Sunteți pe pagina 1din 177

CURS 1.

Curs introductiv: definitia anatomiei, diviziuni,


terminologie anatomica uzuala. Tesuturi: definitie, clasificare,
notiuni de ontogeneza
ANATOMA este stiinTa care se ocu!" cu studiul formei si structurilor
cor!ului omenesc viu in dinamica ontogenetic" si funcTional".
O#iectul de studiu al anatomiei este omul viu, ca sistem #iologic concret
senzorial.
$escrierea analitic" %forma, m"rimea, consistenTa, culoarea, !oziTia, modul de
fi&are' a !"rTilor com!onente ale su#sistemelor cor!ului uman re!rezentint"
continutul anatomiei descri!tive sau anatomiei sistematice. (e #aza datelor
descri!tiv)analitice s)a dezvoltat studiul descri!tiv)sintetic de care se ocu!"
anatomia to!ografic". *a studiaz" ra!orturile dintre elementele si structurile
su#sistemelor, descriindu)le in !lanuri succesive, de la su!rafaT" in !rofunzime,
f"r"
a lua in considerare su#sistemul de care a!arTine structura intalnit".
Studiul su!rafeTelor regiunilor cor!ului se realizeaza in cadrul anatomiei
clinice sau anatomiei !e viu.
*voluTia si diversitatea morfologiei omului in tim! si s!aTiu sunt studiate de o
ramur" a anatomiei numit" antro!ologia fizic" sau anatomia general" Artistii
!lasticieni au fost dintotdeauna interesaTi de cunoasterea morfologiei cor!ului
uman
si !rin eforturile lor s)a dezvoltat o nou" ramur" a anatomiei numir" anatomia
artistic".
+orma cor!ului uman si a su#sistemelor com!onente !recum si ra!orturile
dintre elemente, structuri si su#sisteme, sufer" modific"ri in ontogenez". Studiul
cresterii si diferenTierii, ca latur" cantitativ", res!ectiv calitativ" a !rocesului de
dezvoltare a cor!ului uman se efectueaz" in cadrul anatomiei dezvolt"rii. ,egile
generale de organizare a lumii animale ce rezult" din corelarea tuturor
cunostinTelor
asu!ra formei si structurilor su#sistemelor organismelor alc"tuiesc o#iectul de
studiu al anatomiei filozofice.
n funcTie de metode deose#im anatomia macro ) de cea microsco!ic".
Anatomia macrosco!ic" este de fa!t anatomia !ro!riu)zis" in sensul larg si
inr"d"cinat al cuvantului. *a cu!rinde studiul cor!ului omenesc considerat ca un
intreg, a formei organelor si ra!orturilor dintre ele. Anatomia microsco!ic"
studiaz" elementele si structurile su#sistemelor cor!ului uman cu a-utorul
microsco!ului. ("trunderea anatomistului in micro) si inframicrostructur" este
determinat" de necesitatea o#iectiv" a inter!ret"rii organiz"rii macrostructurilor
in
dinamica lor funcTional" si ontogenetic".
+iziologia este stiinTa care se ocu!" cu studiul diverselor funcTii ale
cor!ului uman si reglarea acestora. ntre form", structur" si funcTie e&ist" o
strans" leg"tur" anatomic, im!unandu)se o cercetare interdisci!linar" %conce!tul
com!lementarit"Tii'.
N.*,* $* OR/AN0AR* N COR(U, UMAN.
(entru a !utea inTelege funcTionarea cor!ului uman ca intreg tre#uie s"
evidenTiem nivelele structurale im!licate !ornind de la cel mai sim!lu !an" la
cel mai
com!le&.
,a nivel infrastructural cor!ul omenesc este format din structuri c1imice:
atomi, ioni, molecule. Moleculele formeaz" organitele celulare din interiorul
celulelor.
/ru!e de celule similare formeaz" Tesuturi si acestea la randul lor formeaz"
organe.
Organele se gru!eaz" in sisteme !rin insumarea c"rora rezult" organismul ca
intreg.
Celula este unitatea de #az" a materiei vii2 la nivel celular se desf"soar"
toate funcTiile necesare menTinerii vieTii. +iecare celul" !rezint" o mem#ran"
care o
se!ar" de mediul incon-ur"tor si o cito!lasm" in care se g"sesc organite celulare
comune si s!ecifice, incluziuni, unul sau mai mulTi nuclei. *&ist" si celule
anucleate
%1ematia adult"'. $esi organismul uman se dezvolt" dintr)o singur" celul" el va
conTine 34 trilioane de celule incluzand 566 de ti!uri diferite. n tim!ul
dezvolt"rii
em#rionare celulele se divid si a!oi se diferenTiaz" din !unct de vedere
structural si
funcTional.
Un Tesut re!rezint" un gru! de celule asem"n"toare, s!ecializate in
realizarea unor funcTii s!ecifice. n organismul uman e&ist" 7 ti!uri de Tesuturi:
e!itelial, con-unctiv, muscular si nervos2 acestea vor fi descrise !e scurt in
finalul ca!itolului.
Conce!Tia clasic" a organiz"rii cor!ului omenesc include trei categorii de
noTiuni: organ, a!arat si sistem. Se inTelege !rin noTiunea de organ o asociere
a
unor Tesuturi diferenTiate in vederea inde!linirii anumitor funcTii. NoTiunea de
a!arat
era folosit" !entru a indica o reuniune de organe cu structur" diferit", dar cu
funcTie
!rinci!al" comun" %e&em!lu a!aratul digestiv, a!aratul res!irator, a!aratul de
re!roducere etc.'.
Organele includ un gru! de Tesuturi cu rol diferit2 !rin insumarea acestor
roluri rezult" funcTia organului. $e e&em!lu, stomacul care este un organ cu rol
in
digestie are in structura !eretelui s"u Tesut e!itelial %mucoas" de ti! cilindric
unistratificat', Tesut muscular %fi#re musculare netede cu dis!oziTie
longitudinal" si
circular"', Tesut con-unctiv de su!ort, Tesut nervos %!le&uri nervoase vegetative
in
tunica su#mucoas" si muscular"'.
Un gru! de organe integrate ca structur" si funcTie formeaz" un sistem.
Sistemele cor!ului uman funcTioneaz" in strans" corelaTie !entru a asigura
!rocesele
#azale ale vieTii: !rotecTie, miscare, su!ort, e&cita#ilitate, trans!ort, res!iraTie,
ingestie, digestie, e&creTie, re!roducere si integrare %coordonarea tuturor
activit"Tilor
menTionate'.
Asa cum s)a ar"tat sistemul este definit ca o sum" de organe cu aceeasi
structur", adic" formate in mod !redominant dintr)un anumit Tesut %e&em!lu:
sistemul osos, sistemul muscular, sistemul nervos'. Ulterior, conce!tul de sistem
r"mane nemodificat, dar se remarc" o redefinire a noTiunii de a!arat. n
conce!Tia lui
$elmas %1837' a!aratul re!rezint" o sum" de sisteme, incercandu)se in acest fel
o
gru!are funcTional" a organelor, in o!oziTie cu !rinci!iul anatomic clasic si o
ierar1izare a structurilor, a!aratul re!rezentand un su!rasistem.
Se descriu clasic trei gru!e de a!arate care alc"tuiesc cor!ul omenesc:
) gru!a a!aratelor vieTii de relaTie %a!aratul locomotor, sistemul nervos'2
) gru!a a!aratelor de nutriTie %a!aratul digestiv, a!aratul circular, a!aratul
res!irator, a!aratul e&cretor'
) gru!a a!aratelor de re!roducere %a!aratul genital masculin, a!aratul
7
genital feminin'.
Ulterior sc1ema de alc"tuire a cor!ului omenesc a fost com!letat" cu sistemul
glandelor endocrine care !artici!" la reglarea 1ormonal" a funcTiilor celorlalte
a!arate si sisteme. Mai nou, s)a conturat morfologic si funcTional sistemul de
a!"rare, in care un rol central este deTinut de timus %du!" $r"goi, 5669'.
T*RMNO,O/A ANATOMC: NT*RNA;ONA,:
(rinci!iile ado!tate in Nomina anatomica sunt:
1. fiecare structur" este desemnat" !rintr)un singur termen2
5. fiecare termen din lista oficial" tre#uie s" fie in lim#a latin", dar fiecare Tar"
are
li#ertatea de a)i traduce in !ro!ria)i lim#" in ra!ort de necesit"Tile
inv"T"mantului2
9. termenii anatomici tre#uie s" ai#" o valoare informaTional" sau descri!tiv"2
7. nu se recomand" folosirea numelor !ro!rii
$enumirile elementelor si structurilor din Terminologia Anatomic"
nternaTional" sunt gru!ate in dou" mari ca!itole: . Anatomia /eneralis
su#im!"rTit" in trei sectoare: 1. Nomina generalia2 5. (artes cor!oris 1umani2 9.
(lana, linea et regiones. . Anatomia s<stematica ce conTine 14 su#ca!itole: 1.
Ossa2 S<stema s=eletale2 5. >uncturae S<stema Articulare2 9. Musculi2 S<stema
musculare2 7. S<stema digestorium2 4. S<stema res!iratorium2 ?. Cavitas
t1oracica2
3. S<stema urinarium2 @. S<stema genitalia2 8. Cavitas a#dominis et !elvis2 16.
/landulae endocrinae2 11. S<stema cardiovasculare2 15. S<stema l<m!1oideum2
19.
S<stema nervosum2 17. Organa sensuum2 14. ntegumentum commune.
T*RM*N (*NTRU N$CAR*A (O0;* S OR*NT:R (:R;,OR S
STRUCTUR,OR COR(U,U UMAN
(entru marcarea !unctelor si trasarea a&elor si !lanelor de orientare a !"rTilor
cor!ului omenesc se folosesc urm"torii termeni:
).erticalis, termen utilizat !entru a indica direcTia !er!endicular" !e un !lan
orizontal a unei formaTiuni anatomice2
)Aorizontalis, termen folosit !entru denumirea unei a&e, unui !lan sau !entru
a indica direcTia unei formaTiuni anatomice cu traiect !aralel cu solul sau mai
e&act cu su!rafaTa unui lic1id in re!aus 2
) Medianus, termen rezervat !entru denumirea !lanului median al cor!ului
%sau mai e&act !lanul medio)sagital' !e care il im!arte in dou" -um"t"Ti,
drea!t" si stang". Se mai foloseste !entru a indica !oziTia formaTiunilor
anatomice in mi-locul unei regiuni, sau denumirea unei linii care im!arte o
regiune in dou" !"rTi egale2
) Coronalis, termen folosit !entru a indica traiectoria in form" de coroan", a
unei formaTiuni anatomice, iar in anatomia dezvolt"rii are sensul de frontal2
)Sagitalis, termen rezervat !entru denumirea unui !lan !aralel cu !lanul
median sau !entru ra!ortarea formaTiunilor anatomice in acest !lan %lat. B in
form" de s"geat"'2
)+rontalis, termen rezervat !entru denumirea !lanului frontal care este
!er!endicular !e !lanul median si !e !lanul orizontal2
)Transversalis, termen rezervat !entru denumirea !lanului transversal sau
orizontal care este !er!endicular !e !lanurile median si frontal2 in regiunea
mem#relor acest !lan este !er!endicular !e a&a longitudinal" a regiunii2
)Medialis, termen folosit in descrierile anatomice !entru a ar"ta !oziTia unei
formaTiuni mai a!roa!e de !lanul median2
4
),ateralis, termen utilizat !entru a indica !oziTia unei formaTiuni anatomice,
mai inde!"rtat" de !lanul median2
)ntermedius, termen utilizat !entru a indica !oziTia mi-locie a unei
formaTiuni,!entru denumirea unor nervi %N. intermedius' sau unor
!roeminenTe osoase %Crista sacralis intermedia'2
) Anterior, termen folosit !entru a ar"ta c" o formaTiune se afl" in faTa alteia2
toate formaTiunile situate inaintea !lanului frontal sunt anterioare2
) (osterior, termen folosit !entru a ar"ta c" o formaTiune se afl" ina!oia
alteia2 se consider" c" toate formaTiunile situate ina!oia !lanului sunt
!osterioare2
) $orsalis, termen utilizat !enntru !"rTile !osterioare ale trunc1iului si gatului,
termenul se a!lic" in egal" m"sur" si su!rafeTelor cores!unz"toare ale ca!ului
%conve&itatea craniului', mainii si !iciorului2
).entralis, termen foarte rar folosit in anatomia omului fiind inlocuit cu
termenul de anterior, e&ce!Tii se intalnesc la nivelul sistemului nervos, radi&
ventralis nervi s!inalis, nucleul ventral al talamusului2
)nternus, termen sinonim cu C!rofundC, indicand c" o formaTiune se afl" in
interiorul unei structuri, el nu tre#uie folosit in sens medial2
)*&ternus, termen sinonim cu Csu!erficialC si utilizat !entru a ar"ta c" o
formaTiune se afl" situat" intr)un !lan su!erficial alteia, el nu tre#uie folosit in
sens de lateral2
) $e&ter, Sinister, termeni utilizaTi !entru a indica !oziTia unei formaTiuni
anatomice ladrrea!ta sau la stanga !lanului median2
) ,ongitudinalis, termen utilizat !entru a denumi a&a lungimii cor!ului sau
direcTia unei formaTiuni in lungul unei regiuni a cor!ului omenesc2
)Transversus, termen folosit !entru a indica direcTia unei formaTiuni de)a
curmezisul unei regiuni2
) Caudal, termeni rar folosiTi in anatomia omului, au sensul de su!erior si
inferior, se folosesc mai frecvent in anatomia dezvolt"rii unde termenul de
cranial are sens de rostral2
) Su!erior, nferior, termeni utilizaTi !entru a indica !oziTia unor formaTiuni
de)a lungul a&ei longitudinale a cor!ului sau mem#relor sau in !lanurile
sagitale2
)Su!erficiale, (rofundus, termeni utilizaTi !entru a ar"ta !oziTia si direcTia
unei
formaTiuni anatomice la su!rafaTa unei regiuni %su!erficiale' sau in adancimea
unei regiuni %!rofundus'.
(entru orientarea si descrierea to!ografic" a formaTiunilor anatomice de
la nivelul mem#relor se vor utiliza urm"torii termeni:
)(ro&imalis et $istalis, !entru orientarea falangelor %acesti termeni nu se vor
folosi in sens de su!erior si inferior la nivelul mem#relor'2
)Radialis et Ulnaris, !entru descrierea formaTiunilor anatomice localizate la
nivelul ante#raTului si mainii au sensul de lateral %radialis' si medial %ulnaris',
acesti termeni au avanta-ul c" nu Tin seama de orientarea s!aTial" a mainii
cand descriem o formaTiune anatomic"2
)Ti#ialis et +i#ularis, !entru descrierea formaTiunilor anatomice localizate la
nivelul gam#ei si !iciorului, avand sensul de medial %ti#ialis' si lateral
%fi#ularis'2
) (almaris, !entru descrierea formaTiunilor din regiunea anterioar" a mainii
%(alma manus'
) (lantaris, !entru descrierea formaTiunilor situate in zona feTei inferioare a
!iciorului %(lanta'
?
;*SUTUR 2$*+N;*, C,AS+CAR*, SCURTA CARACT*R0AR*
Asa cum s)a ar"tat anterior, Tesutul re!rezint" o gru!are de celule cu aceeasi
organizare structural" si diferenTiere funcTional".
;*SUTU, *(T*,A,
Are ca elemente structurale celulele e!iteliale. Acestea se clasific" in ra!ort cu
forma si funcTiile !e care le inde!linesc in cadrul structurilor.
$u!" form", celulele e!iteliale !ot fi !avimentoase, cu#ice, !rismatice,
cilindrice. (ot avea funcTii de aco!erire, secretorii, de resor#Tie, rece!toare.
*!iteliile de aco!erire formeaza e!iderma la su!rafata cor!ului sau
ca!usesc cavitati.
/landa este o structur" e!itelial" com!le&" ada!tat" funcTiei de secreTie si
alc"tuit" din e!iteliu glandular, Tesut con-unctiv, vase si nervi. $u!" m"rimea
lor
glandele se im!art in glande vizi#ile la microsco! %glande microsco!ice:
intestinale, gastrice' si glande vizi#ile cu oc1iul li#er %glande anatomice'.
$u!" num"rul unit"Tilor secretorii descriem glande unicelulare %e&.: celulele
caliciforme' si !luricelulare. $u!" funcTie deose#im trei ti!uri de glande:
e&ocrine
%secreTiile sunt eliminate !e o su!rafaT" aco!erit" cu e!iteliu, cu canal de
e&creTie'2
endocrine %!rodusul de secreTie numit 1orman este eliminat direct in sange2 nu
au
canale de e&creTie' si glandele mi&te sau amficrine %!ancreas, ficat'.
$u!" forma fundului de sac glandular glandele se !ot clasifica in glande
acinoase %alveolare', glande Dn form" de tu# %tu#ulare' dre!t sau incol"cit si
glande tu#uloacinoase. Toate aceste glande !ot fi sim!le sau com!use.
Celulele e!iteliale senzoriale sunt s!ecializate in vederea rece!Tion"rii
unor e&citanTi transformand energia mecanic", c1imic" in influ& nervos.
;*SUTU, CON>UNCT.
Clasificarea Tesuturilor con-unctive !oate fi f"cut" du!" mai multe criterii2 in
general diversele ti!uri sunt denumite in funcTie de ti!ul si aran-amentul
su#stanTei
fundamentale %matri&'.
(rinci!alele ti!uri de Tesut con-unctiv sunt:
A.;esut con-unctiv em#rionar
E. ;esuturi con-unctive moi %!ro!riu)zis'
C. ;esut cartilaginos
$. ;esut osos
*. ;esut vascular %sange'.
*lementele con-unctive care !artici!" la structuralizarea sistemelor se
gru!eaz" in trei clase: celule con-unctive, fi#re con-unctive si su#stanT"
fundamental". (rinci!alele categorii de celule intalnite in Tesutul con-unctiv
sunt:
fi#ro#lastul, fi#rocitul, 1istiocitul, !lasmocitul, mastocitul, adi!ocitul, celulele
!igmentare si !ericitele2 condro#lastele, condrocitele, osteo#lastele, osteocitele
si
osteoclastele..
;esutul cartilaginos
Ca si celelalte Tesuturi con-unctive, Tesutul cartilaginos conTine celule, fi#re si
su#stanT" fundamental". Celulele tinere se numesc condro#laste si sunt
res!onsa#ile
de ela#orarea su#stanTei fundamentale si a fi#relor care le incon-oar" tre!tat.
3
Celulele adulte se numesc condrocite, sunt incluse in cavit"Ti numite
condro!laste.
Cartila-ul este li!sit de vase de sange si se 1r"neste !rin difuziune de la
Tesuturile
incon-ur"toare. Su#stanTa fundamental" conTine !roteoglicani in structura
c"rora se
g"sesc !roteine, acid 1ialuronic si condroitin sulfat. n condrocite e&ist" enzime
im!licate in sinteza si degradarea !roteoglicanilor. Acest turnover dureaz" de
o#icei
luni sau c1iar ani, creste moderat in urma acTiunii agenTilor traumatizanTi
interni sau
e&terni. C1iar in urma acceler"rii turnoverului cartila-ul se reface lent datorit"
a!ortului indirect de su#stanTe nutriente %difuziune'. n funcTie de natura si
aran-amentul fi#relor distingem trei ti!uri de cartila-e: 1ialin, elastic si fi#ros.
Cartila-ul 1ialin are culoare al#)al#"struie !e !re!aratele !roas!ete2
condrocitele se !ot vizualiza in condro!laste dar su#stanTa fundamental" si
fi#rele de
colagen care sunt su#Tiri si reduse ca num"r se !ot vedera numai !rin colorare
cu
te1nici s!eciale. $intre cele 9 ti!uri de cartila- !rrezint" cea mai sc"zut"
rezistenT"
dar cea mai mare r"s!andire in cor!ul uman. Se intalneste la nivelul cartila-elor
costale, nazale, laringiene, tra1eale si #ronsice.
Cartila-ele articulare sunt un ti! !articular de cartila- 1ialin conTinand fi#re
de colagen cu rezistenT" crescut".
Cartila-ul elastic are o culoare g"l#uie2 la nivelul acestui cartila- !redomin"
fi#rele elastice. Se g"seste in !avilionul urec1ii, la nivelul trom!ei lui *ustac1io,
e!iglotei.
Cartila-ul fi#ros re!rezint" forma cea mai rezistent", conTinand numeroase
fi#re de colagen si o cantitate mai redus" de su#stanT" fundamental". Se
intalneste
in zone su!use unor solicit"ri de !resiune cum sunt discurile interverte#rale,
simfiza
!u#ian".
;esutul osos re!rezint" cel mai rezistent ti! de Tesut con-unctiv, dotat cu o
#ogat"
vascularizaTie si o im!ortant" activitate meta#olic". *lementele com!onente ale
acestui Tesut, ca si ti!urile de Tesut osos vor fi discutate in cadrul ca!itolului
urm"tor.
;*SUTU, MUSCU,AR
Acest ti! de Tesut este res!onsa#il de miscarea diverselor !"rTi ale cor!ului si
a cor!ului ca intreg, fiind unic !rin !ro!rietatea sa de a se contracta ca r"s!uns la
acTiunea unui stimul. *ste derivat din mezoderm, e&istand 9 ti!uri de Tesut
muscular: neted, cardiac si striat.
;esutul muscular neted este !rezent in !rinci!al in !ereTii organelor
interne. ,a nivelul tractului gastrointestinal este im!licat in realizarea misc"rilor
!eristaltice, asigurand com!onenta mecanic" a digestiei.Se mai intalneste si in
!ereTii arteriali, ai c"ilor res!iratorii, urinare si ale a!aratului re!roduc"tor.
ContracTia acestui ti! de Tesut este su# control vegetativ %involuntar' si va fi
discutat" !e larg in cadrul ca!itolului ?.
+i#ra muscular" neted" este o celul" alungit", uninucleat", f"r" striaTii.
;esutul muscular de ti! cardiac formeaz" miocardul din structura
!ereTilor cordului.+i#rele musculare sunt ramificate, uninucleate, unite !rin
discuri
intercalare. Ca si fi#ra muscular" sc1eletic" !rezint" striaTii, dar s!re deose#ire
de
aceasta realizeaz" contracTii involuntare ritmice %automatism'.
;esutul muscular striat %sc1eletic' este res!onsa#il de misc"rile
voluntare ale cor!ului uman, fiind atasat sc1eletului.
@
CURS 5
ntroducere in osteologie
SCA*,*TU, constituie su!ortul rigid al cor!ului. *l este format din 56@ oase
din care 97 alc"tuiesc coloana verte#ral", iar restul de 137 se gru!eaz" in -urul
acesteia. Re!rezint" o arm"tur" mo#il" in care !iesele %oasele' servesc ca !arg1ii
!entru tracTiunea muscular".
Oasele situate !e linia median" a cor!ului ca sternul si sacrul sunt ne!erec1i.
*le se consider" a fi oase simetrice formate din dou" -um"t"Ti, drea!t" si stang",
la
fel conformate.
Oasele mem#relor sunt !erec1i dar nesimetrice !entru c" cele dou" -um"t"Ti
ale lor nu sunt identic conformate.
(entru ca un os s" !oat" fi studiat si descris izolat in afara organismului el
tre#uie orientat in asa fel incat !oziTia lui s" fie aceeasi cu cea !e care o are in
organism. Orientarea se face cu a-utorul celor mai caracteristice elemente
anatomice
!e care le !rezint" osul res!ectiv.
(entru orientarea unui os ne!erec1e sunt necesare dou" elemente anatomice
!a care le !unem in ra!ort cu dou" !lane ale cor!ului, !lane care nu sunt ins"
o!use
unul altuia. (entru orientarea oaselor !erec1e sunt necesare trei elemente
anatomice
asezate in trei !lane ce nu se o!un, al treilea !lan fiind necesar !entru
determinarea
osului din drea!ta sau din stanga.
Sc1eletul cor!ului uman se im!arte in 7 !"rTi:
1. Coloana verte#ral"
5. Torace osos
9. Oasele ca!ului
7. Oasele mem#relor.
(artea anatomiei descri!tive care se ocu!" cu studiul formei si structurii
oaselor !oart" numele de OST*O,O/*.
Clasificarea oaselor.
$u!" form" si dimensiuni %lungime, l"Time, grosime' e&ist" trei ti!uri
!rinci!ale de oase:
) oase lungi ) !redomin" lungimea ) e&. radiusFcu#itus
) acest ti! de oase se g"seste la nivelul mem#relor
) au rol de !arg1ii de vitez".
) oase scurte ) cele trei dimensiuni sunt a!ro&imativ egale ) e&. astragalul
) au form" a!roa!e cu#ic"
) se g"sesc in regiuni unde este necesar" o mare soliditate si
unde e&ist" misc"ri variate cu am!litudine mic"
) oase lateF!lane ) lungimea a!roa!e egal" cu l"Timea, dar de!"sesc
grosimea ) e&. sca!ula, oasele cutiei craniene
) formeaz" cavit"Ti de !rotecTie %craniul'
) dau inserTie unui num"r mare de musc1i %sca!ula'.
+olosind si alte criterii de clasificare se mai adaug" s alte trei ti!uri de oase:
) oase !neumatice conTin cavit"Ti !line cu aer 2 e&. ma&ila
) oase sesamoide ) se dezvolt" in vecin"tatea unor articulaTii sau in
tendoanele unor musc1i 2 e&. !atela
) oase suturale ) inconstante, se dezvolt" la nivelul suturilor craniului
%fontanele'.
8
*lemente descri!tive ale oaselor.
Oasele sufer" influenTa organelor invecinate: tracTiunea musc1ilor, !resiunea
unor organe, !ulsaTiile arterelor si acTiunea forTei de gravitaTie. $e aceea,
su!rafaTa
lor e&terioar" !oate fi descom!us" intr)un num"r de elemente morfologice, cum
ar
fi: marginile, feTele, ung1iurile. Acestea cu!rind la randul lor alte detalii
morfologice:
!roeminenTe, cavit"Ti, g"uri, canale. Totalitatea !roeminenTelor si
de!resiunilor
formeaz" relieful oaselor.
(roeminenTele !ot fi de dou" feluri:
) articulare, modelate in ra!ort cu su!rafaTa articular" o!us" lor si aco!erite
de un strat de cartila- care le favorizeaz" alunecarea in tim!ul misc"rilor. (ot
im#r"ca mai multe forme:
) sferic" %ca! articular'2 e&. ca!ul 1umeral, ca!ul
femural
) segment de cilindru %condil'2 e&. condilii occi!itali
) scri!ete %troc1lee'2 e&. troc1lea 1umeral"
) nearticulare, determinate de tracTiunea e&ercitat" de un musc1i. n acest
caz m"rimea !roeminenTei va fi !ro!orTional" cu forTa musc1ilor ce se inser"
la acel nivel. n cadrul acestor !roeminenTe distingem:
) !roceseFa!ofize %!uternice, #ine conturate' de forme variate:
) tu#erozit"Ti %neregulate, nedetasate de su!rafaTa osului'. Acestea
!ot avea dimensiuni mari si form" !araleli!i!edic" sau conic"
%tro1anter' sau dimensiuni mai mici %tu#erculi', su!rafaT" mai neted"
%eminenTe'
) s!ine %!roeminenT" ascuTit"'2
) creste %liniare, t"ioase'.
Cavit"Tile sunt determinate de forTe de !resiune si !ot fi la randul lor:
) articulare, cores!unzand unor !roeminenTe invers conformate. (ot fi si
!lane %feTele auriculare ale sacrului si osului iliac din articulaTia sacroiliac"'
) nearticulare, foarte variate !utand servi ca inserTii !entru tendoan si
ligamente sau ca ad"!ost si !rote-area unor elemente anatomice %tendoane,
vase, nervi'.
/"urile si canalele !ot fi:
) de trecere, str"#"tute de formaTiuni anatomice.
) nutritive %!entru vasele sanguine' de la ordinul situate la nivelul diafizei
oaselor lungi si !an" la ordinul .
(eriostul este o mem#ran" fi#roas" care inveleste osul !e toat" su!rafaT" sa
e&terioar", cu e&ce!Tia su!rafeTelor aco!erite de cartila- articular si a unor
inserTii musculare.
(eriostul este #ogat in vase sanguine si nervi.
Rol: ) in !erioada osteogenezei !artici!" la formarea de Tesut osos
) la adult ) rol in nutriTia osului
) formarea calusului in fracturiFre!ararea unor !ierderi limitate
de su#stanT" osoas".
Oasele sunt su!use la solicit"ri diverse si re!etate.
1.Solicit"ri de !resiune : ) susTin greutatea cor!ului
) in s!ecial oasele mem#relor inferioare.
5. Solicit"ri in fle&iune : ) servesc de #raT de !arg1ie !entru tracTiuni
musculare.
9. Solicit"ri in tracTiune2 e&. in trans!ortul o#iectelor grele.
16
ConfiguraTia intern" a oaselor.
Asa cum s)a ar"tat in !rima !arte Tesutul osos este un Tesut con-unctiv dur,
ada!tat la ma&im functiilor de susTinere si rezistenT". Osul matur este com!us
din 5
ti!uri de Tesut ) unul dens ca structur" ) os com!act, cel"lalt constand dintr)o
reTea de tra#ecule intre care se delimiteaz" numeroase cavit"Ti, denumit os
s!ongios sau tra#ecular. Osul com!act se g"seste intodeauna la e&terior,
incon-urand osul s!ongios.
Osul, ca si alte Tesuturi conective, este format din matricea intercelular" si
celule
incluse Dn aceast" matrice.
Matricea este com!us" in !ro!orTie de 76G din materii organice, in !rinci!al
fi#re de colagen si in rest din s"ruri anorganice #ogate in calciu si fosfor.
Celulele )
constau dintr)un anumit num"r de ti!uri ce includ:
)celule osteo!rogenitoare ce dau nastere la variate celule osoase %celule
stem'2
)osteo#laste %res!onsa#ile de sinteza, de!ozitarea si mineralizarea matricei'2
)osteocite %incluse in matrice'2
)osteoclaste %cu rol in erodarea activ" ) remanierea osoas"'.
Sc1eletul osos adult este format a!roa!e in totalitate din os lamelar dar
aran-amentul !recis al lamelelor variaz" larg intre corticala com!act" a osului si
structura tra#ecular" interioar". $in !unct de vedere 1istologic, deci structura
su#stanTei osoase si com!acte este aceeasi. *le se deose#esc numai !rin
dis!oziTia
felurit" a lamelelor care le com!un.
Osul com!act
Osul adult uman const" a!roa!e in intregime din matricea mineralizat" si
fi#re de colagen aran-ate in lamele in care sunt incluse osteocitele. Cea mai mare
!ro!orTie sunt aran-ate in cilindri concentrici in -urul canalelor neurovasculare
%canale
Aavers' formand unitatea de #az" a structurii osoase si anume sistemul
1aversian
sau osteonul.
Osul tra#ecular
Su#stanTa s!ongioas" este format" din lame sau tra#ecule osoase orientate in
sensuri diferite, intret"indu)se in diferite !uncte si delimitand astfel o serie de
cavit"Ti de m"rimi diferite in care se g"seste m"duv" osoas". ConTinutul
cavit"Tilor
este re!rezentat de m"duva osoas", cavit"Tile comunicand li#er cu cavitatea
medular" central" a diafizelor. M"duva !oate fi rosie, 1emato!oietic" sau
gal#en",
adi!oas", variind cu varsta si localizarea.
n concluzie osul matur este com!us din 5 ti!uri de su#stanT" osoas" ) una
dens" ca structur" %su#stanT" osoas" com!act"', cealalt" constand dintr)o reTea
de
tra#ecule intre care se delimiteaz" numeroase cavit"Ti %su#stanT" osoas"
s!ongioas"'.
Cor!ul osului lung este format dintr)un cilindru de Tesut osos com!act
str"#"tut de un canal central %cavitatea medular"'. *&tremit"Tile sau e!ifizele
sunt
formate dintr)o !"tur" de su#stanT" osoas" com!act", la !eriferie, ce im#rac" o
mas" de su#stanT" s!ongioas", in interior. ,a su!rafaT" este aco!erit de o
mem#ran" vasculo)con-unctiv" %!eriost '. ,a nivelul su!rafeTelor articulare este
aco!erit de cartila- articular.
Oasele !lane sunt formate din dou" lame de su#stanT" osoas" com!act" care
cu!rind intre ele un strat de su#stanT" osoas" s!ongioas". ,a nivelul marginilor
osului lamele de su#stanT" com!act" fuzioneaz" astfel incat invelesc din toate
!"rTile
su#stanTa s!ongioas". n cazul oaselor !lane ale #oltii craniene lamele de Tesut
com!act se numesc ta#le iar su#stanTa osoas" dintre acestea di!loe.
Oasele scurte !rezint" o conformaTie asem"n"toare cu cea a e!ifizelor oselor
lungi: la e&terior se afl" o lamel" com!act" ce inveleste la interior o mas" de
su#stanT" s!ongioas".
11
CURS 9
ntroducere in artrologie.
,eg"tura dintre oase se face !rin articulaTii. Acestea re!rezint" totalitatea
elementelor !rin care oasele se unesc intre ele.
Clasificarea articulaTiilor
Criteriul !rinci!al de clasificare al articulaTiilor este miscarea !e care o
!ermit. n funcTie de acest criteriu articulaTiile se im!art in:
) articulaTii fi&e, fi#roase sau sinartroze
) articulaTii semimo#ile, cartilaginoase sau amfiartroze
) articulaTii mo#ile, sinoviale sau diatroze
A. ArticulaTiile fi&e sunt articulaTiile in care oasele sunt strans unite intre ele
!rin Tesut fi#ros dens. Au ca variet"Ti urm"toarele ti!uri:
1. SN$*SMO0A in care leg"tura se face !rintr)un ligament interosos
e&: ligament coracoacromial.
5. SUTUR care se intalnesc numai la craniu.
9. /OM+O0A care este articulaTia dintre o e&tremitate osoas" conic" s
o cavitate alveolar".
e&: im!lantarea dinTilor in cavitatea dentar"
E. ArticulaTiile semimo#ile sunt articulaTiile in care leg"tura dintre oase se
face !rin cartila- 1ialin sau fi#rocartila-. (ot fi de dou" ti!uri:
1. SNCON$RO0* in care leg"tura se face !rin cartila- 1ialin
e&: osul co&al
5. SM+0* in care leg"tura dintre oase se face !rin Tesut fi#rocartilaginos
e&: simfiza !u#ian"
articulaTiile dintre cor!urile verte#rale
C. ArticulaTiile mo#ile, sinoviale sunt articulaTiile la nivelul c"rora se !roduc
misc"ri multi!le si variate.
Clasificarea lor se !oate face du!" mai multe criterii:
1. du!" num"rul oaselor !artici!ante !ot fi:
) sim!le %dou" oase'2 e&: sold
) com!use %trei oase'2 e&: articulaTia cotului.
5. du!" num"rul a&elor in -urul c"rora se e&ecut" miscarea !ot fi:
) unia&iale ce !ermit misc"ri o!use intr)un singur !lan %cu un grad de
li#ertate'
e&: ginglimul %articulaTia 1umeroulnar"'
tro1oide %articuTia radioulnar"'
) #ia&iale ce !ermit misc"ri in dou" !lane %cu dou" grade de li#ertate'
e&: articulaTii eli!soidale %articulaTia radiocar!ian"'
) tria&iale ce !ermit misc"ri in toate !lanele %cu trei grade de
li#ertate'
e&: articulaTii sferoidale %articulaTia gleno1umeral"'.
9. du!" forma su!rafeTelor articulare. Aceste su!rafeTe !ot fi com!arate cu
sisteme mecanice sim!le. Astfel se disting sa!te gru!e de articulaTii sinoviale:
) articulaTiile !lane au su!rafeTele articulare !lane2 !ermit numai misc"ri de
alunecare2
e&: articulaTia dintre oasele car!ului sau tarsului
15
) articulaTia tro1lear" sau ginglimul. Su!rafeTele articulare sunt formate de
o tro1lee la unul din oase s de dou" !ovarnisuri laterale s o creast" la osul
o!us2
!ermit misc"ri de fle&ie ) e&tensie
e&: articulaTia 1umeroulnar"
) articulaTiile condiliene au ca su!rafaT" articular" dou" segmente de
cilindru !lin !entru un os si dou" de!resiuni cores!unz"toare la osul o!us2
!ermit
misc"ri de fle&ie ) e&tensie
e&: articulaTia genunc1iului
) articulaTiile tro1oide au su!rafeTele formate dintr)un cilindru osos
conTinut intr)un inel fi#ros2 !ermit misc"ri de rotaTie
e&: articulaTia radioulnar" !ro&imal" si distal"
) articulaTia in sa are su!rafeTele articulare o!ozite conve&e intr)un sens s
concave in cel"lalt2 !ermite misc"ri de fle&ie ) e&tensie, a#ducTie ) adducTie,
circumducTie
e&: articulaTia car!ometacar!ian" a !olicelui
) articulaTiile eli!soidale au ca su!rafeTe articulare un segment de eli!soid
s de!resiunea sa cores!unz"toare2 !ermit misc"ri de fle&ie ) e&tensie, a#ducTie
)
adducTie, circumducTie
e&: articulaTia radiocar!ian"
) articulaTiile sferoidale %enartroze' au su!rafeTele articulare o!ozite
formate dintr)un segment de sfer" %ca!' ce !"trunde intr)o cavitate2 !ermit toate
ti!urile de misc"ri
e&: articulaTiile um"rului si soldului
*lementele com!onente ale unei articulaTii sinoviale
ArticulaTiile sinoviale !rezint" urm"toarele elemente com!onente:
) su!rafeTele articulare aco!erite de cartila-ul articular
) mi-loace de unire cum sunt: ca!sula articular", ligamentele
) formaTiunile de asigurare a concordanTei articulare ca: fi#rocartila-e de
m"rire, discuri, meniscuri
Cores!ondenTa dintre su!rafeTele articulare ale oaselor !artici!ante este mai
mult sau mai !uTin com!let". Aceasta re!rezint" ceea ce numim
congruenT" . $e
e&em!lu, um"rul are o congruenT" facil" in tim! ce soldul are o congruenT"
mult mai
!uternic".
Uneori cele dou" su!rafeTe articulare isi !ierd !arTial sau total contactul
normal2 este ceea ce numim lu&aTie.%e&: lu&aTia cotului'
Su!rafeTele sunt aco!erite de o su!rafaT" al#", str"lucitoare ) cartila-ul
articular. Acesta are o com!oziTie a!ro!iat" de cea a osului dar mai 1idratat",
46)
?6 G a!", mai elastic" %cartila- 1ialin'. $es1idratarea sa duce la micsorarea
elasticit"Tii s constituie una dintre cauzele artrozelor senile.
Rolul s"u este de a !rote-a osul situat su# el, -ucand rolul unui amortizor.
(rezint" dou" feTe2 una aderent" de su!rafaTa osoas" si alta li#er",
cores!unzand
cavit"Tii articulare. Are grosime varia#il" %1)15 mm' in ra!ort cu !resiunea ce
se
e&ercit" !e su!rafeTele articulare
n tim!ul misc"rilor cartila-ul este su!us la dou" ti!uri de solicit"ri:
1. solicit"ri de !resiune %mai ales la articulaTiile mem#rului inferior'
5. solicit"ri de fricTiune.
Cartila-ul este conce!ut !entru a rezista la aceste solicit"ri fiind in acelasi
tim! relativ elastic si formand o su!rafaT" foarte neted".
Su!rafeTele articulare !ot aluneca unele !e altele in tim!ul misc"rilor datorit"
cartila-ului.
19
,a e&terior e&ist" un fel de manson fi#ros care menTine su!rafeTele
articulare in contact si care este denumit ca!sul". *a se ataseaz" !e fiecare os in
a!ro!ierea su!rafeTelor articulare, re!rezentand o continuare a !eriostului %e&:
articulaTia soldului'.
Rolul ca!sulei const" in !rote-area articulaTiilor de !rocesele !atologice
!eriarticulare si im!iedicarea r"s!andirii rev"rsatelor articulare in Tesuturile din
-ur.
Ca!sula transform" articulaTia intr)o camer" etans".
*ste int"rit" acolo unde misc"rile tre#uiesc im!iedicate.
$e e&em!lu genunc1iul nu !ermite in !lan sagital decat misc"ri de fle&ie.
Ca!sula este foarte int"rit" !osterior !entru a im!iedica misc"rile de e&tensie.
Aceste int"riri iau uneori as!ectul unor verita#ile fascicule de fi#re. Acestea
sunt ligamentele ca!sulare %e&: ligamentele anterioare ale articulaTiei soldului'.
Ca!sula !rezint" de asemeni zone la&e si re!liuri in sensul misc"rilor
!ermise %e&: ca!sula genunc1iului este la&" anterior !entru a !ermite fle&ia'.
(rin
e&tensie ea formeaz" re!liuri anterior de genunc1i. O astfel de ca!sul" la&"
!oate fi
!rins" uneori intre su!rafeTele articulare s traumatizat". n condiTii normale
e&ist"
fascicule musculare cu inserTie ca!sular", !rovenite din musc1i !eriarticulari si
denumite tensori ai ca!sulei articulare.
Ca!sula este ta!etat" in interior de o mem#ran" care o du#leaz", sinoviala.
Aceasta c"!tuseste toat" faTa !rofund" a ca!sulei formand un re!liu la nivelul
inserTiilor ca!sulare. +uncTia sa !rinci!al" este aceea de a secreta lic1idul
sinovial
care um!le cavitatea articular". Rolul lic1idului sinovial este du#lu: unge
su!rafeTele ameliorand alunecarea in tim!ul misc"rilor si 1r"neste cartila-ul.
Un ligament este o #and" de Tesut fi#ros care uneste dou" oase ce se
articuleaz" intre ele, contri#uind la menTinerea contactului dintre su!rafeTele
articulare. Cel mai frecvent este o !relungire a ca!sulei dar se !oate g"si si la
interior sau e&terior. *&em!lu: ligamentele sacro)iliace in afara articulaTiei
sacroiliac".
Ca si ca!sula, ligamentele au un rol mecanic de consolidare a articulaTiei.
Acesta este un rol !asiv ele neavand !osi#ilitate de contracTie ca musc1ii. $in
acest
!unct de vedere sunt ine&tensi#ile, cu e&ce!Tia ligamentelor gal#ene.
(ot fi !use in tensiune de anumite !oziTii articulare si rela&ate de altele.
*&em!lu: ligamentul lateral e&tern al genunc1iului este intins in e&tensie si
rela&at in
fle&ie.
,igamentele sunt foarte #ogate in rece!tori nervosi senzitivi care !erce!
viteza, miscarea, !oziTia articulaTiei si eventualele dureri. *i transmit in
!ermanenT"
aceste informaTii la scoarTa cere#ral" care transmite r"s!unsuri motorii
musc1ilor,
asa cum se va ar"ta in cadrul ca!itolului urm"tor.
n ciuda acestui dis!ozitiv, in cursul unor misc"ri e&cesive in articulaTii se !ot
!roduce intinderi ligamentare ce !ot merge !an" la ru!ere ligamentar".
Alte formaTiuni !e care le g"sim in articulaTie sunt:
) fi#rocartila-e ) #uretele de fi#rocartila- )meniscuri
interarticulare
Dntre cor!urile %la#rum' articulaTia genunc1iului
verte#rale B articulaTia soldului,
discurile articulare articulaTia um"rului
Rolul lor const" in !rotecTie su!limentar" s ameliorarea congruenTei
articulare.
+i#rocartila-ele interarticulare ader" de una din su!rafeTele articulare, de
o#icei de cea mo#il" si o insoTesc in toate misc"rile %e&: la articulaTia
genunc1iului
ader" de ti#ie'.
17
CURS 4
ntroducere in miologie.
Misc"rile cor!ului si segmentelor sale se realizeaz" !rin -ocul musc1ilor.
(artea anatomiei care are ca o#iect de studiu musc1ii si ane&ele lor, ca si
activitatea #iomecanic" a acestora in cadrul a!aratului locomotor !oart" numele
de
miologie general". Miologia s!ecial" descrie sistematic fiecare musc1i in !arte,
in
ordinea gru!"rii lor !e segmente cor!orale.
n cadrul a!aratului locomotor se studiaz" numai musc1ii sc1eletici %musc1ii
striaTi care se fi&eaz" !e sc1elet'.
Musc1ii sunt formaTi din cor!ul muscular %venter sau gaster' care re!rezint"
!orTiunea !rinci!al", contractil" si dou" e&tremit"Ti %ca!ut si cauda'. (rin
intermediul tendoanelor forTa musc1iului se transmite oaselor. ,a acestea se
adaug" ane&ele musc1ilor care sunt formaTiuni au&iliare ce a-ut" la activitatea
muscular".
Criterii de clasificare ale musc1ilor
Musc1ii sunt organe foarte varia#ile ca m"rime si as!ect e&terior, astfel incat
se !ot clasifica du!" mai multe criterii:
a' criteriul formei %criteriul geometric, #iometric' im!arte musc1ii in:
) musc1i lungi : ) m. mem#relor
) musc1i !laTi H m.rom#oizi
) musc1i scurTi %cu#ici, !rismatici' ) m. !"trat !ronator
) musc1i or#iculari
#' criteriul num"rului de cor!uri s inserTii musculare %ca!ut,
cauda':
COR( ) dou" cor!uri %#iventerF#igastric' ) m.digastric
) mai multe cor!uri %!oligastric' ) m. dre!t a#dominal
CA( ) dou" ca!ete ) m. #ice!s #ra1ial
) trei ca!ete ) m. trice!s #ra1ial
) !atru ca!ete ) m. cvadrice!s femural
COA$A ) dou" cozi %#icaudat'
) mai multe cozi %!olicaudat' ) m. fle&ori ai degetelor
c' criteriul distri#uTiei s!aTiale a fasciculelor de fi#re musculare in musc1i:
) musc1i cu fi#re !aralele intre ele si cu a&a longitudinal" a musc1iului
) musc1i cu fi#re !aralele intre ele dis!use o#lic de o !arte a tendonului
%musc1i uni!enaTi'
) musc1i cu fi#re dis!use o#lic de o !arte si de alta a tendonului %musc1i
#i!enaTi'
) musc1i formaTi din !lane de fi#re musculare alternate cu !lane de
Tesut con-unctiv %musc1i multi!enaTi ) m. maseteri, m. soleari'
) musc1i cu fi#re dis!use in evantai ) m. tra!ezi.
n funcTie de orientarea fi#relor si de dis!oziTia inserTiilor musc1ii acTioneaz"
in una sau mai multe direcTii.
*&: ) dre!tul a#dominal are fi#rele orientate intr)o singur" direcTie. AcTiunea
sa este de fle&ie a trunc1iului !e mem#rul inferior : o#licul e&tern are fi#re
o#lice,
dis!use in evantai. *l realizeaz" fle&ia, inclinarea lateral" si rotaTia trunc1iului.
Musc1ii lungi sunt res!onsa#ili de misc"ri im!ortante2 sunt musc1i
cinematici.
Musc1ii scurTi, in general situaTi in !rofunzime, intervin mai mult in misc"ri
de !recizie.
Musc1ii cu fi#re o#lice sunt musc1i de forT" si vitez".
14
d' criteriul num"rului de articulaTii !este care trec musc1ii.
$ac" un musc1i de la origine la terminare trece !este o articulaTie el se
numeste monoarticular. AcTiunea sa este de mo#ilizare a acelei articulaTii.
$ac" un musc1i !e traseul s"u trece !este mai multe articulaTii se numeste
!oliarticular. *l mo#ilizeaz" deci mai multe articulaTii si va fi intins in diversele
misc"ri ce im!lic" aceste articulaTii.
*&: ) dre!tul femural trece !este articulaTia soldului si genunc1iului. *l este
fle&or al coa!sei si e&tensor al genunc1iului. .a fi intins intr)o miscare du#l":
e&tensia coa!sei si fle&ia gam#ei.
e' criteriul to!ografic
) musc1i ai ca!ului ) musc1i su!erficiali
) musc1ii gatului ) musc1i !rofunzi
) musc1ii trunc1iului
) musc1ii mem#relor
f' criteriul #ioc1imic
) musc1i al#i
) musc1i rosii
g' criteriul miocinematic
) musc1i determinanTi ai misc"rii
) musc1i fi&atori ai misc"rii
) musc1i sinergici
) musc1i antagonisti
Cand vor#im de o miscare %e&: fle&ia coa!sei' musc1iul care realizeaz"
miscarea se numeste agonist2 cel care efectueaz" miscarea invers" se numeste
antagonist. *&: in fle&ia coa!sei m. !soas, fle&or, este agonist2 fesierul mare,
e&tensor, este antagonist.
