinamica volumului producţiei S.A.„Stag” în anii 1997-2006

Sursa: calculele autorului

17
 În anul 2006, S.A.”Stag” a asigurat cu locuri de muncă 914 persoane, adică, în comparaţie
cu anul 1997, numărul persoanelor angajate la întreprinderea analizată s-a majorat de peste 7 ori.
Pentru oricare ţară, atragerea investiţiilor străine directe reprezintă o preocupare
importantă, deoarece acestea conduc la redresare şi creştere economică. Pentru Republica
Moldova, ţară lipsită de resurse naturale, dar cu un potenţial uman destul de înalt, atragerea
investiţiilor străine directe constituie una din modalităţile care ar contribui la asigurarea unei
creşteri economice stabile. Pentru aceasta, însă, este necesar un climat investiţional favorabil nu
doar la nivel macroeconomic, ci şi la nivelul unor întreprinderi concrete. Datele sondajelor
efectuate de disertant demonstrează că, în 2006, marea majoritate a colectivului întreprinderii are
o atitudine binevoitoare faţă de investitorii străini (Figura 8).

13,70%
0,90%

85,40%

da nu nu ştiu

Figura 8. Atitudinea faţă de investiţiile străine directe

Sursa: calculele autorului

Din numărul total de respondenţi, 85,4% consideră investiţiile străine directe una din
soluţiile pentru dezvoltarea şi asigurarea creşterii economice a Republicii Moldova, 13,7% nu
ştiu dacă investiţiile străine directe constituie o soluţie pentru redresarea economică a ţării,
neavând competenţele necesare pentru a se exprima în acest sens şi doar 0,9% nu consideră
investiţiile străine directe ca soluţie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Datele sondajelor sociologice sunt interesante şi din punct de vedere al încrederii acordate
de colectivul întreprinderii investitorilor străini din diferite ţări.
11,6; 0,8
5,4

82,2

investitori din ţările Uniunii Europene investitori din ţările CSI

investitori americani investitori chinezi

Figura 9. Preferinţele faţă de investitorii străini

Sursa: calculele autorului

Din figura 9, se observă că participanţii la sondaj au cea mai mare încredere în investitorii
din ţările Uniunii Europene – 82,8%. Opţiunea tranşantă pentru investitori din Uniunea
18
Europeană este determinată şi de faptul că participanţii la sondaj sunt angajaţi în întreprinderea
„STAG” în care investitorul este dintr-o ţară a Uniunii Europene. De asemenea, 11,6% au mai
multă încredere în investitorii americani, 5,4% – în investitorii din ţările CSI şi 0,8% în
investitorii chinezi.

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În baza investigaţiilor efectuate cu privire la investiţiile străine directe, la rolul acestora în

modernizarea economiei în tranziţie, în asigurarea creşterii economice şi trecerii la un tip
superior al specializării internaţionale, disertantul a formulat următoarele concluzii şi
recomandări:
1. ISD reprezintă un element important al dezvoltării economiei oricărei ţări şi al funcţionării
acesteia pe principiile economiei de piaţă. Ele au o importanţă mare pentru consolidarea
economiei ţărilor în tranziţie şi integrarea acestei categorii de ţări în economia mondială. Cu
ajutorul ISD, are loc procesul de modernizare a economiilor naţionale, în special a celor în
tranziţie, prin implementarea tehnologiilor avansate, know-how-urilor, utilajului cel mai
performant, noilor standarde de calitate, prin trecerea la un tip superior de creştere economică
şi specializare internaţională.
2. În ultimele decenii, în ştiinţa economică, au fost elaborate o serie de teorii ce vizează
identificarea motivaţiei principale a deciziei de a investi peste hotare, precum şi a efectelor
acestora asupra diferitelor categorii de ţări. Una din teoriile moderne ale ISD, ce poate fi
aplicată şi în condiţiile Republicii Moldova, este „teoria gâştelor zburătoare”. În conformitate
cu conţinutul acestei teorii, ţara noastră poate deveni „ţară-succesoare” a unor domenii de
activitate (industria textilă, de exemplu), ocupând treptat în aceste domenii poziţiile deţinute
anterior de ţările lideri (ţările dezvoltate).
3. ISD nu trebuie considerate drept un colac de salvare, care, în mod automat, conduc la efecte
pozitive macroeconomice şi microeconomice. Eficienţa ISD depinde de calitatea acestora,
precum şi de ramurile în care sunt atrase. ISD sunt doar unul din factorii creşterii economice
a unei ţări. ISD se află la temelia creşterii economice a unor ţări, precum China, Hong-Kong,
Coreea de Sud, Singapore, Polonia, Ungaria, Malaezia. În acelaşi timp, ISD au contribuit
într-o măsură neînsemnată la creşterea economică a unor ţări ca Argentina, Brazilia şi Mexic,
deşi acestea au atras un stoc important de ISD. Dar chiar şi în aceste ţări ISD au influenţat
pozitiv dezvoltarea acestora.
4. Analizând corelaţia: investiţii străine directe – creştere economică, autorul ajunge la
concluzia că ISD au un impact pozitiv asupra creşterii economice doar în cazul în care statul
promovează cu insistenţă propria sa politică investiţională, ţinând cont de interesul naţional şi

19
 priorităţile dezvoltării ţării. Acolo unde, însă, statul transmite funcţiile sale întreprinderilor
străine, ISD nu asigură o creştere economică stabilă şi cu ritmuri înalte. În plus, aceste ţări îşi
pierd suveranitatea.
5. Experienţa unor ţări aflate în tranziţie (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, România)
demonstrează că ISD au contribuit la modernizarea radicală a economiilor acestora prin
folosirea celui mai performant utilaj şi a noilor tehnologii, prin folosirea celor mai moderne
metode de gestionare a afacerilor, prin respecializarea economiilor acestor ţări, prin trecerea
lor la un nivel superior al specializării internaţionale. Deşi ISD au contribuit la apariţia unor
domenii noi de activitate în economia Republicii Moldova (telefonia mobilă, de exemplu) şi
renovarea celor tradiţionale, în acelaşi timp însă ele nu au contribuit încă în mod substanţial
la trecerea la un alt tip de creştere economică, la modificarea radicală a structurii economiei
naţionale.
6. Investiţiile străine directe au devenit, deja, o parte componentă a economiei moldoveneşti.
Dar, cu toate că dinamica fluxului de investiţii străine este relativ pozitivă, momentan, ele nu
influenţează în mod real dezvoltarea ţării. Capitalul străin încă nu stimulează creşterea
producţiei industriale şi nu contribuie la efectuarea unor transferuri structurale profunde în
economia ţării, la ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii, la creşterea potenţialului de export al
ţării.
7. Crearea climatului investiţional favorabil în Moldova trebuie să fie efectuată în următoarele
direcţii: perfecţionarea bazei legislative şi a celei normative; dezvoltarea infrastructurii
investiţiilor străine; activizarea integrării în procesele investiţionale la nivel internaţional.
8. Pentru atragerea investiţiilor străine în Moldova, este necesară adaptarea la condiţiile
Moldovei a experienţei ţărilor dezvoltate şi a ţărilor noi-membre ale UE, şi anume: existenţa
centrului specializat pentru susţinerea investiţiilor străine, introducerea sistemului dezvoltat
de deservire bancară şi de asigurare, a serviciilor consultative, asigurării cu transport şi
comunicaţii; strategiilor corporative; motivărilor investiţionale a celor mai mari STN;
analizei mediului concurenţial; politicii efectuate în domeniul legislaţiei, adoptate de către
principalele ţări-concurente.
9. În cazul Republicii Moldova, există doar o anumită interdependenţă între ISD şi creşterea
economică. ISD sunt doar unul din factorii creşterii economice. Aceasta se întâmplă din
cauză că stocul ISD în Moldova este încă neînsemnat, la indicatorul „ISD pe locuitor” ţara
noastră situându-se pe unul din ultimele locuri în Europa. În opinia autorului, factorii
importanţi ai creşterii economice în R.Moldova trebuie să devină, pe lângă ameliorarea
climatului investiţional, activizarea potenţialului de producţie existent, utilizarea optimă a