Cand mai mulTi musc1i efectueaz" im!reun" aceeasi acTiune se numesc
sinergici. *&: in fle&ia dorsal" a !iciorului conlucreaz" sinergic trei musc1i )
e&tensor
!ro!riu al 1alucelui, e&tensor comun al degetelor, ti#ial anterior'.
Musc1ii antagonisti !ot lucra sinergic !entru a fi&a, sta#iliza un os. *&:
dinTatul mare s tra!ezul %fasciculul mi-lociu' desi au acTiuni o!use %!rimul
a!ro!rie
sca!ula, iar cel"lalt o inde!"rteaz" de coloana verte#ral"' !ot conlucra in fi&area
sca!ulei.
Cand un musc1i se contract" el are tendinTa de a a!ro!ia !unctele sale de
inserTie. Tot ceea ce se o!une la aceast" a!ro!iere se numeste forT" rezistent".
*&: fle&ia ante#raTului !e #raT se realizeaz" !rin acTiunea musc1ilor fle&ori
c"rora li se o!un mai multe ti!uri de forTe rezistente:
1. greutatea ante#raTului %gravitaTia'
5. o greutate su!limentar" %o#iect'
9. forTa unui !artener
7. tensiunea musc1ilor ce se o!un fle&iei %antagonisti, e&tensori'.
Agonistii si antagonistii desemneaz" o miscare concret", dar acTiunea lor se
!oate
inversa in funcTie de gru!ul muscular considerat. nteracTiunea dintre agonisti
si
antagonisti m"reste !recizia misc"rii. (rin contracTia sinergistilor acTiunea
agonistilor
devine mai !uternic". Sinergistii confer" si ei !recizie misc"rii, !revenind
a!ariTia
misc"rilor adiTionale, secundare !e care agonistii au tendinTa s" le !roduc",
simultan
cu acTiunile lor !rinci!ale
+i&atorii acTioneaz" involuntar si au rolul de a fi&a acTiunea agonistilor,
antagonistilor si sinergistilor. +i&area nu se realizeaz" continuu, !e intreaga
curs" de
miscare a unui musc1i, fi&atorii avand rol mai curand dinamic, ca si sinergistii.
$esi
activitatea lor constituie circa 34 G din activitatea muscular" zilnic" normal",
rolul
lor izometric este !entru !erioade foarte scurte, deoarece ei se contact" izotonic,
alterand sc1emele de miscare in sco!ul desf"sur"rii gradate a acesteia
) musc1i sc1eletici
)musc1i ai viscerelor
1?
Modul de fi&are al musc1ilor H tendonul
Un musc1i este li#er !rin cor!ul s"u, dar se fi&eaz" !rin e&tremit"Ti cu
a-utorul unui tendon. nserTia sa se !oate face !e os determinand !roeminenTe
osoase, dar si !e !iele %musc1i !ielosi', !e mem#rane fi#roase %mem#rana
fi#roas"
de la ante#raT si gam#"', !e !orTiuni ingrosate a!onevrotic ale fasciilor de
invelis
regionale, !e se!turi intermusculare, !e alte tendoane %musc1ii lom#ricali'.
+orma tendonului este varia#il" in funcTie de cea a cor!ului muscular, ea
!utand im#r"ca diverse as!ecte:
) de cordon cilindric sau turtit !entru musc1ii lungi
) de lam" l"Tit" %a!onevroz"' !entru musc1ii laTi %a#domen'
) de arcade tendinoase %formaTiuni fi#roase dis!use ca arcuri intre dou"
inserTii determinand un orificiu'.
Structura tendonului este re!rezentat" de fi#re de colagen2
Regiunea unde fi#rele tendinoase se unesc cu cele musculare re!rezint" o
structur" s!ecializat" numit" -oncTiune miotendinoas".
Unele tendoane care str"#at canale osteofi#roase se invelesc in teci sinoviale
formate dintr)o foiT" visceral" !e tendon si una !arietal" in canalul osteofi#ros,
delimitand o cavitate ca!ilar" in care se afl" un strat de lic1id de alunecare.
,a nivelul falangelor tecile sinoviale ale fle&orilor sunt int"rite la su!rafaT" de
o teac" fi#roas" care se inser" !e os si im!reun" cu acesta formeaz" un canal
osteofi#ros
$intre cele dou" ca!ete de fi&are ale musc1ilor unul este convenTional
considerat origine %!ro&imal', iar cel"lalt inserTie terminal"
%distal'.
Cel mai frecvent unul dintre oase este considerat fi& % !unct fi& ', iar
cel"lalt os mo#il % !unct mo#il '.
Teoretic un musc1i e&ercit" tracTiune asu!ra am#elor oase !e care se inser",
deci are dou" ca!ete mo#ile, iar efectul contractil este varia#il astfel:
) dac" rezistenTele la cele dou" ca!ete sunt egale, musc1iul se scurteaz" !rin
am#ele ca!ete, cele dou" oase se a!ro!ie unul de altul
) dac" am#ele ca!ete sunt fi&ate, contracTia va fi static"
) dac" rezistenTele sunt inegale atunci ca!"tul la care rezistenTa este mai
mare devine fi&, iar cel"lalt mo#il.
*&: fesierul mi-lociu se intinde de la osul iliac la femur. $ac" iliacul este
considerat !unct fi& musc1iul realizeaz" a#ducTia femurului. Aceast" acTiune
este
considerat" in lanT desc1is. +recvent se intam!l" ins" si acTiunea invers": in
ortostatism femurul devine !unct fi& si iliacul !unct mo#il, #azinul realizand o
inclinare lateral" faT" de femur %lanT inc1is'.
Ane&ele musc1ilor
Sunt formaTiuni au&iliare cu rol de !rotecTie si de usurare a funcTiei
musculare.
1. +asciile musc1ilor sunt formaTiuni con-unctive ce invelesc un musc1i
individual, un gru! muscular sau totalitatea musc1ilor unui segment cor!oral.
Rol: ) mem#ran" de !rotecTie %se o!un de!las"rii musc1ilor in tim!ul
contracTiei' 2
) su!rafaT" de inserTie muscular" ingrosandu)se a!onevrotic %fascia
gam#ier" in !orTiunea su!erioar" si anterioar"' 2
) alunecarea musc1iului in contracTie 2
) menTinerea cali#rului unor vene si favorizarea circulaTiei venoase2
) in !atologie delimiteaz" colecTiile !urulente sau 1emoragiile sau
!ermit !ro!agarea lor intr)o anumit" direcTie.
13
5. Retinaculele re!rezint" ingros"ri fi#roase su# form" de !anglic" ale
fasciilor in sco!ul menTinerii tendoanelor in locurile unde acestea isi sc1im#"
direcTia
%gatul mainii si al !iciorului'. Transform" sanTurile osoase in canale de
conducere
osteotendinoase.
9. Eursele sinoviale sunt saci con-unctivi dezvoltaTi la nivelul tendoanelor
sau al musc1ilor in locurile unde acestia sunt e&!usi unor !resiuni %acolo unde
tendonul, musc1iul sau !ielea lunec" !e un !lan dur su#-acent'.
Au un as!ect neted, lucios, conTinand o mic" cantitate de lic1id care il face s"
funcTioneze ca !erne cu a!" cu rol in distri#uTia !resiunilor. (ot fi
su#cutanate,
su#fasciale, su#tendinoase, su#musculare. Secundar !ot comunica cu o cavitate
articular" a!ro!iat".
7. Tro1leele musculare sunt inele fi#roase com!lete sau incom!lete !rin
care trec anumite tendoane sc1im#andu)si direcTia %1i!omo1lion'.
ConfiguraTia intern" a musc1iului
n structura musc1iului intr" fi#re musculare striate, Tesut con-uctiv, vase,
nervi si formaTiuni rece!toare.
Cea mai mic" gru!are de fi#re musculare %16)96' se numeste fascicul !rimar
iar Tesutul con-unctiv care uneste aceste fi#re musculare !oart" numele de
endomisium2 im!reun" cu el !"trund ca!ilarele s fi#rele nervoase.
Mai multe fascicule !rimare sunt unite in fascicule secundare s acestea in
fascicule terTiare !rintr)un sistem de fi#re con-unctive dis!us du!" acelasi
!rinci!iu
ar1itectonic. Totalitatea Tesutului con-unctiv dis!us in -urul fasciculelor !rimare
s
secundare se numeste !erimisium iar com!onenta care inveleste su!rafaTa
intregului
musc1i se numeste e!imisium. +ascia de invelis a musc1iului !oate fi identic"
cu
!erimisiumul e&tern sau !oate fi o diferenTiere inde!endent" a acestuia cand se
!oate inter!une si un Tesut con-unctiv la& de alunecare %!aramisium'.
Microsco!ie muscular" . ,ungimea fi#relor musculare variaz" intre 1)?6
mm,iar grosimea intre 16)166 micrometri %6.61)61 mm'. (entru com!araTie
grosimea unui fir de !"r uman este de a!ro&imativ 46 micrometri. +iecare
musc1i
este com!us din mai multe fi#re musculare, gru!ate in fascicule. Un fascicul
conTine
a!ro&imativ 1666 de fi#re, legate intre ele !rin Tesut con-unctiv, ce incon-oar" si
fasciculul.
(rivit" la microsco!ul electronic fiecare fi#r" muscular" a!are inclus" intr)o
mem#ran" cu structura li!o!roteic". n interiorul fi#rei ?6)36G din volumul
total
este ocu!at de a!aratul contractil al musc1iului %miofi#rilele'. O miofi#ril" are
lungimea egal" cu cea a fi#rei musculare si diametrul de 1 micron. *ste alc"tuit"
dintr)o succesiune de discuri clare si intunecate, la mi-locul discului clar se
g"seste mem#rana 0, iar la mi-locul discului intunecat #anda A luminoas".
Totalitatea structurilor cu!rinse intre dou" mem#rane 0 succesive formeaz"
un sarcomer, unitatea morfofuncTional" a musc1iului striat. $iscurile sunt
situate la acelasi nivel !entru toate miofi#rilele fi#rei musculare, de unde rezult"
as!ectul striat al acesteia. ,a menTinerea la acelasi nivel al discurilor contri#uie
mem#rana 0 care se !relungeste de la o miofi#ril" la alta si se inser" !e faTa
intern"
a sarcolemei %mem#rana fi#rei musculare'.
Au&le< a ar"tat c" fiecare miofi#ril" este alc"tuit" din microfilamente de
miozin" si actin". Miofilamentele de miozin" sunt scurte si groase.
Miofilamentele de
actina sunt mai su#Tiri, mai lungi, mai numeroase. *le se inser" cu un ca!"t !e
mem#rana 0 iar cel"lalt alunec" !rintre miofilamentele de miozin". (rin
alinierea
miofilamentelor musc1iul se scurteaz".
Sarco!lasma care incon-oar" miofilamentele conTine si alte structuri cu rol
im!ortant
in contracTie: mitocondriile, reticulul endo!lasmatic, ri#ozomi li#eri, incluziuni
de
glicogen, gr"simi, mioglo#in". Mitocondriile sunt organitele la nivelul c"rora se
1@
realizeaz" !rocesele de o&idare din care rezult" energia ce se acumuleaz" in
leg"turile AT()ului. Unele mitocondrii sunt situate imediat su# mem#rana
celular"
!entru a avea acces la o&igenul ce a-unge la nivel celular.
n sarco!lasm" se mai g"seste o reTea de canalicule longitudinale sau
transversale !rin mem#ranele c"rora se transmite influ&ul nervos de la
sarcolem" la
miofi#rile. Aceast" reTea incon-oar" miofi#rilele. Reticulul endo!lasmatic are
un rol
im!ortant in eli#erarea si reca!tarea calciului necesar !entru contracTia si
rela&area
muscular". n interiorul s"u concentraTia in ionii de calciu este de 16666 ori mai
mare decat la e&terior.
(igmentul rosu ) mioglo#ina este cel care determin" coloraTia sarco!lasmei.
n unele fi#re musculare mioglo#ina este a#undent" si de aceea se numesc fi#re
musculare rosii, iar in altele este in cantitate mic", aceste fi#re fiind denumite
fi#re musculare al#e. ,a animale si !"s"ri aceste fi#re sunt foarte #ine
diferenTiate.
,a om nu e&ist" musc1i rosii si musc1i al#i, dar in formarea unui musc1i
!artici!"
fi#re mai s"race in sarco!lasm" %musc1i fle&ori', iar in alTii fi#re mai #ogate in
sarco!lasm" %musc1ii e&tensori'. $intre musc1ii sc1eletici, musc1ii gemeni si
sternocleidomastoidian conTin multe fi#re s"race in sarco!lasm" iar solearul
conTine
numeroase fi#re musculare #ogate in sarco!lasm".
+i#rele musculare rosii fiind #ogate in sarco!lasm" asigur" condiTii favora#ile
contracTiilor musculare !relungite, deoarece conTin in cantit"Ti mai mari atat
su#stanTe energetice cat si mioglo#in". Mioglo#ina este asem"n"toare cu
1emoglo#ina din 1ematie si are rolul de a inmagazina o&igenul care este folosit
de
musc1i in condiTii de 1i!o&ie. (rin !racticarea eforturilor de lung" durat" se
dezvolt"
fi#rele musculare rosii care !roduc o contracTie lent", de lung" durat" si
o#osesc
greu. n acest caz cantitatea de energie nu este mare dar tre#uie generat"
continuu
o !erioad" #un" de tim!. SoluTia energetic" o!tim" este cea a o&id"rii aero#e a
glucozei cu im!licarea citocromilor. *forturile dinamice, de scurt" durat", vor
dezvolta in !rinci!al fi#rele al#e care !roduc contracTii ra!ide si o#osesc
re!ede.
*nergia necesar" unor astfel de contracTii se o#Tine !rin meta#olismul anaero#
al
glucozei
+i#rele musculare rosii sunt deci res!onsa#ile de anduranT", in tim! ce fi#rele
al#e sunt res!onsa#ile de vitez". Cercet"ti recente au ar"tat c" de fa!t musc1iul
uman conTine cel !uTin trei ti!uri de fi#re : fi#re lente, fi#re ra!ide o&idative si
fi#re
ra!ide glicolitice.
+i#rele lente sunt mai numeroase in musc1ii rosii, energia necesar"
contracTiei este generat" !rin mecanisme aero#e, se contract" relativ lent si sunt
rezistente la o#oseal".
+i#rele ra!ide glicolitice se g"sesc !redominant in musc1ii al#i si genereaz"
energie !rin mecanisme anaero#e2 contracTia este ra!id" si o#osesc re!ede.
+i#rele ra!ide o&idative sunt intermediare celor dou" ti!uri enunTate2 se
contract" ra!id si au ca!acitatea mi&t" aero#" si anaero#". ntr)o unitate motorie
toate fi#rele sunt de acelasi ti!.
nervaTia musc1iului. Un musc1i este inervat de regul" de o singur"
ramur" nervoas" ce !"trunde im!reun" cu vasele la nivelul 1ilului neurovascular
Nervii musc1ilor sunt micsti conTinand fi#re motoare, senzitive si vegetative.
A. +i#rele motorii sunt cele mai #ine re!rezentate. Ma-oritatea lor a!arTin
categoriei A alfa cu origine in motoneuronii coarnelor anterioare ale m"duvei
sau
nucleii motori ai trunc1iului cere#ral. +i#rele sunt lungi, groase si realizeaz" o
!lac"
motoare %sina!s" neuromuscular"' cu fi#ra muscular" striat". O singur" fi#r"
nervoas" se ramific" si inerveaz" mai multe fi#re musculare, constituind o
unitate
motorie.
18
Num"rul de fi#re musculare a!arTinand unei unit"Ti motorii constituie
coeficientul de inervaTie. (entru musc1ii de mare !recizie %musc1ii e&trinseci ai
glo#ului ocular' unitatea motorie conTine 9)14 fi#re musculare in tim! ce !entru
musc1ii cu acTiune mai !uTin fin" %m. gastrocnemian' num"rul de fi#re dintr)o
unitate motorie variaz" intre sute !an" la !este 1666 de fi#re musculare.
Ma-oritatea
musc1ilor sunt com!usi din 166 )366 unit"Ti motorii.
Num"rul de unit"Ti motorii activate determin" forTa de contracTie a
musc1iului.
+i#rele motorii A gama constituie 96G din totalitatea fi#relor motoare s au
origine in motoneuronii gama din coarnele anterioare medulare. Se termin"
!rintr)o
!lac" motorie la nivelul fi#relor intrafusale ale fusurilor neuromusculare. Nu fac
!arte
din unit"Tile motorii dar !ot iniTia contracTia muscular" in mod indirect !rin
refle&ul
de intindere %stretc1ing' s intervin in reglarea tonusului muscular.
E. +i#rele senzitive isi au originea in ganglionii senzitivi %s!inali si cranieni'.
,a nivelul musc1iului se termin" in organe rece!toare s!eciale %fus
neuromuscular'
sau su# forme mai sim!le la nivelul fi#relor musculare, tendon, !erimisium.
Acesti
rece!tori asigur" im!reun" cu fi#rele senzitive sensi#ilitatea !ro!ioce!tiv"
reacTionand la variaTiile de !resiune si tensiune care iau nastere in tim!ul
contracTiei
musculare in musc1i, tendoane si ane&ele lor.
+iecare musc1i conTine un num"r varia#il de fusuri neuromusculare,
de!endent de gradul de automatism al musc1iului.
Cone&iunile corn anterior medular ) musc1i formeaz" un sistem funcTional
foarte #ine autoreglat, in cadrul c"ruia I #ucla gama este cea mai #ine
cunoscut". *a este format" din motoneuronul gama ) a&onul s"u )fi#ra
muscular" intrafusal")terminaTii senzitive !rimare %s!iralate' )fi#re
senzitive )!rotoneuronul senzitiv s!inal ) motoneuronul alfa tonic.
Motoneuronii gama !rimesc in !ermanenT" im!ulsuri de la centrii su!eriori
care le moduleaz" starea de e&cita#ilitate, stare !e care o retransmit
motoneuronului
alfa. Orice semnal trimis de la centrii su!ras!inali c"tre motoneuronul alfa e&cit"
simultan si motoneuronul gama ceea ce va determina contracTia fi#relor
musculare
e&tra si intrafusale. $e altfel, datorit" fa!tului c" au un !rag de e&cita#ilitate
redus
motoneuronii gama sunt in !ermanenT" susce!ti#ili s" !rimeasc" im!ulsuri de
la toTi
centrii.
Rolul !rinci!al al #uclei gama este de a menTine tonusul muscular deoarece
influ&ul !ornit de la motoneuronul gama determin" o stare de contracTie a
fi#relor
intrafusale cu intinderea zonei centrale a fusului, stimularea terminaTiilor
nervoase
!rimare si transmiterea im!ulsului !rin fi#rele senzitive la motoneuronul alfa
medular
avand ca efect contracTia fi#relor e&trafusale si deci cresterea tonusului
muscular.
*&ist" si un mecanism in1i#itor de autofranare, descris de Rens1aJ care
regleaz" nivelul de desc"rcare a motoneuronului alfa2 acest mecanism nu este
influenTat de centrii su!ras!inali si nici de #ucla gama.
Eucla gama !reg"teste deci si a-usteaz" mereu starea de tonus muscular
necesar misc"rilor active.
Tonicitatea este o !ro!rietate fundamental" a musc1iului cu inervaTie
!"strat". Re!rezint" o contracTie tetanic" sla#" realizat" !rintr)un refle&
!ro!rioce!tiv segmentar cu activarea unui num"r mic de unit"Ti motorii. Se
disting
mai multe ti!uri, si anume:
) tonus muscular de re!aus cu rol in menTinerea segmentelor osoase unite
!rin articulaTii in !oziTie
56
) tonus muscular de !ostur" sau de atitudine cu rol in menTinerea !oziTiei
cor!ului, o!unandu)se gravitaTiei %musc1ii cefei si ai sanTurilor verte#rale si
musc1ii
a#dominali in menTinerea !oziTiei ortostatice'
) tonus muscular de susTinere cu rol in contracTiile statice si de forT".
Tonusul muscular este menTinut !e seama fi#relor musculare rosii ) lente.
Co!ilul !an" la 3)@ ani are un tonus de re!aus #un, dar cel de !ostur" este redus.
$e
acea, la aceast" varst" co!iii isi sc1im#" des !oziTia sau se reazem". $u!" 8)16
ani
se dezvolt" tonusul de !ostur" si cel de susTinere. ,a !u#ertate %17)13 ani'
tonusul
de susTinere si de atitudine scad, ca a!oi in adolescenT" s" se dezvolte com!let.
+orme de contracTie muscular"
Musc1iul !oate antrena o miscare, dar nu este nea!"rat el cel care realizeaz"
miscarea res!ectiv".
*&: dre!tul a#dominal realizeaz" fle&ia trunc1iului %a!ro!ie sternul de !u#e'.
n !oziTie clinostatic" dre!tul a#dominal realizeaz" aceast" fle&ie si greutatea
trunc1iului este forTa care se o!une misc"rii. $ar in !oziTie ortostatic" nu
dre!tul
a#dominal realizeaz" fle&ia ci greutatea trunc1iului %gravitaTia'. Trunc1iul
IcadeI
s!re anterior.
1. Cand o miscare se realizeaz" de c"tre musc1iul res!onsa#il !entru
aceast" miscare contracTia se numeste concentric". Se realizeaz" a!ro!ierea
inserTiilor musculare. %e&: fle&ia trunc1iului din clinostatism re!rezint" o
contracTie
concentric" a dre!tului a#dominal'.
*&ist" cazuri in care un musc1i lucreaz" desi acTiunea ce se desf"soar" nu
este a sa2 rolul s"u este de a frana acTiunea res!ectiv". +"r" acest rol de frenare
acTiunea s)ar derula foarte ra!id.
Reluand e&em!lul fle&iei trunc1iului, in !oziTie ortostatic" fle&ia este realizat"
de acTiunea forTei gravitaTionale. +"r" nici un fel de travaliu muscular aceast"
fle&ie
ar fi o c"dere s!re anterior.
(entru o fle&ie lent" este necesar" o contracTie a musc1ilor e&tensori ai
trunc1iului care freneaz", incetinesc aceast" fle&ie.
5. Cand o miscare este efectuat" de un musc1i !rin cedarea !rogresiv" a
st"rii sale de contracTie contracTia acestui musc1i se numeste contracTie
e&centric"2
se !roduce Dnde!"rtarea inserTiilor musculare.
*&ist", de asemeni, cazuri cand un musc1i se contract" f"r" ca o miscare s"
ai#" loc.
*&: fle&ia coa!sei %contracTia concentric" a fle&orilor coa!sei', a!oi
menTinerea coa!sei in aceast" !oziTie %contracTia fle&orilor !entru menTinerea
!oziTiei
f"r" e&istenTa vreunei misc"ri'.
9. Cand o atitudine este fi&at" !rintr)o contracTie muscular" s!unem c"
aceast" contracTie este static" %izometric"'. nserTiile musculare nu se
de!laseaz".
Aceste moduri diferite de contracTie in realitate se com#in" frecvent in tim!ul
misc"rilor.
*&: !lecand din !oziTia !recedent" se efectueaz" e&tensia gam#ei2 e&ist"
contracTie static" a fle&orilor coa!sei K contracTie concentric" a e&tensorilor
gam#ei.
n afara contracTiilor izometrice si izotonice se descriu si contracTii
au&otonice care re!rezint" de fa!t cea mai frecvent" form" de contracTie
muscular"
intalnit" in activitatea s!ortiv".
*le se realizeaz" !e #aza modific"rii lungimii atat a elementelor contractile,
cat si a celor elastice cu !roducerea unei scurt"ri limitate, concomitent cu o
crestere
!rogresiv" a tensiunii interne. n !ractica s!ortiv" au loc atunci cand forTa
muscular"
invinge o forT" e&tern" in crestere %1altere, -udo, lu!te '.
a #
51
$irecTia de miscare
Asa cum s)a ar"tat la ince!utul ca!itolului, sensul %direcTia' unei misc"ri este
in funcTie de asezarea musc1iului faT" de a&ele articulaTiei. (lanul misc"rii
este
intotdeauna !er!endicular !e a&ul misc"rii %a&ul #iomecanic, a&ul articular'.
n acelasi !lan si in -urul aceluiasi a& se !ot efectua intotdeauna dou" misc"ri
de sens o!us !entru realizarea c"rora e&ist" dou" gru!e musculare %musc1i'
deose#ite.
n !lan sagital, misc"rile se realizeaz" in -urul unui a& transversal si sunt
fle&ia si e&tensia %!entru unele segmente se numesc ante si retro!roiecTie, e&:
misc"rile in !lan sagital ale um"rului'. n !lan frontal, misc"rile se realizeaz" in
-urul
unui a& sagital2 !entru mem#re se numesc a#ducTie si adducTie, iar !entru
trunc1i si
gat misc"ri de inclinare lateral". Misc"rile cores!unz"toare ale degetelor sunt
ra!ortate la a&ul mainii s al !iciorului.
n !lan transversal, misc"rile se realizeaz" in -urul unui a& longitudinal si se
numesc misc"ri de rotaTie intern" sau e&tern". (ronaTia si su!inaTia sunt
misc"ri de
rotaTie !articulare care se !etrec la nivelul ante#raTului si!iciorului.
CircumducTia este o com#inaTie succesiv" intre mai multe misc"ri
fundamentale.
n gimnastic", denumirea misc"rilor este !uTin diferit"2 astfel, circumducTiei ii
cores!und rot"rile de trunc1i , iar rotaTiei denumirea de r"suciri de
trunc1i .
n afara celor trei !erec1i de misc"ri fundamentale !rinci!ale mai e&ist" si
misc"ri s!eciale: dilatare ) constricTie2 ridicare ) co#orare2 !unere in tensiune.
Un singur musc1i acTionand la nivelul aceleasi articulaTii care are mai multe
a&e de miscare !oate s" ai#" mai multe acTiuni, cate una in ra!ort cu fiecare a&
articular. $intre acestea una este !rinci!al", iar celelalte sunt secundare. $e
e&em!lu, adductorul lung este adductor, dar si fle&or si rotator e&tern al coa!sei.
Avanta-ele constau in economia de volum muscular si in !osi#ilitatea de
inlocuire a
unui musc1i in leziuni, !aralizie, o#oseal" !rin musc1ii de rezerv".
*&ist" musc1i care in ra!ort cu un anumit a& de miscare si f"r" s")si sc1im#e
!oziTia faT" de acesta se descom!un in !orTiuni funcTionale diferite %in
funcTie de
asezarea faT" de a&', cu toate c" anatomic se !rezint" ca o unitate. Totalitatea
fasciculelor alc"tuind o !orTiune funcTional" deose#it", acTionand in acelasi
sens, se
numeste unitate mecanic" . Unit"Tile mecanice din cadrul unui musc1i au
acTiune o!us" intre ele. $escom!unerea in unit"Ti mecanice se intalneste la
musc1ii
voluminosi sau laTi alc"tuiTi din !orTiuni cu orientare diferit". $e e&em!lu,
deltoidul in
ra!ort cu a&ul transversal al articulaTiei sca!ulo)1umerale se descom!une intr)o
!orTiune !osterioar" %e&tensoare' si una anterioar" %fle&oare'2 gluteul mare in
ra!ort
cu a&ul sagital al articulaTiei co&o)femurale este alc"tuit dintr)o !orTiune
su!erioar"
%a#ductoare' si una inferioar" %adductoare'.
n cursul unei misc"ri un musc1i isi !oate modifica asezarea faT" de a&
%migrarea !este a&ul misc"rii' inversandu)se acTiunea lui.
Nu intotdeauna !oziTia anatomic" utilizat" ca !unct de !lecare al unei misc"ri
!ermite musc1iului acTiune o!tim". $e e&em!lu, gluteul mare ca e&tensor al
coa!sei
are eficacitate o!tim" din !oziTia de fle&ie a acesteia % avantul din s"ritura
de !e
loc'.
n realizarea misc"rilor intervine 1ot"rator si gravitaTia. +orTa de gravitaTie se
a!lic" in centrul de greutate al segmentului res!ectiv. (oate acTiona in acelasi
sens
cu miscarea considerat" sau in sens o!us.
Musc1ii care la un moment dat tre#uie s" contra#alanseze forTa gravitaTiei
!entru menTinerea unei !oziTii au acTiune antigravitaTional". n condiTiile
staTiunii
verticale anumite gru!e musculare realizeaz" !re!onderent o acTiune
antigravitaTional" %musc1ii !rofunzi ai s!atelui, e&tensorii mem#rului inferior,
musc1ii !lantei'.
55
CURS 4
ntroducere in studiul sistemului nervos: neuroni2 sistem nervos
!eriferic2 sistem nervos central2 maduva s!inarii nervi s!inali, !le&uri
nervoase.
Sistemul nervos !rin com!onentele sale re!rezint" su!ortul mecanismului
!rin care toate formele de viaT" reacTioneaz" la stimuli din mediul.
incon-ur"tor. n
!lus sistemul nervos este cel care realizeaz" controlul activit"Tii celorlalte
sisteme
ale cor!ului !ermiTand coo!erarea armonioas" dintre acestea.
Celulel tesutului nervos sunt re!rezentate de neuroni si celule nevroglice.
N*URON. C*,U,* /,A,*
Neuronul este alc"tuit dintr)un cor! celular %!ericarion' voluminos, dendrite
foarte ramificate si un a&on care este foarte lung, !utand atinge a!roa!e un
metru.
Neuronii !ot fi clasificaTi du!" forma !ericarionului %!iramidali, stelaTi,
!iriformi,
ovalari'2 du!" num"rul !relungirilor %multi!olari, #i!olari, uni!olari,
!seudouni!olari'
sau du!" funcTie %senzitivi, motori, de asociaTie, vegetativi'. $in !unct de
vedere al
localiz"rii neuronii !ot fi centrali %in creier' sau !eriferici %cor!ul celular in
m"duv",
trunc1i cere#ral, ganglioni, iar !relungirile in nervii !eriferici'.
1. Cor!ul celular formeaz" su#stanTa cenusie din nevra& si ganglionii
somatici si vegetativi e&tranevra&iali. *l este delimitat de o mem#ran"
li!o!roteic",
neurilema, are cito!lasm" %neuro!lasm"', ce conTine organite cito!lasmatice si
un
nucleu o#isnuit, central, cu unul sau mai mulTi nucleoli. Unele organite celulare
%mitocondrii, com!le&ul /olgi, reticul endo!lasmatic, lizozomi' sunt !rezente si
in
alte celule, iar altele sunt s!ecifice neuronului ) cor!usculii Nissl si
neurofi#rilele.
Cor!usculii Nissl %cor!ii tigroizi' sunt constituiTi din mase dense de reticul
endo!lasmatic rugos, la nivelul c"rora au loc sintezele !roteice neuronale.
Neurofi#rilele a!ar ca o reTea omogen" de fi#re care traverseaz" intreaga
neuro!lasm"2 au rol in trans!ortul su#stanTelor si de susTinere.
5. (relungirile neuronale sunt dendritele si a&onul.
$endritele sunt !relungiri cito!lasmatice e&trem de ramificate conTinand
neurofi#rile si cor!usculi Nissl s!re #aza lor. *le conduc influ&ul nervos
centri!et
%aferent'.
A&onul %cilindra&ul sau neuritul' este o !relungire unic", lung" %atinge
c1iar 1 m', alc"tuit din a&o!lasm" %continuarea neuro!lasmei', in care se g"sesc
neurofi#rile, mitocondrii si lizozomi, si este delimitat de o mem#ran", a&olema,
continuarea neurilemei.
A&onul se ramific" in !orTiunea terminal", ultimele ramificaTii fiind #utonate
%#utoni terminali'. Acestia conTin, in afar" de neurofi#rile, numeroase
mitocondrii,
!recum si vezicule in care este stocat" o su#stanT" %mediator c1imic'. A&onii
conduc
im!ulsul nervos centrifug %eferent'.
+i#ra a&onic" este aco!eri" de mai multe teci:
) teaca Sc1Jann este format" din celule gliale, care incon-ur" a&onii. ntre
dou" celule Sc1Jann succesive se afl" strangulaTii Ranvier %regiune nodal"'.
Ma-oritatea a&onilor !rezint" o teac" de mielin", secretat" de celulele nevroglice
Sc1Jann si de!us" su# form" de lamele li!o!roteice concentrice, al#e, in -urul
fi#rei
a&onice %a&oni mielinizaTi'. Rolul tecii de mielin" const", atat in !rotecTia si
izolarea
fi#rei nervoase de fi#rele invecinate, cat si in asigurarea nutriTiei a&onului.
+i#rele
vegetative !ostganglionare si unele din fi#rele sistemului somatic au vitez" lent"
de
conducere si sunt amielinice, fiind incon-urate numai de celule Sc1Jann, care au
ela#orat o cantitate minim" de mielin"2
59
) teaca Aenle este o teac" continu", care insoTeste ramificaTiile a&onice !an"
la terminarea lor, constituit" din celule de ti! con-unctiv, din fi#re de colagen si
reticulin", orientate intr)o reTea fin" care aco!er" celulele Sc1Jann !e care le
se!ar"
de Tesutul con-unctiv din -urul fi#rei nervoase. Aceast" teac" con-unctiv" are rol
nutritiv si de !rotecTie.
Neuronul !eriferic motor se deose#este de cel senzitiv atat din !unct de
vedere funcTional cat si morfologic.
Neuronul motor !eriferic.
Celulele neuronului motor !eriferic au form" stelat" cu diametrul de @6 )166
microni, cu 4)@ !relungiri si !oart" denumirea de celul" nervoas" multi!olar".
Astfel
de celule se g"sesc in cornul anterior al m"duvei s!in"rii si in nucleii motori ai
trunc1iului cere#ral. TerminaTia acestui neuron se face in musc1iul striat su#
forma
!l"cii motorii.
Neuronul senzitiv !eriferic.
Cor!ul celular al acestor neuroni are form" sferic", cu diametrul de 146
microni. (rezint" o !relungire unic" care du!" un traiect oarecare se divide in
form"
de . %celule ganglionare #i!olare sau !seudouni!olare'. Celulele nu se g"sesc in
sistemul nervos central, ci in ganglionii s!inali si in ganglionii senzitivi ai
nervilor
cranieni.
Neuronii de asociaTie sunt neuroni de m"rime mic", in general multi!olari,
cu !relungiri scurte, !e care ii g"sim in toate formaTiunile cenusii ale
nevra&ului.
$endritele si a&onii constituie c"ile de conducere intranevra&iale %de la
m"duva s!in"rii !an" la scoarTa emisferelor cere#rale si invers' si nervi
e&tranevra&iali. Nivelele de organizare ale c"ilor nervoase aferente si eferente
sunt
deci : fi#ra nervoas", fasciculul de fi#re nervoase, tractul nervos si nervul.
+i#ra nervoas" este format" dintr)un a&on sau o dendrit" %!rotoneuronii din
ganglionul s!inal' si cele trei teci !eria&onale %!eridendritice'. +i#rele nervoase
!ot fi
centrale %localizate in sistemul nervos central' sau !eriferice2 motorii, senzitive
sau
vegetative2 aferente sau eferente2 mielinice cu sau f"r" teac" Sc1Jann si
amielinice
cu sau f"r" teac" Sc1Jann.
Celulele gliale %nevrogliile' sunt de 16 ori mai numeroase decat neuronii si
sunt celule meta#olic active ce se !ot divide. Au rol in susTinere, fagocitoza
resturilor
neuronale, sinteza mielinei, troficitate, f"cand leg"tura dintre neuroni si ca!ilare.
ntervin in reTinerea unor su#stanTe din sange !entru a nu !"trunde in SNC
%#ariera
1ematoencefalic"', in refacerea defectelor in caz de leziune a su#stanTei
nervoase
%cicatrice glial"'.
$in !unct de vedere structural sistemul nervos !oate fi im!"rTit in:
)sistem nervos central %SNC' , cu!rinzand encefalul si m"duva s!in"rii
)sistemul nervos !eriferic, ce include com!onenta somatic" %nervii s!inali si
cranieni' si com!onenta vegetativ" %SN. ) sim!atic si !arasim!atic'.
$in !unct de vedere funcTional sistemul nervos re!rezint" o reTea de neuroni
intercontectaTi, asem"n"tor cu structura unui com!uter, datorit" fa!tului c"
am#ele
!rezint" un sistem de introducere a datelor, un sistem de !rocesare a acestora si
un
sistem in care sunt afisate rezultatele o#Tinute.
Al"turi de sistemul nervos !eriferic, sistemul nervos central com!leteaz"
unitatea structural" si funcTional" a sistemului nervos in ansam#lu, !"strand
leg"tura
cu organele !eriferice !rin intermediul arcurilor refle&e.
57
SST*MU, N*R.OS (*R+*RC. N*R.U,
,eg"tura dintre SNC si restul Tesuturilor si organelor se face !rin sistemul
nervos !eriferic. Aceast" leg"tur" este asigurat" de nervi care sunt cordoane
al#e,
su!le, rezistente la tracTiune, al c"ror cali#ru variaz" de la origine !an" la
terminaTiile lor ca urmare a des!rinderii de ramuri sau ramificaTii colaterale.
Nervii
%cranieni sau s!inali' leag" sistemul cere#ros!inal de organe si invers in funcTie
de
!olarizarea influ&ului nervos. $u!" organele !e care le inerveaz" descriem:
nervi
cutanaTi, articulari, vasculari, ramuri musculare, glandulare si mucoase.
Structura nervului.
Nervul este incon-urat de o teac" de Tesut con-unctiv numit" e!inerv. Se!turi
con-unctive !ornite din e!inerv izoleaz" in interiorul nervului fascicule de fi#re
nervoase. Tesutul con-unctiv care incon-oar" fasciculele formeaz" !erinervul.
Su!rafaTa intern" a !erinervului este neted" si alc"tuit" dintr)un strat de celule
mezoteliale a!latizate. Unele ramuri nervoase foarte mici !ot fi alc"tuite dintr)
un
singur fascicul. +iecare fi#r" nervoas" este incon-urat" de o teac" de Tesut
con-unctiv
numit" endonerv. Lesutul con-unctiv din alc"tuirea nervului ii asigur" structura
de
rezistenT" si conTine elementele vasculare.
+i#rele nervoase !ot fi clasificate du!" structurile !e care le inerveaz"
%funcTie'.
+i#ra nervoas" care stimuleaz" musc1iul sc1eletic se numeste fi#r"
motoare %eferent"'2 fi#ra nervoas" care transmite influ&uri de la o terminaTie
senzitiv" se numeste fi#r" senzitiv" %aferent"'. +i#rele care activeaz" glandele
si musc1ii netezi sunt considerate tot fi#re motoare, desi ele ar tre#ui denumite
fi#re efectoare viscerale.
Nervii s!inali si cranieni conTin !atru ti!uri de fi#re nervoase: aferente
somatice, aferente viscerale, eferente somatice si eferente viscerale.
$in sistemul nervos central !ornesc 91 de !erec1i de nervi ra1idieni %s!inali'
care isi au originea in m"duva s!in"rii si 15 !erec1i de nervi cranieni care isi au
originea in encefal. Se!arat de aceste !erec1i de nervi somatici e&ist" si nervi
vegetativi conTinand fi#re viscero)senzitive si viscero)motoare.
+i#rele motoare somatice sunt invelite cu o teac" de mielin", !e cand fi#rele
vegetative nu au mielin" %amielinice'2 intre fi#rele senzitive somatice si cele
vegetative este greu de f"cut o diferenT" morfologic".
ToTi nervii somatici si vegetativi au o origine a!arent" si una real".
(rin origine a!arent" se inTelege locul de !"trundere %nervi senzitivi' sau de
iesire %nervi motori' din SNC.
(rin origine real" se inTelege nucleul %nucleii' nervos de unde !ornesc fi#rele
care dau nastere la nervi. Astfel, !entru nervii motori originea real" se afl" in
neuronii din coarnele ventrale ale m"duvei s!in"rii sau neuronii din nucleii
motori ai
trunc1iului cere#ral. (entru nervii senzitivi originea real" este in ganglionii
s!inali in
cazul nervilor ra1idieni si in ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni.
SST*MU, N*R.OS C*NTRA,
*ncefalul si m"duva s!in"rii alc"tuiesc sistemul nervos central sau nevra&ul,
denumit astfel !entru c" se g"seste in a&a central" a cor!ului, legat !rin cei 15
nervi cranieni si 91 nervi s!inali, de restul cor!ului.
$efinirea sistemului nervos a Tinut seama de cele dou" roluri !e care acesta le
are: !osi#ilitatea de a reacTiona la stimuli e&terni ) com!onent" care re!rezint"
54
SST*MU, N*R.OS SOMATC2 si com!onenta ce guverneaz" activitatea
celorlalte
organe si anume SST*MU, N*R.OS .SC*RA , %.*/*TAT.'.
Sistemul nervos somatic re!rezinta leg"tura dintre rece!Tie, transmitere si
efect !rezent la nivelul a!aratului locomotor. Structural sistemul nervos somatic
are
la #az" arcul refle& somatic cu o com!onent" aferent" si o com!onent" eferent".
Aceste structuri re!rezint" elementele ce a!arTin sensi#ilit"Tii e&teroce!tive si
!ro!rioce!tive, aflata in leg"tur" cu modific"rile musculare necesare in
!ermanenta
in !roducerea unei misc"ri, c1iar dac" aceasta este e&trem de sim!l"
Sistemul nervos visceral sau s!la1nic. este !orTiunea ce controleaz"
activitatea organelor interne, a vaselor de sange si are ca si cel somatic, o
com!onent" aferent" si una eferent".
Cele dou" sisteme sunt, !rin activit"Tile lor, com!onentele de #az" ale vieTii
constiente.
MA$U.A S(NAR. N*R.U, S(NA,. (,*MUR N*R.OAS*. ARCU,
R*+,*M.
T(UR $* R*+,*M*
M"duva s!in"rii re!rezint" !rimul eta- al nevra&ului. *ste ad"!ostit" in canalul
verte#ral, se intinde de la !rima verte#r" cervical" )atlasul) !an" la a doua
verte#r"
lom#ar". Su!erior se continu" cu encefalul iar inferior se continu" cu filum
terminale
!an" la nivelul coccisului.
Configuratie e&terna. M"duva s!in"rii are forma unui cilindru turtit
antero!osterior,
care !rezint" la nivel cervical si lom#ar dou" umfl"turi denumite
intumescenTe. Acestea cores!ud fi&"rii marilor nervi care asigura inervaTia
mem#rului su!erior, res!ectiv mem#rului inferior. (rezinta feTe anterioare,
!osterioare si laterale, #r"zdate de fisuri sau sanTuri. (e faTa anterioar" se
g"seste
fisura median" anterioar", iar !e faTa !osterioar" se afl" sanTul median
!osterior.
ntre feTele anterioar", !osterioar" si feTele laterale se g"sesc sanTurile
antero)laterale res!ectiv !ostero)laterale. SaTurile !ostero)laterale re!rezint"
locul
!atrunderii r"d"cinii !osterioare a nervului s!inal, si delimiteaz" cu sanTul
!osterior,
in su#stanTa al#" a m"duvei, cordonul al# !osterior, care la randul s"u este
su#im!artit in regiunea cervical" in dou" fascicule )gracilis si cuneat % /O,, si
EUR$ACA'.
SanTul antero)lateral este re!rezentat de locul cel mai lateral !rin care ies
r"d"cinile anterioare ale nervilor s!inali, !entru c" acestea ies su# forma unor
fascicule )m"nunc1iuri. (orTiunea cu!rins" intre acest re!er si fisura median"
anterioar" re!rezint" cordonul al# anterior. ntre cordonul al# anterior si
cordonul al#
!osterior se afl" cordonul al# lateral.
Configuratie interna. Structura intern" a m"duvei s!in"rii este re!rezentat"
de su#stanTa al#" si su#stanT" cenusie, in am#ele aflandu)se o reTea de celule
gliale.
N A. Su#stanTa cenusie ) se g"seste in interior su# forma unei coloane, care !e
secTiune transversal" are as!ectul literei A. *ste im!"rTit" in cornul anterior,
!osterior si lateral. Structural su#stanTa cenusie este format" din celule
nervoase, celule gliale si fi#re nervoase.
Cornul anterior !rezint" neuroni motori, care !rimesc multi!le im!ulsuri
nervoase de la nivel cortical, !e care le transmit efectorilor , realizandu)se
controlul
idiomotor asu!ra musculaturii. Aceleasi celule sunt integrate intr)o serie de
refle&e,
atunci cand sunt !use in leg"tur" cu celulele cornului !osterior, asigurand
totodat" si
tonusul muscular. esiea de su# controlul celulelor corticale determin"
degenerarea
muscular" cu atrofie muscular". %neuroni somatomotori alfa si gama'
5?
Cornul lateral cu!rinde neuroni vegetativi de la nivel toracal la !rimul
segment lom#ar si rea!aritie la segmentele ,,. sacrale. n regiunea
cervical"
a&onii acestor neuroni ies !rin r"d"cinile anterioare ale nervului s!inal si se
o!resc in
lanTul ganglionar sim!atic distri#uindu)se glandelor si cordului. n !orTiunea
sacral"
alc"tuiesc nervii s!la1nici formand !arasim!aticul sacral.
Cornul !osterior este format din celule de dimensiuni mi-locii si a&onii lor trec
in !artea !eriferic" a cordonului lateral si a!oi urc" formand fascicule in
su#stanTa
al#". Neuronii cornului !osterior sunt neuroni senzitivi care !rimesc im!ulsuri
nervoase de la rece!torii !eriferici !rin r"d"cina !osterioar" a nervului s!inal
%somatosenzitivi'
Celule radiculare anterioare a&onul r"d"cinile anterioare ale nervului
s!inal
Celule radiculare !osterioare a&onul r"d"cinile !osterioare ale nervului
s!inal
E. Su#stanTa al#") se g"seste in -urul su#stanTei cenusii, si este format" din
fi#re nervoase mielinice, organizate su# forma de cordoane: anterior, lateral si
!osterior. +asciculele com!onente ale acestor cordoane au traiect transversal,
formand fi#rele comisurale2 traiect ascendent sau descendent2 traiect cu!rins
intre
diferite segmente ale m"duvei s!in"rii ) fi#re intersegmentare sau de asociaTie.
a' Cordonul anterior) este format din :
) fascicule descendente, ce isi au originea in celulele motorii ale emisferei
cere#rale,
care trec !e m"sur" ce co#oar", la nivelul comisurii al#e, !e !artea o!us",
terminandu)se in neuronii motori din cornul anterior o!us emisferei din care au
originea fi#rele. Aceste fascicule se numesc fascicule cere#ro)s!inale anterioare
%!iramidale directe'. Al doilea fascicul descendent cu originea in nuclei
vesti#ulari,
dar cu traiect !rin corodonul anterior este fasciculul vesti#ulo)s!inal 2 serveste
controlul ec1ili#rului.
) fascicule ascendente re!rezentate de fasciculele s!inotalamice anterioare, care
deservesc sensi#ilitatea tactil" grosier"2 au origine in neuronii cornului !osterior,
a&onii acestor neuroni urc" a!oi dou" sau trei segmente medulare !rin cordonul
!osterior, traverseaz" comisura al#" anterioar" si trec in cordonul anterior de
!artea
o!us".
#' Cordonul lateral) conTine fi#re motorii care a!arTin motilit"Tii voluntare si
involuntare.
+ascicule descendente :
) Tracturile cere#ros!inale laterale sau !iramidal incrucisat au originea in
emisfera cere#ral", iar la nivelul #ul#ului trec in cordonul lateral o!us emisferei
de la
care au !lecat, co#orand a!oi !rin cordonul lateral medular si se termin" in
su#stanTa cenusie a cornului anterior.
) Tracturile ru#ro)s!inale) au origine in nucleul rosu din mezencefal, traiect
descendent !rin cordonul lateral si fac sina!s" cu neuronii motori din cornul
anterior.
Astfel acesti neuroni se afl" su# controlul cere#elului si a nucleilor #azali,
!rimul
intervenind in controlul sinergic iar nuclei #azali in realizarea cordon"rii.
) Tracturile tecto)s!inal are originea in coliculii cvadrigemeni su!eriori de
!artea o!us" si se termin" in cornul anterior. (artici!" la realizarea refle&elor
vizuale.