20
 resurselor financiare transmise din străinătate de la cetăţenii moldoveni, crearea unor condiţii
atractive pentru activitatea inovaţională şi investiţională.
10. Pentru consolidarea imaginii Moldovei drept ţară cu un climat macroeconomic stabil, care
garantează siguranţa şi recuperarea investiţiilor, este raţională elaborarea unui program
special, care ar include măsurile, orientate spre crearea credibilităţii şi motivării investitorilor
străini. În programul respectiv, criteriile de bază ale stabilităţii şi atractivităţii pieţei pentru
investitori vor deveni: garantarea drepturilor de proprietate, valuta forte, impozitarea
adecvată, guvernul democrat transparent în acţiunile sale. Este necesară activitatea
informativ-publicitară activă de atragere a ISD, ceea ce presupune controlul sistematic al
informaţiei de afaceri privitor la republică pe portalurile străine ale reţelei informaţionale
globale Internet, organizarea contactelor cu administratorii ei şi înnoirea ei permanentă,
precum şi răspândirea operativă a materialelor, care ar informa obiectiv cu privire la
procesele, care au loc în economia Moldovei.
11. În Republica Moldova, există posibilitatea reală de creare şi funcţionare eficientă a
întreprinderilor mixte, create în baza investiţiilor directe. În procesul de creare a
întreprinderilor mixte, urmează a se concentra atenţia nu asupra atingerii avantajelor de
scurtă durată şi obţinerea profiturilor înalte din primii ani de funcţionare, ci asupra creării
întreprinderilor, care ar corespunde tendinţelor mondiale contemporane cu toate părţile
funcţional-eficiente ale procesului de organizare, managementului, montajului de utilaje,
instruirea personalului şi lansarea producţiei înalt calitative şi competitive pe piaţa mondială.
12. În ultimii trei-patru ani, în evoluţia ISD, s-au înregistrat un şir de tendinţe noi, din care
principalele sunt creşterea semnificativă a rolului Uniunii Europene pe piaţa internaţională de
investiţii şi schimbarea sferei de amplasare a acestora, reorientarea lor mai mult spre sectorul
serviciilor (finanţe, telecomunicaţii, tehnologii informaţionale, tranzacţii cu valori
imobiliare).
13. În scopul îmbunătăţirii climatului investiţional, autorul recomandă următoarele:
a. Stipularea clară în Codul Civil al Republicii Moldova a garanţiilor de protecţie a tuturor
tipurilor de proprietate privată, a drepturilor şi libertăţilor antreprenorilor;
b. Stabilirea pentru ISD a vacanţelor impozitare pe termen de 3-5 ani în ramurile prioritare
de activitate, în ramurile în care economie moldovenească urmează să se specializeze;
c. Anularea restricţiilor tarifare şi netarifare pentru exportul producţiei create de ISD;
d. Anularea impozitării nivelului „supranormat” de remunerare a muncii, a cheltuielilor
pentru publicitate şi pregătirea cadrelor;
e. Introducerea reală a normelor de faliment pentru întreprinderile tuturor formelor de
proprietate.

21
14. Atragerea investiţiilor străine directe ale firmei CL „Marriot Trading” (Elveţia) a permis ÎM
„Stag” S.A. (creată în anul 1997 în baza firmei de tricotaje nerentabile „Steaua” S.A.), să
devină lider în industria de tricotaje a republicii. Prelucrarea materiei prime a firmelor străine
şi a modelelor şi tehnologiilor acestora a permis acumularea unei experienţe mari în
activitatea de creştere a calităţii articolelor confecţionate, a cunoaşterii cerinţelor pieţei şi a
design-ului modern. Experienţa acumulată de „Stag” S.A. poate contribui la sporirea
eficienţei altor întreprinderi similare din economia R.Moldova.

IV. PUBLICAŢII LA TEMĂ

1. Tendinţe noi în evoluţia investiţiilor străine directe pe plan mondial. Revista

„Economica”. nr.3(58). ASEM. Chişinău, 2007, p.95-97.
2. Rolul investiţiilor străine directe în crearea şi funcţionarea întreprinderilor mixte pe
teritoriul Republicii Moldova (exemplul întreprinderii de tricotaje „Stag” S.A.).
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Republica Moldova – 15 ani de independenţă”, 13-
14 octombrie 2006. ULIM. Centrul Editorial al VASM. Seria Economie. Chişinău, 2007,
p.263-267.
3. Societăţile transnaţionale ca promotori ai investiţiilor străine directe. Revista
„Economica”, nr.4(56). Editura ASEM. Chişinău, 2006, p.89-93.
4. Новые тенденции в эволюции объема и структуры прямых иностранных
инвестиций в глобальном масштабе. Conferinţa Internaţională „Relaţiile Moldo-
Japoneze la începutul Mileniului III”, 3 noiembrie 2004. Fundaţia pentru Relaţii Moldo-
Japoneze. Chişinău, 2004, p.151-155.
5. Evoluţia relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România. Revista „Drept,
Economie şi Informatică”, nr.2, ASEM. Chişinău, 2000, p.90-92.
6. Analiza comparativă a relaţiilor comerciale şi investiţionale dintre Republica Moldova şi
România. Conferinţa ştiinţifică interuniversitară „Legile, legităţile şi legislaţia în teoria şi
practica economică”. Editura ASEM. Chişinău, 2000, p.100-102.

22
 ANNOTATION

to the Thesis for the Scientific Degree of Doctor in Economics with the topic: “Foreign
direct investments and their influence over the modernization of
the economy in transition”

The present paper is dedicated to analyzing the impact of Foreign Direct Investments,
which can provoke technical and managerial progress, over the development of transitional
economies, including the economy of the Republic of Moldova. The modern theories of FDI are
studied and the new trends of the FDI volume and structure at the global level and the level of
certain countries are identified in the thesis. The role of TNCs as promoters of FDI is pointed
out.
The special attention in the thesis is attributed to the study of correlation between FDI and
economic growth in different types of countries. The idea of FDI having a positive impact over
the economic growth, only when the state attracts FDI according to the national interest and the
priorities of the country development, is stated. The influence of FDI over the modernization of
transitional economies and their ascension to a superior level of international specialization is
emphasized.
The special place in the paper is dedicated to a comparative analysis of investment climate
in different categories of countries and the identification of the means for improving it in the
Republic of Moldova.
The paper also provides, with the title of “case study”, the analysis of economic activity of
a mixed enterprise with participation of foreign capital, and formulates certain suggestions for
improving its activity.
The results of the thesis research can serve as theoretical support for refining investment policy,
improving investment climate and estimating priorities in FDI attraction for the Republic of
Moldova and other countries in transition. Research materials can be also used in the teaching of
such university courses as “Economic Theory” and “Economy of External Economic Relations
of the Republic of Moldova.”

23
 АННОТАЦИЯ

к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук

на тему: “Прямые иностранные инвестиции и их воздействие на модернизацию
переходной экономики”.

Докторская диссертация посвящена исследованию воздействия прямых иностранных

инвестиций (ПИИ), как носителей технического и управленческого прогресса, на развитие
переходных экономик, в том числе и экономики Республики Молдова. В работе
проанализированы современные теории ПИИ, выявлены новые тенденции эволюции
объема и структуры прямых иностранных инвестиций, как на глобальном уровне, так и на
уровне конкретных стран. Обозначена роль транснациональных корпораций в
продвижении ПИИ.
В диссертации особое внимание уделено изучению взаимосвязи ПИИ и
экономического роста. Выдвинута идея, что ПИИ положительно воздействуют на
экономический рост только в том случае, когда государство привлекает ПИИ исходя из
национальных интересов и приоритетных направлений развития страны. Подчеркнуто
воздействие ПИИ на модернизацию переходных экономик и их переход на более высокую
ступень международной специализации.
Особое место в работе занимает сравнительный анализ инвестиционного климата по
разным категориям стран и выявление способов его улучшения в Республике Молдова.
В работе также был проведен конкретный анализ экономической деятельности
смешанного предприятия с участием иностранного капитала, и сформулированы
конкретные предложения по улучшению его деятельности.
Результаты исследования данной диссертации могут послужить теоретической
основой для усовершенствования инвестиционной политики, улучшения инвестиционного
климата и определения приоритетных направлений привлечения ПИИ в Республике
Молдова и других стран с переходной экономикой. Материалы исследования также могут
быть использованы в процессе преподавания таких университетских курсов, как
«Экономическая теория», «Мировая экономика» и «Экономика внешних связей
Республики Молдова».

24
 Doltu Constantin

Investiţiile străine directe şi influenţa lor asupra modernizării

economiei în tranziţie

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; Doctrine economice

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Semnat pentru tipar „____” ___________ 2007.

Formatul 60 x 84 1/16. Coli editoriale 1,1.
Coli de tipar 1,3. Tirajul 50 exemplare.

Tipografia Academiei de Studii Economice din Moldova,

Chişinău, str.Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 59, tel.22-27-68

25