) Tracturile olivo)s!inale se mai numesc tracturi #ul#o)s!inale, cu originea in
a!ro!ierea nucleului olivar din #ul#. Rolul lor nu este inc" #ine !recizat.
+ascicule ascendente :
) Tracturile s!inocere#eloase anterioare !ornesc din cornul !osterior al
m"duvei lom#are si au traiect ascendent !rin cordonul lateral, a-ungand la
nivelul
!unTii, a!oi !rin !edunculuii cere#elosi su!eriori la cere#el.
53
) Tracturile s!inocere#eloase !osterioare se numesc astfel !entru c" se afl"
in !orTiunea !osterioar" a cordonului !osterior. Are originea in neuronii din
cornul
!osterior al m"duvei lom#are si are traiect ascendent a-ungand la cere#el !rin
intermediul !edunculilor cere#elosi inferiori.
Tracturile s!inocere#eloase re!rezint" o leg"tur" im!ortant" intre m"duva
s!in"rii si cere#el, !rin care se asigur" aferenTele !rin care se realizeaz" tonusul
muscular si controlul sinergic in misc"rile voluntare.
) Tracturile s!inotalamice laterale sunt formate din a&onii neuronilor din
coarnele !osterioare, care trec in cordonul lateral o!us si au traseu ascendent
a-ungand la corte&ul cere#ral du!" ce fac sina!s" in talamus.
n afara acestor tracturi ascendente in cordonul lateral mai e&ist" tracturile
s!ino)tectale care se o!resc in mezencefal la nivelul coliculilor cvadrigemeni
su!eriori, !artici!and la realizarea refle&elor s!ino)vizuale, care asigur"
miscarea
ca!ului si oc1ilor in direcTia stimulului2 tracturile !ostero)laterale de
im!ortanT"
minim" in transmiterea sensi#ilit"Tii dureroase si termice2 tracturile
intersegmentare care fac leg"tura dintre diferite segmente ale m"duvei s!in"rii,
considerate din !unct de vedere funcTional ca o cale accesorie de transmitere a
sensi#ilit"Tii e&teroce!tive cu !osi#ilitatea utilizarii in recu!erarea
sensi#ilit"Tii.
c'Cordonul !osterior este format din tracturi ascendente care deservesc
sensi#ilitatea si tracturi descendente care a!ar su# forma unor fascicule scurte
intersegmentare.
+asciculele ascendente
Sunt re!rezentate de fasciculele /oll si Eurdac1 des!"rTite de se!tul
intermediar !osterior.
+i#rele care intr" in alc"tuirea fasciculului /oll !rovin din r"d"cinile
!osterioare ale nervilor s!inali din segmentele lom#are, sacrale si coccigiene,
care
intr" in m"duv" !rin sanTul !ostero)lateral si a!oi au traseu ascendent !rin
cordonul
!osterior al m"duvei.
+asciculul Eurdac1 are fi#re cu originea in segmentele toracale su!erioare si
cervicale, ale nervilor s!inali)r"d"cinile !osterioare ale acestora, si a!oi urc"
!rin
cordonul !osterior medular.
Am#ele fascicule se o!resc in nuclei #ul#ari /oll si Eurdac1, si conduc
sensi#ilitatea
tactil" e!icritic" si sensi#ilitatea !ro!rioce!tiv" constient".
+asciculele descendente
$esi mai !uTin cunoscute, in cordonul !osterior al m"duvei s!in"rii e&ist"
fascicule descendente care conTin fi#re situate la diverse nivele, a!ar !e nivele
scurte
su# forma unor fascicule scurte care alc"tuiesc tracturi in regiunea toracal".
N*R.U, S(NA,
Cele 91 de !erec1i de nervi s!inali %ra1idieni' au o dis!oziTie metameric",
fiind situaTi de o !arte si de alta a m"duvei s!in"rii si distri#uindu)se teritoriilor
somatice succesive cores!unz"toare metameric.
Se im!art in @ !erec1i cervicale, 15 !erec1i toracale, 4 !erec1i lom#are, 4
!erec1i sacrate si o !erec1e coccigian".
Metamerul re!rezint" un segment %imaginar' al cor!ului in care se g"seste
un centru nervos %din m"duva s!in"rii' de unde !ornesc de fiecare !arte o
r"d"cin"
ventral" %motorie' si o r"d"cin" dorsal" %senzitiv"' !e traseul c"reia se g"seste
ganglionul s!inal. Aceste elemente nervoase leag" intre ele, de fiecare !arte a
m"duvei, o !orTiune de tegument %$*RMATOM', !"rTi ale musc1iului
%MOTOM',
elemente osteoarticulare %SC,*ROTOM', elemente vasculare %AN/OTOM' s
elemente viscerale %.SC*ROTOM'.
5@
$ermatomul este regiunea tegumentului inervat" de fi#re senzitive de la o
singur" r"d"cin" dorsal".
S" ne reamintim sc1ema arcului nervos refle& medular. O e&citaTie la
su!rafaTa cor!ului este transformat" in influ& nervos si a-unge !rin intermediul
fi#relor senzitive %dendritele neuronului din ganglionul s!inal' in ganglionii
s!inali si,
de aici, !rin r"d"cina !osterioar" a nervului ra1idian %a&onii aceluiasi neuron',
merge
direct sau !rin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul anterior. (e cale
a&onilor neuronilor motori radiculari !rin intermediul r"d"cinilor anterioare si
ramurilor nervilor s!inali se va !roduce contracTia muscular".
Arcul refle& medular st" deci la #aza organiz"rii refle&e transversale
%metamerice' descrise anterior. Se e&!lic" astfel de ce o stimulare cutanat",
muscular", osteoarticular", vascular" sau visceral" va determina a!ariTia unui
semn
sau va avea un efect tera!eutic la nivelul oric"rui element al acestui metamer
!rin
circuite nervoase s!ino)s!inale, s!ino)autonome sau autonomo)s!inale.
*&ist", de asemeni, si o organizare longitudinal" !rin leg"turi intermetamerice
care cu!rind colateralele fi#relor radiculare aferente, trunc1iurile sim!atice
verte#rolaterale
si o reTea de interneuroni nevra&ici foarte #ogat".
+ie c" este vor#a de un semn, fie des!re o stimulare e&ist" intotdeauna
decala-e intre originea si terminarea arcului refle&.
Revenind la nervul s!inal, reamintiTi)v" com!onentele acestuia: r"d"cini,
trunc1i si ramuri terminale.
R"d"cina anterioar" este motorie si este format" din 9 ti!uri de fi#re eferente:
) fi#re mielinice groase care re!rezint" a&onii motoneuronilor alfa
) fi#re mielinice mi-locii care sunt a&onii motoneuronilor gama
) fi#re mielinice su#Tiri re!rezentate de fi#rele vegetative !reganglionare cu
origine in coarnele intermediare.
R"d"cina !osterioar" este senzitiv", !rezint" !e traiectul ei ganglionul
s!inal si este format" din fi#re aferente mielinice si amielinice
*a asigur" in cea mai mare !arte sensi#ilitatea tegumentului %teritoriul cutanat
su!erficial', iar un gru! !rofund mai mic se distri#uie viscerelor %teritoriul
!rofund
visceral'. Aceasta e&!lic" fenomenele senzitive cutanate %durere, arsuri, etc.'
care
acom!aniaz" diferitele afecTiuni viscerale, fa!tul datorandu)se cone&iunilor
centrale
care e&ist" intre nervii senzitivi cutanaTi s cei viscerali. $atorit" acestui fa!t
to!ografia zonelor 1i!eralgice !oate servi !e de o !arte !entru a a!recia semnele
o#iective ale unei afecTiuni viscerale in clinic", iar !e de alt" !arte la localizarea
in
m"duv" a segmentelor sensi#ilit"Tii viscerale.
(rin unirea celor dou" r"d"cini se formeaz" trunc1iul nervului s!inal, nivel
de la care nervul s!inal re!rezint" un nerv mi&t %fi#re motorii, senzitive si
vegetative,
!reganglionare si !ostganglionare'. mediat du!" iesirea lui din foramenul de
con-ugare se des!rinde o ramur" recurent" %ramura s!inoverte#ral" ,usc1=a'
care
re!"trunde in canal. Trunc1iul se desface a!oi in dou" ramuri terminale, de
asemeni
mi&te ) ramura anterioar" si !osterioar"2 emite si ramuri comunicante si
meningeale.
Ramurile !osterioare %dorsale' isi !"streaz" dis!oziTia segmentar" si se
distri#uie musc1ilor !osteriori ai ca!ului si gatului, musc1ilor auto1toni ai
sanTurilor
verte#rale din regiunea toracal", lom#ar", sacral". Asigur" sensi#ilitatea regiunii
dorsale a trunc1iului !e un cam! median de la verte& la coccige. Aceste ramuri
nu se
anastomozeaz" !entru a forma !le&uri, cu e&ce!Tia nervului su#occi!ital si a
unor
ramuri ale lui C5 si C9 ce realizeaz" !le&ul cervical !osterior %Cruveil1ier'.
Ramurile anterioare %ventrale', cu e&ce!Tia celor din regiunea toracal",
formeaz" !le&uri nervoase. ConsecinTa acestei distri#uTii const" in fa!tul c"
diferite
58
formaTiuni %musc1i, oase, articulaTii, viscere' sunt inervate in acelasi tim! de
ramuri
!rovenind din mai mulTi nervi s!inali. Se !are c" aceasta ar fi consecinTa unor
sc1im#"ri de !oziTie ce se !etrec in diferite regiuni si organe in tim!ul
dezvolt"rii.
Ramurile anterioare se distri#uie la musc1ii si tegumentul regiunilor antero)
laterale
ale gatului, trunc1iului si e&tremit"Tilor. Se delimiteaz" astfel 4 !le&uri:
) !le&ul cervical, format din ramurile anterioare ale !rimilor 7 nervi cervicali
%C1)C7'
) !le&ul #ra1ial, alc"tuit din ramurile anterioare ale ultimilor 7 nervi cervicali
%C4)C@' si ale !rimului toracal %T1'
) !le&ul lom#ar, constituit din ramurile anterioare ale !rimilor 7 nervi lom#ari
%,1),7' si filete nervoase din T15
) !le&ul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de)al cincilea lom#ar
%,4' si a !rimilor 7 nervi sacraTi %S1)S7'
) !le&ul coccigian la formarea c"ruia !artici!" !rin ramurile lor anterioare
ultimii 5 nervi sacraTi %S9)S7' si nervul coccigian.
Ramurile anterioare ale nervilor toracali %cu e&ce!Tia !rimului' nu formeaz"
!le&uri
1. (,*MU, C*R.CA, %!le&us cervicalis'
Se formeaz" !rin unirea ramurilor anterioare C1)C7. Cu e&ce!Tia !rimului,
care d" numai un ram descendent, nervii cervicali se divid in dou" ramuri
%su!erioar" si inferioar"' ce se anastomozeaz" intre ele formand trei anse
!reverte#rale din care vor !leca diverse ramuri.
(le&ul este situat !rofund ina!oia marginii !osterioare a musc1iului
sternocleidomastoidian. *l d" ramuri anastomotice la 1i!oglos, vag, facial si
ganglionii cervicali sim!atici su!erior si mi-lociu.
Ramurile !le&ului sunt: ) su!erficiale, cutanate
) !rofunde, motorii.
Ramurile su!erficiale asigur" sensi#ilitatea teritoriilor cutanate ale gatului.
nclud: ) nervul transvers al gatului !entru regiunea antero)lateral" a gatului
)nervul auricular mare !entru regiunea !arotidian", mastoidian" si
!artea !osterioar" a !avilionului urec1ii
) nervul occi!ital mic !entru regiunea cefei
) nervii su!raclaviculari !entru regiunea su!raclavicular".
Aceste ramuri se reunesc la 1F5 a marginii !osterioare a
sternocleidomastoidianului %!unctul nervos al gatului al lui *r#' si de aici diverg
s!re
teritoriile cutanate res!ective.
Ramurile !rofunde inerveaz" urm"torii musc1i:
) musc1iul dre!t lateral si micul dre!t anterior
) musc1iul marele dre!t anterior si lung al gatului
) musc1iul ridic"tor al sca!ulei, musc1ii rom#oizi
) contri#uie la inervaTia musc1ilor sternocleidomastoidian si tra!ez
) musc1iul diafragma !rin nervul frenic %C9)C7'.
5.(,*MU, ERAAA, %!le&us #rac1ialis'
*ste constituit din ramurile anterioare C4)C@ s T1.
C4)C? se reunesc !entru a forma trunc1iul !rimar su!erior %truncus
su!erior'.
C@)T1 formeaz" trunc1iul !rimar inferior %truncus inferior'.
C3 formeaz" trunc1iul mi-lociu %truncus medius'.
+iecare trunc1i !rimar se divide intr)un ram anterior si unul !osterior2
ramurile anterioare ale trunc1iurilor su!erior si mi-lociu se unesc formand
fasciculul
96
lateral avand ca ramuri terminale nervul musculocutanat si nervul median
%r"d"cina lateral"'.
Ramurile anterioare ale trunc1iului inferior formeaz" fasciculul medial cu
ramuri terminale nervul ulnar, nervul median %r"d"cina medial"', nervul cutanat
#ra1ial medial si cutanat ante#ra1ial medial.
Toate ramurile !osterioare se unesc !entru a forma fasciculul !osterior cu
ramuri terminale nervul a&ilar si nervul radial.
(le&ul are ra!orturi im!ortante cu musc1ii scaleni, artera su#clavie2 il reg"sim
in regiunea su!raclavicular" %trunc1iurile !rimare', su#clavicular" %fasciculele'
si
a&ilar" %nervii'.
*l !oate fi lezat !rintr)un traumatism sau com!rimat de un calus osos, de un
#loc fi#ros cicatriceal, de o tumor", 1ematom. $e asemeni, !oate fi elongat
!rintr)o
tracTiune #rutal" efectuat" !e mem#rul su!erior.
Ramurile !le&ului #ra1ial !ot fi gru!ate in ramuri colaterale si
terminale.
Ramurile colaterale se distri#uie la musc1ii scaleni si ma-oritatea musc1ilor
centurii
sca!ulare du!a cum urmeaza:
) nervul su#clavicular !entru musc1ii su#clavicular.
) nervii !ectorali !entru musc1iul !ectoral mare si musc1iul !ectoral mic.
) nervul su#sca!ular !entru musc1iul su#sca!ular si rotund mare.
) nervul toracal lung !entru musc1iul dintat mare.
) nervul dorsal al sca!ulei !entru musc1ii rom#oizi.
) nervul su!rasca!ular !entru musc1ii su!ra si infras!inos.
Ramurile terminale se distri#uie musculaturii mem#rului su!erior, fiind
re!rezentate
de nervul musculocutanat, median, ulnar %cu#ital', cutan ante#ra1ial, cutan
#ra1ial,
radial, a&ilar.
9. (,*MU, ,OMEAR %!le&us lum#alis'
*ste constituit !rin unirea ramurilor ,1),9 cu !artici!area unor filete nervoase
din T15 si ,7.
*ste situat in !artea !osterioar" a musc1iului !soas mare, inaintea a!ofizelor
transverse lom#are, deci !oate fi afectat in fracturi ale ra1isului, !l"gi
!enetrante.
$" ramuri colaterale si terminale care la randul lor sunt scurte si lungi.
Ramurile colaterale sunt re!rezentate de nervul ilio1i!ogastric, ilioing1inal,
femurocutan, genitofemural cu teritoriu motor re!rezentat de musc1ii
a#domenului si
senzitiv de tegumentele fesei, regiune !u#iana si coa!sa %antero)lateral'.
Ramurile
terminale sunt nervul o#turator si nervul femural cu teritoriu motor musc1ii
coa!sei
si senzitiv tegumentele coa!sei si gam#ei %antero)medial'.
7. (,*MU, SACRA, %!le&us sacralis'
*ste constituit !rin fuziunea trunc1iului lom#osacrat %,7),4' cu !rimele trei
r"d"cini sacrate. n !lus, mai !rimeste un ram de la S7 ce se anastomozeaz" cu
S4.
Unii autori im!art !le&ul in dou" !"rTi: !le&ul sacral !ro!riu)zis %!le&us
isc1iadicus' ce cu!rinde nervii ce se distri#uie mem#rului inferior si #azinului si
!le&ul rusinos %S5, S9, S7 )!le&us !udendo1aemor1oidalis' din care !ornesc
nervii
ce merg la !erineu, organele genitale e&terne si viscerele !elvine unde se
anastomozeaz" cu !le&ul 1i!ogastric.
(rezint" ramuri colaterale si un ram terminal %nervul isc1iadic sau sciatic
mare'. Ramurile colaterale includ nervi !entru musc1iul sfincter ani si levator
ani,
musc1ii #azinului, gluteal su!erior si inferior, nervul cutan !osterior al coa!sei.
Nervul sciatic mare se divide in 5 ramuri terminale: nervul ti#ial %sciatic
!o!liteu intern' si nervul fi#ular comun %sciatic !o!liteu e&tern'.
91
CURS ?
Trunc1iul cere#ral. Nervi cranieni.
Trunc1iul cere#ral !rimeste si integreaz" semnalele de la nivelul m"duvei
s!in"rii si trimite semnale s!re cere#el si talamus.Se g"seste la intersecTia
semnalelor de la m"duv", corte& si cere#el. ntervine in realizarea refle&elor
ca!ului,
oc1ilor si trunc1ului.
Trunc1iul cere#ral este o unitate morfofuncTional" alc"tuit" din trei
com!onente: #ul#, !unte si mezencefal. +aTa !osterioar" a trunc1iului este
aco!erit"
de cere#el, de care este legat !rin cele trei !erec1i de !edunculi cere#elosi.
Toate
aceste com!onente im!reun" cu cere#elul formeaz" creierul !osterior sau
rom#encefalul.
A. M"duva !reungit" % m"duva o#longata)#ul#ul ra1idian'
ConTine nuclei care !rimesc semnale de la tracturile medulare, integreaz"
informaTiile si trimite rezultate s!re cere#el, talamus. AlTi nuclei re!rezinta
centrii
care controleaz" diferite funcTii)cardiac", res!iratorie.
Eul#ul !relungeste m"duva s!in"rii intinzandu)se de !rima verte#r" cervical"
la !unte. ,imita dintre #ul# si m"duva s!in"rii este decusaTia !iramidal". Are o
lungime medie de 5@)96cm, !rezentand o faT" anterolateral" si o faT"
!osterioar".
,a nivelul faTei anterolaterale se descriu elemente to!ografice care re!rezint"
o continuare a celor de la nivelul m"duvei. Median se afl" fisura median"
anterioar",
iar lateral sanTurile antero)laterale. Acestea delimiteaz" cu fisura median"
anterioar" cordoanele anterioare ce !rezint" in !artea su!erioar" !iramidele
#ul#are
!rin care trec tracturile descendente )!iramidale, ce se incruciseaz" la acest
nivel.
,ateral de sanTurile antero)laterale, mai e&act intre acestea si sanTurile
!ostero)laterale se g"seste regiunea lateral" a #ul#ului im!ortant" !rin !rezenTa
olivelor #ul#are care conTin nucleul olivar. $e asemenea la acest nivel se
continu"
cordoanele laterale medulare.
+aTa !osterioar"
,a acest nivel se continu" sanTul median !osterior si sanTurile !osterolaterale,
de la nivel m"duvei s!in"rii, intre care se formeaz" tracturile /oll si
Eurdac1. Cordoanele !osterioare medulare continuate la nivelul #ul#ului se
de!"rteaz" formand !edunculii cere#elosi inferiori !rin care trec tracturile
s!inocere#eloase, vesti#ulocere#eloase si cere#elovesti#ulare.
Structura intern" a #ul#ului ra1idian
Ca si m"duva s!in"rii , #ul#ul are in structura sa su#stanT" al#a si su#stanT"
cenusie.
Su#stanTa al#") este organizat" su# form" de cordoane, delimitate asa cum am
!rezentat anterior, re!rezentand o continuare a celor de la m"duv", si alc"tuite
din
tracturi ascendente si descendente.
Tracturile ascendente sunt a&oni ai neuronilor /oll si Eurdac1, care continu"
tracturile /oll si Eurdac1 de la nivelul m"duvei s!in"rii. Se g"sesc in cordonul
!osterior.
Tracturilor /oll si Eurdac1 li se adaug" tracturile s!inotalamice si
s!inocere#eloase
care au traseu !rin cordoanele anterioare si laterale, f"r" a se o!ri in #ul#, in
drumul
lor s!re talamus.
Tracturile descendente sunt re!rezentate de tracturile !iramidale, cu origine la
nivelul corte&ului cere#ral. *le au trseu !rin #ul# f"r" a se o!ri la acest nivel cu
e&ce!Tia celor incrucisate care la nivelul decusaTiei !iramidale trec in !artea
o!us".
Tot traseu descendent au si tracturile ce a!arTin sistemului moto e&tra!iramidal,
cu
95
originea in nuclei trunc1iului cere#ral: fasciculele ru#ros!inal, tectos!inal,
vesti#ulos!inal, dar si fi#rele care fac leg"tura intre nuclei 1i!otalamici si
nucleul
dorsal al vagului , din #ul#.
Su#stanTa cenusie H !"streaz" oarecum asezarea la interior, dar nu este
com!act" datorit" fragment"rii de c"tre tracturile care urc" si co#oar", astfel c"
a!are su# forma unor nuclei, care se im!art in:
N nuclei somatomotori ) ec1ivalenTi ai neuronilor din coarnele anterioare si
origine a fi#relor motorii din structura nervilor cranieni.
N nuclei somatosenzitivi ) ec1ivalenTi ai neuronilor din coarnele !osterioare, si
staTie !e traseul c"ilor sensitive care transmit sensi#ilitatea general" a ca!ului
N nuclei visceromotori si viscerosenzitivi ) ec1ivalenTi ai neuronilor vegetative
din coarnele laterale, re!rezint" originea fi#relor visceromotorii din
com!onenTa nervilor cranieni, sau sunt staTii !e traseul fi#relor
viscerosenzitive ale nervilor cranieni.
N nuclei !ro!rii gracilis si cuneat ) care conTin al doilea neuron al tracturilor
/oll
si Eurdac1. Nucleul olivar re!rezint" originea tracturilor olivocere#eloase,
avand !roiecTie in !aleocere#el. Tot de la acest nucleu !ornesc fi#re
descendente care se continu" cu fascicule intersegmentare de lanivelul
m"duvei s!in"rii. Nu se cunoaste cu e&actitate modul in care acest nucleu
intervine in activitatea motorie, e&istand autori care susTin c" ar e&ista
aferenTe de la nivel medular s!re acest nucleu, si de aici s!re cere#el, !rin
intermediul !edunculilor cere#elosi inferiori2 nucleul vesti#ular care este
considerat al doilea neuron !e traseul c"ii vesti#ulare.
NUC,* EU,EAR
N somatomotori: originea fi#relor nervilor cranieni M, M,M,M
N somatosenzitivi : conTin al doilea neuron !entru fi#rele senzitiv ale nervului
trigemen ).
N visceromotori : originea fi#relor vegetative motorii ale nervilor cranieni M
%nucleul salivator inferior' si M %nucleul dorsal al vagului'
N viscerosenzitivi : conTin al doilea neuron !entru fi#rele senzitive ale nervilor
.,M,M %nucleul tractului solitar'
N !ro!rii : gracilis, cuneat, olivar, vesti#ular
E. (untea lui .arolio )!rotu#eranta
Se numeste asa !entru c" re!rezint" un loc de trecere !entru marea
ma-oritatea a fi#relor care trec dins!re s!re m"duva s!in"rii si corte&.
Ca si #ul#ul !rezinta o faT" antero)lateral" si o faT" !osterioar". $in motive
didactice le vom !rezenta se!arat din !unctul de vedere al configuraTiei
e&terioare.
+aTa anterioar") este voluminous" si #r"zdat" de un sanT !rin care trece
artera #asilar". Acest sanT este median si lateral de el se g"sesc !iramidele
!ontine !rin care trec !iramidele !ontine. +i#rele transversale care intr" in
alc"tuirea !unTii se adun" de o !arte si de alta a feTei anterioar" si formeaz"
!edunculii cere#elosi mi-locii !rin care !untea este legat" de cere#el.
+eTele laterale ) sunt formate din !edunculii cere#elosi mi-locii.
+aTa !osterioar") forrmeaz" !odisul venticulului . si este m"rginit" lateral de
!edunculii cere#elosi su!eriori.
Structura intern" a !unTii
Su#stanTa al#" este alc"tuit" din fascicule transversale s fascicule
longitudinale.
+i#rele transversale) trec !rin !edunculii cere#elosi mi-locii formand fascicule
99
groase si se dis!un in trei straturi : su!erficial, !rofund si intermediar. Aceste
fi#re
se im!art in: c"i de asociaTie cere#elo)cere#eloase care unesc emisferele
cere#eloase su# forma unei lungi comisuri, care trece !rin !unte si !rin
!edunculii
cere#elosi mi-locii2 c"i !ontocere#eloase care fac !arte din c"ile motorii
secundare
cortico)!onto)cere#eloase.
+i#re transversale cu origine acustic" sunt fi#re cu originea in nucleul co1lear
!ontin , si care se termin" in cor!ul geniculat medial din metatalamus, du!" ce
dau colaterale s!re coliculul cvadrigemen su!erior, !artici!and la realizarea unor
refle&e acustice.
+i#rele longitudinale a!arTin c"ilor senzitive sau motorii fiind re!rezentate de
fascicule ascendente si descendente.
+asciculele ascendente includ fascicule s!inotalamice, s!ino#ul#are si
s!inocere#eloase, care au traseu ascendent s!re corte&.
+asciculele descendente a!arTin c"ilor motorii !iramidale si c"ilor
cortico!ontine,
am#ele c"i motorii voluntare.
Su#stanTa cenusie este format" din nuclei ec1ivalenTi, ca si cei ai #ul#ului,
neuroilor medulari. ,a acestia se adaug" nuclei !ro!rii. $escrierea acestora se
!oate
face in funcTie de !oziTia lor in !unte, mai e&act in su#stanTa reticular", dar si
du!"
rolul lor in senzitii, motori, vegetative si !ro!rii, ra!ortat la nervii cranieni.
NUC,* (ONTN
N somatomotori : originea fi#relor motorii ale nervilor cranieni
.,.,.
N somatosenzitivi : nucleul !rinci!al senzitiv al nervului . 2 al doilea neuron al
c"ii
acustice)nucleul co1lear
N vegetativi : nucleul salivator su!erior, nucleul lacrimal
N !ro!rii : nucleii su#stanTei reticulate2 res!iratori2 cardiaci2 oliva su!erioar"
C. Mezencefalul
*ste eta-ul s!erior al trunc1iului cere#ral,format din !edunculii cere#rali,
coliculii cvadrigemeni si ane&ele acestora.
*ste delimitat inferior de sanTul !onto!eduncular, iar su!erior se continu" cu
tracturile
o!tice.
+aTa anterioar" )este re!rezentat" de !edunculii cere#rali, alc"tuiTi din dou"
fascicule de su#stanT" al#" ce conTin c"ile !iramidale im!reun" cu tracturile
cortico!ontine.
+aTa !osterioar" ) cu!rins" intre !ednculii cere#elosi su!eriori si e!italamus
este format" din colinulii cvadrigemeni%su!eriori si inferiori', intre care
!lon-eaz"
glanda e!ifiz". n coliculii cvadrigemeni su!eriori se inc1id refle&ele auditive, si
re!rezint" locul de unde vor !leca fi#re s!re cor!ii geniculaTi laterali din
metatalams.
+eTele laterale) sunt re!rezentate de sanTuri laterale care se!ar" !edunculii
cere#rali.
Structura intern" a mezencefalului
O#servat in secTine transversal" se constat" e&istenTa trei eta-e.
C!osterior)cu!rinde coliculii cvadrigemeni
Canterior) cu!rinde !edunculii cere#rali si fasciculele care trec !rin acestia
Cmi-lociu) re!rezentat de o mas" de su#stanT" cenusie in centru2 su#stanTa al#"
!rin
care trec tracturile ru#ros!inal, tectos!inal2 su#stanTa neagr" format" dintr)o
mas" de
celule nervoase ce au leg"tur" cu nucleii #azali fiind si constituent im!ortant al
sistemului
e&tra!iramidal.
97
Cnucleul rosu) format din su#stanTa reticulat" , !rimeste aferenTe de la corte& ,
fiind
!e traseul c"ilor e&tra!iramidale, si de la cere#el. Trimite eferenTe s!re m"duva
s!in"rii
!rin fasciculul ru#ros!inal.
Cnucleii motori ai nervilor cranieni si ..
Nuclei mezencefalici
N somatomotori: nucleul mezencefalic al trigemenuli %.'
N somatosenzitivi: nucleii nervilor cranieni H oculomotor, tro1lear %,.'
N vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului %'
N !ro!rii: su#stanTa neagr"2 nucleul rosu2 coliculii cvadrigemeni
Nervii cranieni sunt in numar de 15 !erec1i, cu originea a!arent" si
real" in encefal. Se gru!eaz" in nervi senzitivi: , , ., motori: , ., ., M
si
M si micsti:., ., M, M. Originea real" a nervilor motori este in nucleii
motori ai
trunc1iului cere#ral, iar !entru nervii senzitivi in ganglionii omologi celor
s!inali.
Originea a!arent" este la diferite nivele ale trunc1iului cere#ral. *&ce!tand
nervul
olfactiv si o!tic, restul nervilor cranieni isi au originea a!arent" in trunc1iul
cere#ral.
nce!and din !artea ventral" a encefalului, nervii cranieni sunt urm"torii:
olfactivul %!erec1ea ', o!ticul %!erec1ea ', oculomotor comun %!erec1ea ',
tro1learul sau !ateticul %!erec1ea .', trigemenul %!erec1ea .', a#ductus sau
oculomotor e&tern %!erec1ea .', facialul %!erec1ea .', acustico)vesti#ularul
%!erec1ea .', gloso)faringianul %!erec1ea M', !neumogastricul sau vagul
%!erec1ea M', accesorul %!erec1ea M', 1i!oglosul %!erec1ea M'.
n alc"tuirea nervilor cranieni intalnim diferite ti!uri funcTionale de fi#re
nervoase2 s!re deose#ire de nervii s!inali unii nervi cranieni conTin numai un
ti! de
fi#r" nervoas". Cele dou" ti!uri de nervi se mai deose#esc si !rin dezvoltarea
ontogenetic", !rin ra!orturile cu organele de simT si !rin fa!tul c" nervii
cranieni
inerveaz" structurile derivate din regiunea viscero)#ra1ial".
Nervul olfactiv %!erec1ea ' isi are originea in mucoasa !ituitar" unde se
g"seste !rimul neuron olfactiv2 a&onii acestui neuron str"#at lama ciuruit" a
osului
etmoid si !"trund in #ul#ul olfactiv, unde fac sina!s" cu celulele mitrale %al )
lea
neuron olfactiv'.
Nervul o!tic %!erec1ea ' isi are originea in retin", unde se g"sesc !rimii
doi neuroni: celulele #i!olare si celulele multi!olare2 a&onii acestora din urm",
!"r"sind glo#ii oculari, formeaz" nervii o!tici, care se incruciseaz" formand
c1iasma
o!tic". n continuare, tracturile o!tice, conduc e&citaTiile o!tice c"tre scoarT",
du!"
ce au f"cut un releu in cor!ii geniculaTi laterali.
Nervul oculomotor comun %!erec1ea ' isi are originea real" in !edunculii
cere#rali, iar fi#rele vegetative !arasim!atice, care inerveaz" musc1ii netezi
constrictori si irisul isi au originea in nucleul lui *ddinger)Oest!1al din
mezencefal.
A!arent, nervul isi are originea in fosa inter!eduncular" de !e faTa ventral" a
mezencefalului, du!" care !"trunde in or#it". nerveaz" motor musc1iul
ridic"tor al
!leoa!ei su!erioare, dre!tul intern, dre!tul su!erior si inferior, !recum si o#licul
mic
al glo#ului ocular. ,eziunile sale au dre!t consecinT" devierea lateral" a
glo#ului
ocular %stra#ismul e&tern'. +i#rele vegetative, inerveaz" !arasim!atic musc1ii
intrinseci ai glo#ului ocular: musc1ii ciliar si sfinterul !u!ilei.
Nervul tro1lear %!erec1ea .' isi are originea a!arent" !e faTa dorsal" a
mezencefalului imediat su# tu#erculul cvadrigemen2 originea real" se afl" intr)
un
94
nucleu din calota !eduncular". +i#rele celor doi nervi se incruciseaz", a!oi
!"rund in
cavitatea or#itar" si inerveaz" musc1iul marele o#lic al glo#ului ocular.
Nervul trigemen %!erec1ea .' este mi&t, avand o com!onent" motorie si
una senzitiv". +i#rele motorii alc"tuiesc nervul masticator, care inerveaz"
musc1ii
motori ai mandi#ulei, o !arte din musc1ii deglutiTiei si musc1iul tensor al
tim!anului.
Originea a!arent" este !e faTa ventral" a !rotu#eranTei si cea real" in nucleul
masticator al !unTii. +i#rele senzitive isi au originea in ganglionul lui /assel2
a&onii
acestor celule !"trund din !unte al"turi de nervul masticator si fac sina!s" in
nucelul
senzitiv al trigemenului din !unte. $endritele neuronilor din ganglionul lui
/assel
culeg sensi#ilitatea dintr)o vast" regiune a craniului visceral, formand trei
ramuri
nervoase: nervul oftalmic, nervul ma&ilar si nervul mandi#ular.
Nervul oftalmic culege sensi#ilitatea din regiunea mucoasei nazale, a irisului,
a corneii, a con-unctivei oc1ilor si de la tegumentele regiunii frontale si glandei
lacrimale. Nervul ma&ilar, du!" ce iese din craniu !rin gaura rotund", !"trunde
in
fosa !terigo)!alatin" si se distri#uie tegumentelor regiunii tem!orale, malare,
!leoa!ei inferioare, foselor nazale, #uzei su!erioare, !recum si dinTilor
ma&ilarului
su!erior. Nervul mandi#ular du!" ce iese din craniu !rin gaura oval", !rimeste
cateva fi#re de la ganglionul vegetativ o!tic si se anga-eaz" in canalul
mandi#ular.
Culege sensi#ilitatea de la glanda !arotid", !avilionul urec1ii, #"r#ie si de la
dinTii
ma&ilarului inferior. O ramificaTie a nervului mandi#ular este nervul lingual
care
culege sensi#ilitatea de la mucoasa lim#ii %cele dou" treimi anterioare', glanda
su#ma&ilar", su#lingual" si amigdala !alatin".
Nervul a#ducens %!erec1ea .' este motor si inerveaz" musc1iul dre!t
lateral al glo#ului ocular2 leziunile sale dau stra#ismul intern %a&ul sagital al
oc1iului
este deviat medial'. Originea a!arent" este in sanTul #ul#o!ontin, iar cea real"
in
trunc1iul cere#ral la nivelul ventriculului ..
Nervul facial %!erec1ea .' conTine fi#re motorii, senzitive si vegetative.
Originea a!arent" este in sanTul #ul#o!ontin, iar cea real", !entru !artea
motorie in
nucleul motor al facialului, !entru cea vegetativ" in nucleul salivar su!erior,
am#ii in
!unte, iar !entru fi#rele senzitive in ganglionul geniculat situat !e traiectul
nervului.
Nervul facial str"#ate !rintr)n canal stramt si cotit stanca tem!oralului, iesind
din
craniu la #aza a!ofizei stiloide, !rin gaura stilomastoidian". Ramurile motorii
inerveaz" musc1ii mimicii, musc1iul stilo1ioidian si musc1iul sc"riTei. Cele
senzitive
constituie c"i aferente gustative !entru cele dou" treimi anterioare ale mucoasei
linguale, iar fi#rele vegetative asigur" inervaTia !arasim!atic" a glandelor
su#linguale
si su#ma&ilare. .ecin"tatea acestui nerv la nivelul stancii tem!oralului cu
urec1ea
mi-locie si celulele mastoidiene, !recum si canalul stramt si cotit intraosos,
creaz"
!osi#ilitatea lez"rii sale in afecTiunile urec1ii2 de asemenea, e&!unerea
!relungit" la
frig !oate !roduce leziuni ale trunc1iului facialului in conductul intraosos.
,eziunile
facialului se manifest" !rin !aralizia musc1ilor mimicii cu asimetria facial",
greutate
sau im!osi#ilitatea inc1iderii !leoa!elor, a fluieratului, su!tului si uneori a
vor#irii.
Nervul acustico)vesti#ular %!erec1ea .' este com!us din dou" categorii
de fi#re: acustice si vesti#ulare2 cele acustice sunt c"i auditive, iar cele
vesti#ulare
c"i ale ec1ili#rului cor!ului. Originea a!arent" este in sanTul #ul#o!ontin, in
vecin"tatea nervului facial. Originea real" !entru nervul acustic este in
ganglionul lui
Corti din melc2 dendritele neuronilor din acest ganglion culeg e&citaTiile
acustice de
la celulele senzoriale ale organului lui Corti din urec1ea intern", iar a&onii
transmit
informaTiile nucleilor co1leari, ventrali si dorsali din #ul#. Nervul vesti#ular isi
are
originea real" in ganglionul lui Scar!a situat in conductul auditiv intern din
stanca
tem!oralului2 dendritele neuronilor s"i culeg e&citaTiile de la celulele rece!toare
ale
canalelor semicirculare, utriculei si saculei, iar a&onii le transmit nucleilor
vesti#ulari,
situaTi in !lanseul ventricolului .. $e la nucleii #ul#ari, c"ile vesti#ulare si
acustice
au un drum deose#it, ele vor fi descrise in ca!itolul des!re analizatori.
9?
Nervul gloso)faringian %!erec1ea M' are originea a!arent" in sanTul
antero)lateral al #ul#ului, ina!oia olivei. $u!" ce iese din craniu !rin orificiul
venei
-ugulare, co#oar" la #aza lim#ii si d" ramuri motorii !entru musculatura
faringelui,
ramuri senzitive !entru treimea !osterioare a mucoasei linguale si ramuri
vegetative
!entru glanda !arotid". Originea real" a fi#relor motorii este nucleul am#iguu
din
#ul#. +i#rele senzitive isi au originea real" in ganglionul !ietros situat !e stanca
tem!oralului2 a&onii neuronilor acestui ganglion conduc e&citaTiile !rimite de la
lim#", in nucleul solitar din #ul#. +i#rele vegetative isi au originea in nucleul
salivar
inferior din #ul#.
Nervul !neumogastric %vag', %!erec1ea M' este com!us din fi#re motorii
senzitive si vegetative !arasim!atice. +i#rele motorii isi au originea real" in
nucleul
am#iguu din #ul#2 cele senzitive intr)un ganglion situat su# orificiul -ugular !e
traiectul nervului vag, de unde a&onii neuronilor acestui ganglion le conduc la
nucleul
solitar din #ul#2 fi#rele vegetative isi au originea in nucleul dorsal al vagului din
#ul#.
Nervul vag este cel mai lung nerv cranian, trimite ramificaTii la nivelul gatului,
toracelui si a#domenului. Originea sa a!arent" este in sanTul retroolivar al
#ul#ului2
iese din craniu !rin orificiul venei -ugulare, str"#ate regiunea cervical", toracic"
si
du!" ce !"trunde in a#domen se termin" a!arent in ganglionii semilunari ai
!le&ului
solar. (rinci!alele ramuri ale nervului vag sunt: nervii laringeu su!erior si
inferior,
care asigur" inervaTia senzitiv" a mucoasei laringelui si inerveaz" motor
musc1ii
corzilor vocale2 nervii cardiaci, care im!reun" cu ramuri din sim!atic formeaz"
!le&ul
cardiac2 ramuri !ulmonare, esofagiene si !ericardice. n a#domen d" ramuri
gastrice, 1e!atice, !ancreatice, s!lenice, -e-unoileale si colice. .agul inerveaz"
motor
v"lul !alatin, o !arte din musc1ii faringelui si laringele2 senzitiv el culege
sensi#ilitatea de la !avilionul urec1ii, laringe, esofag, stomac, a!arat res!irator si
inim". +i#rele vegetative ale vagului asigur" inervaTia !arasim!atic" a
laringelui,
tra1eii, #ron1iilor, !l"manilor, inimii, esofagului, stomacului, ficatului,
!ancreasului,
s!linei, intestinului su#Tire si o !arte din intestinul gros.
Nervul accesor sau s!inal %!erec1ea M' este un nerv motor cu originea
real" in nucleul am#iguu din #ul#. A!arent el are o serie de ramuri care ies din
m"duva cervical", iar altele din #ul#, su# nervul vag. nerveaz" motor musc1ii
tra!ez
si sternocleidomastoidian.
Nervul 1i!oglos %!erec1ea M' este un nerv e&clusiv motor, !entru
musculatura lim#ii. Are originea real" in #ul#, iar cea a!arent" in sanTul
!reolivar al
#ul#ului. ese din craniu !rintr)un orificiu situat lang" condilii occi!italului si
inerveaz" musc1ii lim#ii si o !arte din musc1ii 1ioidieni.
93
CURS 3
Cere#el, diencefal, scoarta cere#rala
Re!rezinta !orTiunea cea mai mare a creierului !osterior. *ste situat !osterior
faT" de trunc1iul cere#ral, iar !orTiunea sa median" re!rezint" !eretele
ventriculului
!atru !e care il delimiteaz" im!ren" cu trunc1iul cere#ral.
Are as!ectul unei #enzi mediane numit" vermis de care se !rind cele dou"
emisfere cere#eloase. (rezinta o faT" su!erioar", o faT" inferioar", o faT"
anterioar" si
una !osterioar".
,eg"tura cere#elului cu trunc1iul cere#ral se realizeaz" !rin cele trei !erec1i de
!edunculi cere#elosi ) su!eriori, mi-locii si inferiori. Acesti !edunculi conTin
fi#re ce
a!arTin su#stanTei al#e si !rin care cere#elul !rimeste aferenTele si trimite
eferenTele.
Structura intern" a cere#elului
Se o#serv" su#stanTa cenusie , care se g"seste la su!rafaT", formand corte&ul
cere#elos, dar si su# forma unei mase inde!endente situat" in interior.
Corte&ul cere#elos are as!ect foliat cu structur" uniform" avand trei !"turi
celulare: !"tura molecular" alc"tuit din fi#re nervoase amielinice si celule
nervoase2
!"tura ganglionar" format" din celule nervoase (ur=in-e, caracteristice
cere#elului2
!"tura granular" alc"tuit" din celule nervoase mici si foarte multe fi#re nervoase
care
intr" in su#stanTa al#".
Masa inde!endent" de su#stanT" cenusie este format" din !atru nuclei: nucleul
dinTat de la care !ornesc fi#rele cere#eloolivare2 nucleul fastigial ) re!rezint"
cone&iunea fasciculului vesti#ulocere#elos cu cere#elovesti#ular2 nucleul glo#os
si
nucleul em#oliform.
Su#stanTa al#") este alc"tutit" din fi#re mielinizate, a&oni ai celulelor nervoase
din su#stanTa cenusie dar si alte fascicule aferente si eferente. Su#stanTa al#" se
im!arte in fi#re !ro!rii si fi#re de !roiecTie.
+ilogenetic cere#elul are trei !orTiuni: ar1icere#elul cu rol in orientarea
s!aTial". ,eziunea sa determin" mersul e#rios, astazie, verti-, a#senTa
r"s!unsului la
misc"ri de rotaTie sau la stimularea termic" a la#irintului.
(aleocere#elul controleaz" musc1ii antigravitaTionali ai cor!ului, musc1ii de
susTinere, de la care !leac" im!ulsurile venite !rin fascicule s!inocere#eloase,
a-unse
la nucleul glo#os a!oi la nucleul rosu si in final la corte&.
Neocere#elul) este !orTiunea cea mai tan"r" care acTioneaz" ca o fran" asu!ra
misc"rilor voluntare, in s!ecial asu!ra celor care cer o activitate de control si
o!rire
cum ar fi misc"rile fine e&ecutate de man".
(lecand de la anatomia cere#elului si leg"turile anatomice ale acestuia cu
celelalte structuri ale nevra&ului, o#serv"m c" cere#elul se g"seste atat !e c"ile
senzitive cat si !e c"ile motorii.
Stimulii e&teroce!tivi im!reuna cu informatiile culese de rece!torii
analizatorului vesti#ular a-ung la cere#el. $esi !rimeste multi!le aferente,
cere#elul
nu re!rezinta sediul nici unei eferente s!re motoneuronii medulari, constituindu)
se
ca un element de !rotectie a motoneuronilor in ra!ort cu eferentele !rovenite de
la
centrii su!eriori. (rotectia se realizeaza !rin #locarea im!ulsurilor
senzitivosenzoriale
care activeaza su#stanta reticulata.
Rot1Jell realizeaza o sc1ema a functiei cere#elului astfel:
1' ca PP a!arat de tim!PP ) in care cere#elul intervine o!rind miscarea , gQndita
si comandata de corte&, in momentul si locul dorit.
5' ca PPa!arat de invatarePP ) in care cere#elul isi !erfectioneaza sina!sele,
datorita re!etarii in tim! a aferentelor si eferentelor in care acesta este im!licat,
9@
ceea ce !ermite invatarea miscarii, astfel incQt eferentele ce urmeaza a fi
declansate
au nevoie de un numar mai mic de aferente.
9' ca PPa!arat coordonatorPP ) care sta la #aza o#tinerii a#ilitatilor si !rin care
miscarile articulare se integreaza in lanturile cinematice.
$*NC*+A,U,
Com!onenta cea mai im!ortant" este talamusul alc"tuit din dou" mase
nucleare mari, al c"rui rol este acela de corelaTie a im!ulsurilor senzoriale,
funcTionand ca o staTie !entru calea sensorial" s!re corte&. Caudal de talamus
se
g"sesc dou" !"rTi laterale care formeaz" cor!ii geniculaTi laterali si mediali
%metatalamusul'. ,a e&tremitatea !osterioar" in !orTiunile invecinate !"rTilor
laterale
se g"seste e!italamusul alc"tuit din mai multe formaTiuni nerovase si de glanda
e!ifiz". n regiunea su#talamic" se afl" 1i!otalamusul alc"tuit din structuri
nervoase
care deTin leg"turi cu tracturile o!tice si cu sistemul lim#ic, re!rezentand
centrul de
integrare al activit"Tii vegetative.
Talamusul re!rezint" structura esenTial" !entru !erce!erea unor senzaTii.
(rezinta mai multe feTe conve&a ) medial"2 lateral"2 su!erioar", la nivelul c"reia
se
g"sesc !le&urile coroide cu rol in secreTia lic1idului cefalora1idian2 inferioar" 2
anterioar" 2 !osterioar".
Structura intern" a talamusului . n structura acestuia !redomin" su#stanTa
cenusie dar su!rafaTa este aco!erit" cu su#stanT" al#", ca si faTa lateral". (rin
intermediul unei lame de su#stanT" al#", su#stanTa cenusie este fragmentat" in
a!ro&imativ ?6 de nuclei, asezaTi in urm"toarele gru!e :
Cone&iunile talamusului se realizeaz" !rin aferenTe si eferenTele sale cu toate
structurile nevra&ului. Astfel datorita legaturilor cu cu 1i!otalamusul, trunc1iul
cere#ral si a!roa!e toate !"rTile corte&ului cere#ral, !rimeste aferenTe ale
tuturor
sensi#ilit"Tilor e&teroce!tive, !ro!rioce!tive, visceral".
$in !unct de vedere funcTional talamusul este cea mai im!ortant" zon" de
integrare a nevra&ului !entru c" aici vin toate informaTiile de la rece!torii
somatici,
s!la1nici, de la a!aratul vizual. ,a acest nivel toate aceste informaTii sunt !use
in
leg"tur" unele cu celelalte, corelaTia fiind sim!l" dar cu !osi#ilitatea de a se
constientiza, mai ales !entru sensi#ilit"Tile #anale cum este durerea, aceasta
r"manand activa c1iar si in a#senTa leg"turii talamusului cu corte&ul. $e
asemenea
!rin leg"turile nucleului medial cu 1i!otalamusul a-ung la corte& informaTiile
viscerale
si astfel activitatea visceral" a-unge s" fie controlat" de la nivel cortical 2
controlul se
e&ercita asu!ra reacTiilor emoTionale si instinctive generate de aferenTele
viscerale.
Metatalamusul este o structur" im!ortant" !rin cor!ii geniculaTi ce contin al
treilea neuron !entru c"ile auditive si vizuale. Cor!ul geniculat medial conTine
al
treilea neuron al c"ii auditive si este locul de la care !leac" fi#re s!re corte&ul
tem!oral, iar cor!ul geniculat lateral !rimeste fi#re din tractul o!tic, are leg"turi
cu
coliculii cvadrigemeni su!eriori si trimite fi#re la corte&ul occi!ital.
*!italamusul este alc"tuit din nuclei, comisura al#" si glanda !ineal" .
Ai!otalamusul re!rezinta sediul mecanismelor integrative cu rol in reglarea
funcTiilor vitale ale organismului. *ste alc"tuit din !atru gru!uri de nuclei:
N gru!ul anterior
N gru!ul medial)ventromedial si dorsomedial
N gru!ul lateral
N gru!ul !osterior
/ru!ul anterior si !osterior conTin centrii termoregl"rii )cel anterior centrul
termolizei, iar cel !osterior centrul termogenezei.
98
Nucleii 1i!otalamici de integrare !arasim!atica secreta neuro1ormoni
%A$A Fvaso!resina si ocitocina' care se de!oziteaza in 1i!ofiza !osterioara !rin
intermediul tractului 1i!otalamo1i!ofizar.
Nucleii 1i!otalamici de integrare sim!atica secreta 1ormoni numiti factori de
eli#erareFin1i#are !entru secretia adeno1i!ofizei. Acesti 1ormoni a-ung la
adeno1i!ofiza !rin intermediul sistemului circulator !ort 1i!otalamo1i!ofizar
(o!a)
+ielding.
Tractul 1i!otalamo)1i!ofizar im!reuna cu sistemul !ort formeaza ti-a
!ituitara.
Ai!otalamusul !rin cone&iunile sale re!rezint" centrul 1omeostaziei, !rimind
informaTii de la organele interne si talamus, venite !e calea sistemului nervos
autonom. Situat intre sistemul endocrin si sistemul nervos 1i!otalamusul
!rimeste si
transmite informaTii c"tre sistemul endocrin, controlandu)l.
Ceea ce este sigur este fa!tul c" 1i!otalamusul, !rin centrii s"i, asigur" !rin
mecanisme de feed#ac= negativ reglarea tem!eraturii cor!ului, reglarea
!resiunii
osmotice, a!ortul alimentar si 1idric %senzatii de foame, sete', a functiilor
res!iratorii, cardiovasculare, se&uale .
(rin leg"turile sale cu sistemul endocrin, 1i!otalamusul !artici!" la reglarea
activit"Tii endocrine, reglarea meta#olismului intermediar si 1idric.
m!reun" cu sistemul lim#ic !artici!" la integrarea funcTiilor vegetative, la
generarea r"s!unsului fiziologic emoTional care insoTeste manifest"rile
vegetative,
intervenind astfel in starile emotionale, de com!ortament si de stres.
NUC,* EA0A,
SituaTi in interiorul sau la #aza emisferelor cere#rale,asa cum consider" unii
autori, sunt dou" !erec1i de nuclei, cunoscuTi si su# numele de cor!i striaTi.
Marea
ma-oritate a neuroanatomistilor i consider" alc"tuiTi din nucleul caudat
!utamen,
amigadaloid, glo#us !allidus si consider" c" sunt conectaTi cu nuclei
su#talamici, cum
sunt su#stanTa neagr" si nucleul rosu. Cone&iunile cor!ilor striaTi se realizeaz"
!rin
care fi#re aferente si eferente. +i#rele aferente a-ung la nucleii #azali venind de
la
talamus, aceasta fiind !ro#a#il calea !rin care a-ung informaTiile de la corte&.
+i#rele
eferente ies din nuclei #azali si a-ung la talamus, 1i!otalamus si nucleul rosu.
+uncTional nucleii #azali se inter!un !e c"ile olfactive, iar !rin fi#rele eferente
sta#ilesc leg"turi cu centrii motori din trunc1iul cere#ral si m"duva s!in"rii.
,eg"tura
cu c"ile olfactive are im!ortanT" , mai ales la animale in realizarea misc"rii.
Rolul s"u
in controlul tonusului muscular, datorit" leg"turii cu nucleul rosu, a fost dovedit
e&!erimental, !rin e&tir!are, ceea ce a dus la rigiditate 1i!ertonie si tremor.
Acestea
!ledeaz" !entru rolul cor!ului striat in activitatea motorie.
*MS+*R*,* C*R*ERA,*
*misferele cere#rale ca !arte a encefalului re!rezint" segmentul sistemului
nervos central care menTine starea de constienT". Al"turi de talamus, care
!artici!"
la integrarea sensi#ilit"Tii s!ecifice, emisferele cere#rale sunt cele care iniTiaz"
miscarea, fiind !rocesorul central. +iecare emisfer" cere#ral" are !atru lo#i )
frontal,
!arietal, occi!ital si tem!oral, situate in dre!tul masivelor osoase
cores!unz"toare,
f"r" ins" a e&ista o intindere atat de !recis", im!"rTirea fiind mai mult
conveTional".
+iecare lo# este o unitatea funcTional", care !rimeste semnale si trimite semnale
s!re diverse alte eta-e ale sistemului nervos central.
Cele dou" emisfere cere#rale sunt legate intre ele !rin structuri de su#stanT"
al#")cor!ul calos si comisura al#". +iecare emisfer" are :
76
N o faT" lateral", care vine in ra!ort cu calota cranian"
N o faT" median" situat" sagital
N o faTa inferioar" care este in ra!ort cu #aza craniului
*misferele !rezinta un !ol anterior %frontal' si unul !osterior %occi!ital', iar !e
su!rafaTa lor e&ista numeroase scizuri, unele mai adanci altele mai !uTin
adanci, cu
rol de a se!ara lo#ii si ariile corticale.
Su!rafaTa neregulat" a emisferelor cere#rale se datoreaz" cresterii inegale a
unor
teritorii din scoarTa cere#ral" si dis!ro!orTionalit"Tii dintre dezvoltarea
funcTional" si
ca!acitatea cutiei craniene.
+aTa lateral" a emisferelor cere#rale.
$escriem in continuare cele mai im!ortante sanTuri de !e su!rafaTa emisferelor
cere#rale:
N fisura cere#ral" lateral" % sanTul S<lvius') des!arte lo#ul frontal de cel
tem!oral.
N sanTul central %Rolando' ) formeaz" limita !osterioar" a lo#ului frontal, fiind
cu!rins" intre fisura longitudinal" si fisura cere#ral" lateral"
N sanTul !arietoocci!ital ) des!arte lo#ul !arietal de lo#ul occi!ital
N sanTul cor!ului calos se g"seste !e faTa median" a emisferelor cere#rale,
!aralel cu cor!ul calos
N sanTul calcarin se afl" !e faTa median" intre !olul !osterior al emisferei
cere#rale si sanTul !arietoocci!ital
,o#ul tem!oral)se afl" su# sanTul S<lvius si este im!"rTit in trei circumvoluTii
!rin intermediul a dou" sanTuri ) tem!oral su!erior si tem!oral inferior. Cele
trei
circumvoluTii sunt: circumvoluTia tem!oral" su!erioar", inferioar" si mi-locie2
cea
su!erioar" g"zduieste centrii auditivi.
,o#ul !arietal) este cu!rins intre sanTul central si sanTul !arietoocci!ital.
(rezint" !e su!rafaTa sa dou" sanTuri care delimiteaz" astfel lo#ul !arietal
su!erior si inferior, dar si circumvoluTia !ostcentral" care g"zduieste centrii
su!eriori ai sensi#ilit"Tii somatice.
,o#ul occi!ital H este situat intre sanTul !arietoocci!ital si incizura
!reocci!ital". *l este #r"zdat de mai multe sanTuri si este zona de !roiecTie a
aferenTelor vizuale.
+aTa medial" a emisferelor cere#rale.
Cel mai im!ortant si vizi#il element de !e aceast" faT" este cor!ul calos sau
comisura mare, care are o e&tremitate anterioar", un trunc1i si o e&tremitate
!osterioar".
(artea !osterioar" a feTei mediale !rezint"o zon" !eriferic" si una central",
destinate leg"turii cu nucleul anterior al talamusului !rin c"i aferente si eferente.
+aTa inferioar" a emisferei cere#rale
(rezint" o !orTiune anterioar" ce cores!unde regiunii or#itare si o !orTiune
!osterioar" care formeaz" asa numitul lo# tem!oro)occi!ital. +aTa inferioar"
este
#r"zdat" de numeroase sanTuri care delimiteaz" circumvoluTii cere#rale.
Structura emisferelor cere#rale este asemanatoare cu a celorlalte eta-e ale
nevra&ului fiind alc"tuite din su#stanT" cenusie asezat" la e&terior si su#stanT"
al#"
asezat" la interior.
Su#stanTa cenusie formeaza scoarTa cere#ral". Celulele nervoase ale scoarTei
cere#rale au o marie varietate in ceea ce !riveste m"rimea, forma, modul de
71
com!ortare a a&onilor si dendritelor. (e toat" intinderea ei scoarTa cere#ral"
este
alc"tuit" din mai multe straturi de celule
Stratul molecular este format din fi#re mielinice !aralele cu su!rafaTa,
celule nerovase mici cu a&oni scurTi si num"r varia#il de dendrite.
Stratul granular e&tern ) are celule granulare de ti!ul nucleilor de asociaTie.
Stratul !iramidal e&tern ) conTine celule !iramidale distanTate intre
ele,conectate !rin dendrite la celulele stratului molecular,iar a&onii intr" in
su#stanTa al#".
Stratul granular intern ) este alc"tuit din celule mici stelate care au eventuale
cone&iuni cu celulele stratului !iramidal.
Stratul !iramidal intern %ganglionar' ) este format din celule !iramidale gigante
Eetz.
Stratul multiform %!olimorf' ) este com!us din celule fusiforme ai c"ror a&oni
a-ung in su#stanTa al#" a emisferelor cere#rale,iar dendritele a-ung s!re
su!rafaTa
scoarTei, s!re stratul molecular.
n funcTie de dis!oziTia straturilor a!ar trei ti!uri de structuri corticale:
(aleocorte&ul, la care straturile se intre!"trund, re!rezint" sectorul olfactiv al
scoarTei cere#rale si cu!rinde formaTiuni situate !e faTa or#itar" a lo#ului
frontal,
tracturi olfactive care au un traiect sinuos si formeaz" #ul#ii olfactivi, alc"tuiTi
din
mai multe !"turi de celule si fi#re nervoase. ,a nivelul #ul#ilor olfactivi se
g"seste al
doilea neuron al c"ii olfactive ) celulele mitrale. A&onii acestor celule alc"tuiesc
tracturile olfactive care a-ung la nivelul ar1icorte&ului, e&!licandu)se astfel
a!ariTia,
!e cale refle&" a unor manifest"ri generale vegetative in cazul stimul"rii zonelor
olfactive.
Ar1icorte&ul ) sau 1i!ocam!ul) este alc"tuit din formaTiuni inelare situate in
-urul fiec"rei emisfere. Ai!ocam!ul este cea mai !rimitiv" structur", avand
numai
trei straturi. Aceste zone !rimesc aferenTe de la !aleocorte&, neocorte& si
1i!otalamus. *ferenTele !ornite de la acest nivel a-ung la 1i!otalamus.
Aceste doua formatiuni formeaza sistemul lim#ic, cea mai vec1e formatiune
filogenetica a emisferelor cere#rale. Sistemul lim#ic include corte&ul
or#itofrontal,
1i!ocam!ul, girusul !ara1i!ocam!ic, girusul cingulae, girusul dintat, cor!ul
amigdaloid, aria se!tala, 1i!otalamusul, unii nuclei din talamus. *l are influenta
asu!ra celor !atru nivele de ierar1izare ale com!ortamentului:
nivelul 1) starea de alerta asu!ra mediului e&tern si intern
nivelul 5) instinctele inascute % foamea, setea, termoreglarea, invatarea,
memoria'
nivelul 9) conce!te a#stracte ver#ale sau ale entitatilor cantitative
nivelul 7) e&!resii ale vietii sociale, !ersonalitate, stil de viata, o!inii
,egat de activitatea motorie sistemul lim#ic intervine in !rogramarea si
strategia miscarii, coordonarea miscarii ca intensitate, tim!, secventialitate.
Neocorte&ul ) re!rezint" o asociere de zone motorii cu zone de rece!Tie
!entru integrarea sensi#ilit"Tii.
. 0onele motorii ) neocorte&ul motor ) cu!rind circumvoluTia !recentral"
din lo#ul !arietal, format" din celule !iramidale Eetz. *&!erimental s)a
demonstrat
c" aceast" zon" controleaz" misc"rile voluntare ale 1emicor!ului o!us. n
!orTiunea
!osterioar" a zonei !recentrale este destinat" misc"rilor voluntare individuale.
Aceste zone se numesc zone motorii sau, mai correct, zone !si1o)motorii.
$e la acest nivel !ornesc din celulele Eetz c"ile !iramidale ) cortico#ul#are si
75
corticos!inale.
(roiecTia la acest nivel a zonei de la care !ornesc aceste c"i, o re!rezint" a
su!rafaTa care cores!unde su!rafeTei cor!ului si in care fiecare segment al
cor!ului
are o re!rezentare in ordine invers", ca!ul s!re sanTul S<lvius, mem#rele
su!erioare,
trunc1iul,mem#rele inferioare. Re!rezentarea se numeste 1omunculus motor.
*&!licaTia acestei asez"ri este dat" de considerente de ordin em#riologic.
Su!rafetele cores!unzatoare regiunilor motorii nu sunt cores!unz"toare
m"rimii segmentului, im!ortant" fiind valoarea funcTional" a regiunii
res!ective,
astfel c" re!rezentarea cea mai larg" o au segmentele care !rezint" !osi#ilit"Tii
mari
de miscare, mai ales misc"ri de fineTe. Res!ectand aceste criterii mana, faTa,
lim#a
au re!rezentarea cea mai mare.
Regiunile motilit"Tii involuntare cores!und ariilor e&tra!iramidale, cu centrii
situaTi in corte&ul !arietal, occi!ital si tem!oral. +i#rele care !leac" din aceste
zone
se al"tur" celor care isi au originea in trunc1iul cere#ral. +i#rele e&tra!iramidale
care
!leac" de la nivel cortical insoTesc fi#rele !iramidale, se o!resc in su#stanTa
reticulat" din !unte sau din #ul#, !rin intermediul c"rora se modific" activitatea
m"duvei si astfel desc"rc"rile de la m"duva s!in"rii s!re !eriferie sunt stimulate
sau
in1i#ate.
. 0onele de rece!Tie ) neocorte&ul rece!tor ) este zona sensi#ilit"Tii, care se
g"seste in girul !ostcentral din lo#ul !arietal. ,o#ul !arietal este o zon" de
corelaTii a
informaTiilor senzoriale legate de sensi#ilitatea somatic", auditiv" si vizual".
(rin
activitatea sa se o#Tine si se reTine recunoasterea !recis" a o#iectelor odat" cu
sta#ilirea insemn"t"Tii lor. *ste ceea ce se numeste, in neurologie, stereognozie,
element care face !arte din o#iectivele recu!er"rii !rin mi-loace =inetice. 0ona
!ostcentral" din lo#ul !arietal are o !orTiune anterioar" care !rimeste aferenTe
de la
talamus !rimind astfel toate fi#rele sensi#ilit"Tii somatice)e&teroce!tiv" si
!ro!rioce!tiv". (artea !osterioar" acestei zone este cea care ra!orteaz"
aferenTele
!rimite la vec1ea e&!erienT" si in acest fel este !osi#il" evaluarea si
discriminarea
aferenTelor.
(roiecTia zonelor sensi#ilit"Tii somatice se face su# forma 1omunculusului
senzitiv re!rezentarea res!ectand aceleasi criterii !e care le res!ect" si
re!rezentarea motorie. Aria somatosenzitiv" a cor!ului este divizat" intr)o arie a
sensi#ilit"Tii generale cor!ului, !e faTa intern" a emisferelor cere#rale si o arie
a
sensi#ilit "Tii segmentare.
Cam!urile corticale ale lim#a-ului. ,im#a-ul !resu!une intrarea in acTiune a
unor
mecanisme de emitere %misc"ri manifestate su# forma sunetelor' si mecanism de
rece!Tie %vederea)inter!retarea formelor imaginilor scrisului, la care se adaug"
auzul
) inter!retarea vocii si zgomotelor'. 0onele de e&!resie ver#al" sunt:
N girul al doilea frontal)!entru scris. ,ezarea sa determin" agrafia.
N girul al treilea frontal)!entru vor#ire. ,ezarea sa determin" anartrie.
N !rimul gir tem!ora l) !entru rece!Tia vor#irii %vocii' ) lezarea determina"
surditatea ver#al"2 acelasi gir este destinat inTelegerii vor#irii, lezarea sa
determina cecitatea ver#al".
Su#stanTa al#" a emisferelor cere#rale) (e secTiune, zona central" a su#stanTei
al#e a!are ca o zon" oval" in -urul c"reia se afl" o margine sinuous" re!rezentat"
de
su#stanTa cenusie. Su#stanTa al#" este alc"tuit" din fi#re cu mielin" de diferite
m"rimi, care se !ot im!"rTi , du!" direcTie si du!" leg"turile lor in trei sisteme:
1. fi#re comisurale, care fac leg"tura dintre cele dou" emisfere
5. fi#re de asociaTie, ce unesc diverse zone corticale ale aceleasi emisfere
9. fi#re de !roiecTie care fac leg"tura corte&ului cere#ral cu trunc1iul cere#ral si
cu m"duva s!in"rii.
79
CURS @
Ca!ul, gatul si trunc1iul: regiuni to!ografice, factori ososi, musculari,
articulari, nervosi, vasculari.
CA(U,) factori to!ografici
Re!rezinta segmentul cel mai inalt al cor!ului uman. *l se s!ri-ina !rin
intermediul gatului !e trunc1i. Are o im!ortanta deose#ita datorita formatiunilor
si
organelor !e care le contine. Acestea sunt dis!use in 7 eta-e : cel inferior este
eta-ul
digestiv)gustativ2 urmeaza cel res!irator)olfactiv %am#ele strans legate si de
vor#ire'2 eta-ul organelor de simt %stato)acustic si visual'2 eta-ul su!erior, neural,
care contine encefalul.
,imita inferioara, care il des!arte de gat, este re!rezentat" de linia ce
urmeaz" marginea inferioar" a cor!ului mandi#ulei si continu" cu orizontala
convenTional" dus" !an" la marginea anterioar" a musc1iului
sternocleidomastoidian, urc" a!oi de)a lungul acestei margini, trece !rin #aza
!rocesului mastoidian si urmeaz" linia nuc1al" su!erioar" !an" la !rotu#eranTa
occi!ital" e&tern".
+orma ca!ului uman este mult diferita de cea a celorlalte mamifere datorita
!rocesului de umanizare. *senta acestui !roces a constat in dezvoltarea am!la si
rotun-irea neurocraniului, !recum si asezarea sa deasu!ra viscerocraniului.
Umanizarea a fost conditionata de dezvoltarea !uterica a encefalului, involutia
a!aratului dentoma&ilar, concentrarea !rinci!alelor organelor de simt la limita
dintre
eta-ul neural si cel visceral, factori mecanici : gravitatia, actiunea musc1ilor
cefei si a
celor masticatori, actiunea durei mater : factori #iologice de ada!tare la mediu :
ortostatismul, locomotia mai lenta.
Ra!ortul dintre inaltimea ca!ului fata de cea a cor!ului se modifica in cursul
dezvoltarii ontogenetice : in luna a 9)a a vietii intrauterine ra!ortul este de ., in
luna a 4)a de viata este de 1F9, la nou)nascut este de ., iar la adult a-unge la 1F@.
Sc1eletul ca!ului %craniul' este alcatuit din neurocraniu H ce ada!osteste
encefalul
H si viscerocraniul H ce ada!osteste organele de simt si segmentele initiale ale
a!aratului digestiv si !ulmonar.
Neurocraniul are forma unui ovoid cu a&ul mare anter)!osterior si cu
e&tremitatea mai voluminoasa orientata !osterior. ,a randul sau este format din
5
regiuni : calvaria sau #olta craniana %frontal, 5 !arietale, 5 tem!orale, occi!ital'
si
#aza craniului %zigomatic, sfenoid, etmoid, 5 lacrimale, 5 nazale, 5 cornete
inferioare
si vomerul'. Am#ele regiuni !rezinta o fata e&ocraniana si una endocraniana,
contri#uind la delimitarea cavitatii craniene.
.iscerocraniul are forma unei !risme cu 4 fete, !rin cea su!erioara fi&anduse
!e e&o#aza craniului. Oasele com!onente sunt gru!ate astfel incat formeaza
ma&ilarul inferior, alcatuit de singurul os mo#il al sc1eletului ca!ului,
mandi#ula, si
ma&ilarul su!erior alcatuit din alte 9 oase !erec1i %ma&ila, !alatinul,
zigomaticul'.
Articulatiile oaselui ca!ului sunt de ti! suturi cu o singura e&ce!tie, articulatia
tem!oro) mandi#ulara %sinoviala, condiliana'.
$in !unct de vedere to!ografic ca!ul se su#divide in eta-ul neural si eta-ul
facial. $elimitarea se realizeaza !rin linia care !orneste de la gla#ela, urmeaza
marginea su!raor#itara a frontalului, arcul zigomatic, trece !e su# !orul acustic
e&tern si a-unge la marginea anterioara a musc1iului sternocleidomastoidian.
*ta-ul neural al ca!ului este situat in !artea su!eriaora si !osterioara a
ca!ului, fiind constituit din cutia osoasa a neurocraniului aco!eria de o serie de
!lanuri moi. Ada!osteste encefalul invelit de meninge.
77
*ta-ul facial al ca!ului %!ortiunea viscerala sau faciala' este situata in !artea
anteriaora si inferiaora a acestuia. +ata cu!rinde atat regiuni su!erficiale
%somatice'
cat si regiuni !rofunde %somatice si viscerale'.
Muc1ii ca!ului se im!art in musc1i masticatori si musc1i ai mimicii %!ielosi'.
Musc1ii masticatori se aseamana cu restul musc1ilor sc1eletici, avand 5 insertii
osoase dintre care una !e mandi#ula. *i sunt musc1i motori ai mandi#ulei,
realizand
miscari de ridicare si co#orare, !roiectie anterioara %!rotractie' si !osterioara
%retractie', miscari de lateralitate. n masticatie !artici!a !e langa cei 7 musc1i
masticatori !ro!riu)zisi %tem!oralul, maseterul si cei 5 !terigoidieni medial si
lateral'
care au a!roa!e e&clusiv numai acest rol mo#ilizator al mandi#ulei si alti musc1i
cu
rol a-utator in masticatie : musc1ii !ielosi orofaciali, musc1ii lim#ii, musc1ii
su!ra1ioidieni si musc1ii craniomotori %musc1ii cefei'. Onto si filogenetic cei 7
masticatori deriva din arcul mandi#ular si sunt deci inervati din nervul
mandi#ular.
Musc1ii mimicii sunt dis!usi in -urul orificiilor fetei, au volum si forta redusa,
sunt li!siti de fascie si se misca odata cu !ielea, una din insertii fiind o#ligatoriu
cutanata. Se im!art in :
A. Musc1i ai #oltii craniene %m. occi!itofrontal, m. tem!oro!arietal'
E. Musc1ii !leoa!elor %m. or#icular al oc1iului, m. corugator al s!rancenei, m.
de!resor al s!rancenei, m. de!resor al s!rancenei, m. !rocerus.
C. Musc1ii nasului %m. nazal, m. de!resor al se!tului'
$. Musc1ii regiunii gurii %m. or#icular al gurii, m. #uccinator, m. ridicator al
#uzei
su!erioare, m. ridicator al #uzei su!erioare si al ari!ii nasului, m. zigomatic
mic, m. ridicator al ung1iului gurii, m. zigomatic mare, m. rizorius, m.
co#orator al ung1iului gurii H triung1iularul #uzelor, m. co#orator al #uzei
inferioare, m. mental'.
/atul si trunc1iul ) +actori to!ografici
/atul %cervi&)collum' re!rezint" segmentul care face leg"tura dintre ca! si
trunc1i. ,imita su!erioar" este re!rezentat" de limita inferioara a ca!ului,
descrisa
anterior.
,imita inferioar" se traseaz" de la nivelul incizurii -ugulare a sternului, faTa
su!erioar" a articulaTiei sternoclaviculare si a claviculei !an" la articulaTia
acromioclavicular". (osterior limita este re!rezentat" de linia convenTional"
transversal" care uneste cele dou" articulaTii acromioclaviculare, trecand !rin
!rocesul s!inos al celei de)a 3)a verte#re cervicale.
To!ografic gatul se im!arte in dou" mari !orTiuni: una !osterioar" care se
studiaz" odat" cu regiunea ra1idian" si alta anterioar" su#im!"rTit" intr)o serie
de
regiuni to!ografice, unele somatice si altele viscerale.
Regiunile somatice ale gatului sunt in num"r de 7. Se descrie o regiune
median" %regiunea anterioar" a gatului', incadrat" de o !arte si de alta de cele 5
regiuni sternocleidomastoidiene2 lateral de acestea sunt situate regiunile laterale
ale
gatului2 !rofund se g"se"te regiunea !reverte#ral". ,a randul ei regiunea
anterioar"
a gatului este su#im!"rTit" intr)o regiune infra1ioidian" si una su!ra1iodian".
Trunc1iul %truncus' re!rezint" segmentul cor!ului situat su# gat si !e care
se !rind r"d"cinile mem#relor. *ste format din trei segmente: toracele,
a#domenul si
!elvisul. +iecare din acestea include intre !ereTi cate o cavitate cu un conTinut
visceral deose#it de im!ortant.
,imitele trunc1iului sunt urm"toarele: la su!rafaT", limita su!erioar" carel
se!ar" de gat, !orneste de la incizura -ugular" a sternului, urmeaz" faTa
su!erioar"
a articulaTiei sternoclaviculare, a claviculei si a articulaTiei acromioclaviculare,
si a!oi
linia convenTional" transversal" dus" !an" la !rocesul s!inos al verte#rei C3. n
!rofunzime ) !lanul o#lic orientat in -os si inainte care trece !rin discul
74
interverte#ral C3)T1, faTa su!erioar" a coastei intaia si marginea su!erioar" a
manu#riului sternal. n -os, trunc1iul este limitat faT" de mem#rele inferioare
!rin
linia care !orneste intr)o !arte si in cealalt" de la simfiza !u#ian", trece !rin
marginea su!erioar" a !u#elui, ligamentul ing1inal %!lica ing1inal"', se continu"
cu
creasta iliac" si a-unge la linia ce uneste s!ina iliac" !osterosu!erioar" cu varful
coccigelui.
n cadrul trunc1iului vor fi studiate regiunea ra1idian", toracele,
a#domenul2 din motive didactice studiul !elvisului va fi realizat in cadrul
mem#rului
inferior.
Regiunea ra1idian" se intinde in !artea !osterioar" a gatului si a trunc1iului
cu!rinzand coloana verte#ral" im!reun" cu conTinutul canalului verte#ral
!recum si
totalitatea !"rTilor moi situate dorsal de ea.
m!ortanTa regiunii ra1idiene const" in !rimul rand in !rezenTa m"duvei
s!in"rii care im!rim" afecTiunilor coloanei si in s!ecial traumatismelor regiunii
un
caracter de o deose#it" gravitate. n su#stanTa cenusie a m"duvei s!in"rii se
g"seste
originea real" a fi#relor motorii si terminaTia real" a fi#relor senzitive ale
nervilor
s!inali. $ac" descom!unem teoretic m"duva in segmentele cores!unz"toare
fiec"rei
!erec1i de nervi s!inali, !utem s!une c" ea este format" din succesiunea a 91 de
segmente, numite mielomere. Ra!ortul dintre mielomere si !erec1ea de nervi
s!inali care le cores!und !e de o !arte si verte#re !e de alta re!rezint"
to!ografia
verte#ro)medular" %verte#ro)radicular"'. (entru sta#ilirea num"rului de ordine a
mielomerului sau a r"d"cinilor unei anumite !erec1i de nervi s!inali tre#uie
determinate !rin !al!are !rocesele s!inoase ale verte#relor. n continuare se va
utiliza formula lui C1i!ault si anume la num"rul %N' al !rocesului s!inos se
adaug"
un coeficient numeric, varia#il in funcTie de regiunea considerat" a coloanei.
Astfel:
) in regiunea cervical" formula este NK1
) in regiunea toracic" su!erioar" %T1)T4', unui !roces s!inos ii cores!unde
mielomerul NK5
) la nivelul !roceselor s!inoase ale verte#relor T?)T16, formula este NK9
) !rocesului s!inos T11 si s!aTiului inters!inos su#a-acent ii cores!und
mielomerele
lom#are 9)4
) intre !rocesul s!inos ale verte#rei T15 si cel al verte#rei ,5, cores!ondenTa
este
ca mielomerele sacrate si cu cel coccigian.
Metamerul re!rezint" un segment %imaginar' al cor!ului in care se g"seste un
centru nervos %in m"duva s!in"rii' de unde !ornesc de fiecare !arte o r"d"cin"
ventral" %motorie' si una dorsal" %senzitiv"' !e traseul c"reia se g"seste
ganglionul
s!inal. Aceste elemente nervoase leag" intre le, de fiecare !arte a m"duvei o
!orTiune de tegument %dermatom', !"rTi ale musc1iului %miotom', elemente
osteoarticulare %sclerotom', elemente vasculare %angiotom' si elemente viscerale
%viscerotom'. Astfel se e&!lic" fenomenele senzitive cutanate %durere, arsuri'
care
acom!aniaz" diferite afecTiuni viscerale, dar si influenTa !ozitiv" a anesteziei
cutanate segmentare, masa-ului refle& sau acu!uncturii in diminuarea durerii sau
c1iar tratarea leziunilor viscerale.
Toracele constituie !orTiunea su!erioar" a trunc1iului. Are forma unui trunc1i
de con usor turtit antero!osterior. *l conTine cavitatea toracic" in care sunt
situate
cea mai mare !arte a organelor a!aratului res!irator %!l"mani, tra1ee, #ron1ii', o
!arte a tu#ului digestiv %esofagul', organul central al a!aratului circulator si
vasele
mari din imediata sa a!ro!iere, noduri limfatice, marile colectoare limfatice si
nervi
im!ortanTi. Organele sunt !rote-ate relativ de cutia toracic" fiind !osi#ile
leziuni ale
organelor interne in cazul unor traumatisme !uternice. ,imitele toracelui sunt
urm"toarele: in !artea su!erioar", limita de su!rafaT" !orneste de la incizura
-ugular" a sternului, trece de o !arte si de cealalt" de)a lungul claviculelor !an"
la
articulaTiile acromioclaviculare2 se continu" a!oi !rin linia orizontal" ce trece
!rin
7?
!rocesul s!inos C3. n !rofunzime limita su!erioar" este re!rezentat" de !lanul
o#lic in -os si inainte care trece !rin discul interverte#ral C3)T1, de)a lungul
feTei
su!erioare a !rimei coaste, !an" la marginea su!erioar" a manu#riului sternal.
,imita inferioar" trece la su!rafaT" !rin #aza !rocesului &ifoid, arcul costal
!an" la coasta a M)a, varful coastelor M si M, marginea inferioar" a acesteia
din
urm" si discul interverte#ral T15),1. Aceast" limit" nu cores!unde ins"
!eretelui
inferior al cavit"Tii toracice care este format de diafragm". +orma #oltit", cu
conve&itatea su!erioar" a acesteia, determin" o !"trundere a organelor din
cavitatea
a#dominal" s!re torace. $iafragma este situat" intr)un !lan o#lic in -os si ina!oi
ce
!leac" de la #aza !rocesului &ifoid !entru a a-unge la discul interverte#ral T15)
,1,
astfel incat toracele este mai inalt in !artea sa !osterioar".
n anatomia to!ografic" se folosesc la torace urm"toarele linii convenTionale
de orientare:
) linia mediosternal" ) este linia median" anterioar"
) linia !arasternal" ) descinde de)a lungul marginii sternului
) linia medioclavicular" ) este linia vertical" ce trece !rin mi-locul claviculei
) linia a&ilar" anterioar" ) este verticala ce co#oar" !rin marginea anterioar" a
sanTului a&ilar2 cand #raTul este in a#ducTie sau ridicat vertical, cores!unde
marginii anterioare a musc1iului !ectoral mare
) linia medioa&ilar" ) verticala co#orat" din varful a&ilei
) linia a&ilar" !osterioar" ) verticala ce descinde !rin marginea !osterioar" a
sanTului a&ilar2 cores!unde marginii laterale a musc1iului latissim
) linia sca!ular" ) verticala co#orat" !rin ung1iul inferior al sca!ulei
linia !araverte#ral" ) verticala ce co#oar" !rin varful !roceselor transverse.
Toracele este im!"rTit in regiuni !arietale si viscerale. Regiunile !arietale
sunt: regiunea sternal", costal", diafragmatic" si ra1idian" toracic". $atorit"
im!ortanTei sale anatomo)clinice, se mai individualizeaz" si regiunea mamar",
su!ra!us" celei costale.
A#domenul este !artea trunc1iului inter!us" intre torace si !elvis, fiind
situat inaintea !orTiunii lom#are a regiunii ra1idiene. *l conTine cavitatea
a#dominal"
in care sunt situate cea mai mare !arte a a!aratului digestiv, o !arte a a!aratului
urinar, vase sanguine im!ortante, vase si noduri limfatice, nervi.
,imitele la su!rafaT" ale a#domenului sunt re!rezentate de dou" linii
circulare neregulate, una su!erioar" si alta inferioar", care il se!ar" de celelalte 5
segmente ale trunc1iului. ,imita su!erioar", mergand de la #aza !rocesului
&ifoid
!an" la discul interverte#ral T15),1 trece !rin arcul costal !an" la coasta a M)a,
varful coastelor M si M si marginea inferioar" a acesteia din urm".
,imita inferioar" !orneste de la marginea su!erioar" a simfizei !u#iene urc"
de)a lungul !licii ing1inale, urmeaz" creasta iliac" si a-unge la orizontala care
trece
!rin discul interverte#ral ,4)S1. Su!erior, cavitatea a#dominal" este inc1is" de
#olta
diafragmatic", in tim! ce inferior cavitatea a#dominal" r"mane larg desc1is",
continuandu)se cu cavitatea !elvian" im!reun" cu care formeaz" cavitatea
a#dominal" !elvian". ConvenTional limita inferioar" a cavit"Tii a#dominale
este
re!rezentat" de !lanul stramtorii su!erioare a !elvisului osos, astfel incat din
!unct
de vvedere to!ografic !elvisul mare face !arte din a#domen.
,a indivizii normo!onderali a#domenul are o form" cilindric", turtit"
antero!osterior.
n ortostatism, ansele -e-un)ileonului co#oar" si determin" #om#area sa
su#om#ilical"2 in decu#it dorsal !eretele anterior al a#domenului se a!latizeaz"
sau
devine c1iar e&cavat.
$in !unct de vedere to!ografic se descriu regiuni !arietale a#dominale si
cavitatea a#dominal". n clinic" se utilizeaz" o diviziune tradiTional"
clinicoto!ografic"
a !ereTilor anterolaterali ai a#domenului, Tinandu)se seama de viscerele
73
a#dominale care r"s!und !ereTilor. Aceast" su#divizare se face cu a-utorul unor
linii
convenTionale. $intre acestea dou" sunt verticale, una in drea!ta, alta in stanga,
ridicate !rin mi-locul !licilor ing1inale si dou" orizontale: una su!erioar" !rin
e&tremitatea anterioar" a coastelor, alta inferioar" ce trece !rin !unctul cel mai
inalt
al crestelor iliace. Se o#Tin astfel 9 eta-e, fiecare cu 9 cadrane:
a' n eta-ul su!erior:
) e!igastrul este cadranul mi-lociu in care se !roiecteaz" lo#ul stang al ficatului,
o
!arte a stomacului, duodenul si !ancreasul
) 1i!ocondrul dre!t r"s!unde lo#ului dre!t al ficatului si c"ilor #iliare
) 1i!ocondrul stang cores!unde unei !orTiuni a stomacului si s!linei
#' n eta-ul mi-lociu:
) zona om#ilical" este cadranul mi-lociu in care se !roiecteaz" ansele intestinului
su#Tire si colonul transvers
) flancul dre!t cores!unde colonului ascendent
) flancul stang r"s!unde colonului descendent
c' n eta-ul inferior:
) 1i!ogastrul ) cadranul mi-lociu in care se !roiecteaz" ansele ileale, colonul
sigmoid si vezica urinar" in stare de !lenitudine
) fosa iliac" drea!t" r"s!unde !rimei !orTiuni a colonului sigmoidian.
) fosa iliac" stang" r"s!unde !rimei !orTiuni a colonului sigmoidian.
Aceste diviziuni nu cores!und im!"rTirii to!ografice a !ereTilor a#dominali
#azat"
!e criteriile morfologice ale acestora.
+actori ososi
,a nivelul gatului si trunc1iului se descriu:
) sc1eletul coloanei verte#rale format din 3 verte#re cervicale, 15 verte#re
toracale, 4 verte#re lom#are, 1 sacru si 1 coccige
) sternul
) coastele
+actori articulari
A.ArticulaTile coloanei verte#rale includ:
1' ArticulaTiile cor!urilor verte#rale %simfize' ) !rezint" ca mi-loace de unire
discurile interverte#rale si ligamentele verte#rale longitudinale anterior si
!osterior
5' ArticulaTiile !roceselor articulare )sunt !lane in regiunile cervical" si toracal"
si tro1oide in regiunea lom#ar"
9' ArticulaTiile lamelor verte#rale)fac !arte din categoria sinelastozelor si se
realizeaz" !rin ligamentele gal#ene %elastice'
7' ArticulaTiile !roceselor s!inoase)se realizeaz" !rin ligamente inters!inoase si
ligamentul su!ras!inos
4' ArticulaTiile !roceselor transversale)se realizeaz" !rin ligamentele
intertransversale
?' ArticulaTia atlantoocci!ital" %condilian"') !ermite misc"ri de fle&ie)e&tensie
% $A)$A '
3' ArticulaTia atlantoa&oidian" median" %tro1oid"') !ermite misc"ri de rotaTie
% NU)NU '
@' ArticulaTia lom#osacrat"
8' ArticulaTia sacrococcigian" %simfiz"') realizeaz" mo#ilizarea !asiv" ina!oi a
varfului coccigelui in tim!ul nasterii.
7@
$atorit" articulaTiilor coloanei !roiecTia centrului de greutate al diferitelor
segmente nu se g"seste !e linia !roiecTiei centrului de greutate al cor!ului.
AcTiunea
gravit"Tii !roduce de la verte#r" la verte#r" solicit"ri rotaTionale care tind s"
accentueze cur#urile si tre#uie neutralizate, astfel coloana s)ar !r"#usi. +orTele
ce se
o!un solicit"rilor raTionale sunt ligamentele. ,a nivelul coloanei dorsale
!roiecTia
centrului de greutate al cor!ului trece inaintea coloanei favorizand !r"#usirea
anterioar". (entru redresare intervin ligamentele verte#rale !osterioare,
ligamentele
inters!inoase si ligamentele gal#ene.
,a nivelul coloanei lom#are si cervicale !roiecTia centrului de greutate este
!osterioar" coloanei, forTele ce se o!un !r"#usirii sunt ligamentele verte#rale
anterioare.
Alte elemente ce au rolul de a a#sor#i, de a reduce solicit"rile sunt discurile
interverte#rale ce funcTioneaz" ca amortizoare fi#ro)1idraulice, fiind su!use
solicit"rilor de !resiune. (resiunile e&ercitate asu!ra cor!urilor verte#rale
acTioneaz"
mai intai asu!ra discului. Nucleul !ul!os tinde s" redirecTioneze aceast"
!resiune in
toate direcTiile s!aTiului. +i#rele inelului fi#ros sunt astfel !use in tensiune
su!ortand
astfel si !resiuni orizontale si verticale.
E. ArticulaTiile toracelui sunt re!rezentate de:
1' ArticulaTiile costoverte#rale %!lane' realizate intre ca!ul coastei si ung1iul
diedru format !rin su!ra!unerea cor!urilor a 5 verte#re toracale al"turate. Ca
mi-loace de unire e&ist" o ca!sul" si 5 ligamente: ligamentul radiat al ca!ului
coastei si ligamentul intraarticular al ca!ului.
5' ArticulaTiile costotransversare2 la formarea lor !artici!" tu#erculul costal si
!rocesul transvers al verte#rei dorsale cores!unz"toare. Ca mi-loace de unire se
descriu o ca!sul" si ligamente ce leag" colul coastei de !rocesele transverse ale
verte#rei cores!unz"toare si ale verte#rei su!raa-acente, fi&and astfel coasta
%ligamentul costo)transversar su!erior, inferior, lom#ocostal'.
9' ArticulaTiile costocondrale %sincondroze'. Ca mi-loace de unire se descriu 5
mem#rane intercostale situate in !lanul musc1ilor intercostali.
7' ArticulaTiile condrosternale %!lane' se realizeaz" intre cartila-ul costal si
sco#iturile costale de !e stern. Mi-loacele de unire sunt re!rezentate !rintr)un
ligament intraarticular %sternocostal' si o ca!sul" fi#roas" int"rit" de 5 ligamente
radiate %anterior si !osterior'.
4' ArticulaTiile intercondrale. Cartila-ele @, 8, 16 sunt articulate !rin
e&tremit"Tile
lor anterioare formand re#ordul costal. n !lus, cartila-ele ?, 3, @ si 8 sunt unite
intre ele si !rin !artea lor mi-locie.
?' ArticulaTiile sternului includ o articulaTie su!erioar" intre cor! si manu#riu
%simfiz"' si una inferioar" intre cor! si !rocesul &ifoid !rintr)un ligament
interosos. Am#ele articulaTii se osific"2 cea inferioar" in -urul varstei de 46)?6
ani, cea su!erioar" ceva mai tarziu.
+actori musculari
A.Musc1ii gatului se im!art in musc1i ai regiunii anterolaterale ce includ
musc1i ai regiunii laterale s musc1i ai regiunii mediane a gatului2 musc1i ai
regiunii
!osterioare %nuc1ale' ce vor studiaTi o dat" cu musc1ii regiunii !osterioare a
trunc1iului.
Musc1ii regiunii laterale cu!rind: ) musc1iul !latisma
) musc1iul sternocleidomastoidian
) musc1ii scaleni
) musc1iul dre!t lateral al ca!ului.
Musc1ii regiunii mediane se gru!eaz" in musc1i su!ra1ioidieni si musc1i
infra1ioidieni.
78
Musc1ii su!ra1ioidieni sunt in num"r de !atru: digastric, stilo1ioidian,
milo1iodian si genio1ioidian2 iau !arte la alc"tuirea !lanseului #ucal.
Au rol in masticaTie !rin co#orarea mandi#ulei si in deglutiTie !rin ridicarea
osului 1ioid. nervaTia este asigurat" de nervii facial si glosofaringian.
Musc1ii su#1ioidieni sunt re!rezentaTi de musc1ii sterno1iodian,
omo1iodian, sternotiroidian si tiro1ioidian. Au rol in co#orarea osului 1ioid !e
care il
fi&eaz" !ermiTand -ocul musc1ilor su!ra1ioidieni si miscarea lim#ii. Co#oar"
cartila-ul
tiroid. Cand osul 1ioid este fi&at ridic" cartila-ul tiroid si o dat" cu el laringele
%deglutiTie'.
Musc1ii !reverte#rali ocu!" !lanul cel mai !rofund al gatului fiind a!licaTi
direct !e coloana verte#ral". Sunt in num"r de trei: musc1iul lung al gatului,
musc1iul lung al ca!ului si dre!tul anterior al ca!ului. ToTi acesti musc1i sunt
inervaTi
din ramuri !rofunde ale !le&ului cervical.
E. Musc1ii trunc1iului se im!art in musc1i ai regiunii !osterioare a
trunc1iului %s!atelui' si musc1i ai regiunii anterioare.
$in !unct de vedere al formei si situaTiei lor musc1ii regiunii s!atelui sunt de
dou" feluri:
) musc1i su!erficiali care leag" mem#rul su!erior de coloana verte#ral" %!lanul
si '
) musc1i !rofunzi, !ro!rii ai coloanei verte#rale %!lanul , ., .'.
C. Musc1ii toracelui %!eretelui antero)lateral' sunt re!rezentaTi de dou"
categorii
de musc1i:
) musc1i e&trinseci, care leag" mem#rul su!erior de torace %musc1iul latissim,
dinTat anterior, !ectoral mare si !ectoral mic'
) musc1i intrinseci, situaTi !e acelasi !lan cu sc1eletul costal al toracelui.
Musc1ii intrinseci sunt formaTi din materialul muscular !ro!riu. nclud
musc1ii intercostali e&terni ce formeaz" !lanul e&tern, musc1ii intercostali
interni ce
formeaz" !lanul mi-lociu, iar cel de)al )lea !lan, !rofund, este re!rezentat de
musc1ii intercostali intimi, musc1ii su#costali si musc1iul transvers al toracelui.
Musc1i intercostali %interni si e&terni' se inser" !e marginile a 5 coaste
vecine. (entru cei e&terni fasciculele musculare sunt orientate o#lic de sus in -os
si
dina!oi inainte2 !entru cei interni orientarea fi#relor musculare este invers".
ntercostalii e&terni ridic" coastele %ins!iratori' intercostalii interni co#oar"
coastele
%e&!iratori'. Sunt inervaTi de nervii intercostali.
Musc1ii ridic"tori ai coastelor %su!racostali' se intind intre !rocesele
transverse si coaste. Sunt musc1i ins!iratori. Musc1ii su#costali unesc feTele
interne
ale coastelor.
Musc1iul transvers al toracelui este format din 4 fascicule musculare unite !e
faTa
!osterioar" a sternului, de aici ele converg si se inser" !e cartila-ele costale .2
ultimii musc1i sunt rudimentari cu rol redus in res!iraTie.
$. Musc1ii a#domenului se !ot gru!a Tinand seama de dis!oziTia lor
to!ografic" in:
) musc1i ai regiunii anterolaterale
) musc1i ai regiunii !osterioare %lom#oiliace'
) musc1i ai regiunii su!erioare H diafragma
) musc1i ai regiunii !erineale, care nu vor fi studiaTi aici.
$e musc1i sunt legate o serie de a!onevroze a#dominale si formaTiuni
de!endente de ele cu im!ortanT" anatomic" si medical".
(riviTi in ansam#lu musc1ii a#domenului au dou" categorii mari de acTiuni:
46
) !artici!" la menTinerea rectitudinii coloanei verte#rale si la realizarea tuturor
misc"rilor acesteia in afar" de e&tensie. Cand sunt !aralizaTi #azinul tinde s" fie
!roiectat inainte !entru ca greutatea cor!ului s" fie su!ortat" de musc1ii s!inali
valizi2 cand musc1ii s!inali sunt !aralizaTi, trunc1iul este r"sturnat ina!oi si
menTinut !rin contracTia musc1ilor a#dominali.
) realizeaz" !resa a#dominal" ce intervine in actele fiziologice2 cand tonicitatea
si
forTa muscular" a musc1ilor scade, valoarea lor funcTional" dinamic" si
rezistenTa
!eretelui a#dominal se micsoreaz".
$iafragma este o formaTiune musculoa!onevrotic" #oltit" care des!arte
cavitatea toracic" de cea a#dominal". Structural are dou" !orTiuni: una central",
a!onevrotic", de forma unui trifoi si o com!onent" !eriferic", muscular" avand
originea !e circumferinTa interioar" a toracelui de unde fi#rele musculare
converg
s!re centrul tendinos.
Se disting 9 !orTiuni: lom#ar", costal" si sternal".
ntre diferitele !orTiuni musculare !ot e&ista o serie de 1iaturi re!rezentand
!uncte sla#e !rin care se !ot realiza 1ernieri ale organelor din a#domen s!re
torace.
$e asemeni, se mai g"sesc si o serie de orificii mari %esofagian, aortic, al venei
cave'
si mici %trunc1iul sim!aticului, nervii s!lan1nici, venele lom#are'.
$iafragma este !rinci!alul musc1i ins!irator !rin contracTia c"ruia se m"resc
cele 9 diametre ale toracelui %vertical, transversal si sagital'. ntervine in acte
fiziologice ca ras, sug1iT, c"scat si creste !resa a#dominal" favorizand
micTiunea,
defecaTia, voma.
nervaTia este dat" de nervii frenici si ultimii ?)3 nervi intercostali.
+actori motori
$atorit" mo#ilit"Tii coloanei verte#rale trunc1iul !oate efectua misc"ri in toate
cele 9 !lane, si anume:
) in !lan sagital: fle&ie s!re anterior si e&tensie s!re !osterior
) in !lan frontal: inclinaTii laterale de o !arte si de alta
) in !lan transversal: rotaTii, !ivotand in -urul ei insesi.
Am!litudinea acestor misc"ri nu este aceeasi !entru toate eta-ele verte#rale
datorit" mai multor factori varia#ili in funcTie de nivel:
) forma verte#relor
) in"lTimea discurilor ra!ortat" la cea a cor!urilor
) ti!ul de articulaTie !entru !rocesele articulare %!lane, tro1oide'
) !rezenTa coastelor in regiunea dorsal" cu limitarea mo#ilit"Tii.
Misc"rile coloanei, indiferent de am!litudinea lor, sunt misc"ri com!le&e in care
intervin mai multe segmente verte#rale. *le se realizeaz" !rin cumularea
usoarelor
de!las"ri ale cor!urilor verte#rale care au loc la nivelul discurilor interverte#rale
!recum si la nivelul articulaTiilor. Aceste misc"ri sunt limitate de rezistenTa
ligamentelor si articulaTiilor interverte#rale si de gradul de com!resi#ilitate a
Tesutului fi#rocartilaginos din care este com!us discul.
A. +le&ia C. !rezint" am!litudine ma&im" la nivelul regiunii cervicale si
lom#are %ultimele dou" verte#re dorsale si verte#rele lom#are'. n aceast"
miscare
se com!rim" !orTiunea anterioar" a discurilor interverte#rale. ,igamentul
verte#ral
comun !osterior, ligamentele gal#ene, ligamentele inters!inoase si su!ras!inos
ca si
musc1ii s!atelui sunt !use su# tensiune2 ligamentul anterior verte#ral se
rela&eaz".
n !oziTie ortostatic" musc1ii care iniTiaz" miscarea de fle&ie sunt dre!tul
a#dominal,
o#licul intern si e&tern, ilio!soasul, strenocleidomastoidian, lungul gRtului,
scalenii.
Odat" miscarea iniTiat", gru!ul antagonist al e&tensiilor coloanei intr" in
acTiune si
gradeaz" fle&ia trunc1iului invingand forTele gravitaTionale.
41
E. *&tensia C.
n aceast" miscare se com!rim" !orTiunile !osterioare ale discurilor
interverte#rale, ligamentul verte#ral anterior comun este tensionat, iar
ligamentele
!osterioare sunt rela&ate.
n ultim" faz" miscarea este #locat" de intrarea in contact a a!ofizelor
s!inoase. Musc1ii care iniTiaz" miscarea sunt musc1ii sanTurilor verte#rale:
errector
s!inae, semis!inalul, multifizii, inters!inosii, s!leniusul ca!ului si gRtului.
Miscarea
este controlat" a!oi de gru!ul anterior.
C. Miscarea de inclinaTie lateral" are ma&imum de am!litudine in
segmentul dorsal2 am!litudinea creste cand miscarea se asociaz" si cu rotaTie
%vezi
regiunea cervical" !entru care !rocesele articulare sunt inclinate la 74o'.
Musc1ii care realizeaz" miscarea sunt: !"tratul lom#elor2 intertransversarii,
scalenii, sternocleidomastoidianul, lungul gRtului, s!leniusul, ridic"tor al
sca!ulei,
tra!ezul. $iscul interverte#ral este turtit de !artea inclin"rii, ligamentele de
aceeasi
!arte sunt rela&ate2 cele de !artea o!us" sunt tensionate.
$. Miscarea de rotaTie este ma&im" in regiunea cervical". n regiunea
toracal" rotaTia este minim" si insoTit" de inclinare lateral", iar in regiunea
lom#ar"
miscarea se e&ecut" cand aceasta este in e&tensie. RotaTia %r"sucirea din
gimnastic"' se e&ecut" !rin o#licii a#dominali si intercostali care acTioneaz"
folosind
coastele dre!t !arg1ii. *i sunt a-utaTi de sistemul s!ino)transvers al musc1ilor
sanTurilor verte#rale. RotaTia de aceeasi !arte se datoreaz" musc1ilor: o#lic
intern,
s!lenius, dorsal mare, lungul gRtului. $e !artea o!us" intervin musc1ii
s!inotransvers, o#lic e&tern, semis!inalul, sternocleidomastoidian, ilio!soas,
tra!ez.
,a nivelul toracelui se realizeaz" misc"ri de ridicare, !roiecTie anterioar",
inde!"rtare lateral" si rotaTie !entru fiecare coast". Musc1ii care ridic" coastele
%ins!iratori' sunt: diafragmul, scalenii, sternocleidomastoidianul, su!racostalii,
intercostalii e&terni, !ectoralul mare, !ectoral mic, dinTatul !osterosu!erior,
dinTatul
anterior %fascicul su!erior si inferior'.
Musc1ii care co#oar" coastele %e&!iratori' sunt: dre!t a#dominal, o#lic
e&tern, o#lic intern, transversul a#domenului, dinTatul !osteroinferior, dinTat
anterior
%fascicul mi-lociu'.
+actori vasculari si nervosi
Regiunea gatului !rezint" urm"toarele elemente vasculare si nervoase:
) ramuri nervoase din !le&ul cervical2 ansele !le&ului cervical %!e faTa
anterioar" a
scalenului mi-lociu'2
) ramuri nervoase din nervul facial2 trigemen2 vag2 n. 1i!oglos2
) nervii cardiaci2
) artera si vena facial"2 artera lingual" %regiunea su!ra1ioidian"'2
) noduri limfatice %su#mandi#ulare, cervicale laterale'2
) m"nunc1iul vasculo)nervos al gatului: artera carotid" comun" continuat" de
carotida intern", vena -ugular" intern", nervul vag. Carotida comun" !"trunde in
regiune la nivelul articulaTiei sternoclaviculare, se #ifurc" in dre!tul marginii
su!erioare a cartila-ului tiroid in triung1iul carotidian delimitat de
sternocleidomastoidian % marginea anterioar" ', digastric si omo1ioidian2
) sinusul carotidian % in triung1iul carotidian '2
) artera carotid" e&tern" , situat" iniTial anterior si medial de carotida intern",
urc"
vertical, !"trunde in glanda !arotid", emite ? ramuri colaterale2
) artera verte#ral" urc" s!re regiunea !reverte#ral"2
) artera toracic" intern" descinde ina!oia claviculei si !"trunde in torace2
) trunc1iul tireocervical2
45
) trunc1iul costocervical2
) vena su#clavie care conflueaz" cu vena -ugular" intern" formand un ung1i
dre!t
desc1is in sus. ,a varful acestui ung1i se vars" vena -ugular" e&tern", -ugulara
anterioar" si ductul limfatic dre!t, res!ectiv ductul toracic %stanga'2
) artera su#clavie2
) nervul frenic co#oar" din !le&ul cervical, vertical !e faTa anterioar" a
scalenului
anterior2 a-ungand la e&tremitatea inferioar" a acestuia, ii incon-oar" marginea
medial" intr)un !unct ce r"s!unde triung1iului su!raclavicular mic %!unctul
dureros al nevralgiei frenice' si !"trunde in torace, trecand intre artera si vena
su#clavie2
) trunc1iurile !le&ului #ra1ial% !e faTa anterioar" a scalenului mi-lociu'2
) lanTul sim!atic cervical %9 ganglioni'2
m!ortanTa !ractic" a regiunii anterioare a gatului const" in !rezenTa la
acest nivel a glandei su#mandi#ulare si a limfonodurilor omonimi, sediul
frecvent al
unor adenite.
(entru regiunea sternocleidomastoidian" im!ortanTa !ractic" rezid" in
!rezenTa m"nunc1iului vasculo)nervos al gatului si in s!ecial a vaselor mari
care il
alc"tuiesc si asu!ra c"rora se !oate interveni !entru 1emostaz" sau ligatur". $e
asemeni, numeroasele noduri limfatice !rezente !ot constitui !unct de !lecare
!entru !rocese su!urative sau sediul unor metastaze.
Regiunea lateral" a gatului este im!ortant" datorit" conTinutului s"u si
comunic"rilor !e care le are. *a cu!rinde formaTiuni vasculo)nervoase
im!ortante
mai ales in !orTiunea inferioar" a zonei.
Se!araTia de e&terior se face !rintr)un strat relativ su#Tire de !"rTi moi astfel
incat elementele conTinute sunt destul de su!erficiale !entru a fi lezate in cursul
unor
accidente.
,a nivelul regiunilor !arietale ale toracelui intalnim:
) m"nunc1iurile vasculo)nervoase intercostale %arter", ven", nerv' la nivelul
s!aTiilor intercostale2
) artera toracic" lateral" %ram din artera a&ilar"'2
) nervii toracic lung si toracodorsal %!le& #ra1ial'2
) artera toracic" intern" %mamar" intern"' descinde de la orificiul su!erior al
toracelui !an" la coasta a .)a. *ste situat" la o distanT" ce creste !rogresiv de
la
1 la 5 cm de marginile sternului.,a nivelul coastei a .)a se #ifurc" in artera
musculofrenic" si e!igastric" su!erioar".
) arterele frenice su!erioare si inferioare2
) nervii frenici.
n unele cazuri in !ractica medical" este necesar" !uncTionarea cavit"Tii
!leurale
%toracocenteza' in sco! evacuator sau tera!eutic. (uncTiile se !ractic" in
s!aTiile
intercostale, de o#icei in al .)lea2 acul se introduce !e linia a&ilar"
!osterioar"
razant la marginea su!erioar" a coastei ce delimiteaz" s!aTiul res!ectiv in -os
!entru
a nu leza m"nunc1iul vasculo)nervos.
+ascii si a!onevroze
+asciile gatului se dis!un su# forma a 9 !lanuri con-unctive concentrice legate
de 9 !"turi musculare, c"rora fascia ane&at" le formeaz" cate o teac".
$e la !eriferie s!re !rofunzime se dis!un:
) !e un !lan su!erficial, lama su!erficial" a gatului ane&at" musc1ilor
sternocleidomastoidieni si tra!ezi
) !lanul mi-lociu este format de lama !retra1eal" ane&at" musc1ilor
infra1ioidieni
) !lanul !rofund este re!rezentat de lama !reverte#ral" ane&at" musc1ilor
!reverte#rali.
49
,a nivelul regiunii antero)laterale a toracelui toTi musc1ii sunt aco!eriTi de
cate o fascie.
,a nivelul a#domenului se disting lame a!onevrotice terminale cu valoarea
unor tendoane de inserTie. A!onevrozele anterioare !artici!" la formarea liniei
al#e si
a tecii musc1iului dre!t a#dominal . A!onevroza !osterioar" a o#licului intern se
continu" cu cea a musc1iului latissim intrand in final in constituTia fasciei
toracolom#are.
$e!endent de a!onevrozele a#dominale e&ist" o serie de formaTiuni !e care
le vom trata !e scurt in continuare.
,inia al#" re!rezint" un rafeu fi#ros, median si vertical ce um!le s!aTiul
dintre cei doi dre!Ti, intins de la !rocesul &ifoid la simfiza !u#ian". Acest rafeu
este
mem#ranos in cele 5F9 su!erioare si destul de larg %14)54 mm' in tim! ce in 1F9
inferioar" se reduce !ractic la o linie. Astfel o la!aratomie in 5F9 su!erioare
intalneste numai !lanuri a!onevrotice, !e cand la!aratomia su#om#ilical" vor
avea
de o !arte si alta a inciziei marginea medial" a musc1ilor dre!Ti. (rezint" o serie
de
orificii %cel mai im!ortant este inelul om#ilical' !rin care se !ot !roduce 1ernii.
,igamentul ing1inal %arcada femural"' este o #and" fi#roas" ce se!ar"
regiunea a#dominal" de cea femural", intins" de la s!ina iliac" anterosu!erioar"
la
tu#erculul !u#ian. Re!rezint" marginea inferioar" a a!onevrozei o#licului
e&tern.
(ielea ader" de ligament determinand formarea !licii ing1inale. ,igamentul
are cone&iuni im!ortante2 !e el se inser" musc1ii o#lic intern, transvers si fascia
transversalis.
,igamentul lacunar /im#ernat este o formaTiune fi#roas" !rovenit" !rin
reflectarea a!onevrozei o#licului e&tern ce merge s" se !rind" !e creasta
!ectineal".
,igamentul !ectineal Coo!er re!rezint" un cordon fi#ros rezistent, gros,
intins de la tu#erculul !u#ian la eminenTa ilio!u#ian".
,igamentul ing1inal trecand ca o !unte !este marginea anterioar" a osului
iliac formeaz" im!reun" cu aceasta dou" orificii se!arate !rin arcul ilio!ectineu
%o
!orTiune din fascia musc1iului ilio!soas'.
,acuna muscular" este orificiul lateral !rin care trece musc1iul ilio!asoas
insoTit de nervul femural.
,acuna vescular" este situat" medial2 la acest nivel trec vasele femurale.
(orTiunea cea mai medial" !oart" numele de inel femural2 !rin el se !roduc
1erniile
femurale.
Canalul ing1inal este situat in !orTiunea inferomedial" a !eretelui a#dominal
si este str"#"tut de funiculul s!ermatic la #"r#at si ligamentul rotund al uterului
la
femeie. se descriu 7 !ereTi si 5 orificii. nelul ing1inal su!erficial este
delimitat de
fi#re ale a!onevrozei musc1iului o#lic e&tern. nelul are un diametru de
a!ro&imativ
5 cm si !ermite !"trunderea inde&ului. $esc1iderea orificiului variaz" cu starea
de
tonus a !eretelui a#dominal si cu !oziTia cor!ului. Ai!ere&tensia il ingusteaz",
fle&ia
trunc1iului il l"rgeste.
47
Curs 8. Mem#rul su!erior: regiuni to!ografice, factori ososi,
musculari, articulari, nervosi, vasculari
Mem#rele sau e&tremitSTile sunt douS !erec1i de a!endice mo#ile destinate
diferitelor miscSri. Sunt gru!ate in mem#re inferioare si mem#re su!erioare.
(rezintS
o !orTiune care le leagS de trunc1i, numitS centura mem#rului si o !orTiune
care o
continuS !e cea !recedentS numitS mem#rul li#er. Mem#rele su!erioare sau
toracice
se des!rind din !SrTile su!ero)laterale ale toracelui, imediat su# gat.
$in !unct de vedere al criteriului osteologic, mem#rele su!erioare sunt
formate din:
) centura sca!ularS
) mem#rul su!erior !ro!riu)zis
$in !unct de vedere descri!tiv mem#rul su!erior !rezintS:
) umSr
) #raT
) ante#raT
) manS
) degete
Conform criteriului articular distingem:
) !SrTi articulate ale umSrului ) cotul
) art. radiocar!ianS %!umnul anatomistilor'
) articulaTia mainii
) articulaTia degetelor
$in !unct de vedere to!ografic mem#rul toracic se im!arte in ? segmente
care in sens !ro&imo)distal sunt urmStoarele:
) umSrul
) #raTul
) cotul
) ante#raTul
) gatul mainii
) mana
Sc1eletul umarului este rerezentat de sca!ula si clavicula.
n mod frecvent !rin umSr se inTelege articulaTia care uneste 1umerusul cu
sca!ula )articulaTia gleno1umeralS. Aceasta re!rezintS o articulaTie adevSratS
la care
se adaugS si o articulaTie falsS, asociatS, articulaTia su#deltoidianS. $ar sca!ula
este
un os !lat, legat de torace !e de o !arte !rin claviculS si !e de altS !arte atasat !e
faTa !osterioarS a acestuia, ceea ce determinS a!ariTia unor articulaTii
su!limentare.
) articulaTia acromioclavicularS % adevSratS, asociatS'
) articulaTia sternoclavicularS
) sindesmoza coracoclavicularS
) !lanul de alunecare sca!ulotoracic % falsS, !rinci!alS'
UmSrul com!ortS deci 4 articulaTii distincte ce definesc douS regiuni cu funcTii
diferite:
A.Ansam#lul sca!ulotoracic
E.Ansam#lul sca!ulo1umeral
Acest ansam#lu asigurS o du#lS funcTie:
) !ermite mo#ilizarea com!le&S, de mare am!litudine a #raTului, la care se
adaugS
cea a cotului si gatului mainii !ermiTand astfel miscSri intr)un s!aTiu foarte larg
) !ermite o #unS sta#ilitate in cazul in care mem#rul su!erior are nevoie de o
forTS
crescutS %!rize !uternice, manevrarea o#iectelor grele'.
44
1. ArticulaTia sternoclavicularS
*ste o articulaTie sinovialS, selarS, ce uneste e&tremitatea sternalS a claviculei
cu sternul si !rimul cartila- costal2 #ia&ialS.
Com!onente: ) su!rafeTe articulare concave intr)un sens si conve&e in celSlalt
sens intre care se gSseste un fi#rocartila-
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS
) ligamente:
) sternoclavicular anterior
) sternoclavicular !osterior
) interclavicular
) costoclavicular
,a nivelul acestei articulaTii se !ot realiza miscSri ale claviculei.
A. MiscSri de ridicare si co#orare in !lan frontal in -urul unui a& sagital
care trece !rin ligamentul costoclavicular si !rin e&tremitatea sternalS a
claviculei. n
miscarea de ridicare e&tremitatea acromialS a claviculei se ridicS, iar cea sternalS
co#oarS. n miscarea de co#orare se !etrece un fenomen invers. ,imitele
miscSrilor
sunt de @)16 cm !entru ridicare si 9 cm !entru co#orare. Miscarea de ridicare
este
limitatS de ligamentul costoclavicular, iar cea de co#orare de coasta ,
ligamentul
sternoclavicular si interclavicular.
E. MiscSri de !roiecTie anterioarS si !osterioarS % ante!ulsie si
retro!ulsie', in !lan orizontal in -urul unui a& vertical ce trece !rin e&tremitatea
sternalS a claviculei. Cand e&tremitatea acromialS este dusS anterior cea sternalS
se
de!laseazS !osterior %!roiecTie anterioarS'. $istanTa dintre !unctele e&treme
ale
miscSrii este de 3)16 cm.
Sunt limitate de ligamentele sternoclaviculare.
5. ArticulaTia acromioclavicularS
*ste o articulaTie sinovialS, !lanS.
Com!onente: ) su!rafeTele articulare conve&e intr)un sens, concave in
celSlalt, intre care se gSseste in fi#rocartila-
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS
) ligament acromioclavicular
n aceastS articulaTie se !roduc miscSri de alunecare. Sca!ula urmeazS
de!lasSrile claviculei, dar rSmane ali!itS de torace.
9. Sindesmoza coracoclavicularS
*ste o articulaTie fi#roasS, in care su!rafeTele articulare sunt unite !rintr)un
ligament interosos %coracoclavicular' format din douS !orTiuni: ligamentul
tra!ezoid
si ligamentul conoid.
$atoritS fa!tului cS aceste ligamente unesc clavicula cu !rocesul coracoid ele
fac ca greutatea mem#rului su!erior sS fie su!ortatS in mai mare mSsurS de
claviculS
si in mai micS mSsurS de acromion. $e asemeni, au rolul de a limita miscSrile
dintre
sca!ulS si claviculS.
7. ArticulaTia gleno1umeralS
*ste o articulaTie sinovialS, sferoidalS, tria&ialS.
Com!onente: ) su!rafeTe articulare ) ca!ul 1umeral aco!erit de cartila- 1ialin
cu grosime uniformS %5 mm'
) cavitatea glenoidS a sca!ulei aco!eritS de
cartila- 1ialin, mai gros la !eriferie
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) la&S
) ligamente ) coraco1umeral
) gleno1umeral
4?
,a acestea se adaugS la#rumul glenoidal care este un inel fi#rocartilaginos ce
asigurS o mai #unS concordanTS intre su!rafeTele articulare.(ermite realizarea
miscSrilor in toate cele 9 !lane anatomice.
A. MiscSrile de ante!roiecTie % fle&ie, anteducTie, ante!ulsie ' si
retro!roiecTie %e&tensie, retroducTie, retro!ulsie' se realizeazS in !lan sagital in
-urul unui a& transversal ce trece !rin centrul tu#erculului mare si centrul
cavitSTii
glenoide.
Miscarea de ante!roiecTie este limitatS de ligamentul coraco1umeral si a !SrTii
!osterioare a ca!sulei, iar cea de retro!roiecTie de intinderea !SrTii anterioare a
ca!sulei si contracTia musc1iului sca!ular. Ante!roiecTia !rogreseazS de la 6 la
1@6T.
Numai !e !arcursul !rimelor 86T se realizeazS in articulaTia gleno1umeralS2
!entru
urmStoarele ?6T intervine articulaTia sca!ulo)toracicS, iar !entru ultimele 96T
1i!erlordoza lom#arS.
Retro!roiecTia !rogreseazS de la 6 la 46)?6T, cand se realizeazS activ2 !asiv
!oate a-unge si c1iar de!Ssi 86T.
E. MiscSrile de a#ducTie si adducTie se realizeazS in !lan frontal in -urul
unui a& sagital ce trece !rin !artea intero)e&ternS a ca!ului 1umeral, !uTin
inSuntrul gatului anatomic.
A#ducTia constS in de!Srtarea #raTului de cor!, !anS cand acesta atinge
urec1ea, !rogresand de la 6 la 1@6T. (este am!litudinea de 86T, se numeste
elevaTie
si se realizeazS cu translarea sca!ulei. Cand miscarea este efectuatS de un singur
mem#ru se !roduce inclinarea lateralS a coloanei dorsolom#are, iar cand se
e&ecutS
cu am#ele mem#re se accentueazS lordoza lom#arS.
AdducTia este miscarea de a!ro!iere a #raTului de linia medianS a cor!ului.
C. MiscSrile de rotaTie internS si e&ternS se realizeazS in !lan transversal
in -urul unui a& vertical ce trece !rin ca!ul 1umerusului si se continuS cu a&a
antomicS longitudinalS a 1umerusului.
Musc1ii umSrului. Se !ot im!SrTi in 5 mari categorii:
A.Musc1ii umSrului)sca!ulo %claviculo' toracici) care mo#ilizeazS sca!ula si
clavicula faTS de torace : m. dintat anterior, m. su#clavicular, m. !ectoral mic,
m.
sternocleidomastoidian, m. ridicator al sca!ulei, m. tra!ez .
E.Musc1ii umSrului)sca!ulo 1umerali : m. su#sca!ular, m. su!ras!inos, m.
infras!inos, m. rotund mic, m. coraco#ra1ial, m. #ice!s #rac1ial, m. !ectoral
mare,
m. dorsal mare, m. rotund mare, m. deltoid.
*lementele vasculare si nervoase ale regiunii umSrului sunt re!rezentate
de:
) artera a&ilarS care continuS artera su#clavie, de la claviculS !anS la marginea
inferioarS a !ectoralului mare, unde isi sc1im#S numele in artera #ra1ialS.,a
origine incruciseazS mi-locul claviculei, unde !oate fi com!rimatS !entru
realizarea
1emostazei !rovizorii la nivelul mem#rului su!erior.$S ramuri colaterale
% artera
toracicS su!erioarS, artera toracoacromialS, artera toracicS lateralS, artera
su#sca!ularS si cele douS artere circumfle&e 1umerale.
) vena a&ilarS % antero)medial de arterS '
) !le&ul #ra1ial este !rezent in a&ilS !rin fasciculele sale si !rin ramuri colaterale
%nervii !ectorali laterali si mediali, nervul toracic lung, nervii su#sca!ulari,
nervul
toracodorsal'.
) noduri limfatice a&ilare %56)96' re!artizate in gru!e su!erficiale si
!rofunde,legate intre ele !rintr)o reTea de vase limfatice formand !le&ul limfatic
a&ilar.
EraTul este segmentul situat intre umSr si cot. ,a co!ii, femei si su#iecTii
adi!osi
are formS a!roa!e cilindricS. ,a su#iecTii musculosi in regiunea anterioarS a
#raTului
!roeminS relieful musc1iului #ice!s #ra1ial, flancat de douS sanTuri #ici!itale.
$intre
43
acestea sanTul #ici!ital medial este intins din a&ilS !anS la !lica cotului, iar
sanTul
#ici!ital lateral, mai !uTin evident este intins de la tu#erozitatea deltoidianS tot
!anS
la !lica cotului. ,a indivizii sla#i si musculosi, !rin !iele se !oate o#serva
reTeaua
venoasS su#cutanatS.
,imitele #raTului sunt re!rezentate du!S cum urmeazS:
) !ro&imal ) linia circularS care trece !rin marginea inferioarS a !ectoralului
mare
) distal ) !lanul transversal ce trece la douS lSTimi de deget deasu!ra
e!icondililor
1umerali.
EraTul este su#im!SrTit intr)o regiune anterioarS si una !osterioarS.
Sc1eletul #raTului este re!rezentat de 1umerus.
Musc1ii #raTului sunt re!artizaTi in douS regiuni:
) regiunea anterioarS: ) musc1iul #ice!s #ra1ial
) musc1iul coraco#ra1ial
) musc1iul #ra1ial
) regiunea !osterioarS: ) musc1iul trice!s #ra1ial
Cele douS regiuni sunt se!arate intre ele !rin se!te intermusculare ce !rovin
din fascia #raTului.
MiscSrile #raTului se realizeazS in articulaTia gleno1umeralS si au fost
descrise anterior.
(rinci!alele elemente vasculare si nervoase ale #raTului sunt:
) artera #ra1ialS cu cele douS vene comitante si nervul median !entru regiunea
anterioarS. Aceste elemente sunt situate imediat su#fascial in sanTul #ici!ital
medial,
co#orand de)a lungul marginii mediale a #ice!sului, satelitul arterei #ra1iale:
nervul
median este situat iniTial lateral de arterS, a!oi incruciseazS anterior vasele in
treimea
mi-locie a #raTului si co#oarS medial de arterS.,a acestea se adaugS nervul
ulnar care
in . distalS a #raTului !erforeazS se!tul intermuscular medial si trece in regiunea
!osterioarS2 nervul musculocutanat2 nervul radial care vine din regiunea
!osterioarS
si intrS in regiune in 1F9 mi-locie a #raTului.
n regiunea !osterioarS nervul radial co#oarS intre cele douS ca!ete scurte ala
trice!sului, direct !e !lanul osos, im!reunS cu vasele #ra1iale !rofunde
Cotul sau regiunea cotului, intermediarS intre #raT si ante#raT, cores!unde
articulaTiei cotului. *a constituie zona de tranziTie de la forma cilindricS a
#raTului la
cea turtitS antero!osterior a ante#raTului.
,imitele regiunii sunt:
) !ro&imal ) !lanul transversal care trece la 5 lSTimi de deget deasu!ra
condililor
1umerali
) distal ) !lanul transversal dus la douS degete su# cei 5 e!icondili 1umerali.
Cotul se im!arte in douS regiuni !rin !lanul frontal ce trece !rin e!icondilii
1umerali.
Regiunea cu#italS anterioarS are o im!ortanTS deose#itS deoarece la acest
nivel se gSsesc venele su!erficiale cefalicS si #azilicS, usor vizi#ile si !utand fi
mai
#ine evidenTiate cu a-utorul stazei venoase realizatS !rin a!licarea unui garou !e
#raT2 aici se fac !uncTiile venoase in sco!ul recoltSrii sangelui sau in-ecTiile
intravenoase.
Regiunea cu#italS !osterioarS este denumitS si regiunea olecranianS. Cand
ante#raTul este in e&tensie olecranul si e!icondilii 1umerali sunt dis!use !e
aceeasi
linie orizontalS. ntre ele se formeazS 5 sanTuri verticale, cel medial fiind mai
adanc.
n fle&ie olecranul descinde astfel incat cele 9 !roeminenTe delimiteazS un
triung1i cu
varful in -os.
4@
Olecranul !oate fi frecvent sediul unor fracturi sau se !ot !roduce lu&aTii ale
articulaTiilor cotului in urma cSderilor !e cot cu lezarea nervului ulnar.
,a formarea articulaTiei cotului !artici!S 9 oase: 1umerusul, ulna si
radiusul. Teoretic la acest nivel se !ot descrie 9 articulaTii:
) 1umeroulnarS
) 1umeroradialS
) radioulnarS !ro&imalS
$acS luSm in considerare fa!tul cS !entru toate aceste articulaTii e&istS o
singurS ca!sulS !utem considera cS e&istS o singurS articulaTie.
$in !unct de vedere funcTional insS se descriu douS articulaTii diferite: una in
ra!ort cu miscSrile de fle&ie)e&tensie si una in ra!ort cu miscSrile de
!ronaTiesu!inaTie.
$eoarece considerentele funcTionale au !redominat asu!ra celor
anatomice s)a convenit sS se recunoascS douS articulaTii com!onente ale
cotului:
1' articulaTia 1umerusului cu oasele ante#raTului
%AUM*ROANT*ERAAA,U'
ce include articulaTia 1umeroulnarS %Dn #alama'
si articulaTia 1umeroradialS %eli!soidalS'. $intre acestea cea mai
im!ortantS !entru miscSrile de fle&ie)e&tensie este cea
1umeroulnarS.
5' articulaTia radioulnarS !ro&imalS res!onsa#ilS de miscarea de
!ronaTie)su!inaTie.
A. ArticulaTia 1umeroante#ra1ialS %sinovalS, Dn #alama, unia&ialS' !ermite
miscSri de fle&ie)e&tensie.
Com!onente: ) su!rafeTele articulare:) tro1lea si ca!itulul 1umerusului K
sanT intermediar
) incizura tro1learS %ulna'
) foseta ca!ului radial %radius'
Toate su!rafeTele articulare sunt aco!erite de cartila- 1ialin cu grosimea de
1,4 mm.
Mi-loace de unire: ) ca!sula articularS cu 5 straturi %e&tern)fi#ros, intern )
sinovial'
Stratul fi#ros se inserS de)a lungul unei linii care trece anterior deasu!ra fosei
coronoide si radiale, !osterior la !eriferia fosei olecraniene, lateral si medial !e
!artea inferioarS a celor doi e!icondili 1umerali %cei 5 e!icondili rSman li#eri'.
(e
ante#raT linia de inserTie se gSseste in -urul colului radial iar la ulnS !e am#ele
margini ale incizurii tro1leare, !e incizura radialS, olecran si !rocesul
coronoidian.
.arfurile olecranului si !rocesului coronoidian se gSsesc in interiorul ca!sulei,
deci
fracturile sau smulgerile vor interesa si ca!sula .
)ligamente: ) ligamentul colateral ulnar se intinde
de la e!icondilul medial la marginea incizurii tro1leare a ulnei
) ligamentul colateral radial !orneste de
la e!icondilul lateral si se im!arte in 5 fascicule care trec
anterior si !osterior de ca!ul radial si se fi&eazS fiecare la
e&tremitatea res!ectivS a incizurii radiale a ulnei.
Am#ele ligamente sunt foarte rezistente si !ot determina smulgeri ale
e!icondililor in traumatisme.
E. ArticulaTia radioulnarS !ro&imalS %sinovialS, tro1oidS, unia&ialS' !ermite
miscSri de su!inaTie)!ronaTie.
Com!onente: ) su!rafeTe articulare:
) incizura radialS %ulna' ) segment cilindric gol
) ca!ul radiusului )segment cilindric !lin
Mi-loace de unire :) ca!sula articularS
48
)ligamente : )inelar ) incon-oarS ca!ul radial, !lecand de
la
e&tremitatea anterioarS a incizurii radiale2
)!Strat intre marginea inferioarS a incizurii
radiale si faTa medialS a colului radial
C. ArticulaTia distalS radioulnarS este tot o tro1oidS, cele douS oase fiind
unite si la nivelul diafizelor !rintr)o sindesmozS. *le alcStuiesc astfel o unitate
funcTionalS cu rol in miscSrile de !ronaTie)su!inaTie, ceea ce ne determinS sS
descriem
tot aici si aceastS articulaTie.
Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) feTisoare articulare % ca!ul ulnei'
) incizura ulnarS a radiusului
Mi-loace de unire: ) ca!sula articularS
) ligamente radioulnare:
) anterior
) !osterior
) discul articular
MiscSrile in articulaTia cotului
1. MiscSri de fle&ie))e&tensie
+le&ia ante#raTului !e #raT se realizeazS in !lan sagital, in -urul unui a&
transversal ce trece !rin mi-locul tro1leei si al ca!itulului 1umeral.
$eoarece acest a& nu este !erfect transversal, ci orientat din afarS inSuntru,
dinainte ina!oi si de sus in -os, atat in fle&ie cat si in e&tensie, #raTul si
ante#raTul nu
se vor com!orta unul faTS de altul ca ramurile unui com!as. Astfel in miscarea
de
fle&ie ante#raTul a-unge !uTin medial faTS de #raT, iar in e&tensie cele douS
segmente
formeazS un ung1i desc1is in afarS. ntre fle&ia si e&tensia ma&imS miscarea
atinge o
valoare de 176o. ,imitarea fle&iei se realizeazS !rin intinderea !SrTii
!osterioare a
ca!sulei, a ligamentului !osterior, de cStre musc1iul trice!s si de !Strunderea
!rocesului coronoid in fosa cores!unzStoare.
*&tensia e limitatS de varful olecranului si de ligamentul anterior al cotului.
Musc1i !rinci!ali Musc1i accesori
Musc1ii fle&ori sunt: ) m. #ra1ial ) m fle&or comun !rofund al
degetelor
) m. #ice!s #ra1ial ) m. fle&or ulnar al car!ului
) m. #ra1ioradial ) m. !almar scurt
) m. !lamar lung
Musc1ii e&tensori sunt:) m. trice!s #ra1ial ) m. anconeu
) m. e&tensor comun al degetelor
) m. e&tensor ulnar al car!
) m. e&tensor al degetului mic
5. MiscSri de !ronaTie)su!inaTie
Au loc in !lan transversal, in -urul unui a& vertical.
(ot fi miscSri !ure ,in care ulna este imo#ilS si singurul os care se miscS este
radiusul2 a&ul trece !rin ca!ul radiusului si al ulnei. Se !roduc e&trem de rar in
activitatea o#isnuitS.
MiscSrile o#isnuite de !ronaTie si su!inaTie se !roduc la nivelul celor douS
articulaTii radioulnare si sunt insoTite si de miscSri in articulaTia
sca!ulo1umeralS %8)
15o' si la nivelul mainii %lanT articular'. (ronaTia atinge am!litudini de
154oF194o %la
femei', musc1ii !rinci!ali fiind re!rezentaTi de: musc1iul rotund !ronator,
musc1iul !Strat !ronator si musc1iul fle&or radial al car!ului, iar musc1ii
accesori de: musc1iul !almar mare, musc1iul #ra1ioradial si musc1iul anconeu.
?6
Su!inaTia atinge am!litudini de 1@6o %186o la femei' musc1ii !rinci!ali fiind
re!rezentaTi de: musc1iul #ice!s radial si su!inator, iar cei accesori de:
musc1iul
#ra1ioradial, musc1iul e&tensor al inde&ului si musc1iul lung e&tensor al
!olicelui.
Cand ante#raTul este e&tins !e #raT musc1iul !rinci!al este su!inatorul, iar
cand miscarea se e&ecutS cu cotul flectat in ung1i dre!t musc1iul !rinci!al
devine
#ice!sul #ra1ial, deoarece in aceastS !oziTie el dis!une de o !arg1ie virtualS si
de un
moment al musc1iului ma&ime. Era1ioradialul este !ronator cand se !orneste
din
!oziTia de su!inaTie ma&imS si su!inator cand se !orneste din !oziTia de
!ronaTie
ma&imS. ,imitarea !ronaTiei si su!inaTiei se realizeazS !rin incrucisarea
radiusului !e
cu#itus, ligamentul !Strat %su!erior' si ligamentul triung1iular %inferior'
Ante#raTul are forma unui trunc1i de con alungit, cu #aza mare s!re cot,
usor turtit antero!osterior avand !e secTiune transversalS forma unui oval.
AceastS
formS se datoreste concentrSrii maselor musculare in !artea !ro&imalS a
segmentului,
de unde cor!urile musculare se su#TiazS tre!tat !entru a se continua s!re !artea
distalS cu tendoanele. ,a femei si la co!ii, din cauza dezvoltSrii mai reduse a
musculaturii si a unui !anicul adi!os mai #ogat ante#raTul are o formS mai
cilindricS.
,imitele sunt:
) !ro&imal ) !lanul transversal ce trece la douS lSTimi de deget dedesu#tul
condililor 1umerali
) distal ) !lanul transversal dus la 5 cm deasu!ra !rocesului stiloidian al ulnei.
$in !unct de vedere to!ografic este su#divizat !rintr)un !lan frontal intr)o
regiune anterioarS si una !osterioarS.
Sc1eletul ante#raTului este format din radius si ulnS.
Musc1ii ante#raTului sunt gru!aTi in 9 regiuni: anterioarS, lateralS si
!osterioarS.
A. Regiunea anterioarS cu!rinde @ musc1i dis!usi in 7 !lanuri:
a' !rimul !lan !rezintS dins!re lateral s!re medial musc1ii rotund !ronator,
fle&or
radial al car!ului, !almar lung, fle&or ulnar al car!ului.
#' !lanul al doilea este format de fle&orul su!erficial al degetelor.
c' !lanul al treilea este format de musc1ii fle&or !rofund al degetelor si fle&or
lung
al !olicelui.
d' !lanul al !atrulea este format de musc1iul !Strat !ronator.
Musc1ii regiunii au !orTiunile lor musculare la nivelul !SrTii !ro&imale a
ante#raTului si tendoanele s!re !artea distalS. (entru !rimele douS !lanuri toTi
musc1ii iau nastere !e e!icondilul medial %e!itro1leeni'. (entru urmStoarele
douS
!lanuri musc1ii au originea !e diafizele oaselor ante#raTului.
E. Regiunea !osterioarS este formatS din @ musc1i dis!usi !e 5 !lanuri:
a' !lanul %su!erficial' conTine musc1ii: e&tensorul degetelor, e&tensorul
degetului
mic, e&tensorul ulnar al car!ului, anconeul.
#' !lanul al doilea %!rofund' conTine musc1ii: lungul a#ductor al !olicelui,
scurtul
e&tensor al !olicelui, lungul e&tensor al !olicelui, e&tensorul inde&ului.
C. Regiunea lateralS cu!rinde 7 musc1i asezaTi !e douS !lanuri:
a' !lanul su!erficial cu musc1ii #ra1ioradial, lungul e&tensor al car!ului, scurt
e&tensor radial al car!ului.
#' !lanul !rofund ce conTine musc1iul su!inator.
*lementele vasculare si nervoase ale regiunii sunt re!rezentate de:
)nervul median care descinde in a&ul ante#raTului intre cel de)al doilea si al
treilea strat muscular, a!licat !e faTa !rofundS a fle&orului su!erficial al
degetelor. n
traiectul sSu emite ramuri !entru musc1ii !rimelor douS straturi ale gru!ului
anterior
%cu e&ce!Tia fle&orului ulnar' si nervul interosos.
?1
)mSnunc1iul vasculonervos radial constituit din artera si venele radiale si ramura
su!erficialS a nervului radial2 este situat la ince!ut !rofund, dar in . distalS
devine
su!erficial. .enele trec !rin sanTul !ulsului delimitat lateral de tendonul
#ra1ioradialului %musc1i satelit al arterei ulnare' si medial de fle&orul radial al
car!ului. Nervul !SrSseste vasele si trece !e su# tendonul #ra1ioradialului !entru
a a
a-unge !e faTa dorsalS a mainii.
Ramura !rofundS a nervului radial se gSseste !e faTa !osterioarS a
ante#raTului si inerveazS musc1ii !lanului su!erficial2 ea emite nervul interosos
!osterior care inerveazS musc1ii stratului !rofund al regiunii.
) mSnunc1iul vasculonervos ulnar este alcStuit din artera, venele si nervul
ulnar care dS ramuri !entru musc1iul fle&or ulnar al car!ului si !entru cele douS
fascicule mediale ale fle&orului !rofund al degetelor.
)mSnunc1iul vasculonervos interosos anterior cu!rinde artera interosoasS
anterioarS %ramura din artera ulnarS' im!reunS cu venele comitante si nervul
interosos anterior %ramura din nervul median' care dS ramuri !entru fle&orul
lung al
!olicelui , cele douS fascicule laterale ale fle&orului !rofund al degetelor si
musc1iul
!Strat !ronator.
/atul mainii este un segment scurt, de legSturS intre ante#raT si manS.
,imitele sunt re!rezentate de !lanul transversal dus la 5 cm deasu!ra !rocesului
stiloidian si distal de !lanul dus imediat su# !isiform si su# tu#erculul
scafoidului.
(rezintS o regiune anterioarS si una !osterioarS.
,a nivelul regiunii anterioare se o#servS o reTea venoasS su!erficialS,
ramurile !almare din nervul median %in cele 5F9 laterale' si ramura cutanatS
!almarS
din nervul ulnar %in 1F9 medialS'.
(rofund se gSseste o !anglicS fi#roasS transversalS %retinaculul fle&orilor' care
delimiteazS cu !lanul osteoarticular canalul car!ian. naintea retinaculului trece
tendonul musc1iului !almar lung. Se !ot !une in evidenTS si tendoanele
musc1iului
#ra1ioradial, fle&or radial al car!ului si fle&orul ulnar al car!ului.
Si la nivelul regiunii !osterioare se !oate o#serva o reTea venoasS
su!erficialS, 5)9 ramuri nervoase din ramura su!erficialS a radialului si ramura
dorsalS a nervului ulnar.
Retinaculul e&tensorilor trece ca o !unte !este sanTurile si crestele
e&tremitSTilor distale ale oaselor ante#raTului si le transformS in sase culise
osteofi#roase !rin care trec tendoanele e&tensorilor.
.ascularizaTia regiunii este re!rezentatS de reTeaua !almarS arterialS a
car!ului si reTeaua arterialS dorsalS a car!ului realizate !rin anastomoza
ramurilor
!rovenite din arterele radialS si ulnarS. Tecile sinoviale ale tendoanelor
fle&orilor si
e&tensorilor gatului mainii !ot fi sediul frecvent al unor c1isturi sinoviale sau al
unor
tenosinovite traumatice sau inflamatorii.
Mana re!rezintS segmentul terminal al mem#rului su!erior si este turtitS
dorso!almar avand forma unei !alete. ,a om are caracteristici a!arte !rivind
mo#ilitatea si sensi#ilitatea. *ste sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor
!rocese su!urative. (oate fi im!SrTitS in douS !orTiuni: !ro&imalS ) mana
!ro!riu)zisS
ce cores!unde sc1eletului metacar!ian si distalS re!rezentS de cele 4 degete
cores!unzStoare sc1eletului falangian.
Mana !ro!riu)zisS se su#im!arte intr)o regiune !almarS si una dorsalS.
Regiunea !almarS are o formS concavS cu o de!resiune centralS delimitatS
intre eminenTa tenarS %lateral' si cea 1i!otenarS %medial' am#ele date de masa
muscularS a !olicelui, res!ectiv a degetului mic.
$istal !rezintS trei !roeminenTe rotun-ite situate in dre!tul degetelor mediu si
inelar, in dre!tul cSrora se !ot dezvolta clavusuri la s!ortivi.
?5
Regiunea dorsalS a mainii este usor conve&S in sens transversal, !rezentand
in !artea dorsalS as!ecte variate in funcTie de !oziTia degetelor2 cand acestea
sunt
e&tinse la #aza degetelor a!ar niste de!resiuni in care !roeminS tendoanele
e&tensorilor2 in fle&ia degetelor !roeminS !uternic ca!etele oaselor metacar!iene
se!arate intre ele !rin de!resiuni.
Sc1eletul mainii este format din 53 de oase dis!use in 9 gru!e:
) car!ul format din o!t oase dis!use !e trei randuri2 in !rimul rand %!ro&imal'
dins!re !olice s!re degetul mic se gSsesc scafoidul, semilunarul, !iramidalul,
!isiformul2 in randul al doilea se gSsesc tra!ezul, tra!ezoidul, ca!itatul si osul cu
cRrlig2
) metacar!ul %sc1eletul !almei' este format din 4 metacar!iene2
oasele degetelor %falangele' in numnSr de 17 se im!art in falange !ro&imale,
mi-locii si distale.
Musc1ii mainii se gSsesc numai !e faTa !almarS si s!aTiile interosoase2 faTa
dorsalS conTine tendoanele musc1ilor !osteriori ai ante#raTului. Cei 18 musc1i
ai
!almei sunt gru!aTi in 9 regiuni:
A. Musc1ii eminenTei tenare %lateral' includ musc1i ce deservesc degetul
mare si anume: scurt a#ductor al !olicelui, o!ozant al !olicelui, scurt
fle&or, adductor al !olicelui. nervaTia se realizeazS !rin ramuri din nervul
median !entru !rimii 9 musc1i si nervul ulnar !entru adductor.
E. Musc1ii eminenTei 1i!otenare %medial' sunt musc1i ce deservesc
degetul mic si includ musc1ii !almar scurt, fle&orul scurt al degetului mic,
a#ductorul
degetului mic, o!ozantul degetului mic. ToTi musc1ii sunt inervaTi de ramuri
ale
nervului ulnar.
C. Musc1ii regiunii !almare mi-locii. Regiunea este formatS de tendoanele
musc1ilor fle&ori, de musc1ii lom#ricali si de musc1ii interososi.
nervaTia se realizeazS !rin ramuri din nervul ulnar2 !rimul interosos este des
inervat de nervul median.
ArticulaTiile mainii includ:
1.ArticulaTia radiocar!ianS
*ste o articulaTie sinovialS, eli!soidalS, #ia&ialS.
Com!onente:
) su!rafeTe articulare:) cavitatea de rece!Tie a radiusului
)!roeminenTa formatS din scafoid, semilunar, !iramidal
) mi-loace de unire ) ca!sula articularS
) ligamente ) ligament radiocar!ian !almar intre
radius
si osul semilunar, !iramidal, ca!itat2
) ligament ulnocar!ian !almar intre ulnS si
osul semilunar, !iramidal, ca!itat2
) ligament radiocar!ian dorsal intre radius
si !iramidal %!osterior'
) ligament colateral radial al car!ului intre
varful !rocesului stiloid al radiusului si
scafoid
) ligament colateral ulnar al car!ului intre
!rocesul stiloid al ulnei si !iramidal,
!isiform.
?9
5. ArticulaTii intercar!iene
a' ArticulaTiile !rimul rand de oase ale car!ului sunt articulaTii !lane, aco!erite
de
cartila- 1ialin.
Mi-loacele de unire sunt: ) 5 ligamente interosoase
) 5 ligamente !almare
) 5 ligamente dorsale.
#' ArticulaTiile randului al doilea sunt tot articulaTii !lane. Mi-loacele de unire
sunt
similare celor anterioare.
c' ArticulaTia mediocar!ianS uneste randul !ro&imal %e&ce!tand !isiformul' cu
randul distal al car!ului. ,inia articularS are forma unui S orizontal.
Mi-loacele de unire sunt re!rezentate de:
)ca!sula articularS la&S
)ligamentul radial al car!ului %forma literei
.', !e faTa !almarS
intre ca!itat, scafoid si !iramidal.
)ligamentul dorsal al car!ului %sla# dezvoltat'.
9. ArticulaTiile car!ometacar!iene
a' ArticulaTia car!ometacar!ianS a !olicelui este o articulaTie sinovialS, selarS.
Com!onente: ) su!rafeTele articulare ale tra!ezului si !rimului metacar!ian
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS la&S.
#' ArticulaTiile car!ometacar!iene ale celorlalte degete sunt sinoviale, !lane.
Com!onente: ) su!rafeTe articulare:
) metacar!ianul se articuleazS cu tra!ezul, cu
tra!ezoidul si osul ca!itat
) metacar!ianul se articuleazS cu osul ca!itat
) metacar!ianul . cu osul ca!itat si osul cu carlig
) metacar!ianul . cu osul cu carlig
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS
) ligamentul interosos %forma literei.'
) ligamentele car!ometacar!iene !almare
) ligamentele car!ometacar!iene dorsale
7. ArticulaTiile intermetacar!iene
Cu e&ce!Tia !rimului metacar!ian care este inde!endent, toate celelalte
metacar!iene sunt unite intre ele la e&tremitSTile lor !ro&imale !rin articulaTii
!lane,
iar la e&tremitSTile lor distale !rintr)un ligament. Mi-loacele de unire sunt
re!rezentate de:
) 9 ligamente !almare
) 9 ligamente dorsale
) 9 ligamente interosoase.
4.ArticulaTiile degetelor
a' ArticulaTiile metacar!ofalangiene sunt articulaTii sinoviale, eli!soidale.
Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) ca!etele metacar!ienelor
) cavitSTile #azei falangelor
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS
) ligamente !almare
) ligamente colaterale %formS de evantai'2
5 !entru fiecare articulaTie
)ligamentul metacar!ian transvers
!rofund.
?7
#' ArticulaTiile interfalangiene
$egetele mainii !rezintS cate 5 articulaTii: una !ro&imalS si alta distalS %cu
e&ce!Tia !olicelui'. Toate aceste articulaTii sunt sinoviale, in #alama.
Com!onente:
) su!rafeTe articulare: ) !ro&imal ) tro1lee !entru e&tremitSTile distale ale
!rimei si falangS
) distal ) 5 cavitSTi des!STite !rintr)un sanT !entru
e&tremitSTile !ro&imale ale celei de a )a si a )a
falangS.
) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS
) ligament !almar
) 5 ligamente colaterale.
$atoritS fa!tului cS articulaTiile desc1ise anterior sunt in general articulaTii
!lane,
fiecare in !arte !ermite miscSri de aluncare de micS am!litudine. MiscSrile se
!roduc
simultan in articulaTia radiocar!ianS cat si in cea mediocar!ianS !rintr)o
de!lasare Vin
eta-V a segmentelor regiunii: al doilea rand car!ian se de!laseazS !e !rimul, iar
acesta !e ante#raT. Acest com!le& articular !ermite miscSri de fle&ie)e&tensie,
adducTie)a#ducTie si circumducTie.
+le&ia %fle&ia !almarS' este miscarea !rin care !alma se a!ro!ie de faTa
anterioarS a ante#raTului2 e&tensia% dorsifle&ia' este miscarea !rin care dosul
mainii se a!ro!ie de faTa !osterioarS a ante#raTului. Miscarea se realizeazS in
-urul
unui a& transversal care trece !rin osul semilunar. ,imitarea miscSrilor e
realizatS de
ligamentele !almare si dorsale si de tendoanele musc1ilor fle&ori si e&tensori ai
degetelor..alorile e&treme ale miscSrilor sunt de 6)@4T.
AdducTia este miscarea !rin care marginea ulnarS a mainii se inclinS cStre
marginea ulnarS a ante#raTului2 a#ducTia re!rezintS miscarea inversS. MiscSrile
se
realizeazS in -urul unui a& sagital care trece !rin osul ca!itat. ,imitarea
a#ducTiei se
face de cStre ligamentele laterale2 am!litudinea este cu!rinsS intre 6)56T, faTS
de
adducTie !entru care valorile sunt cu!rinse intre 6)74T. $e asemeni, miscSrile
sunt
insoTite de miscSri reduse de rotaTie2 astfel, inclinarea radialS atrage cu sine o
usoarS
!ronaTie, iar cea ulnarS o usoarS su!inaTie.
CircumducTia este o miscare com!le&S care rezultS in urma e&ecutSrii
succesive a miscSrilor de fle&ie, a#ducTie, e&tensie, adducTie sau invers.
*a nu re!roduce un cerc !erfect ci o eli!sS, deoarece fle&ia si e&tensia
sunt mai am!le decat inclinarea lateralS.
Musc1ii motori sunt:
) musc1i fle&ori: ) fle&or radial al car!ului
) !almar lung
) fle&or ulnar al car!ului
) fle&or su!erficial al degetelor
) fle&or !rofund al degetelor
) fle&or lung al !olicelui
) musc1i e&tensori: ) e&tensor ulnar al car!ului
) e&tensorii radiali ai car!ului %scurt si lung'
) e&tensorul degetelor
) e&tensorul lung al !olicelui
) musc1i a#ductori: ) lung e&tensor radial al car!ului
) fle&or radial
) lung a#ductor al !olicelui
) e&tensorul !olicelui
?4
) musc1i adductori: ) e&tensor ulnar al car!ului
) fle&or su!erficial al degetelor.
MiscSrile !olicelui sunt de adducTie)a#ducTie in -urul unui a& antero!osterior
ce trece !rin #aza metacar!ianului si de o!oziTie)re!oziTie in -urul unui a&
radioulnar
ce trece !rin tra!ez.
+le&ia este miscarea !aralelS cu !alma, in care !olicele traverseazS
transversal !alma, a-ungand s!re #aza ultimelor degete. Are am!litudinea de 16)
14T
din articulaTia tra!ezoidometacar!ianS, la care se adaugS 36)34T din
articulaTiile
metacar!ofalangiene, incat varful !olicelui sS atingS #aza degetului ..
*&tensia este miscarea !aralelS cu faTa dorsalS a mainii si constS in
orientarea !olicelui !osterior de inde&.
AdducTia este miscarea !rin care !olicele se a!ro!ie de degetul al )lea2
este realizatS de musc1iul adductor al !olicelui .
A#ducTia este miscarea inversS realizat de musc1iul lung a#ductor al
!olicelui2 !rogreseazS de la 6Tla @6)86T si se !oate insoTi de e&tensie.
,a aceste miscSri !artici!S Vcoloana !oliceluiV care include !e langS falangele
!olicelui si metacar!ianul , tra!ezul,si scafoidul.
Miscarea de o!oziTie)re!oziTie este o miscare com!le&S, s!ecificS omului,
care are ca rezultat a!ro!ierea si inde!Srtarea intregii coloane osoase a !olicelui
de
celelalte 7 degete %!ensS'.
MiscSrile celorlalte degete sunt miscSri de fle&ie si e&tensie, in -urul unui a&
radioulnar ce trece !rin ca!ul metacar!ienilor.
n fle&ie !rima falangS se inclinS !e !almS ca in inc1iderea !umnului iar in
e&tensie ea se inde!SrteazS de aceasta. Aceste miscSri se !ot !roduce izolat sau
simultan, in toate cele 9 articulaTii ale degetelor. Miscarea activS are
am!litudinea de
86T si creste de la degetul s!re degetul .. (oate a-unge !anS la 166T, cand
sunt
flectate concomitent toate cele !atru degete.
+le&ia !rimei falange !e metacar!ianul cores!unzStor se realizeazS !rin
contracTia musc1ilor lom#ricali si interososi. +le&ia falangei a )a !e !rima
!rin
acTiunea musc1ilor fle&ori su!erficiali iar fle&ia celei de a )a falange !rin
contracTia
fle&orului !rofund.
*&tensia degetelor este !rodusS !rin acTiunea musc1iului e&tensor al
degetelor. ,a aceasta se mai adaugS si contracTia e&tensorului degetului mic si a
e&tensorului inde&ului. Am!litudinea este varia#ilS si !rogreseazS de la 6T la
86T in
caz de la&itate.
AdducTia este miscarea !rin care falangele se de!laseazS in sens ulnar iar
a#ducTia este miscarea !rin care falangele se de!laseazS in sens radial2 miscarea
se
realizeazS in -urul unui a& dorso!almar ce trece !rin ca!ul metacar!ienilor.
Aceste
miscSri sunt !osi#ile numai cu degetele in e&tensie. A!ro!ierea si inde!Srtarea
de
a&ul mainii sunt realizate de musc1ii interososi %interososii dorsali realizeazS
a!ro!ierea iar cei !almari inde!SrteazS'.Am!litudinea acestor miscSri variazS
individual si de la un deget la altul2 media este de 14)56T, inde&ul avand cea mai
mare mo#ilitate.
CircumducTia rezultS din e&ecutarea succesivS a miscSrilor descrise anterior.
n articulaTiile interfalangiene se !roduc miscSri de fle&ie si e&tensie.
+le&ia este miscarea !rin care degetele se a!ro!ie de !almS2 in articulaTiile
!ro&imale !oate a-unge la 166T, fiind mai am!lS la degetele . si ., si mai
redusS la
degetele si . n articulaTiile distale nu de!Sseste 86T.
??
*&tensia este miscarea inversS !rin care degetele se de!SrteazS de !almS. *ste
!osi#ilS in interfalangienele !ro&imale si numai la anumite !ersoane in cele
distale2
am!litudinea !rogreseazS intre 6)56T.
(rin insumarea tuturor acestor miscSri mana intervine in:
) !re1ensiune
) realizare de instrumente s!eciale: !ense, carlig
) a!ucarea !rin strangere, etc.
*lementele vasculo)nervoase ale regiunii sunt re!rezentate de:
) Arcada arterialS !almarS su!erficialS realizatS !rin anastomoza ramurilor
arterelor
radiarS si ulnarS. $in conve&itatea ei !ornesc 7 artere digitale !almare comune
!entru degetele ).. (rofund se aflS nervii digitali !almari comuni, ramuri
terminale ale medianului %)' si ulnarului %.).'. Aceste elemente sunt
cu!rinse
intr)un s!aTiu adi!os su!erficial, delimitat intre a!onevrozS si tendoane. ntre
tendoanele fle&orilor si urmStorul strat al !lanului !rofund al !almei se gSseste
un
al )lea s!aTiu adi!os. Am#ele s!aTii !ot fi sediul unor flegmoane !almare
su#a!onevrotice, de o#icei com!licaTii ale !anariTiilor, care se !ot !ro!aga
!ro&imal !rin canalul car!ian, in s!aTiile cores!unzStoare ale ante#raTului si
distal, s!re degete. mediat !rofund faTS de arcadele vasculare se aflS nervii
digitali !almari comuni, ramuri terminale ale medianului %!rimele trei' si
ulnarului
%ultimele douS'.
) Arcada !almarS !rofundS se formeazS !rin anostomoza ramurii terminale a
arterei
radiale cu ramura !almarS !rofundS a ulnarei. $in conve&itatea arcadei !ornesc
7
artere metacar!iene !almare care realizeazS in !artea lor distalS anostomoze
cu arterele digitale.
) Ramura terminalS a nervului ulnar, care asigurS inervaTia musc1ilor
eminenTei
tenare, ultimii 5 lom#ricali, toTi interososii si adductorul !olicelui.
) ,a nivelul regiunii dorsale a mainii se gSsesc arterele metacar!iene dorsale.
Toate
aceste artere sunt insoTite de vene satelite.
Ane&ele musc1ilor mem#rului su!erior
Musc1ii mem#rului su!erior sunt inveliTi de o teacS fi#roasS %fascie' care se
continuS in sus cu fascia musc1ilor umSrului si ai !eretelui toracic, iar in -os se
terminS la nivelul degetelor. ,a nivelul mainii ca!StS as!ect de a!onevrozS
!almarS.
) Retinaculul fle&orilor este o !anglicS fi#roasS !atrulaterS intinsS transversal
intre
cele douS margini ale canalului car!ului2 !rezintS o lamS des!SrTitoare care
determinS douS culise osteofi#roase: una lateralS !rin care trece musc1iul fle&or
radial al car!ului si alta medialS !rin care trec tendoanele fle&orilor si nervul
median.
) Retinaculul e&tensorilor este o #andS de formS !atrulaterS ce se inserS medial
!e
ulnS, !iramidal si !isiform, iar lateral !e radius. $e !e faTa !rofundS !ornesc o
serie de des!SrTitori ce se !rind !e crestele osoase ale e&tremitSTilor distale ale
ulnei si radiusului. Se formeazS astfel sase culise oasteofi#roase denumite du!S
tendoanele care trec !rin ele.
) Tendoanele fle&orilor si e&tensorilor sunt !revSzute cu teci sinoviale.
nflamaTia tecii con-unctive a tendonului !oartS numele de tenosinovitS si !oate
fi rezultatul !ro!agSrii unor infecTii de la nivelul mainii.
Sindromul de tunel car!ian re!rezintS un ansam#lu de manifestSri clinice
cauzate de com!resiunea nervului median in trecerea sa !rin tunelul car!ian.
A!are la !ersoane care realizeazS frecvent miscSri de !re1ensiune si rotaTie ale
mainii2 acestia acuzS dureri la nivelul !almei si degetelor %cu e&ce!Tia degetului
mic', agravate de miscSri de ti!ul #Stutului la masinS.
?3
Curs 16. Mem#rul inferior: regiuni to!ografice, factori ososi,
musculari, articulari, nervosi, vasculari
Mem#rele inferioare sau !elvine sunt segmente cor!orale care se des!rind din
!SrTile infero)laterale ale trunc1iului. Sunt ada!tate in !rimul rand !entru
staTiunea
#i!edS si locomoTie.
,imita care se!arS mem#rul inferior de trunc1i este re!rezentatS de o linie
circularS, care ince!e in !artea anterioarS de la tu#erculul !u#elui, se continuS
!rin
!lica ing1inalS, creasta iliacS si sanTul intergluteal, !anS la varful coccigelui,
trece a!oi
!rin sanTul genito)femural si a-unge !anS la tu#erculul !u#ian.
$in !unct de vedere al criteriului osteologic, mem#rul inferior este format
din:
) centura !elvianS %!elvisul osos'
) mem#rul inferior !ro!riu)zis.
$in !unct de vedere al criteriului articular este format din:
) !SrTi articulate ale #azinului
) articulaTia co&ofemuralS
) articulaTia genunc1iului
) articulaTiile !iciorului
u $in !unct de vedere to!ografic, mem#rului inferior i se descriu ?
segmente:
) regiunea glutealS %fesierS'
) coa!sa
) genunc1iul
) gam#a
) gatul !iciorului
) !iciorul
Regiunea glutealS constituie segmentul su!ero)!osterior al mem#rului
inferior, !rin care acesta se !rinde de !elvis. (rin musc1ii !uternici !e care ii
cu!rinde ea serveste la locomoTie, ortostatism si !oziTia sezandS.
$atoritS dezvoltSrii !uternice a musc1ilor !elvitro1anterieni si mai ales a
gluteului mare, !recum si a#undenTei grSsimii, regiunea glutealS are o formS
rotun-itS, emisfericS, caracteristicS omului. ,imitele regiunii sunt:
) in sus: creasta iliacS
) medial: o linie convenTionalS care uneste s!ina iliacS
!osterosu!erioarS cu varful coccigelui
) lateral: o linie convenTionalS arcuitS de la s!ina iliacS
antrerosu!erioarS, care trece !este tro1anterul mare si atinge
e&tremitatea lateralS a sanTului gluteal
) in -os: sanTul gluteal
) !rofund: faTa lateralS a co&alului si articulaTia soldului.
+actori ososi
Sc1eletul #azinului este format din cele 5 oase co&ale, sacrul si coccigele.
Sc1eletul mem#rului inferior !ro!riu)zis este format din:
) sc1eletul coa!sei: ) femur, !atelS2
) sc1eletul gam#ei: ) ti#ie, fi#ulS2
sc1eletul !iciorului: ) tarsul %3'2 metatarsul %4'2 falange %17'
?@
+actori articulari
ArticulaTiile mem#rului inferior !ot fi im!SrTite ca si cele ale mem#rului
su!erior in 5 gru!e: articulaTiile centurii mem#rului inferior si articulaTiile
mem#rului
inferior !ro!riu)zis.
ArticulaTiile centurii mem#rului inferior realizeazS o unitate osteofi#roasS
care asigurS o du#lS funcTie:
) asigurS rezistenTa necesarS ec1ili#rSrii #azinului
) asigurS elasticitatea necesarS atenuSrii socurilor !roduse in mers,
fugS, salt.
AceastS unitate este realizatS:
) anterior si median !rin simfiza !u#ianS
) !osterior si median !rin articulaTiile sacroiliace
) !rin ligamentele iliolom#are care fi&eazS oasele co&ale de coloana
lom#arS
) !rin ligamentele sacroisc1iadice care fi&eazS oasele co&ale de
!SrTile laterale ale sacrului si coccigelui
) !rin mem#rana o#turatoare care aco!erS gaura o#turatS.
ArticulaTia sacroiliacS% sinovialS, !lanS'.
Com!onente:
1' Su!rafeTe articulare :) feTele auriculare ale sacrului si osului co&al
aco!erite cu cartila- 1ialin.
5' Mi-loace de unire:
)ca!sula articularS, inlocuitS !osterior !rin ligamente sacroiliace interosoase
)ligamente:) sacroiliace ventrale intre ari!ioaraFfaTa !elvianS a osului sacru si
vecinStatea liniei arcuate
) sacroiliace dorsale intre s!ina iliacS !osterosu!erioarS. si creasta sacralS
lateralS2 conTin fi#re scurte si lungi.
) sacroiliac interosos care uneste tu#erozitatea iliacS cu cea sacratS2 este
foarte !uternic.
) iliolom#ar intre !rocesele transverse ,7, ,4 si creasta iliacS. ConTine fi#re
transversale si o#lice.
MiscSrile sunt reduse % nutaTie si contranutaTie', cu im!ortanTS ma-orS in
nastere deoarece !ermit modificarea diametrelor #azinului.
Miscarea de nutaTie duce #aza sacrului inainte si in -os si varful sus si
ina!oi2 este limitatS de ligamentele sacroisc1iadice %e&em!lu: susTinerea unei
greutSTi !e umeri2 greutatea se transmite !rin intermediul coloanei verte#rale
s!re
#aza sacrului'. n nastere reduce diametrul antero!osterior al stramtorii
su!erioare
si mSreste diametrul omonim al stramtorii inferioare.
n miscarea de contranutaTie #aza sacrului se indrea!tS ina!oi si in sus.
*&em!lu: re!aosul unei !ersoane !e regiunea lom#arS, s!ri-init !e o #ancS, in
miscarea de 1i!ere&tensie a trunc1iului sau in !oziTia culcat.
Am#ele miscSri sunt miscSri de #asculare ale #azinului in -urul unui a&
transversal care trec !rin ligamentele sacroiliace dorsale sau !rin cel interosos.
Sunt mai !uTin am!le la nivelul #azei si mai am!le la nivelul varfului.
Simfiza !u#ianS % cartilaginoasS, semimo#ilS'.
Com!onente:
1' Su!rafeTe articulare: ovalare, la nivelul osului !u#ian, su# ung1iul
!u#elui, aco!erite de cartila- 1ialin.
5' Mi-loace de unire:
) discul inter!u#ian %fi#rocartilaginos' care um!le s!aTiul dintre cele
5 su!rafeTe articulare.
?8
) ligamente !eriferice : ) ligamentul !u#ian su!erior intre cei doi
tu#erculi !u#ieni.
)ligamentul !u#ian arcuat ce aderS la ramurile descendente
!u#iene si discul inter!u#ian. Marginea inferioarS formeazS o VarcadS
!u#ianSV.
,igamentele sacroisc1iadice
) ligamentul sacrotu#eral )are formS dre!tung1iularS cu #aza !e
sacru si varful !e tu#erozitatea isc1iadicS
) ligamentul sacros!inos este situat anterior de !recedentul. Se
inserS !e marginile laterale ale sacrului si coccigelui si !rin varf !e
s!ina isc1iadicS .
Aceste ligamente com!leteazS !eretele lateral al !elvisului osos.
Musc1ii #azinului
Sunt asezaTi cu cor!ul muscular la nivelul #azinului si se intind de aici la
e&tremitatea su!erioarS a femurului, alcStuind un adevSrat con muscular in -urul
articulaTiei co&ofemurale. Sunt musc1i relativ scurTi, voluminosi si !uternici
%musc1i
de forTS'. $atoritS originii lor care ocu!S su!rafeTe intinse in interiorul si la
e&teriorul
#azinului si terminaTiei la nivelul celor doi tro1anteri si regiunile femurale
invecinate
se mai numesc si !elvitro1anterieni.
Se im!art in douS gru!e:
A. /ru!ul anterior sau interior format din: ) musc1iul ilio!soas
) musc1iul !soas mic
%inconstant'
Acesti musc1i intrS im!reunS cu !Stratul lom#elor si in constituTia !eretelui
a#dominal !osterior.
E. /ru!ul !osterior sau e&terior cu!rinde 16 musc1i asezaTi !e su!rafaTa
e&ternS a !elvisului, su!ra!usi in 5)9 !lane !e faTa !ostero)lateralS a
#azinului si formand in totalitate fesa. Acesti musc1i sunt re!rezentati de:
m. gluteu mare, m. gluteu mi-lociu, m. gluteu mic, m. tensor al fasciei
lata, m. !iriform, m. o#turator intern, m. o#turator e&tern, m. gemen
su!erior si inferior, m. !atratul lom#elor.
Musc1ii #azinului acTioneazS asu!ra articulaTiei co&ofemurale im!reunS cu
numerosi musc1i ai coa!sei.
Coa!sa este segmentul cu!rins intre regiunea glutealS si !eretele a#dominal
anterior !e de o !arte si genunc1i !e de altS !arte. *a !oate fi asemSnatS cu un
trunc1i de con cu #aza mare in sus. Are contururi rotun-ite la femei si co!ii
%datoritS
!aniculului adi!os mai #ogat' si formS !rismatic triung1iularS la su#iecTii
musculosi.
(oziTia sa nu este verticalS, ci usor inclinatS de sus in -os si latero)medial2
inclinaTia
este mai accentuatS la femei din cauzS cS diametrul transversal al !elvisului este
mai
mare. ,imitele regiunii sunt:
) !ro&imal ) o linie accidentatS, circularS care ince!e de la tu#erculul
!u#ian, trece !rin !lica ing1inalS, s!ina iliacS anterosu!erioarS,
co#oarS !este tro1anterul mare, strS#ate sanTul gluteal, sanTul
genitofemural si a-unge din nou la tu#erculul !u#ian.
) distal ) o linie circularS dusS la douS lSTimi de deget deasu!ra #azei
!atelei.
To!ografic se su#divide in douS regiuni: una anterioarS si una !osterioarS.
Sc1eletul coa!sei este format de osul femur.
36
,egStura dintre #azin si coa!sS se realizeazS !rin articulaTia co&ofemuralS
%sinovialS, sferoidalS, tria&ialS'.
Su!rafeTele articulare sunt: ) ca!ul femural %5F9 sferS'
) aceta#ulul.
Mi-loacele de unire includ:
) ca!sula articularS care la nivelul femurului se inserS la distanTS de
su!rafaTa articularS %la nivelul colului'2 aco!erS in intregime faTa
anterioarS si 5F9 mediale ale feTei !osterioare. *ste foarte
rezistentS, fiind formatS din fi#re longitudinale %su!erficiale' si
circulare %!rofunde'.
) ligamentele articulare:
) ligamentul iliofemural %anterior, in evantai'. *ste cel mai !uternic
ligament, su!ortS greutSTi intre 946)466 =g. Se intinde intre s!ina iliacS
anteroinferioarS si linia intertro1anterianS. ,imiteazS e&tensia, rotaTia
e&ternS, adducTia.
)ligamentul isc1iofemural %!osterior'. Se intinde intre isc1ion %!osterior si
su# aceta#ul' si #aza tro1anterului mare. ,imiteazS rotaTia internS si adducTia.
)ligamentul ca!ului femural %ligamentul rotund' se intinde intre aceta#ul si
ca!ul femural. ConTine vase nutritive !entru ca!ul femural. n staTiune
verticalS contri#uie la menTinerea ca!ului in aceta#ul
)ligamentul !u#ofemural %anterior'. Se inserS !e eminenTa ilio!u#ianS si
ramura su!erioarS a !u#elui, fi#rele fi&andu)se in final inaintea tro1anterului
mic. ,imiteazS a#ducTia si rotaTia e&ternS.
,a acTiunea de unire mai !artici!S: la#rul aceta#ular, musc1ii !eriarticulari si
!resiunea atmosfericS
n articulaTia co&ofemuralS sunt relativ frecvente lu&aTiile, fie congenitale, fie
castigate in urma unor traumatisme. (entru e&!lorarea articulaTiei in caz de
lu&aTie
se utilizeazS linia Nelaton)Roser2 aceasta uneste s!ina iliacS anterosu!erioarS cu
tu#erozitatea isc1iadicS. n fle&ia moderatS %74T' tro1anterul mare atinge
mi-locul
liniei2 in lu&aTiile su!erioare tro1anterul se ridicS deasu!ra acestei linii.
Musc1ii coa!sei sunt gru!aTi in -urul femurului astfel incat acesta mai
!rezintS ca re!er !al!atoriu numai tro1anterul mare si cei doi condili.
Se im!art in 9 gru!e:
A. /ru!ul anterior cu musc1ii e&tensori: ) cvadrice!s,
) croitor.
E. /ru!ul medial cu musc1ii adductori: ) adductor mare, scurt, lung
) gracilis
) !ectineu.
C. /ru!ul !osterior cu musc1ii fle&ori %musc1ii isc1iogam#ieri':
) #ice!sfemural
) semitendinos
) semimem#ranos.
(osi#ilitSTile de miscare !e care le oferS articulaTia co&ofemuralS ca articulaTie
sferoidalS ar fi foarte largi, dar nu !ot fi valorificate !e de!lin din cauza
dis!oziTiei
a!aratului ligamentar, deose#it de !uternic care asigurS rectitudinea cor!ului.
Avand !unctul fi& !e !elvis musc1ii ce acTioneazS asu!ra articulaTiei
co&ofemurale se contractS dinamic mo#ilizand coa!sa in locomoTie si alte
miscSri
com!le&e nelocomotorii.
Avand !unctul fi& situat distal %!e coa!sa fi&atS' musc1ii asigurS miscSrile
trunc1iului sau #alansarea !elvisului cu !Sstrarea rectitudinii trunc1iului %!rin
31
contracTia dinamicS', fie sta#ilizarea oricSrei !oziTii a #azinului !e mem#rul
fi&at %!rin
contracTie staticS'.
MiscSrile coa!sei sunt:
+le&ie %156T) 196T2 !asiv 176)146T' si e&tensie %56T2 !asiv 96T' in !lan
sagital, in -urul unui a& transversal care trece !rin varful tro1anterului mare. (rin
miscarea de fle&ie, coa!sa se a!ro!ie de !eretele anterior al a#domenului2 !rin
e&tensie ea se inde!SrteazS.
n fle&ie !artea anterioarS a ca!sului si ligamentul iliofemural se rela&eazS iar
limitarea miscSrii se face de cStre musc1ii !osteriori ai coa!sei. Am!litudinea
ma&imS
a fle&iei se realizeazS cu genunc1iul flectat %196o'2 cu genunc1iul e&tins fle&ia
este
de 86o.
+le&orii !rinci!ali sunt ilio!soasul si dre!tul femural. lio!soasul este cel mai
im!ortant2 datoritS com!onentei lungi %!soas' ridicS coa!sa !este orizontalS,
fiind
indis!ensa#il !entru lungimea !asului, in tim! ce com!onenta iliacS este cea de
forTS.
n momentul in care coa!sa este usor fle&atS intervine si tensorul fasciei lata.
Croitorul este al 7)lea musc1i in ordinea forTei.
+le&orii secundari sunt gluteul mi-lociu, gluteul mic, adductorii.
Nervul !rinci!al al fle&iei este nervul femural care asigurS . din
randamentul total !osi#il al gru!ului2 nervul gluteal su!erior realizeazS a#ia 1F4)
1F7
iar nervul o#turator 1F16.
n e&tensie !artea anterioarS a ca!sulei si ligamentul iliofemural se intind,
limitand miscarea. Cand se e&ecutS cu genunc1iul e&tins am!litudinea este de
14)56T
2 cu genunc1iul flectat mSsoarS 16T. *ste !osi#ilS si e&ecutarea unei e&tensii
forTate,
ca in miscSrile din #alet sau !atina- cand valoarea ma&imS a miscSrii nu se
o#Tine in
articulaTia soldului res!ectiv, ci !rintr)o miscare de fle&ie e&ecutatS in
articulaTia
soldului de !artea o!usS %a mem#rului fi&at', ceea ce are ca urmare si o a!lecare
a
trunc1iului s!re anterior2 miscarea se !etrece si la nivelul coloanei verte#rale,
accentuandu)se cur#ura lom#arS.
Musc1ii e&tensori au in !rimul rand un rol static, antigravitaTional, de
susTinere a !elvisului si trunc1iului !e mem#rul de s!ri-in. (artici!S si la
realizarea
lanTului tri!lei e&tensii im!reunS cu e&tensorii celorlalte douS articulaTii
!rinci!ale ale
mem#rului inferior intervenind in urcatul !e scSri si teren ascendent, ridicarea
din
!oziTie sezandS, !ro!ulsia cor!ului in locomoTie.
n acTiune sinergicS cu dre!tul a#dominal ei realizeazS #ascularea !osterioarS a
!elvisului si reduc lordoza lom#arS.
Se gru!eazS in 9 gru!e !rinci!ale: glutei, isc1iogam#ieri si adductori
din care cei mai im!ortanTi sunt gluteul mare ce realizeazS o forTS egalS
a!roa!e cu
. din totalul musc1ilor, adductor mare si isc1iogam#ierii care fiind musc1i
#iarticulari au si o acTiune mai com!le&S solidarizand miscSrile coa!sei cu ale
gam#ei.
Numerosi alTi musc1i mai au o com!onentS constantS sau ocazionalS de
e&tensie funcTionand ca e&tensori secundari: !iriformul, o#turatorul intern,
gemenii,
o#turatorul e&tern, adductorul mic, gracilisul.
nervaTia e&tensorilor este realizatS in !rimul rand de cei doi nervi gluteali
%9F4' restul de 5F4 din forTa totalS este controlatS de nervul isc1iadic si nervul
o#turator.
A#ducTia %76o' si adducTia %96o' se realizeazS in !lan frontal, in -urul unui
a& sagital care trece !rin centrul ca!ului femural. Cand coa!sele sunt e&tinse
am!litudinea ma&imS a a#ducTiei este de ?6o iar in fle&ie atinge 36o.
A#ductorii si adductorii au ca rol !rinci!al #alansarea !elvisului in !lan frontal
!e un singur mem#ru de s!ri-in, indis!ensa#ilS in mers si staTiune asimetricS.
Adductorii a!ro!ie !rin contracTie dinamicS coa!sele im!otriva unui o#stacol
%inot,
cSlSrie', iar !rin contracTie staticS im!iedicS de!Srtarea e&ageratS a mem#rului
inferior
in intregime, contra#alansand greutatea cor!oralS.
35
Musc1ii adductori sunt mai !uternici decat cei a#ductori si sunt re!rezentaTi
de: adductor mare, lung, scurt, !ectineu, gluteul mare !rin !orTiunea !rofundS,
isc1iogam#ierii si ilio!soasul.
Adductori secundari sunt o#turatorul e&tern, gracilis, croitorul, o#turatorul
intern si cei doi gemeni.
Nervul !rinci!al al miscSrii este nervul o#turator %5F9' la care se adaugS
nervul isc1iadic si nervul gluteal inferior.
Miscarea de adducTie este limitatS de intalnirea coa!selor, iar cand acestea se
incruciseazS de ligamentul !retro1anterian si ligamentul ca!ului femural.
(rin contracTia dinamicS si #ilateralS a a#ductorilor se realizeazS inde!Srtarea
mem#relor inferioare in staTiune si in anumite forme de salturi. (rin contracTie
unilateralS intervin in diferite miscSri coregrafice, !atina-, gimnasticS. n mers
im!iedicS inclinaTia !elvisului s!re !artea mem#rului nes!ri-init in faza
s!ri-inului
unilateral.
Musc1ii a#ductori !rinci!ali sunt musc1ii glutei, tensorul fasciei late si
dre!tul femural. Rol secundar au !iriformul si croitorul. nervaTia a#ductorilor e
asiguratS in !rinci!al de nervul gluteal su!erior, urmat de nervul gluteal inferior
si
nervul femural.
Atat am!litudinea a#ducTiei cat si cea a adducTiei !oate fi mSritS !rin miscSri
com!lementare ale #azinului si coloanei lom#are.
RotaTia internS si e&ternS se realizeazS in !lan transversal, in -urul unui a&
vertical care trece !rin ca!ul femural.
Am!litudinea ma&imS a rotaTiei e&terne %lateralS' este de 56o, cea a rotaTiei
interne %medialS' este de 94o. n cazul in care coa!sa se aflS in !oziTie de fle&ie
si
a#ducTie %cu ligamentele rela&ate' am!litudinea totalS a rotaTiei atinge valori
de
166o.
Rotatorii, avand !unctul fi& !e #azin, acTioneazS asu!ra mem#rului inferior
li#er2 !rin interacTiunea celor douS gru!e antagoniste se asigurS !Sstrarea
!lanului
sagital in tim!ul !endulSrii mem#rului inferior. n tim!ul mersului !rin
succesiunea
alternativS si #ilateralS a miscSrii de rotaTie medialS rezultS VlegSnatul solduluiV.
(rinci!alii musc1i care realizeazS rotaTia medialS sunt: gluteul mi-lociu,
mic si adductorul mare, tensorul fasciei lata. AcTiune secundarS au dre!tul
femural, lunga !orTiune a #ice!sului, semimem#ranosul, gracilisul. RotaTia
medialS
este cea mai sla#S miscare in articulaTia co&ofemuralS, fiind com!letatS si de
alte
forTe, gravitaTia, inerTia2 acTiunea este mai !uternicS cand coa!sa este flectatS.
*ste
limitatS de ligamentul isc1iofemural.
Rotatorii e&terni sunt mai numerosi si mai !uternici faTS de gru!ul
antagonist. Musc1ii !rinci!ali sunt: gluteul mare, gluteul mi-lociu si mic,
o#turatorul
intern, gemenii, ilio!soasul, !Stratul femural.
Musc1ii secundari sunt: !iriformul, o#turatorul e&tern, adductorii, lunga
!orTiune a #ice!sului, dre!tul femural. Miscarea este limitatS de ligamentul
iliofemural, ligamentul rotund si !u#ofemural.
Nervul !rinci!al al rotaTiei laterale este nervul gluteal inferior, urmat de
nervul gluteal su!erior si secundar nervul femural.
MiscSrile de e&tensie, adducTie si rotaTie lateralS au am!litudine mai micS faTS
de miscSrile lor com!lementare %fle&ie, a#ducTie si rotaTie internS' dar se
e&ecutS in
sc1im# !rin gru!e musculare mai !uternice. AceastS forTS muscularS mare se
!oate
valorifica dacS miscarea se e&ecutS nu din !oziTie intermediarS ci din cea
o!usS,
e&tremS, im!usS de gravitaTie sau de acTiunea musc1ilor antagonisti.
/enunc1iul este o regiune intermediarS intre coa!sS si gam#S care cu!rinde
totalitatea !SrTilor moi situate in -urul articulaTiei genunc1iului.
39
,imitele regiunii sunt:
) !ro&imal ) linia circularS dusS la douS lSTimi de deget deasu!ra
#azei !atelei
) distal ) !lanul orizontal care trece !rin tu#erozitatea ti#iei %douS
lSTimi de deget su# varful !atelei'
To!ografic este su#im!SrTitS intr)o regiune anterioarS %!atelarS, rotun-itS' si
una !osterioarS %!o!litee'.
/am#a este cu!rinsS intre genunc1i si gatul !iciorului2 are forma unui trunc1i
de con cu #aza mare !ro&imal. *ste frecvent e&!usS traumatismelor. ,imitele
regiunii
sunt:
) !ro&imal ) !lanul orizontal dus !rin tu#erozitatea ti#iei
) distal ) !lanul transversal care trece !rin #aza celor douS maleole.
To!ografic este su#im!SrTitS intr)o regiune anterioarS si una !osterioarS.
Sc1eletul gam#ei este realizat de ti#ie si fi#ulS.
Oasele gam#ei sunt unite !rin e!ifizele lor: su!erior !rintr)o articulaTie
sinovialS !lanS %articulaTia ti#iofi#ularS', inferior !rintr)o sindesmozS.
,egStura dintre gam#S si coa!sS se realizeazS !rin articulaTia genunc1iului.
Aceasta este cea mai mare articulaTie a cor!ului omenesc, dar si cea mai !uTin
!rote-atS de !SrTi moi, ceea ce e&!licS frecventele traumatisme. $e asemeni este
foarte solicitatS in staticS si locomoTie, ceea ce grS#este uzura elementelor
com!onente.
*ste o articulaTie sinovialS, condilianS, unia&ialS.
Su!rafeTele articulare sunt re!rezentate de condilii femurali, !latoul ti#ial si
faTa !osterioarS a !atelei.
Cei doi condili sunt orientaTi o#lic de sus in -os si dins!re !osterior s!re
anterior2 raza lor de cur#urS descreste dinainte)ina!oi %in !artea anterioarS are
74
mm, in cea !osterioarS 1? mm'2 de asemeni ei diverg dinainte)ina!oi astfel incat
diametrul transversal al e&tremitSTii inferioare femurale este mai mare !osterior
decat anterior.
Sunt aco!eriTi de cartila- 1ialin cu grosime de 5)9 mm.
Condilul medial este mai !roeminent decat cel lateral si se aflS !e un !lan
inferior faTS de acesta.
(latoul ti#ial !rezintS douS fose articulare %cavitSTi glenoide' se!arate !rin
s!ina ti#iei. Cartila-ul care aco!erS fosele articulare este mai su#Tire la !eriferie
si
mai gros central %?)3 mm'. *ste foarte elastic si are rolul de a atenua !resiunile
si
traumatismele !roduse de miscSrile ce se efectueazS in mers, fugS, sSriturS.
Mi-loacele de unire sunt re!rezentate de ca!sulS si ligamente.
Ca!sula se inserS !e cele 9 oase, lSsand e&traca!sular e!icondilii femurali si
articulaTia ti#iofi#ularS. AderS la #aza meniscurilor %circumferinTa e&ternS'.
*ste mai
sla#S anterior si lateral si intSritS !e !artea !osterioarS.
,igamentele articulare sunt:
) ligamentul !atelei %rotulian' ) o formaTiune fi#roasS, !uternicS lungS de 4)
? cm, latS de 5)9 cm, situatS anterior, consideratS ca tendon terminal al
cvadrice!sului. Se !oate !al!a su# !iele in semifle&ie.
) ligamentele !osterioare formeazS un !lan fi#ros asezat ca o !unte !este
sco#itura intercondilianS. nclud:
) ligamentul !o!liteu o#lic intre tendonul musc1iului semimem#ranos si
condilul lateral %tendonul recurent al musc1iului
) ligamentul !o!liteu arcuat
37
) ligamentul colateral fi#ular intre e!icondilul lateral femural si ca!ul
fi#ulei2 este rela&at in fle&ie
) ligamentul colateral ti#ial intre e!icondilul medial femural si faTa
medialS a ti#iei. +aTa lui su!erficialS este aco!eritS de fascia femuralS si
tendoanele ce formeazS com!le&ul la#a gastiiV. Aceste douS ligamente asigurS
sta#ilitatea articularS in e&tensia genunc1iului
) ligamentele incrucisate, ce se gSsesc intre feTele intercondiliene ale
femurului si ariile intercondiliene ale ti#iei. Sunt in afara mem#ranei sinoviale.
$u!S situaTia lor si inserTia ti#ialS au fost denumite unul anterior si unul
!osterior. ,igamentul anterior este anterior !rin inserTia ti#ialS si lateral !rin
cea femuralS. Am#ele sunt formaTiuni e&traarticulare ce !rezintS o du#lS
incrucisare.
$atoritS fa!tului cS in aceastS articulaTie nu e&istS o concordaTS !erfectS intre
su!rafeTele oaselor s)au dezvoltat douS fi#rocartila-e semilunare denumite
meniscuri
intraarticulare. $e asemeni la soliditatea articulaTiei contri#uie si musc1ii si
ligamentele. Meniscurile se inserS !e !latoul ti#ial !rin douS e&tremitSTi numite
coarne si alunecS !e acesta in tim!ul miscSrilor. Sunt aderente de ca!sula
articularS.
Meniscul lateral are forma unui cerc in tim! ce meniscul medial are forma
unei semilune. Sunt unite in !artea anterioarS !rintr)o #andeletS transversalS.
,a intSrirea ca!sulei mai !artici!S si formaTiuni a!onevrotice: fascia
genunc1iului intSritS lateral de tractul ilioti#ial2 e&!ansiunea cvadrici!italS care
se
des!rinde din tendonul cvadrice!sului si trece anterior de articulaTia
genunc1iului si
ari!ioarele !atelei, intre marginile !atelei si faTa cutanatS a condilului femural
res!ectiv.
,a nivelul articulaTiei genunc1iului se gSsesc o serie de #urse seroase:
) #ursa su!ra!atelarS ) o !relungire !e care sinoviala genunc1iului o
trimite su# musc1iul cvadrice!s, intre acesta si femur, favorizand
alunecarea tendonului
) #urse !re!atelare: in numSr de 9
) #urse !reti#iale in numSr de 9, douS su!erficiale si una !rofundS.
$e asemeni mai e&istS si douS mase adi!oase, una anterioarS intre condilii
femurali si !latoul ti#ial si una !osterioarS. Cor!ul adi!os anterior se !oate !al!a
in
e&tensie, formand douS !erniTe de fiecare !arte a tendonului !atelei.
Musc1ii gam#ei sunt gru!aTi asimetric in -urul celor douS oase, astfel incat
faTa medialS, marginea anterioarS a ti#iei si cele douS maleole rSman
neaco!erite de
musc1i. Cor!urile musculare sunt asezate !ro&imal si se continuS cu tendoane,
ceea
ce determinS forma caracteristicS a gam#ei,de con trunc1iat cu #aza in sus.
Musc1ii se im!art in 9 gru!e, situate in lo-i s!eciale, des!SrTite !rin !eretele
osteofi#ros %ti#ie, fi#ulS, mem#ranS interosoasS' si !rin 5 se!turi intermusculare
intinse intre marginea anterioarS res!ectiv !osterioarS a fi#ulei si fascia
gam#ierS.
Acest a!arat facial si a!onevrotic in !orTiunea !ro&imalS serveste ca su!rafaTS
de
inserTie, com!letand)o !e cea oasoasS iar in !orTiunea distalS are rol de invelis
si
susTinere, ingrosandu)se la nivelul gatului !iciorului su# forma retinaculelor.
A. /ru!ul anterior %e&tensori' cu!rinde musc1ii: ti#ial anterior,
e&tensor lung al 1alucelui, e&tensor lung al degetelor si !eronierul
al treilea. Musc1ii sunt inervaTi de nervul !eronier !rofund %,7)S1'.
E. /ru!ul lateral cu!rinde lungul si scurtul !eronier. Nervul motor
este nervul !eronier su!erficial.
C. /ru!ul !osterior %fle&ori' este cel mai voluminos si !uternic2
conTine douS !lanuri :
34
) !lanul !rofund format din ti#ialul !osterior, fle&or lung al 1alucelui, fle&or
lung al degetelor si !o!liteul. Au ca nerv motor nervul ti#ial %,4)S1,5'
) !lanul su!erficial format din trice!sul sural %gastrocuemianul si solearul' si
musc1iul !lantar. Are ca nerv motor nervul ti#ial %,7)S5'.
Trice!sul sural Dm!reunS cu gluteul mare si cvadrice!sul formeazS lanTul
tri!lei e&tensii a mem#rului inferior cu acTiune anti)gravitaTionalS si
im!ortanTS
ma-orS in menTinerea !oziTiei verticale si locomoTie.
Musc1ii gam#ei intervin dinamic in locomoTie si miscSri nelocomotorii. Rolul
lor
in staticS este foarte im!ortant. ,uand !unctul fi& !e !iciorul s!ri-init !e sol,
ancoreazS gam#a, menTinand rectitudinea acesteia in staTiune verticalS. Cu
!unctul
fi& !e gam#S menTin in mod activ #olta !lantarS alSturi de musc1ii !iciorului.
Eiomecanica articulaTiei genunc1iului
ArticulaTia genunc1iului formatS intre cele 5 segmente !rinci!ale ale
mem#rului inferior realizeazS douS mecanisme !rin care aceasta !oate sS
inde!lineascS alternativ douS funcTii:
) !rin fle&ia gam#ei, mem#rul inferior are rol in locomoTie si susTinerea
elasticS a
greutSTii trunc1iului
) !rin sta#ilizarea genunc1iului in e&tensie, mem#rul inferior funcTioneazS ca o
coloanS rigidS, necesarS susTinerii greutSTii cor!orale in ortostatism si in mers2
mecanismul de sta#ilizare in staTiune e realizat !rin a!aratul ligamentar al
articulaTiei
genunc1iului.
ArticulaTia genunc1iului este o articulaTie sinovialS, condilianS, unia&ialS,
!rezentand douS miscSri !rinci!ale: fle&ia si e&tensia. (e langS acestea mai sunt
!osi#ile si miscSri secundare de rotaTie medialS si lateralS ca si de inclinare
lateralS si
medialS, foarte reduse.
+le&ia este miscarea !rin care gam#a se a!ro!ie de faTa !osterioarS a
coa!sei. Se realizeazS in -urul unui a& transversal care trece !rin condilii
femurali. Se
a!reciazS cS miscSrile de fle&ie !anS la 36o sunt miscSri V!ureV, necom#inate cu
altS
miscare. (este 36o aceste miscSri se com#inS cu o miscare de rotaTie internS a
gam#ei %!anS la 56o'. +le&ia gam#ei atinge un ung1i de 196o, iar !asiv gam#a
!oate
fi flectatS si mai mult %146o'.
Musc1ii !rinci!ali ai fle&iei sunt cei 9 musc1i isc1iocrurali, dintre ei
semimem#ranosul fiind cel mai !uternic. Secundar intervin si gracilisul si
croitorul.
,imitarea fle&iei se realizeazS de intalnirea feTei !osterioare a gam#ei cu cea a
coa!sei. n acest moment musc1iul cvadrice!s femural se aflS intins la
ma&imum si
el !oate fi considerat ca un factor frenator activ al miscSrii de fle&ie. ,igamentul
colateral fi#ular se rela&eazS total, cel colateral ti#ial se rela&eazS !uTin iar
ligamentul
incrucisat !osterior este intins.
n !oziTiile de fle&ie in care centrul de greutate cade ina!oia a&ului transversal
al genunc1iului, forTa gravitaTiei activeazS in acelasi sens cu fle&ia, adicS tinde
sS
indoaie genunc1iul. (entru a im!iedica o !rS#usire #ruscS a genunc1iului sau
!entru
a)l sta#iliza in orice !oziTie intermediarS de fle&ie este necesarS contracTia
antigravitaTionalS a cvadrice!sului.
Miscarea de e&tensie este miscarea !rin care faTa !osterioarS a gam#ei se
inde!SrteazS de cea a coa!sei. Se insoTeste de o miscare de rotaTie e&ternS.
ArticulaTia femuroti#ialS lucreazS du!S !rinci!iul unei !arg1ii de gradul .
atat in
miscarea de fle&ie cat si in cea de e&tensie.
3?
Musc1ii e&tensori !rinci!ali sunt musc1iul cvadrice!s a-utat de tensorul
fasciei lata. Acesta din urmS este im!ortant in #iomecanica genunc1iului,
a-utand la
sta#ilizarea genunc1iului in !lan frontal si im!iedicand a!ariTia unui genu
varum.
*&tensia se !oate e&ecuta numai dintr)o fle&ie !reala#ilS si se o!reste la
1@6o. n limitarea e&tensiei intervin ligamentele !osterioare ale genunc1iului si
ligamentul incrucisat anterior.
(entru rotaTie nu e&istS musc1i s!eciali, ea fiind asociatS asa cum am arStat
fle&iei si e&tensiei. Rolul miscSrilor de rotaTie constS in ada!tarea !iciorului la
un
teren accidentat si gSsirea celei mai !otrivite !oziTii !entru susTinerea greutSTii
cor!orale. Cu genunc1iul in e&tensie mem#rul in intregime !oate face miscSri
doar
din articulaTia co&ofemuralS2 acestea au rol de ada!tare grosolanS. RotaTiile
gam#ei
din !oziTia de fle&ie a genunc1iului oferS in sc1im# !osi#ilitatea ca !iciorul sS
caute in
mod activ su!rafaTa de s!ri-in cea mai !otrivitS in mers !e teren dificil, !antS
ascendentS, cSTSrare.
n afara acestor miscSri, in mod !asiv se !ot realiza si miscSri de inclinare
lateralS si medialS. (entru realizarea lor se fi&eazS coa!sa iar gam#a este dusS in
semifle&ie. $in aceastS !oziTie se im!rimS gam#ei miscSri oscilatorii de
!endulare,
atat in sens medial cat si in sens lateral, de am!litudine redusS %5)5,4 cm'. Sunt
limitate de ligamentele colaterale si incrucisate.
(atologic, !ot a!are urmStoarele miscSri:
)Vde sertarV) se de!isteazS cu genunc1iul in semifle&ie2 re!rezintS alunecSri
antero!osterioare ale ti#iei faTS de condilii femurali si sunt consecinTa la&itSTii
ligamentelor incrucisate.
)Vde lateralitateV) se de!isteazS cu genunc1iul in e&tensie com!letS si
evidenTiazS la&itatea ligamentelor colaterale.
/atul !iciorului este regiunea de trecere a elementelor anatomice de la
gam#S la !icior. +iind un segment ingust, la nivelul sSu se concentreazS
numeroase
formaTiuni: tendoane, vase si nervi. Aceste !articularitSTi ii conferS o deose#itS
im!ortanTS clinicS deoarece entorsele, lu&aTiile, fracturile, 1ematoamele !ot
imo#iliza
articulaTiile. ,imitele regiunii sunt:
) !ro&imal ) !lanul transversal care trece !rin #aza celor douS
maleole
) distal !lanul o#lic in -os si !osterior care trece anterior la 9 cm su#
!lica de fle&ie talocruralS
) lateral si medial ) acelasi !lan o#lic care trece la cate 1 cm su#
varful maleolelor, iar !osterior !rin tu#erozitatea calcaneanS
/atul !iciorului este su#im!SrTit !rintr)un !lan frontal intr)o regiune anterioarS
si una !osterioarS.
(iciorul este segmentul terminal al mem#rului inferior. ,imitele sunt
re!rezentate de:
) !osterior ) !lanul o#lic in -os si ina!oi care trece in !artea
su!erioarS la 9 cm su# !lica de fle&ie talocruralS, lateral si medial la
1 cm su# varful maleolelor inferior !rin tu#erozitatea calcaneanS
) anterior ) linia cur#S cu concavitatea !ostero)medialS care trece
!rin varful degetelor
n ortostatism, !iciorul formeazS cu gam#a un ung1i dre!t, desc1is anterior.
+iind turtit de sus in -os el !rezintS douS feTe: una li#erS !rivind in sus %faTa
dorsalS'
si alta in contact cu solul %faTa !lantarS'. A&ul sSu antero)!osterior %care trece
!rin
degetul al doilea' se gSseste in acelasi !lan sagital cu a&ul antero!osterior al
gam#ei.
33
$atoritS unor tul#urSri in dezvoltare sau a unor deficienTe la nivelul musc1ilor
gam#ei
se !oate intam!la ca orientarea !iciorului in ra!ort cu cea a gam#ei sS sufere
modificSri mai mult sau mai !uTin im!ortante cunoscute su# denumirea
genericS de V
!icior stram#V %varus, valgus, eWuin etc.'. n ansam#lu !iciorul !oate fi im!SrTit
in
douS !orTiuni: una !ro&imalS %!iciorul !ro!riu)zis' ce cores!unde sc1eletului
tarsometatarsian si o !orTiune distalS, re!rezentatS de cele cinci degete,
cores!unzStoare sc1eletului falangian. (iciorul !ro!riu)zis se su#im!arte la
randul sSu
intr)o regiune dorsalS si una !lantarS !rin !lanul transversal care trece !rin
marginile medialS si lateralS.
Sc1eletul !iciorului este alcStuit din 5? de oase dis!use in 9 gru!e: tarsul,
metatarsul si oasele degetelor.
Tarsul este format din 3 oase dis!use in douS randuri:
) !osterior: talusul %astragalul' si calcaneul
) anterior: navicularul, cu#oidul, trei cuneiforme.
Metatarsul conTine cele 4 metatarsiene iar oasele degetelor sunt re!rezentate
de 17 falange.
ArticulaTiile !iciorului. ,a !icior ca si la manS !utem distinge douS mari
gru!e articulare: o articulaTie su!erioarS %talocruralS' si una inferioarS, divizatS
in mai
multe articulaTii secundare %talotarsalS'.
,a nivelul articulaTiei talocrurale au loc miscSrile de fle&ie dorsalS si
!lantarS2 articulaTia talotarsalS este res!onsa#ilS de miscarea de !ronaTie )
su!inaTie a !iciorului.
1. ArticulaTia talocruralS %Vgatul !icioruluiV' este o articulaTie sinovialS, Dn
#alama, unia&ialS. ,a nivelul ei au loc miscSri de fle&ie dorsalS si !lantarS.
Su!rafeTele
articulare a!arTin ti#iei si fi#ulei %su!erior' si faTa su!erioarS a talusului
%inferior' si
sunt aco!erite de cartila- 1ialin.
Mi-loacele de unire sunt:
) ca!sula articularS2 la&S, su#Tire
) ligamentul colateral lateral %de la maleola lateralS la oasele
tarsiene invecinate'
) ligamentul colateral medial %!uternic, de formS triung1iularS'.
5. ArticulaTiile intertarsiene includ articulaTiile:
) articulaTia su#talarS %talocalcaneeanS !osterioarS' ) eli!soidalS2 !rezintS o
ca!sulS
si 7 ligamente. (rinci!alul ligament este cel #ifurcat %in V<V sau c1eia articulaTiei
lui
C1o!art'.
) articulaTia talocalcaneonavicularS ) sferoidalS
) articulaTia calcaneocu#oidalS ) selarS
) articulaTia cuneonavicularS ) !lanS
) articulaTia cu#oideonavicularS ) !lanS
) articulaTii intercuneene
) articulaTia cuneocu#oidianS ) !lanS.
Se mai descrie si articulaTia transversalS a tarsului %mediotarsianS a lui
C1o!art' ce reuneste com!le&ul talo)navicular si articulaTia
calcaneocu#oidianS.
9.ArticulaTiile tarsometatarsiene reunesc cu#oidul si cele trei cuneiforme
cu oasele metatarsului. Sunt articulaTii !lane, cunoscute im!reunS su# numele
de V
articulaTia ,isfrancV. nterlinia articularS are o formS neregulatS. Su!rafeTele
articulare
sunt menTinute in contact de o serie de ligamente interosoase, dorsale si
!lantare.
7.ArticulaTiile intermetatarsiene unesc #azele metatarsienilor2 ca!etele
acestora sunt unite !rintr)un ligament transversal. Sunt articulaTii !lane.
3@
4.ArticulaTiile degetelor includ articulaTiile metatarsofalangiene
%eli!soidale', realizate intre ca!ul metatarsului si #aza falangelor !ro&imale si
intSrite
de douS ligamente laterale, si articulaTiile falangiene %Dn #alama'.
Musc1ii !iciorului
S!re deose#ire de manS unde toTi musc1ii sunt asezaTi, e&clusiv !almar, la
!icior, !e langS ma-oritatea musc1ilor situaTi la !lantS, mai e&istS si doi musc1i
ai
dosului !iciorului: e&tensorul scurt al degetelor si e&tensorul scurt al 1alucelui.
Musc1i !lantei se divid in trei gru!e:
A. /ru!ul medial cu!rinde trei musc1i destinaTi 1alucelui: a#ductorul
1alucelui, fle&orul scurt al 1alucelui si adductorul 1alucelui.
E. /ru!ul lateral este format din doi musc1i destinaTi degetului mic:
a#ductorul degetului mic si fle&orul scurt al degetului mic.
C. /ru!ul mi-lociu cu!rinde musc1i asezaTi !e mai multe !lanuri:
fle&orul scurt al degetelor, !Stratul !lantar, lom#ricalii, musc1ii
interososi %trei !lantari si !atru dorsali'.
$u!S forma lor, musc1ii !lantei sunt alungiTi %cu e&ce!Tia fle&orului scurt al
degetelor si al !Stratului !lantar care are formS turtitS' si !uTin voluminosi.
$irecTia
lor este !re!onderent sagitalS, iar inserTiile sunt com!licate. Au origine !e
oasele
tarsului si metatarsului, dar si !e a!onevroza !lantarS, unele ligamente !lantare,
tendoanele fle&orului lung al degetelor. nserTia lor terminalS se face in cea mai
mare
!arte direct !e falange, dar si indirect !rin intermediul a!onevrozei dorsale a
degetelor.
Cei doi musc1i ai dosului !iciorului sunt inervaTi din nervul !eronier !rofund
%,4)S1', iar musc1ii !lantei sunt inervaTi din cei doi nervi !lantari.
Eiomecanica !iciorului
MiscSrile dintre gam#S si !icior cat si sta#ilizarea !oziTiei intre ele sunt
realizate de cStre musc1ii gam#ei %cu e&ce!Tia !o!liteului si !lantarului'. n
miscSrile
!iciorului !artici!S intotdeauna toTi musc1ii, fie ca sinergisti fie ca antagonisti.
Sensul
miscSrii rezultS din asezarea tendoanelor terminale la nivelul gatului !iciorului
faTS de
cele douS a&e de miscare ale articulaTiei talusului.
$iferitele gru!e musculare sunt dezvoltate inegal in volum si forTS in ra!ort cu
im!ortanTa miscSrii si in funcTie de condiTiile #iomecanice in sensul fle&iei
dorsale si a
eversiunii, a-utand musc1ii res!ectivi. *a tinde sS incline gam#a inainte !e
!iciorul
s!ri-init si sS turteascS #olta la nivelul marginii mediale.
MiscSrile !iciorului sunt: fle&ia dorsalS, fle&ia !lantarS, a#ducTia, adducTia,
su!inaTia, !ronaTia si circumducTia.
+le&ia dorsalS %fle&ia, dorsifle&ia' este miscarea !rin care faTa dorsalS a
!iciorului se a!ro!ie de faTa anterioarS a gam#ei2 fle&ia !lantarS %e&tensia' este
miscarea o!usS !rin care faTa dorsalS a !iciorului se de!SrteazS de gam#S.
AdducTia %94)76T' este miscarea !rin care varful 1alucelui se a!ro!ie de
!lanul mediosagital al cor!ului2 a#ducTia %94)76T' este miscarea !rin care el se
de!SrteazS de acest !lan.
Su!inaTia %54)96T' este miscarea !rin care marginea medialS a !iciorului
este ridicatS de !e sol, iar !ronaTia este miscarea inversS !rin care marginea
lateralS
se ridicS de !e sol.
CircumducTia este miscarea !rin care varful 1alucelui descrie un cerc2 ea
rezultS din e&ecutarea alternativS a miscSrilor !recedente %cu e&ce!Tia
!ronaTiei si
su!inaTiei'.
Aceste miscSri nu se !roduc in mod egal si simultan in toate articulaTiile
!iciorului.
38
+le&ia dorsalS %56)54T' si !lantarS %74)46T' au loc in articulaTia
talocruralS in !lan sagital, in -urul unui a& transversal care trece !rin varful celor
douS maleole.
+le&orii dorsali a!ro!ie gam#a si dosul !iciorului, fiind a-utaTi de gravitaTie.
,a nivelul mem#rului mo#il fle&ia dorsalS este necesarS scurtSrii mem#rului
!entru a)i
!ermite !endularea li#erS. n caz de !aralizie a gru!ului anterior, !iciorul cade
in
fle&ie !lantarS datoritS greutSTii lui !ro!rii si a !redominanTei antagonistilor2
este
necesarS o fle&ie com!ensatoare e&ageratS in articulaTiile genunc1iului si
co&ofemuralS !entru a realiza scurtarea necesarS mersului %mers ste!at'.
,a nivelul mem#rului de s!ri-in !artici!S la menTinerea rectitudinii gam#ei,
ne!ermiTand inclinarea ei ina!oi.
(rinci!alii musc1i care realizeazS fle&ia dorsalS sunt: ti#ialul anterior,
e&tensorul comun al degetelor, e&tensor !ro!riu al 1alucelui.
Nervul motor !rinci!al este e&clusiv nervul !eronier !rofund. Miscarea este
limitatS de intinderea fasciculelor !osterioare ale ligamentelor colaterale si a
tendonului lui Ac1ile, !recum si de intalnirea colului talusului cu marginea
anterioarS
a scoa#ei gam#iere.
+le&orii !lantari sunt su!eriori ca volum si forTS gru!ului antagonist, datoritS
rolului lor antigravitaTional. n mers ei a!licS cu forTS !lanta !e sol si a!oi o
dezli!esc
ince!and cu cSlcaiul !anS la ca!etele metatarsienilor, ridicand astfel toatS
greutatea
cor!ului %lanTul tri!lei e&tensii'.
n contracTie staticS im!iedicS inclinarea inainte a gam#ei !e !iciorul fi&at si
astfel !artici!S la menTinerea in rectitudine a coloanei mem#rului de s!ri-in,
sta#ilizand articulaTia talocruralS.
(rinci!alii musc1i care realizeazS fle&ia !lantarS sunt: trice!sul sural,
fle&orul lung al degetelor, !eronierul scurt.
nervaTia miscSrii de fle&ie !lantarS este asiguratS a!roa!e e&clusiv de
nervul ti#ial. ,imitarea se realizeazS !rin intinderea fasciculelor anterioare ale
ligamentelor colaterale si se o!reste !rin intalnirea !rocesului !osterior al
talusului
cu marginea !osterioarS a scoa#ei ti#iotarsiene.
Nu !utem trece la un alt gru! de miscSri inainte de a su#linia rolul talusului
care se !oate solidariza cu oasele tarsului %in fle&ie !lantarS si dorsalS' si
miscSrile se
!etrec intre el si gam#S, sau cu oasele gam#ei %in a#ducTie, adducTie, su!inaTie
si
!ronaTie' si miscSrile se realizeazS intre el si celelalte oase ale !iciorului.
Aceste
miscSri menTionate anterior se asociazS realizand miscSri com!le&e de
inversiune si
eversiune. *le se realizeazS la nivelul articulaTiilor formate intre oasele tarsului
!osterior %talocalcaneonavicularS'. Aceste articulaTii sunt inde!endente din
!unct
de vedere anatomic, dar solidare din !unct de vedere funcTional, cu com#inarea
miscSrilor individuale, avand ca rezultat miscSri com!le&e.
nversiunea este com!usS din adducTie, su!inaTie si fle&ie !lantarS. Musc1ii
care realizeazS miscarea au o forTS a!roa!e du#lS faTS de antagonistii lor
%musc1i
antigravitaTionali'. Musc1ii !rinci!ali sunt trice!sul sural si ti#ialul !osterior2 ca
au&iliari intervin ti#ialul anterior, cei doi fle&ori lungi si e&tensorul lung al
1alucelui.
nervaTia miscSrii este asiguratS !re!onderent de nervul ti#ial2 secundar
intervine si nervul !eronier !rofund.
Miscarea de eversiune include a#ducTie, !ronaTie si fle&ia dorsalS a !iciorului.
Musc1ii !rinci!ali sunt cei doi !eronieri si e&tensorul lung al degetelor2 ti#ialul
anterior si e&tensorul lung al 1alucelui sunt au&iliari. nervaTia este asiguratS in
cea
mai mare !arte de nervul !eronier su!erficial si, in rest de nervul !eronier
!rofund.
MenTionSm cS miscSrile de fle&ie !lantarS si dorsalS !ot fi adiTionate sau
sustrase celor din articulaTiile tarsului !osterior.
MiscSrile de inversiune si eversiune sunt miscSri in staTiune si locomoTie !rin
care se realizeazS ada!tarea mem#rului de s!ri-in la terenuri neregulate si
inclinate
@6
lateral sau se face !osi#ilS inclinarea lateralS a mem#rului inferior faTS de
!iciorul
fi&at !e un !lan orizontal.
,a nivelul articulaTiior tarsului anterior %!lane' nu sunt !osi#ile decat
miscSri reduse de alunecare2 ele continuS de fa!t miscSrile tarsului !osterior.
Rolul
cel mai im!ortant al acestor articulaTii este de a asigura elasticitatea tarsului in
diferite im!re-urSri fiziologice si de a)l !rote-a im!otriva traumatismelor.
,a nivelul articulaTiilor metatarsofalangiene au loc miscSri de fle&ie si
e&tensie ale degetelor si miscSri de lateralitate.
*&tensia se face mai mult !asiv in tim!ul mersului cand !iciorul se
des!rinde de !e sol si se ridicS !anS la ca!etele metatarsienilor, degetele
rSmanand
incS fi&ate. n ultima fazS a des!rinderii mem#rului de s!ri-in intervine fle&ia
activS a
degetelor care sunt !resate cu forTS contra solului, a-utand ca niste arcuri
elastice la
des!rindere si !ro!ulsie. n des!rindere un rol ma-or il are 1alucele care in faza
finalS
susTine singur toatS greutatea cor!ului.
*&tensia degetelor este realizatS de cei doi e&tensori lungi a-utaTi de cei doi
e&tensori scurTi.
Musc1ii care realizeazS fle&ia sunt:
) !entru degetele ).: fle&orul lung al degetelor, fle&orul scurt al degetelor,
fle&orul scurt al degetului mic2
) !entru 1aluce: fle&orul lung al 1alucelui si fle&orul scurt al 1alucelui.
MiscSrile active si voluntare de lateralitate sunt foarte reduse. *le sunt
realizate de trei musc1i: adductorul si a#ductorul 1alucelui si a#ductorul
degetului
mic.
*&istS si miscSri insoTitoare, si anume fle&ia degetelor si acTiunea interososilor
!lantari este insoTitS de adducTie %convergenTS', e&tensia degetelor si acTiunea
interososilor dorsali este insoTitS de a#ducTie %divergenTS'.
,a nivelul articulaTiilor interfalangiene au loc e&clusiv miscSri de fle&ie si
e&tensie, dar sla#e si incom!lete la nivelul degetelor ). si mai #ine
individualizate
la nivelul 1alucelui. Musc1ii motori sunt aceeasi fle&ori si e&tensori care
realizeazS si
miscSrile in articulaTiile metatarsofalangiene. +le&ia celei de a doua falange !e
cea
!ro&imalS o realizeazS fle&orul scurt !lantar !entru degetele ). si fle&orul
lung al
1alucelui. +le&ia falangei distale !e falanga mi-locie se realizeazS de cStre
fle&orul
lung al degetelor.
*&tensia falangei distale si a celei mi-locii este realizatS de e&tensorii
degetelor, interososi, lom#ricali, !ediosul.
+actori vasculari si nervosi ai mem#rului inferior.
A. ,a nivelul regiunii gluteale intalnim:
) mSnunc1iul vasculo)nervos gluteal su!erior format din vasele gluteale
su!erioare si nervul gluteal su!erior ce inerveazS musc1ii gluteu mic si mi-lociu
ce
trece !rin s!aTiul su!ra!iriform, delimitat de musc1ii !iriform si gluteu
mi-lociu2
) mSnunc1iul vasculo)nervos gluteal inferior format de vasele gluteale
inferioare ce co#oarS !rin s!aTiul infra!iriform !anS in regiunea !osterioarS a
coa!sei
si nervul gluteu inferior %!entru musc1iul gluteu mare'.
) nervul cutanat femural !osterior si nervul isc1iadic ce co#oarS vertical s!re
coa!sS, incrucisand musc1ii sratului mi-lociu2
) mSnunc1iul vasculo)nervos rusinos intern.
Regiunea glutealS re!rezintS zona de elecTie !entru in-ecTiile intramusculare
care se realizeazS in masa muscularS a gluteilor mi-lociu si mic.
(entru aceasta se im!arte regiunea glutealS in 7 cadrane !rintr)o orizontalS ce
uneste marginea su!erioarS a tro1anterului mare cu sanTul intergluteal
intersectatS la
mi-locul ei de o linie verticalS2 in-ecTiile se fac in cadrul su!ero)lateral.
@1
E. ,a nivelul regiunii coa!sei !rinci!alele elemente vasculo)nervoase
sunt:
) vena safenS mare si afluenTii sSi 2
) ramuri cutanate ale nervului femural 2
) limfonodurile ing1inale su!erficiale situate in aria triung1iului femural
Scar!a %delimitat intre tensorul fasciei lata, adductorul lung, !lica ing1inalS'2
) mSnunc1iul vasculo)nervos femural %artera femuralS si ramurile ei:
circumfle&a lateralS, circumfle&a medialS si 9 artere !erforante, venele aferente,
nervul femural ce dS ramuri !entru croitor si cvadrice!s si ramuri cutanate )
nervul
safen'2
) nervul o#turator ce inerveazS musc1ii regiunii mediale a coa!sei. ,a nivelul
regiunii !osterioare a coa!sei nu e&istS un trunc1i arterial !ro!riu, ci o reTea
arterialS
realizatS !rin anastomozarea mai multor artere !rovenite din regiunile vecine:
glutealS inferioarS si ramuri din artera femuralS. (rin aceastS reTea se !oate
resta#ili
circulaTia arterialS in cazul ligaturii sau o#struSrii arterei femurale.
Nervul isc1iadic este elementul cel mai im!ortant al regiunii. *l descinde
a!roa!e vertical din regiunea glutealS si dS ramuri !entru musc1ii
isc1iogam#ieri si
adductorul mare.
m!ortanTa !racticS a regiunii constS in !rezenTa celor 5 zone 1erniare
%canalul femural si canalul o#turator'. $e asemeni, nodurile limfatice
su!erficiale
sunt destul de frecvent sediul adenitelor ing1inale ca rezultat al unui !roces
inflamator localizat la nivelul mem#rului inferior %gru!ul inferior', la nivelul
regiunii
gluteale sau a zonei su#om#ilicale a !eretelui a#dominal %gru!ul su!ero)lateral'
sau
la nivelul organelor genitale e&terne %gru!ul su!eromedial'.
Musc1iul cvadrice!s re!rezintS datoritS volumului sSu mare al doilea loc de
elecTie !entru in-ecTiile intramusculare. n sfarsit, artera femuralS este situatS
relativ
su!erficial in lacuna vascularS si re!auzeazS !e !lanul osos al marginii
anterioare a
co&alului2 aici se !oate lua !ulsul arterial sau se !oate com!rima vasul !entru
1emostazS !rovizorie.
C. ,a nivelul regiunii genunc1iului se gSseste reTeaua arterialS !atelarS
realizatS !rin anastomoza ramurilor din artera !o!litee, femuralS si ti#ialS
anterioarS.
Aceste anastomoze sunt insS !recoce si insuficiente !entru refacerea circulaTiei
in
caz de ligaturS sau o#stacol !e artera !o!litee. (osterior, conTinutul fosei
!o!litee
%delimitatS intre cele 5 ca!ete ale gastrocnemianului si !orTiunile terminale ale
musc1ilor isc1iocrurali' este re!rezentat de elemente vasculo)nervoase asezate
intro
atmosferS de grSsime. Nervul isc1iadic se #ifurcS la acest nivel in ramurile sale
terminale: nervul fi#ular comun %sciatic !o!liteu e&tern' si nervul ti#ial %sciatic
!o!liteu intern'.
Artera !o!litee continuS femurala si emite in fosa !o!litee 4 ramuri articulare
ale genunc1iului si arterele surale destinate gastrocnemianului. *ste insoTitS de
vena
!o!litee. Cele 9 elemente formeazS mSnunc1iul vasculo)nervos !o!liteu
.$. ,a nivelul gam#ei, !rinci!alele elemente vasculo)nervoase sunt:
) mSnunc1iul vasculo)nervos ti#ial anterior format din artera ti#ialS anterioarS,
5 vene omonime si nervul fi#ular !rofund2
) mXnunc1iul vasculo)nervos ti#ial !osterior format din artera ti#ialX
!osterioarX, nervul ti#ial si vene omonime
*. ,a nivelul gatului !iciorului se descriu ramuri maleolare din artera ti#ialS,
care iau !arte la formarea reTelelor maleolare medialS si lateralS, nervul fi#ular
su!erficial si !rofund.
@5
Numeroasele teci sinoviale ale tendoanelor de la nivelul gatului !iciorului !ot
fi frecvent sediul tenosinovitelor, ca urmare a unor eforturi intense si
indelungate,
mai ales la nivelul tendoanelor fle&orilor care au ra!orturi mai intime cu !lanul
osteoarticular.
+. ,a nivelul !iciorului intalnim:
) artera dorsalS a !iciorului care ulterior isi sc1im#S denumirea in arterS
!lantarS !rofundS. *a emite o serie de colaterale %artere tarsiene' care !rin
anastomoze dau nastere reTelei arteriale dorsale a !iciorului. $in aceasta se
des!rinde artera arcuatS, din conve&itatea cSreia !ornesc 7 artere metatarsiene
dorsale ce se #ifurcS fiecare in cate 5 artere dorsale ale degetelor2
) nervul fi#ular !rofund care inverseazS musc1ii e&tensori scurTi si !artici!S la
inervaTia senzitivS a !rimelor degete2
) ramuri cutanate din nervul fi#ular su!erficial2
) artera !lantarS medialS si lateralS, nervii !lantari mediali si laterali.
$in artera !lantarS lateralS se formeazS arcada !lantarS de la nivelul cSreia
!ornesc arterele metatarsiene !lantare, fiecare #ifurcandu)se in artere digitale
!ro!rii. Metatarsienele dorsale se anastomozeazS cu cele !lantare !rin ramurile
!erforante, cate douS !entru fiecare s!aTiu interosos.
Tre#uie menTionat si fa!tul cS la nivelul regiunii dorsale a !iciorului
!lanul su#cutanat este format din Tesut la& cu !uTinS grSsime2 este astfel usor
infiltra#il cu lic1id !atologic %edeme, flegmoane difuze'.
Statica !iciorului
Saltul calitativ care a avut loc in evoluTia animalS !rin trecerea de la staTiunea
!atru!edS la cea #i!edS a fScut ca !iciorul omului sS sufere im!ortante
modificSri
morfofuncTionale.
Eolta !lantarS are trei stal!i de s!ri-in re!rezentaTi de:
) tu#erozitatea calcaneului %!osterior'
) ca!ul metatarsienilor , , %anteromedial'
) ca!ul metatarsienilor ., . %anterolateral'.
Stal!ii sunt uniTi !rin douS arcuri longitudinale:
) arcul lateral format din calcaneu, cu#oid si metatarsienii . si ..
) arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, cele 9
cuneiforme si !rimii 9 metatarsieni.
Calcaneul re!rezintS, deci, stal!ul !osterior, comun, !entru cele douS arcuri,
in tim! ce anterior arcurile diverg s!re ceilalTi doi stal!i.
Arcul longitudinal medial este mai inalt si nu intrS in contact cu su!rafaTa de
s!ri-in a !lantei2 este arcul de miscare. Arcul longitudinal lateral, mai !uTin
#oltit,
atinge su!rafaTa de s!ri-in2 este arcul de s!ri-in.
Arcurile longitudinale sunt unite !rin arcuri transversale, mai inalte !osterior si
mai
turtite anterior.
Asam#larea oaselor tarsului contri#uie la alcStuirea sco#iturii formate de #olta
!lantarS. +eTele dorsale ale oaselor tarsului sunt, in general, mai largi ca cele
!lantare. $e asemeni, tra#eculele osoase din su#stanTa s!ongioasS a tarsului si a
metatarsului sunt dis!use !aralel cu arcurile #olTii !lantare, intSrind ar1itectural
#olta. Tro1leea talusului conTine tra#ecule verticale, care e&!rimS liniile de
forTS
transmise de la oasele gam#ei. $e aici tra#eculele se gru!eazS in douS gru!e
!rinci!ale:
a' unul se indrea!tS !osteroinferior si se continuS in calcaneu cu tra#eculele
terminate la nivelul tu#erozitSTii calcaneului2
@9
#' altul se indrea!tS anteroinferior si se continuS cu sistemul tra#ecular al
navicularului, al cuneiformului medial si al metatarsianului . Aceste douS gru!e
tra#eculare se s!ri-inS !e doi din cei 9 stal!i ai #olTii: stal!ul !osterior si
anteromedial. $in calcaneu !orneste al treilea gru! de tra#ecule care se continuS
cu
cel din cu#oid, metatarsianul . si .2 acest gru! se terminS in al treilea stal!,
stal!ul
anterolateral al #olTii.
Eolta !lantarS este menTinutS de ligamente, musc1i si tendoane, care se o!un
turtirii acesteia su# acTiunea greutSTii cor!orale. Aceste forTe cu acTiune
antigravitaTionalS sunt asezate su# formS de corzi antero!osterioare, !entru
menTinerea arcului longitudinal al #olTii !lantare. Sunt re!rezentate de o serie
de
formaTiuni anatomice active si !asive, cu lungimi si eficienTS diferite, asezate
!e mai
multe !lanuri: o !arte din a!aratul ligamentar al !lantei si a!onevroza !lantarS
constituie elementele !asive2 tendoanele unor musc1i ai gam#ei care
funcTioneazS ca
niste cordoane elastice, regla#ile activ si musc1ii !lantei re!rezintS forTele
active.
Cu cat sunt asezaTi mai su!erficial, deci mai lungi si orietanTi mai sagital,
acTiunea este mai eficientS asu!ra arcului longitudinal in intregime. Asu!ra
arcului
transversal acTioneazS mai mult adductorul degetului mare. Musc1ii mai scurTi
si cu
asezare distalS si !rofundS %interososii' sau o#licS %adductorul 1alucelui'
acTionand de
!e degetele fi&ate asu!ra metatarsului, sc1im#S si !otrivesc !oziTia razelor
metatarsienilor in ra!ort cu direcTia si cu mSrimea greutSTii ce acTioneazS
asu!ra
!iciorului, in asa fel incat asigurS o ada!tare o!timS la conformaTia solului si
!Sstrarea
ec1ili#rului. *i acTioneazS deci ca musc1i tensori asu!ra arcului !iciorului si de
aceea
un !icior #ine antrenat nu se turteste, ci c1iar se scurteazS cand este su!us unei
incSrcSturi %greutate'. Modul in care se transmit !resiunile la nivelul !iciorului
este
legat si de forma incSlTSmintei. (iciorul a fost astfel contruit de naturS incat sS
su!orte
in cele mai #une condiTii tensiunile de !resiune atunci cand a&a lui lungS este
!er!endicularS !e a&a gam#ei. Su# aceastS incidenTS !resiunea se re!artizeazS
in
mod egal la tarsul !osterior si la tarsul anterior.
.iaTa sedentarS si li!sa e&erciTiului %mers, alergSri, sSrituri' au atras insS o
!rS#usire a #olTii !lantare. $e aceea, la incSlTSminte s)a adSugat un toc de 5 cm
inSlTime, care are rolul de a accentua #olta !lantarS si deci de a reconstitui
sistemul
ar1itectural normal al !iciorului.
nSlTimea e&cesivS a tocului atrage insS grave tul#urSri in re!artizarea
tensiunilor de !resiune si calcaneul nu mai a-unge sS !rimeascS decat 5F4 din
greutatea cor!ului, restul transmiTandu)se ante!iciorului.
+asciile si a!onevrozele mem#rului inferior
Musc1ii mem#rului inferior sunt inveliTi de o teacS fi#roasS, de formS
cilindricS,
care in !artea su!erioarS se continuS cu fasciile trunc1iului, iar in -os se terminS
la
nivelul degetelor.
Cu toate cS aceastS fascie de invelis este unicS ea se descrie se!arat !entru
diferitele segmente ale mem#rului inferior.
$istingem astfel:
) fascia iliacS ce aco!erS musc1iul ilio!soas2
) fascia glutealS ce aco!erS musc1ii gluteali. ,a nivelul musc1iului gleteu mare
se im!arte in trei foiTe2 intre foiTa mi-locie si cea !rofundS e&istS un Tesut
celular
foarte dezvoltat care comunicS si cu #azinul si cu Tesutul celular al coa!sei,
!ermiTand !ro!agarea unei colecTii !urulente2
) fascia lata este fascia de invelis a coa!sei, !rezintS ingrosSri in !artea
lateralS %tractul ilioti#ial', dedu#lSri %teci !entru vasele femurale si musc1i',
!relungiri
in !rofunzime %se!turi intermusculare'2
) fascia cruralS %gam#ierS' inveleste musc1ii gam#ei. Su!rafaTa e&terioarS
este des!SrTitS de !iele !rin Tesut con-uctiv grSsos su#cutanat in care merg
vasele si
@7
nervii su!erficiali. (rezintS !relungiri in !rofunzime %se!turi intermusculare',
ingrosSri
ce formeazS retinaculele gatului !iciorului sau ligamentele inelare, dedu#lSri
%teacS
!entru tendonul lui A1ile'.
,igamentul inelar anterior %cruciform' este asezat in regiunea anterioarS a
gatului !iciorului si are forma literei V<V culcatS orizontal. Mai este numit si
retinaculul
inferior al e&tensorilor. Retinaculul fle&orilor este situat !e !artea medialS a
gatului
!iciorului. m!reunS cu musc1iul a#ductor al 1alucelui delimiteazS canalul
calcanean.
Retinaculul !eronierilor se intinde de la maleola lateralS s!re faTa lateralS a
calcaneului %su!erior' sau se inserS cu am#ele ca!ete !e faTa lateralS a
calcaneului
%inferior'. Alte formaTiuni sunt re!rezentate de a!onevroza !lantarS, fascia
!lantarS
!rofundS , fascia dorsalS a !iciorului.
@4
Curs 11. Cavitatea toracica. Sistemul res!irator
Cavitatea toracic" im!rumuta forma toracelui osos, fiind delimitat" de
a#domen !rin diafragm %!eretele inferior al cavitatiii toracice'. +orma #oltita cu
conve&itatea su!erioara a acesteia determina o !atrundere a organelor din
cavitatea
a#dominala s!re torace. ConTine organe de im!ortanT" vital": !l"manii, cordul,
vasele mari de sange, esofagul, timusul, cu!rinse in 9 regiuni to!ografice
viscerale :
5 regiuni laterale %regiunile !leuro!ulmonare' si o regiune mediana, incadrata de
!recedentele %regiunea mediastinala'. +iecare din aceste regiuni isi are limitele,
ra!orturile si continutul ei si intra in relatii to!ografice im!ortante cu !eretii
cavitatii
toracice.
Mediastinul este regiunea to!ografica mediana, usor de!lasata s!re stanga,
situata intre cele doua regiuni !leuro!ulmonare. *l contine organe im!ortante
incon-urate de o atmosfera con-unctivo)grasoasa care le solidarizeaza. *ste
limitat :
) lateral de cele 5 !leure mediastinale2
) anterior de fata !osterioara a sternului2
) !osterior de cor!urile verte#relor toracice2
) in sus de !lanul conventional o#lic al orificiului su!erior al toracelui
) in -os de fata su!erioara a diafragmei .
.
Mediastinul este divizat !rintr)un !lan o#lic dinainte ina!oi si de sus in -os care
uneste ung1iul sternal cu marginea inferioara a verte#rei T7, intr)un eta- su!erior
si unul inferior.
Mediastinul su!erior ras!unde anterior manu#riului sternal iar !osterior
!rimelor 7 verte#re toracice. +ormatiunile continute sunt dis!use !e 7 !lanuri,
res!ectiv: timusul, venele #ra1iocefalice, vena cava su!erioara, nervii frenici,
noduri
limfatice mediastinale, arcul aortic si ramurile sale, !ortiunea toracica a tra1eei,
esofagul, ductul toracic, noduri limfatice %!aratra1eale, tra1eo#ronsice
su!erioare'.
Mediastinul inferior !rezinta 9 com!artimente: anterior, mi-lociu si
!osterior.
Mediastinul anterior este un com!artiment ingust, turtit antero!osterior,
interus intre fata !osterioara a musc1iului transvers al toracelui si fata anterioara
a
!ericardului. Contine: ) e&tremitatea inferioara a timusului %co!il' si tesut
con-unctiv
adi!os de inlocuire %adult' 2
) ligamente sterno!ericardice 2
) ramuri ale arterei toracice interne2
) noduri limfatice frenice su!erioare si !eri!ericardice
) tesut con-unctiv la& si adi!os.
Mediastinul mi-lociu este com!artmentul cel mai mare, intins intre !lanul
!re!ericardic si cel !retra1eal. Contine :
) !ericardul cu inima2
) !ortiunea inferioara a venei cave su!erioare2
) aorta acendenta2
) trunc1iul !ulmonar2
) nervii frenici2
) !le&ul cardiac.
Mediastinul !osterior este com!artimentul cu!rins intre !lanul !retra1eal si
coloana verte#rala. Contine:
) !ediculii !ulmonari %#ron1ii !rinci!ale, artera !ulmonara, vene !ulmonare, a.
si vena #ronsica, vase limfatice si limfonodulii #ron1o!ulmonari, !le&uri
nervoase !ulmonar anterior si !osterior'2
@?
) esofagul si nervii vagi2 noduri limfatice !reverte#rale2
) aorta toracica, vena az<gos, ductul toracic 2
) vena 1emiaz<gos, vase intercostale !osterioare, lanturi sim!atice toracice,
nervii s!lan1nici.
SST*MU, R*S(RATOR
. Notiuni introductive. Ocu!ant al e&tremit"Tii cefalice si al cavit"Tii
toracice, sistemul res!irator este format dintotalitatea organelor ce servesc la
efectuarea res!iraTiei !ulmonare !rin care se elimin" CO5 din sange si se
utilizeaz"
O5 din areul am#iant.
A!aratul res!irator este alc"tuit din:
1. c"i res!iratorii re!rezentate de nasul e&tern si cavitatea nazal", faT" de care
de o !arte si de alta se afl" sinusurile !aranazale,laringe, tra1ee, #ron1ii
!rinci!ale. Acestea se ramifica in #ron1ii de dimensiuni din ce in ce mai mici,
formand ar#orele #ronsic situat intra!ulmonar.
5. organe res!iratorii : !lamanii
. Nasul e&tern. are form" de !iramid" triung1iular" si este alc"tuit
din r"d"cin", dosul nasului cu dou" feTe laterale si ari!ile nasului.
Cavitatea nazal" se afl" in centrul ma&ilarului su!erior !an" la !orTiunea
nazal" a faringelui. Segementul inferior al cavit"Tii se numeste vesti#ul nazal,
desc1iderea s!re e&terior realizandu)se !rin orificiile n"rilor. (eretele lateral al
cavit"Tii nazale cores!unde ari!ii nasului, iar !eretele medial este re!rezentat de
se!tul nazal, care se!ar" fosele nazale. Cavitatea nazal" comunic" cu sinusurile
!aranazale.
+osele nazale se afl" in mi-locul masivului facial2 se!arate !rin se!tul nazal
median, comunic" cu e&teriorul !rin orificiile n"rilor, iar lateral cu sinusurile
!aranazale.
+osa nazal" are dou" regiuni: )vesti#ulul nazal
) fosa nazal" !ro!riu) zis"
.esti#ulul nazal este un conduct vertical lung de 14 mm limitat anterior de
nar".
+osa nazal" are un !erete medial format de se!tul nazal care este osos,
cartilaginus si mem#ranos. (eretele lateral al fosei nazale este format din mai
multe oase dis!use antero H !osterior 2 !e el se !rind cornetele nazale.
(eretele su!erior se mai numeste aracad" a foselor nazale, avand menirea de
a se!ara cavitatea cranian" de fosele nazale.
(eretele inferior des!arte cavitatea nazal" de cavitatea #ucal" si este format
din com!onente al osului ma&ilar.
Cornetele nazale sunt com!onente ale !eretelui lateral al fosei nazale,
avand as!ectul unor lame osoase. Se im!art in cornet nazal su!erior, cornet
nazal
mi-lociu si cornet nazal inferior.
Structura mucoasei nazale B tunica !ituitar" are dou" regiuni
cores!unz"toare cornetului su!erior)regiunea mucoasei olfactorii si regiunea
inferioar" cores!unz"toare celorlalte dou" cornete)regiunea mucoasei
res!iratorii.
. Sinusurile !aranazale sunt cavitaTi !neumatice atasate foselor nazale, cu
care comunic".
1'Sinusul etmoidal este format din celulele etmoidale in num"r de @)16 situate
in grosimea osului etmoid, si se desc1ide in !orTiunea su!erioar" a foselor
nazale.
@3
5'Sinusul frontal este un sinus de form" !iramidal", care se dezvolt" in
co!il"rie si este in ra!ort cu or#ita Ti cu osul etmoid.
9'Sinusul sfenoidal situat in -um"tatea lateral" a osului sfenoid, este in ra!ort
cu saua turceasc", in care se ad"!osteste glanda 1i!ofiz".
7'Sinusul ma&ilar este o cavitate osoas" situat" in stanca osului ma&ilar, de
form" si dimensiuni varia#ile, !lin cu aer in condiTii normale.
.. ,aringele este situat in regiunea antero)median" a gatului, in dre!tul
ultimelor !atru verte#re cervicale, su# osul 1ioid, inaintea !orTiunii laringiene a
faringelui, !osterior de tiroid" si se continu" cu tra1eea. ,aringele este un organ
cu
du#lu rol : in res!iratie si in fonatie.
ConformaTia e&terioar" ) laringele are forma unei !iramide triung1iular"
trunc1iat" cu #aza mare sus si #aza mic" -os.
Eaza mare comunic" cu faringele si !oart" numele de aditusul laringelui, !rin
care in ins!iraTie intr" aer din faringe in laringe, iar in e&!iraTie iese aerul din
laringe s!re faringe. Aditusul laringelui este delimitat: ) anterior de e!iglota
) !osterior de cartila-ul aritenoid
) cartila-ele corniculate
+eTele laringelui sunt: )antero ) laterale re!rezentate de cartila-ul tiroidian,
mem#rana tiro1idian" si cartila-ul cricoid
) !osterioar" ) !roemin" in faringe, cu care
delimiteaz" recesul !iriform al faringelui.
Eaza mic" re!rezint" varful laringelui care se continu" cu tra1eea si este format"
de
cartila-ul cricoid.
ConformaTia interioar" ) fiind organ cavitar, laringele are un sc1elet
cartilaginos, articulaTii, ligamente, musc1i motori, vase si nervi.
Cavitatea laringelui are as!ectul a dou" !alnii unite !rin varf si !rezint" o
!orTiune su!erioar" )vesti#ulul laringian) delimitat de aditusul laringian si
!licele
ventriculare. (orTiunea mi-locie a laringelui %ventriculul laringelui' se intinde de
la
!licele ventriculare la !licele vocale, iar de la acest nivel !an" la cartila-ul
cricoid,
care re!rezint" limita inferioar" a cavit"Tii laringelui, se afl" !orTiunea
inferioar"
%cavitatea infraglotica'.
(licele ventriculare sunt cute orizontale ale mucoasei , denumite si false
coarde vocale, delimiteaz" intre ele ventriculul laringian.
(licele vocale se afl" inferior de !licele ventriculare, ele re!rezentand a!aratul
vocal !ro!riu)zis. (licele vocale se mai numesc si coardele vocale) drea!t" si
stang"
intre care se delimiteaz" fanta glotic", si se !rind !e cartila-ul si cartila-ele
aritenoide. (licelor vocale li se ataseaz" ligamentul vocal si musc1iul vocal.
Segmentul laringian cu!rins intre !licele vocale %-os' , vesti#ulare %sus' si varf
re!rezint" sediul a!artului de fonaTie si res!iraTie %glota'..
.entriculii laringelui, cu!rinsi anterior si !osterior intre !licele vocale si
!licele ventriculare, comunic" cu glota.
n ins!irul !rofund ) !licele vocale se de!"rteaz",) fanta glotic" este
desc1is".
n fonaTie !licele vocale se ating medial, iar fanta glotic" este inc1is".
Structura laringelui. (rezinta un sc1elet alacatuit din cartila-e si ligamente 2
la nivelul cartila-elor se insera musc1i 2 in interior ese ta!etat de o mucoasa.
a' sc1eletul cartilaginos este format din trei cartila-e ne!erec1i %tiroid,
cricoid, e!iglotic' si o!t cartila-e !erec1i %aritenoide, corniculate, cuneiforme,
sesamoide'.
*!iglota contri#uie la inc1iderea orificiului laringian, diri-and astfel lic1idele
si #olul alimentar s!re faringe si esofag.
@@
#' musc1ii laringelui:
Cmusc1i e&trinseci cu inserTie !e laringe
) constrictorul inferior al faringelui
) longitudinal su!erior al lim#ii
) !alatofaringiane
) stilofaringiane
) tiro1iodianul
) musc1ii su#1ioidieni
Cmusc1ii intrinseci sunt in num"r de cincis!rezece2gru!ati in gru!e funcTionale:
) ) ) ) constrictori ai fant ei glotice %adductori ai !licelor vocale':
) musc1iul cricoaritenoidian
) musc1iul aritenoidian transvers
) musc1iul aritenoidian o#lic
) musc1iul tiroaritenoidian
) musc1iul tiroe!iglotic
) musc1iul arie!iglotic
) dilatatori ai fantei glotice %a#ductori ai !licelor vocale': musc1iul
cricoaritenoidian !osterior
) tensori ai !licelor vocale ) musc1iul vocal care !une su# tensiune ligamentul
vocal: musc1iul cricotiroidian.
c' a!aratul ligamentar
(artile anterioare ale osului 1ioid, ale cartila-elor tiroid si cricoid sunt unite !rin
mem#rane care sus!enda sc1eletul laringelui de osul 1ioid. Acesta, !rin
ligamentul
stilo1ioidian si musc1ii lim#ii se fi&eaza de #aza craniului.
A!aratul ligamentar care leaga laringele de organele vecine este format de:
mem#rana 1iotiroidiana, 1ioe!iglotica, ligamentele glosoe!iglotice,
faringoe!iglotice,
tiroe!iglotic si ligamentul sau mem#rana cricotra1eala.
d' articulatiile laringelui
Unele cartila-e se srticuleaza li#er, ceea ce le !ermite sa se miste li#er in cursul
fonatiei. *&ista 5 !erec1i de ariculatii sinoviale %diartroze': articulatia
cricoaritenoidiana si cricotiroidiana.
e' mucoasa laringelui
Aco!era sc1eletul cartilaginos, ligamentele si musc1ii laringelui, formand !lici.
.. Tra1eea este un organ tu#ular aflat in continuarea laringelui, se #ifurc" in
cele dou" #ron1ii !rinci!ale. Are form" de tu# cilindric cu !eretele !osterior
turtit,
lungime de situata !osterior de glanda tiroid".(rezinta dou" !orTiuni: cervical"
si
toracic".
(orTiunea cervical" se afl" anterior de esofag, iar lateral de ea se g"sesc lo#ii
tiroidei
(orTiunea toracic" se g"seste in torace ) !osterior de arcul aortic
) anterior de esofag
) lateral vine in ra!ort cu !leura
Structura tra1eei cores!unde unui sc1elet fi#rocartilaginos la care se adaug"
adventice s mucoas".
a' Sc1eletul este alc"tuit din 14 ) 56 de arcuri cartilaginoase elastice, incom!lete
in
!artea !osterioar". Cartila-ele sunt unite intre ele !rin inele fi#roelastice. n
!orTiunea !osterioar" unde cartila-ele sunt incom!lete, sc1eletul cartilaginos
este
format de un !erete mem#ranos.
#'Adventicea este situat" su!erficial si este alc"tuit" din Tesut con-unctivo)
adi!os.
c' Mucoasa c"!tuseste cavitatea tra1eei, s este format" din e!iteliu cu cili %au
rolul
de a elimina secreTia'.
@8
.. Eron1iile !rinci!ale sunt dou", drea!t" si stang"2 rezult" din #ifurcarea
tra1eei la nivelul verte#rei toracale T7. $e aici se indrea!t" lateral in -os,
formanduse
intre cele dou" #ron1ii !rinci!ale un ung1i de 34 ) @4 grade. n 1ilul !ulmonar si
se ramific" intra!ulmonar. Eron1ia drea!t" este mai scurt" si mai voluminoas".
Structura : Eron1ia stang" este alc"tuit" din 8 ) 15 inele cartilaginoase, iar
#ron1ia drea!t" din ?)3inele cartilaginoase.
.. (lamanii sunt organele !rinci!ale ale res!iraTiei, situaTi in cavitatea
toracic", conTinuTi in cele dou" seroase !leurale. /reutatea !l"manului este de
a!ro&imativ 1566 g, iar ca!acitatea !ulmonar" total" este de 7466) 4666 cm 9.
Au o
consistenTa moale, s!ongioas" si foarte elastic".
ConformaTia e&terioar" . (rezinta:
) o #az" ) faTa diafragmatic" care se muleaz" !e diafragm
) un varf ) a!e& ce de!"seste cu 5)9 cm orificiul su!erior al toracelui
) o faTa costal" conve&a ) urmeaz" cur#a descris" de coast"
) o faTa medial" ) intre cei doi !l"mani, in ra!ort cu mediastinul2 conTine 1ilul
!ulmonar !e unde trec elementele !ediculului !ulmonar
) o margine anterioar" ) se!ar" faTa costal" de cea medial"
) o margine inferioar" ) circumscrie #aza !l"manului
(e feTele !l"manilor e&ist" fisuri sau scizuri care im!art !l"manul in lo#i.
(l"mRnul stRng !rezint" fisura o#lic" care !orneste de !e faTa medial"
,merge sus si !osterior a!oi trece !e faTa costal" , in -os si anterior intersecteaz"
marginea inferioar" si a-unge !e faTa medial".
m!arte !l"manul stang in doi lo#i: ) su!erior
) inferior
(l"mRnul dre!t !rezint" fisura o#lic" si fisura orizontal" ,care are originea !e
faTa costal" la -um"tatea celei o#lice, merge medial s!re marginea anterioar"
a!oi
s!re faTa medial" s se termin" in 1il. *ste im!artit in trei lo#i: )su!erior
)mi-lociu
)inferior ) cel mai mare
(ediculul !ulmonar cu!rinde elementele anatomice care vin sau !leac" de
la !l"man, la nivelul 1ilului !ulmonar: #ron1ii !rinci!ale, artera !ulmonar",
dou"
vene !ulmonare, artere #ron1ice, vene #ron1ice, !le&ul nervos !ulmonar.
Structura !l"manilor include:
) com!onenta #ron1ial"
) com!onenta !arenc1imatoas"
) stroma
) vase si nervi
Com!onenta #ron1ial" formeaz" ramificaTii intra!ulmonare. Eron1iile
intra!ulmonare gru!eaz" in -urul lor: !arenc1imul, stroma, vase, nervi care
alc"tuiesc teritoriul #ron1o!ulmonar.
,a intrarea in !l"man #ron1ia !rinci!al" se ramific" in trei #ron1ii lo#are %in
drea!ta' si dou" #ron1ii lo#are %in stanga', care se distri#uie lo#ilor !ulmonari.
Eron1iile lo#are se continu" cu #ron1ii segmentare care deservesc
teritoriile #ron1o!ulmonare numite segmente #ro11o!ulmonare care au aeratie
!ro!rie, !edicul arterial !ro!riu, strom". (entru !l"manul dre!t sunt zece #ron1ii
segmentare !entru zece segmente #ron1o!ulmonare, iar !entru !l"manul stang
sunt o!t #ron1ii segmentare.
Eron1iile segmentare se divid in #ron1iole lo#ulare sau terminale care
deservesc unitaTile morfologice ale !l"manilor re!rezentate de lo#ulii
!ulmonari.
Eron1iile lo#ulare se continu" cu #ron1iolele res!iratorii care se ramific" in
ducte
alveolare terminate !rin dilataTii denumite s"culeTi alveolari com!artimentaTi
in
alveole !ulmonare.
86
Eron1iola res!iratorie im!reun" cu ramificaTiile lor, cu ducte alveolare s cu
alveolele !ulmonare formeaz" acinii !ulmonari, care re!rezint" unitatea
morfologic" a !l"manului. Totalitatea aciniilor !ulmonari formeaz" !arenc1imul
!ulmonar %com!onenta !arenc1imatoas"'.
Eron1iile mari sunt formate din arcuri cartilaginoase2 #ron1iolele lo#ulare au
!ereTi fi#roelastici si fi#re musculare netede care dis!ar la #ron1iolele
res!iratorii, iar
in ductele alveolare g"sim mem#rana fi#roelastic" si e!iteliu res!irator
unistratificat.
Alveolele !rezint" un e!iteliu alveolar asezat !e o mem#ran" #azal". (eretele
alveolar este delimitat de se!turi con-unctive, care a!arTin stromei s din
ca!ilare
rezultand com!le&ul alveolo ) ca!ilar. $ins!re cavitatea alveolar" s!re ca!ilarul
sanguin acest com!le& este alc"tuit din
) e!iteliu alveolar unistratificat
) mem#rana #azal" a e!iteliului
) surfactantul
) mem#rana #azal" a ca!ilarului
) endoteliu ca!ilar %endoteliu'
Stroma este format" din Tesutul con-unctiv elastic care insoTeste ar#orizaTiile
#ron1iilor in interiorul !l"manului.
.ascularizaTia !l"mRnilor este du#l" ) funcTional" s nutritiv".
a' vascularizatia funcTional" %mica circulatieF circulatia !ulmonara'
Are originea in ventriculul dre!t de unde !leac" artera !ulmonar" cu sange
s"rac in o&igen2 aceasta se distri#uie la nivel !ulmonar urm"rind ramificaTiile
ar#orelui #ron1ic, !an" la nivel alveolar, unde are loc sc1im#ul de gaze. $e la
acest
nivel !ornesc ca!ilare venoase care se colecteaz" in venele !ulmonare ce se
desc1id
in atriul stang.
#' vascularizatia nutritiv"
*ste asigurat" de arterele #ron1ice, ramuri ale aortei toracice, cu traseu !rin
!ereTii #ron1iilor, !ermitand a!ortul sangelui o&igenat la nivelul !arenc1imului
!ulmonar2 aici isi are originea sistemul venos #ron1ic care se desc1ide in
sistemul
venos cav su!erior.
.. (leura
*ste o seroas" format" din dou" mem#rane %foite' care invelesc !l"manii.
(leura !l"manului stang nu comunic" cu !leura !l"manului dre!t fiind se!arate
!rin
mediastin.
+iecare !leur" are dou" lame sau foiTe : visceral" si !arietal" care delimiteaz"
intre
ele cavitatea !leural".
+oiTa visceral" este fi&at" la su!rafaTa !l"manului iar cea !arietal" c"!tuseste
!eretele toracic. ntre cele dou" foiTe se g"seste o !elicul" de lic1id !leural care
asigur" adeziunea celor dou" foiTe si mo#ilitatea !l"manilor. Cavitatea !leural"
este
virtual", devenind real" numai cand in ea a!are aerul sau unele rev"rsate
!atologice.
+oiTa visceral" ) !"trunde !rin fisurile !ulmonare ta!etand feTele interlo#are
ale !l"manilor.
+oiTa !arietal" este unic" si im!"rTit" in :
) !leura mediastinal" ) formeaz" limita lateral" a mediastinului
) !leura costal" ) c"!tuseste !eretele interior al toracelui , de la stern, coaste !an"
la
coloana verte#ral"
) !leura diafragmatic" ) aco!er" faTa su!erioar" a diafragmei
) cu!ola !leural" %domul !leural') aco!er" vRrful !l"mRnului.
81
Curs 15. Sistemul cardiovascular
. Notiuni introductive. Sistemul cardiovascular %circulator' mentine
constant calitativ si cantitativ Ylic1idul tisularZ, deci mediul intern al
organismului.
Acest sistem integrator al organismului are, in !rinci!al, rolul de a aduce
o&igenul si
su#stantele nutritive la nivelul tesuturilor si de a duce dio&idul de car#on si
!rodusii
de dezasimilatie %meta#oliti' la nivelul organelor unde se realizeaza eliminarea
acestora. *ste format dintr)un organ central numit cord si unsistem de vase !rin
care circula sangele %artere, vene, ca!ilare' si limfa %vase limfatice.
Structura comuna si esentiala a intregului sistem H inima, artere, vene,
ca!ilare, inclusiv vase limfatice H este endoteliul, re!rezentat !rintr)un e!iteliu
sim!lu !avimentos, !rovenit din celulele !eriferice ale insulelor lui Oolff)
(ander
%insulele sanguine', din a caror elemente centrale se diferentiaza 1ematiile
!rimitive.
. Cordul %cor' este un organ cavitar cu dou" atrii si dou" ventricule, avand
form" de trunc1i de con cu #aza situat" !osterior si varful anterior. Are a&ul
mare
orientat o#lic anterior si in -os %a!roa!e orizontal' la #revilini si a!roa!e vertical
la
longilini si o greutate de 536 g.
ConfiguraTia e&tern". Cordul are trei feTe, trei margini, o #az" si un varf.
(e faTa e&terioar" e&ist" sanTuri care limiteaz" cele !atru cavit"Ti si anume:
sanTul interatrial, sanTul interventricular, sanTul atrioventricular.
a' +eTele: ) anterioar" in ra!ort cu sternul s coastele ) sternocostal"
) inferioar" in ra!ort cu diafragmul ) diafragmatic"
) lateral" ) !artea stang" a cordului
nima fiind situat" asimetric, cea mai mare !arte a sa se g"seste in !artea
drea!t" a liniei mediane a cor!ului2 din acest motiv se !oate vor#i de o inim"
drea!t" sau venoas", care este situat" mai anterior, si o inim" stang" sau arterial"
situat" mai !osterior.
#' Eaza: este re!rezentat" de faTa !osterioar" a atriilor si de vene ) vena
cav" su!erioar", vena cav" inferioar", venele !ulmonare.
Ra!orturile inimii
) anterior ) cordul vine in ra!ort cu !lastronul sternocostal !rin faTa
sternocostal"
) inferior ) cu diafragma de care este fi&at" !rin ligamente.
+eTele drea!t" si stang" ) vin in ra!ort cu !leura mediastinal".
ConfiguraTia interioar" a inimii
nima este com!artimentat" in cele !atru cavit"Ti dou" atrii si dou" ventricule
se!arate intre ele !rin se!turile interventriculare si interatriale.
Atriul si ventriculul comunic" intre ele !rin orificiile atrioventriculare care
!osed" a!arat valvular alc"tuit din valve atrioventriculare ) tricus!id" in drea!ta
s
#icus!id" in stanga.
$in fiecare ventricul !orneste cate o arter" mare, din ventriculul dre!t
arterele !ulmonare iar din ventriculul stang artera aort", comunicare
ventriculelor cu
arterele cores!unz"toare se realizeaz" !rintr)un orificiu arterial !rev"zut cu trei
valvule %valvulele sigmoide'.
a' Se!turile
) se!tul ventricular ) are form" de triung1i cu varful in -os si #aza sus
care se continu" cu se!tul interatrial
) cores!unde orificiului mitral si aortic in stanga2 in
drea!ta cores!unde orificiilor tricus!id si !ulmonar.
85
) se!tul interatrial ) este mai su#Tire, mem#ranos, se!ar" cele dou" atrii.
+ata sa drea!ta cores!unde atriului dre!t si !rezinta, in !artea sa
!osteroinferoara, o de!resiune: fosa ovala %orificiul Eotallo'.
#' .entriculele H sunt cavit"Ti !iramidale. Au !ereTii mai grosi decat atriile.
.entriculul dre!t ) are trei !ereTi care au in structura lor tra#ecule musculare
su# forma unor coloane si trei musc1i !a!ilari. Eaza sa !rezint":
) orificiul atrioventricular tricus!id !revazut cu trei valve articulate s!re cei
trei !ereTi.
) orificiul arterei !ulmonare cu trei valvule sigmoide.
.entriculul stRng ) are doi !ereTi alc"tuiTi din coloane musculare, mai grosi
decat ventriculul dre!t. (rezinta:
) orificiul atrioventricular #icus!id !revazut cu dou" valve mitrale
) orificiul arterei aorte !revazut cu valvule sigmoide.
c' Atriile ) au forma cu#oidal", si sunt se!arate !rin se!tul interatrial.
Atriul dre!t are: ) un !erete anterior alc"tuit din miocard atrial
) medial ) se!tul interatrial
) su!erior ) orificiul de desc1idere a venei cave
su!erioare
) inferior ) orificiul venei cave inferioare
) anterior ) orificiul atrioventricular tricus!id
Atriul stRng ) !rezint" !e !eretele anterior orificiul mitral. (eretele !osterior
are !atru orificii de desc1idere a venelor !ulmonare.
Cele 5 atrii au 5 zone numite auricule %urec1iuse'.
Structural cordul !rezinta trei tunici:
) e&tern" B e!icardul ) !ericardul visceral
) mi-locie B miocardul
) intern" B endocardul
a' Miocardul ) tunica muscular" groas", alc"tuit" din fi#re musculare striate
!ro!rii !entru fiecare cavitate sau unitare celor dou" ventricule.
Aceste fi#re se inser" !e sc1eletul inimii care este un a!arat fi#ros asezat la
#aza inimii si alc"tuit din !atru inele fi#roase care formeaz" conturul celor !atru
orificii ale inimii.
#' *ndocardul c"!tuseste cavitatea inimii si se continu" cu endoteliul
arterelor.
c' Sistemul e&citoconductor % cardionector' sau miocardul em#rionar
este un dis!ozitiv neuromuscular , care asigur" generarea im!ulsului de
contracTie
intermitent si si transmiterea lui din atrii si ventricule. nce!e cu nodulul
sinoatrial
situat la locul de v"rsare al venei cave su!erioare in atriul dre!t. $e aici
e&citaTia
!orneste si se difuzeaz" in musculatura atriului dre!t, stang s!re nodulul
atrioventricular Asc1off)TaJara, a!oi !rin fasciculul Aiss care str"#atese!tul
interventricular si se im!arte in dou" ramuri: dre!t !entru ventriculul dre!t si
stang
!entru ventriculul stang.
4. .ascularizaTia inimii
a' .ascularizatia arteriala. Artera coronar" stang" ia nastere din aort"
deasu!ra valvulei sigmoide, co#oar" !rin sanTul interventricular si a-unge la
varful inimii !e care il incon-oar". Artera coronar" drea!t" ia nastere in dre!tul
valvei sigmoidiale dre!te a-unge in sanTul arterei valvei stangi a!oi in se!tul
interventricular si se anastomozeaz" cu artera coronar" stang".
#' .ascularizatia venoasa ) se caracterizeaz" !rin e&istenTa unui imens
sistem colector care dreneaz" ma-oritatea venelor, re!rezentat de sinusul coronar
in
care se desc1ide marea ven" coronar". Sinusul este !revazut cu 5 valvule: una la
89
originea sa, .alvula lui .ieussens si alta la varsarea sa, in atriul dre!t, valvula
lui
T1e#essius.
c' .ascularizatia limfatica este asigurata de o retea su#!ericardica, care
!rimeste limfaticele retelelor miocardului si endocardului !rin colectoare
!eriaarteriale.
?. nervaTia cordului este asigurat" de ramuri din !le&ul cardiac cu ramuri
ale sim!aticului !rovenite din cei trei ganglioni cervicali si ramuri !arasim!atice
re!rezentate de nervul vag. (le&ul cardiac result" din anastomoza acestor ramuri
in
-urul vaselor mari si este format din !le&ul cardiac anterior si !le&ul cardiac
!osterior.
3. (ericardul este sac fi#ros si seros care im#rac" inima si vasele sale, cu
dou" com!onente una e&tern" ) !ericard fi#ros , intern" ) !ericard seros. Cele
dou"
foiTe sunt in continuitate una cu cealalta.
a' (ericardul fi#ros are forma unui trunc1i de con cu #aza inferioar" !rins" !e
centrul tendinos al diafragmei si varful in sus. *ste legat de organele vecine !rin
ligamente:
) ligamente sterno !ericardice2
) ligamente freno !ericardice %legate de nervul frenic'2
) ligamente verte#ro)!ericardice.
#' (ericardul seros ) are o foiT" visceral" ) e!icard care im#rac" inima si o
forT" !arietal" care c"!tuseste !ericardul fi#ros. ntre ele se delimiteaz"
cavitatea
!ericardic" in care e&ist" o cantitate mic" de lic1id.
*!icardul im#rac" inima si vasele sale, de la varf s!re #az", a!oi urc" !e
feTele anterioare ale arterelor mari !an" la locul de inserTie a !ericardului fi#ros
unde se r"sfrange !e faTa !rofund" a acesteia.
. Sistemul vascular este alc"tuit din artere ,ca!ilare, vene si vase
limfatice.
Structural com!onentele sistemului vascular sunt alc"tuite din endoteliu in
-urul c"ruia se g"sesc fi#re de colagen si reticulin", elemente de rezistenT" si
fi#re
elastice.
Celule musculare netede alc"tuiesc tunica muscular" si re!rezint" elemente
active.
Se formeaz" astfel trei tunici:
) intern" din fi#re de colagen, fi#re de reticulin", fi#re elastice.
) medie )muscular" din fi#re musculare
) e&tern" ) adventice din fi#re de colagen si elastice
.. Artere. Ar#ore arterial
Arterele re!rezinta totalitatea vaselor sanguine care !leac" de la inim", in
structura lor intra cele trei tunici.
$u!" !redominanTa Tesutului elastic sau muscular arterele se im!art in :
) artere de ti! elastic mari care !ermit evacuarea ritmic" a sangelui de
la inim", !ornesc direct de la inim"2 structural !redomin" tunica
medie si fi#re elastice2
) artere de ti! muscular sau mediu care asigur" circulaTia adecvat"
st"rii de funcTionalitate a diferitelor Tesuturi si organe2 menTin
ra!ortul intre de#itul sanguin si necesit"Tile organului.
) arteriole !rin care sangele circul" su# o !resiune mare dar, el
tre#uie distri#uit la o !resiune mai mic" !entru a intra in ca!ilare.
Au un !erete gros si un lumen foarte stramt.
Ar#orele arterial. Aorta ) isi are originea in ventriculul stang si se im!arte in
dou"
segmente: aorta toracic" si aorta a#dominal".
87
Aorta toracic" are dou" !orTiuni:
)crosa aortic" este !orTiunea iniTial" de la orificiul de origine al aortei !an" in
dre!tul
verte#rei toracale T7.
) a doua !orTiune este aorta toracic" descendent" de la verte#ra toracal" T7 la
1iatul
diafragmatic in dre!tul verte#rei toracale T15.
a' Crosa aortic" ) du!" emergenTa din ventriculul stang descrie un arc de
cerc si are dou" segmente: un segment ascendent si unul orizontal
Segmentul ascendent se al"tur" trunc1iului arterei !ulmonare2 de la acest
nivel se des!rind arterele coronare si cele trei trunc1iuri arteriale mari:
) trunc1iul arterial #ra1iocefalic
) artera carotid" stRng"
) artera su#clavicular" stRng"
#' Aorta toracic" descendent" ) continu" crosa aortic", co#orand !aralel cu
coloana verte#ral". $" ramuri viscerale !entru #ron1ii, esofag si ramuri
!arietale !entru s!aTiile intercostale.
5. .Aorta a#dominal" ) se intinde de la verte#ra toracal" T 15 la verte#ra
lom#ar" , 7 unde se trifurc" in arterele iliace comune si artera sacral". Artera
iliac"
comun" se #ifurc" intr)o ramur" drea!t" si una stang", care merg o#lic in -os si
in
dre!tul articulaTiei sacroiliace se im!art in: artera iliac" intern" si artera iliac"
e&tern".
Artera iliac" intern" re!rezinta !rinci!ala arter" ale c"rei ramuri irig"
organele din !elvis.
Artera iliac" e&tern" devine a!oi artera femural" din care se des!rind
ramurile arteriale ce vascularizeaz" mem#rul inferior.
1. Arterele e&tremitaTii cefalice
(rovin din arcul aortic, !rin artera carotida comuna in -um"tatea stang" %direct'
sau !rin trunc1iul #ra1iocefalic in -um"tatea drea!t" %indirect'2 acesta se #ifurc"
in artera carotid" comun" si artera su#clavicular".
Arterele carotide comune se #ifurc" in dre!tul cartila-ului tiroid, in artera
carotid" e&tern" si artera carotid" intern".
Artera carotid" e&tern" d" sa!te colaterale si dou" ramuri terminale, care se
distri#uie structurilor anatomice de la nivelul gatului, craniului visceral,
calvariei.
Artera carotid" intern" !artici!" la vascularizaTia creierului.
5. Arterele mem#relor su!erioare
Se des!rind din arcul aortic !rin artera su#clavicular" stang" direct sau indirect
!rin trunc1iul #ran1iocefalic arterial dre!t din care se des!rinde artera
su#clavicular" drea!t".
a' Artera su#lavicular" se intinde !an" la marginea e&terioar" a !rimei coaste
si are trei !orTiuni, in ra!ort cu clavicula, )su!ra, retro si infraclavicular". $"
ramuri !entru encefal, regiunea inferioar" a gatului, !eretele toracic, si !rin
artera a&ilar" cu ramurile sale irig" mem#rul su!erior.
#' Artera #ra1ial" continu" artera a&ilar", iar la !lica cotului se #ifurc" in dou"
ramuri terminale: artera ulnar" si artera radial" care se distri#uie
regiunilor ante#raTului, regiunii radiocar!iene si mainii.
c' .ascularizaTia arterial" a regiunilor !almare si digitale
,a nivelul mainii se formeaz":
) arcada !almar" su!erficial" care !rovine din artera ulnar" si radial"
) arcada !almar" !rofund"
9. Arterele !ereTilor trunc1iului si viscerelor
84
Sunt artere ce !rovin din artera su#clavicular". ,a nivelul a#domenului si a
viscerelor toraco a#domino)!elviene se distri#uie ramurile aortei a#dominale si
aortei
toracice.
$in !ortiunea toracica a aortei se des!rind artere esofagiene, #ronsice,
!ericardice, intercostale, diafragmatice su!erioare. n !artea a#dominala iau
nastere trunc1iul celiac, din care !ornesc arterele s!lenica, 1e!atica si gastrica
stanga. Mai -os se des!rind artera mezenterica su!erioara, care iriga !ancreasul,
intestinul su#tire si colonul dre!t, artera mezenterica inferioara !entru restul
colonului si rect, arterele genitale si renale, arterele lom#are si diafragmatice
inferioare.
7.Arterele mem#relor inferioare
$in aorta a#dominal" se des!rind cele dou" artere iliace comune care se divid,
fiecare din ele in artera iliac" interna %sau 1i!ogastric"' si artera atera iliaca
e&tern".
a' Artera iliac" intern" d" dou" trunc1iuri: anterior si
!osterior, din care se vor se!ara ramuri viscerale si !arietale !entru organele din
#azin si !ereTii #azinului si coa!s".
(entru mem#rul inferior, im!ortante sunt: arterele fesiere su!erioare, inferioare,
artera o#turatorie
Artera iliac" e&tern" este sursa !rinci!al" de irigaTie a mem#rului inferior,
!entru c" se continu" cu artera femural" de la nivelul ligamentului ing1inal !an"
in
treimea inferioar" a coa!sei.
1. Artera femural" ) st"#ate triung1iul Scar!a si trece in s!aTiul delimitat de
musc1iul croitor %lateral', musc1iul adductor lung %medial' iar in !rofunzime
musc1iul ilio!soa!s si musc1iul !ectineu. rig" articulaTia co&ofemular" ,
regiunea
iferioar" a a#domenului, regiunea coa!sei %anterioar" si !osterioar" a coa!sei' si
se
continu" cu artera !o!litee. Ramul cel mai gros este artera femural" !rofund"
din
care se des!rind arterele circumfle&e !entru musc1ii fle&ori ai coa!sei.
5. Artera !o!litee continu" artera femural" si se #ifurc" in dre!tul interliniei
articulare a genunc1iului in artera ti#ial" anterioar" si trunc1iul ti#iofi#ular. $in
aceast" arter" se formeaz" reTeaua arterial" !eriarticular" a genunc1iului.
9. Artera ti#ial" anterioar" ) la ince!ut este situat" in !artea !osterioar" a
gam#ei si a!oi trece !e faTa anterioar". Se distri#uie regiunii inferioare a
coa!sei2
genunc1iului si in regiunea maleolara lateral" si medial".
7. Artera !edioas" continu" artera ti#ial" anterioar" !e faTa dorsal" a !iciorului
intre tendoanele lungului e&tensor al 1alucelui.
4. Artera ti#ial" !osterioar" ) continu" direcTia arterei !o!litee si se distri#uie
mus1ilor !eronieri, regiunilor maleolare. (rin ramurile sale terminale formeaz"
arcadele !lantare din care se des!rind ramuri digitale.
.. .ene. Ar#ore venos.
.enele )sunt vasele care colecteaz" sangele de la nivel ca!ilar si il
trans!ort" la inim".
Sunt alc"tuite din trei tunici dar au urm"toarele caracteristici:
) !eretele este mult mai su#Tire
) lumenul mai larg
) !redomin" adventicea
) fi#re musculare si elastice in !rocent mic
) !rezint" valvele venoase, structuri mem#ranoase ale intimei !rezente mai
ales la mem#rele inferioare cu rol de a fragmenta coloana de sange
im!iedicand reflu&ul acesteia.
$rena-ul venos se realizeaz" !rin cele dou" sisteme cave:
8?
) sistemul venos cav su!erior%.CS'
) sistemul venos cav inferior%.C'
A. Sistemul venos cav su!erior
$reneaz" sangele venos din !orTiunea su!erioar", su!radiafragmatic" a
cor!ului2
la acest nivel se varsa venele e&tremitaTii cefalice, venele mem#relor su!erioare
si vena azigos.
.enele e&tremitaTii cefalice sunt:
) vena -ugular" intern" ) in care dreneaz" vena facial", vene tiroidiene, vene
faringiene
) vena -ugular" e&tern" ) voluminoas" si su!erficial" culege sangele din regiunea
feTei, gatului
) vena -ugular" anterioar" ) din regiunea anterioar" a gatului
) vena -ugular" !osterioar" ) din regiunea !osteriar" a gatului
) vena verte#ral"
.enele mem#relor su!erioare se im!art in vene su!erficiale si vene
!rofunde:
1. .enele su!erficiale sunt : ) vena cefalic", vena #azilic" si vena
ante#ran1ial" median".Acestea dreneaz" sangele din venele digitale dorsale si
!almare.
5. .enele !rofunde ) !rovin din arcadele !almare su!erficial" si !rofund" si se
continu" cu venele !rofunde ale ante#raTului , vena #ran1iale, vena a&ilar" si
vena
su#clavicular" care se uneste cu vena -ugular" intern" formand) vena
#ra1iocefalic".
.ena azigos are originea in cavitatea toracic".
E. Sistemul cav inferior
Culege sangele venos de la mem#rele inferioare, micul #azin si a#domen, fiind
satelit aortei.
Are originea la unirea celor dou" vene iliace !rimitive, drea!t" si stang", merge
!aralel cu coloana verte#ral" lom#ar", a!oi !e faTa !osterioar" a ficatului2
str"#ate
diafragma, !ericardul si se desc1ide in aorta stang".
n vena cav" inferioar" se desc1id: vene diafragmatice2 vene genitale2 vene
lom#are2 vene su!ra1e!atice.
.ena !ort" care str"#ate ficatul dreneaz" !rin vase venoase su!ra1e!atice in
vena cav" inferioar". Urc" in 1ilul 1e!atic unde se #ifurc" intr)o ramur" drea!t"
si o
ramur" stang". Are trei r"d"cini !rinci!ale:
) vena mezenteric" inferioar"
) vena mezenteric" su!erioar"
) vena s!lenic"
Toate aceste vene dreneaz" sangele venos de la viscerele din eta-ul su!erior
a#dominal %s!lin", !ancreas, intestin su#Tire, colon stang'.
.enele mem#rului inferior
1. .enele su!erficiale ) formate din reTele venoase !lantar" si dorsal" la
nivelul !iciorului care conflueaz" in cele dou" vene marginale:
) lateral" ) !e faTa lateral" a gam#ei2
) medial" sau vena safen" %cea mai lung" ven" din organism' ) !e faTa medial"
a gam#ei
5. .enele !rofunde marg !aralel cu arterele si !ornesc de la vasele digitale
!lantare %arcada venoas" !lantar" !rofund"', continuate cu vase venoase ti#iale
%anterioare si !osterioare', a!oi vena !o!litee care se continu" cu vena femural"
care se vars" in vena iliac" e&tern".
83
.. Ca!ilarele
Sistemul ca!ilar este inter!us intre artere si vene, s este format din vase cu
diametru mic. Se g"sesc in toate organele si Tesuturile, formand reTele. Sunt
alc"tuite din endoteliu, mem#rana #azal", s!atiu su#endotelial, Tesutul
con-unctiv
!erica!ilar.
Clasificarea ca!ilarelor:
) ca!ilare sanguine ) arteriovenoase
)sanguine adev"rate care formeaz" reTele cunoscute su#
numele de !at ca!ilar.
) ca!ilare sinusoidale !rezente in organele activ meta#olice cu o circulaTie
lent" ce favorizeaz" sc1im#urile dintre sange si Tesuturi %ficat, s!lin", m"duv"
osoas"'
.. Sistemul vascular limfatic
*ste ansam#lul de vase !rin care circul" limfa de la Tesuturi si organe s!re
inim",
alc"tuit din ca!ilare limfatice, vase limfatice si ganglioni limfatici.
Ca!ilarele formeaz" reTele din care vor rezulta vasele limfatice re!rezentate de:
) ductul limfatic dre!t care colectez" limfa din -um"tatea drea!t" a ca!ului si
gatului2 -um"tatea drea!t" a toracelui si mem#rul su!erior dre!t
) canalul toracic ince!e !rintr)o dilataTie numit" Cisterna C1ili %(ecWuet' care
dreneaz" limfa de la: ) mem#rele su!erioare
) -um"tatea stang" ca! si gat
) mem#rul su!erior stang
) -um"tatea inferioar" trunc1iului
,a nivelul coloanei verte#rale cervicale, descrie o car-" sau cros" si se vars" la
locul de unire dintre vena -ugular" intern" stang" cu vena su#clavicular" stang".
8@
Curs 19. Cavitatea a#dominala. Sistemul digestiv
*ste o cavitate viscerala, de forma ovoidala, cu a&ul mare orientat vertical.
$e!aseste la am#ele e&tremitati limitele su!erficiale ale a#domenului.
Cavitatea a#dominala este ca!tusita de !eritoneul !arietal, care re!rezinta
!lanul !rofund al regiunilor !arietale. ntre acesta si !lanurile musculare ale
!eretilor
se gaseste s!atiul e&tra!eritoneal, ocu!at de fascia e&tra!eritoneala, ce face
!arte integranta din regiunile !arietale. ,a nivelul !eretelui !osterior al cavitatii
a#dominale unde a!atiul e&tra!eritoneal %retro!eritoneal' are o adancime mai
mare
decat la nivelul celorlalti !ereti sunt dis!use cateva organe, care, nefiind invelite
de
!eritoneu, se numesc organe retro!eritoneale.
n s!atiul retro!eritoneal al cavitatii a#dominale sunt situate: duodenul si
!ancreasul, segmentele asendent si descendent ale colonului, rinic1ii si ureterele,
glandele su!rarenale, vasele sangvine mari, nodui limfatice si nervi.
n cavitatea a#dominala se gasesc insa si viscere asezate la distanta de !eretii
e&cavatiei. n dre!tul lor !eritoneul !arietal se des!rinde de !e !ereti !entru a
forma
!eritoneul visceral, care le inveleste. ntre !ereti si organele res!ective se
formeaza astfel mezouri sau ligamente !eritoneale.
ntre cele 5 lame H !arietala si viscerala a !eritoneului se delimiteaza
cavitatea !eritoneala, care comunica cu e&teriorul numai la femeie, !rin
intermediul tractului genital. Organele invelite de !eritoneul visceral se numesc
organe intra!eritoneale.
SST*MU, $/*ST.
. Notiuni introductive. *ste format din toate organele care !artici!" la
funcTia de digestie si a#sor#Tie a alimentelor.Se com!une din:
1. Tu#ul digestiv sau tractul digestiv care comunic" cu mediul e&terior si
ince!e cu cavitatea #ucal" a!oi celelalte segmente str"#at cavitatea toracic",
cavitatea a#dominal" si #azinul. Com!onentele tu#ului digestiv sunt: cavitatea
#ucal", faringele)orofaringele, esofagul, stomacul, intestinul su#Tire,intestinul
gros.
5. Ane&ele tu#ului digestiv sunt re!rezentate de glandele satelite tu#ului
digestiv, cu rol de secreTie a sucurilor digestive, care !rin conTinutul enzimatic
!artici!" la !rocesele de digestie %glande salivare, ficat, !ancreas'.
. Cavitatea #ucal"
Se g"seste in !artea inferioar" a feTei, su# fosele nazale, inaintea faringelui.
*ste im!"rTit" !rin intermediul arcadelor dentare in: vesti#ulul #ucal si
cavitatea
#ucal" !ro!riu)zis".
1' .esti#ulul #ucal ) este m"rginit de arcadele dentare si #uze. Are un
!erete e&terior musculo)cutanat si unul interior)osos re!rezentat de arcadele
dentare
fi&ate !e mandic#ul" si ma&ilarul su!erior. ,a locul de intalnire al celor doi
!ereTi se
formeaz" sanTurile gingivola#iale ) su!erior si inferior. n vesti#ulul #ucal se
desc1ide canalul Stenon al glandei !arotide.
5' Cavitatea #ucal" !ro!riu)zis"
*ste cu!rins" intre arcadele dentare, #olta !alatin" si lim#".
,im#a este un organ musculo)mem#ranos, este organ al gustului %la nivelul
c"reia se g"sesc rece!torii analizatorului gustativ'. (rezint": ) o r"d"cin", situat"
s!re faringe, !rin care se fi&eaz" de mandi#ul" si osul 1ioid2 cor!ul lim#ii,
se!arat
de r"d"cin" !rin sanTul terminal su# forma literei .. n structura cor!ului intr"
un
sc1elet osteo)fi#ros, un Tesut muscular cu musc1i e&trinseci, musc1i intrinseci
si
mucoasa lingual".
88
Mucoasa lingual" !rezint" glande, !a!ile si foliculi limfatici. (a!ilele sunt
!roeminenTe, in care se g"sesc mugurii gustativi.
Se descriu urm"toarele gru!e de !a!ile:
) valate ) 3 ) 15 in v"lul lingual2
) fungiforme ) !e faTa dorsal" a lim#ii2
) filiforme ) !e faTa dorsal" a lim#ii2
) foliate ) cu cei mai mulTi muguri gustativi.
/landele linguale sunt de ti! seros si mucos.
Cavitatea #ucal" este c"!tusit" de mucoasa #ucal" cu e!iteliu de ti!
!avimentos stratificat nec1eratinzat.
Ane&ele cavit"Tii #ucale:
a' /ingiile sunt structuri care a!arTin mucoasei #ucale, intre cavitatea #ucal"
!ro!riu)zis" si vesti#ulul #ucal, aco!er" arcadele dentare si alveolele dentare.
#' $inTii sunt organe dure, im!lantaTi in alveolele ma&ilarelor cu rol in
masticaTie si in vor#ire. n ceea ce !riveste num"rul : e&ist" dou" dentiTii.
(rima alc"tuit" din 56 de dinTi : 16 !e arcada su!erioar" si 16 !e arcada
inferioar": incisivi 5F5 2 canini 1F12 molari 5F5 .
$entiTia !ermanent": 95 dinTi %1? &5' !entru fiecare arcad" cate 1? dinTi:
incisivi 5F52 canini 1F12 !remolari 5F52 molari 9F9
$inTii sunt im!lantaTi in alveolele dentare la nivelul ma&ilarelor, alveole care
!ot fi uniloculare sau multiloculare %in cazul dinTilor cu mai multe r"d"cini'.
Sunt
im!lantaTi vertical, direcTie de la care !ot e&ista deviaTii)inclinaTii. nclinarea
accentuat" s!re anterior d" nastere !rognatismului alveolodentar. +i&area
dinTilor in
alveolele dentare se face cu a-utorul ligamentelor alveolo)dentare, intre dinte si
alveoli" fiind o adev"rat" articulaTie de ti!ul sinartroze.
c' /landele salivare
) glanda !arotid" )gland" cu secreTie e&ocrin", cea mai voluminoas" gland"
salivar" situat" ina!oia madi#ulei. A!aratul e&cretor al glandei este re!rezentat
de
canale intralo#ulare, inerlo#ulare, care se desc1id in canalul e&cretor Stenon.
) glanda su#mandi#ular" % su#ma&ilara' situat" in !lanseul #ucal in lo-a
su#mandi#ular". A!aratul e&cretor al glandei este format din canale
intralo#ulare,
interlo#ulare care se des1id in canalul !rinci!al al glandei, canalul Oart1on.
) glanda su#lingual" situat" in lo-a su#lingual", imediat ina!oia simfizei
mentoniere. ,a acestea se adaug" canalele e&traglandulare, ca#alul Eart1olin si
canalul Oalt1er.
. +aringele
Re!rezinta a doua !orTiune a tu#ului digestiv si este un conduct
musculomem#ranos,
la nivelul c"ruia se intersecteaz" calea res!iratorie cu cea digestiv". Se
continu" cu laringele si !orTiunea su!erioar" a esofagului. Comunic" cu urec1ea
medie !rin trom!a *ustac1io.
Are forma unei !alnii musculo)mem#ranoase, situat" anterior de coloana
verte#ral" cervical". $iviziunea faringelui cu!rinde trei !orTiuni:!orTiunea care
comunic" cu fosele nazale se numeste nazofaringe2 !orTiunea care comunic" cu
cavitatea #ucal", se numeste orofaringe2 !orTiunea care se continu" cu laringele,
se
numeste laringofaringe.
(entru sistemul res!irator !rezint" interes. nazofaringele s laringo)faringele
Nazofaringele este com!onenta #olTii faringelui, comunic" anterior cu fosele
nazale, iar !ereTii laterali se g"sesc orificiile tu#elor auditive, !rin care faringele
comunic" cu urec1ea medie.
,aringo)faringele este segmental de tranziTie s!re laringe, ce cores!unde
166
cor!urilor verte#relor cervicale C9)C?.
ConfiguraTia e&tern" Se im!arte in e&ofaringe %su!rafaTa e&terna' si
endofaringe %su!rafata interna'.
Su!rafaTa e&tern" % e&ofaringele' are ra!orturi cu elemente anatomice
im!ortante, artera carotid" !rimitiv", vena -ugular" intern", lo#ii glandei tiroide,
nervul cranian M %in treimea su!erioar" a faringelui'. n treimea medie faringele
are
ra!orturi cu arterele carotide e&tern" s intern", dar s cu lanTul ganglionilor
limfatici
-ugulari. Treimea su!erioar" a faringelui este se!arate" de ramurile !osterioare
ale
ma&ilarului inferior !rintr)un s!aTiu ma&ilo)faringian.
ConfiguraTia intern". *ndofaringele are trei !orTiuni:
a' nazofaringele sau rinofaringe cu!rins intre #aza craniului si v"lul !alatin.
Comunic" anterior cu fosele nazale. (e !ereTii laterali ai nazofaringelui se
g"sesc
orificiile tu#ei auditive.
#' orofaringele cu!rins intre v"lul !alatin si osul 1ioid. ,a acest nivel !e
!ereTii laterali se g"sesc foliculi limfatici care alc"tuiesc inelul limfatic )
Oalde<er.
#' laringo)faringele cu!rins intre osul 1ioid si cartila-ul cricoid.
n structura faringelui se intalnesc 7 straturi:
a. tunica fi#roas" ) serveste ca sc1elet !e care se inser" la e&terior
musc1ii2
#. tunica muscular" ) musc1i constrictori: ) su!eriori
) mi-locii
) inferiori
Rolul lor este de a a!ro!ia !ereTii faringelui, modificand cali#rul faringelui
antero)!osterior si transversal. Musc1ii constrictori ai faringelui is au originea
!e
osul 1iod, iar inserTiile !e a!onevrozele faringelui.
) musc1i ridic"tori: ) stilofaringian
) !alatofaringian
Acestia ridic" faringele cu rol de deglutiTie. Musc1ii ridic"tori au originea !e
!rocesul stiloid al osului tem!oral, iar inserTiile !e a!onevrozele faringelui.
c. adventicea ) alc"tuit" din Tesut con-unctiv su#Tire.
d. mucoasa faringelui: al c"rei as!ect de!inde de zona c"reia a!arTine.
Astfel la nivelul nazofaringelui ) mucoasa este asem"n"toare mucoasei
nazale, iar la nivelul esofaringelui asem"n"toare cu mucoasa #ucal".
n mucoasa faringelui se g"sesc:
) tonsila %amigdala' faringian" alc"tuit" din folicului limfatici, situaTi !osterior
de fosele nazale, !e su!rafaTa c"rora e&ist" numeroase de!resiuni ) cri!te
tonsilare
) inelul limfatic Oalde<er %amigdala faringian"' alc"tuit" din sase foliculi
dis!usi s!re vesti#ulul faringian, tu#a auditiv", !alat, lim#".
.. *sofagul
*ste un conduct musculo)mem#ranos, cu traiect longitudinal, care transmite
alimentele dins!re faringe s!re stomac. Re!rezinta segmental tu#ului digestiv
unde
are loc tim!ul esofagian al deglutiTiei.
ConfiguraTia e&tern".
*sogagul str"#ate regiunea gatului , toracelui, diafragma avand !atru
!orTiuni: cervical", toracic", diafragmatic", a#dominal". *ste o structur"
fle&i#il" si
!rezint" multi!le infle&iuni in sens longitudinal si transversal. $ac" !rivim
esofagul in
!lan frontal anatomic vor#im des!re dou" cur#uri: o cur#ur" su!erioar", cu
161
concavitatea indre!tat" s!re drea!ta si o cur#ur" inferioar", cu concavitatea
indre!tat" s!re stanga.
*sofagul are ca mi-loace de susTinere: su!erior ) faringele, numeroase
re!liuri !eritoneale, in regiunea a#dominal", si Tesut con-unctiv organizat su#
form"
de fascii.
Ca si faringele, anatomic se consider" c" esofagul are dou" su!rafeTe: una
e&tern" si una intern".
) su!rafaTa intern")!rezint" numeroase !liuri longitudinale, care se atenueaz"
sau
se accentueaz" odat" cu trecerea alimentelor, si sunt formate de mucoas" si
su#mucoas".
) su!rafaTa e&tern" cores!unde celor !atru !orTiuni ale esofagului.
[n !orTiunea cervical": vine in ra!ort cu glanda tiroid", m"nunc1iul
vasculonervos
al gatului, coloana cervical", de care este se!arat !rin musc1ii !reverte#rali.
[n !orTiunea toracal": vine in ra!ort cu tra1eea la locul de #ifurcare a acesteia
in cele dou" #ron1ii !rinci!ale, avand astfel un segment su!ra#ron1ic si un
segment su##ron1ic. (osterior, la acest nivel, esofagul vine in ra!ort cu coloana
verte#ral" toracal" .
n !orTiunea diafragmatic" ) esofagul str"#ate diafragma !rin 1iatul
esofagian.
n !orTiunea a#dominal" ) este usor dilatat, vine in ra!ort cu ficatul, aorta
a#dominal", forni&ul stomacului.
Configuratia interna. n structura esofagului intra 7 tunici:
) tunica muscular" ) fi#re longitudinale, circulare
) su#mucoas" ) foarte la&" asigur" mo#ilitatea mucoasei.
) mucoas" ) alc"tuit" din e!iteliul !avimentos, conTine glande esofagiene si
glande
cardice ce secret" mucus
) seroas"
*sofagul !rezint" !lici longitudinale. n !eretele esofagian se g"sesc glande
esofagiene, si glande cardiale .
.. Stomacul
Re!rezinta segmentul cel mai dilatat al tu#ului digestiv cu form" si
dimensiuni varia#ile de la individ la individ, im!use de varst", ti! constituTional
si
!erioad" funcTional". *ste locul in care alimentele sufer" modific"ri im!ortante,
din
!unct de vedere #iologic, rezultand c1imul gastric. Stomacul se g"seste in
cavitatea
a#dominal", su# diafragm, in e!igastru. $esi !rezint" numeroase mi-loace de
fi&are
%re!liuri !eritoneale, esofagul, duodenul' are totusi o mo#ilitate ridicat", fiind
unul
din viscerele a#dominale cele mai mo#ile.
+orma real" a stomacului este cea a literei > cu o !orTiune vertical" si una
orizontal". ,imitele de se!araTie cu esofagul si cu duodenul sunt: orificiul
cardia si
res!ectiv orificiul !iloric.
ConfiguraTia e&terioar". Stomacul are dou" feTe, dou" cur#uri, dou"
e&tremit"Ti.
Cur#ura mic", continu" marginea esofagului , si are dou" !orTiuni una
vertical", una orizontal" usor ascendent" . Se continu" cu antrul !iloric.
Cur#ura mare formeaz" cu marginea esofagului un ung1i, numit incizura
cardic" %ung1iul Ais'. n !orTiunea su!erioar" se afl" su# cu!ola diafragmatic",
iar in !orTiunea inferioar" vine in ra!ort cu ung1iul colic stang.
*&tremitatea su!erioar" %esofagian")cardia', cores!unde verte#rei toracale 3,
!osterior, si cartila-ului costal 3, anterior.
165
*&tremitatea inferioar" %duodenal")!ilor', are ra!orturi anatomice cu vena
!ort", ca!ul !ancreasului, !eritoneu.
+aTa anterioar" este in ra!ort cu !eretele a#dominal anterior, cu s!aTiile
intercostale 32@.
+aTa !osterioar", considerat" de unii anatomisti ca fiind faT" inferioar", vine in
strans" leg"tur" cu colonul tranvers, duodenul, !ancreas, rinic1i.
$iviziunea stomacului se face in:
) o !orTiune vertical", dilatat"2 re!rezint" 5F9 din stomac, are la randul ei
urm"toarele !"rTi:
) !artea cardic" sau orificiul cardic si !rezint" glandele cardice
) forni&ul, !orTiune dilatat", !lin" cu aer
) cor!ul stomacului ) cu!rins" intre ung1iul colic si incizura ung1iular"
) o !orTiune orizontal" sau !orTiunea !iloric" care cu!rinde antrul !iloric si
canalul !iloric terminat cu !ilorul. Acesta conTine sfincterul !iloric, care
circumscrie
orificiul !iloric.
ConfiguraTia interioar"
a' (liurile mucoasei ) !e su!rafaTa intern" a stomacului e&ist" !lice ale
mucoasei, unele transversale altele o#lice, care !ermit distensia stomacului.
$e asemenea !e su!rafaTa intern" se g"sesc orificiile de desc1idere ale
glandelor gastrice. (liurile mucoasei sunt orientate !aralel cu a&ul lung al
stomacului,
unele sunt orientate invers de la cur#ura mic" s!re cur#ura mare. Aceste !lici se
desfac !e m"sur" ce stomacul se um!le.
#' Orificiul cardia: ) !rezint" o !lic" a mucoasei care delimiteaz" orificiul.
c' Orificiul !iloric ) !rev"zut cu un sfincter format !rin ingrosarea fi#relor
circulare ale musculaturii gastrice.
n structura stomacului se gasesc urmatoarele tunic:
a' Tunica seroas", format" din !eritoneu, care la nivelul stomacului d" nastere
ligamentelor !eritoneale cu fi&area stomacului de organele vecine %s!lin",
colon'.
#' Stratul su#seros alc"tuit din Tesut con-unctiv su#Tire.
c' Tunica muscular" cu trei !lanuri:
) !lanul su!erficial format din fi#re musculare longitudinale de)alungul
stomacului2
) !lanul mi-lociu din fi#re circulare , formeaaz" sfincterul !iloric 2
) !lanul !rofund din fi#re o#lice
Rolul tunicii musculare: re!rezint" a!aratul motor al stomacului !rin care se
asigur" de!ozitarea alimentelor, amestecarea alimentelor cu sucul gastric2
asigur"
golirea lent" a c1imului gastric in duoden.
d' Tunica su#mucoas" ) format" din Tesut con-unctiv la&.
e' Tunica mucoas" ) re!rezint" !rinci!ala com!onent" morfologic" a
stomacului, care conTin glandele gastrice: care secret" ACl, !e!sin"2 glande
cardiale,
!ilorice2 glande cu secreTie intern" H secreta gastrina, serotonina,
enteroglucagon,
factor intrinsec.
.. ntestinul su#tire
*ste un conduct musculo)mem#ranos cu as!ect a!latizat cand este gol2
devine de form" cilindric" atunci cand este !lin. Are trei !orTiuni, a c"ror
delimitare
net" este greu de realizat: duodenul, care !rin direcTia si !oziTia sa merit" o
descriere a!arte2 -e-unul2 ileonul, intre ultimele dou" !orTiuni nu este clar"
limita.
Re!rezint" sediul digestiei intestinale in care conTinutul alimentar este su!us
acTiunii
sucului !ancreatic, intestinal si #iliar.
169
A.$uodenul
Re!rezinta !orTiunea fi&" a intestinului su#Tire, care continu" !ilorul si
descrie o cur#" care a-unge in dre!tul verte#rei lom#are ,5.
*ste menTinut in cavitatea a#dominal" !rin !resa a#dominal", realizat" de
musc1ii a#dominali.
ConformaTia e&terioar". *ste fi&at de !eretele a#dominal ceea ce il
deose#este de -e-un si ileon. Are forma unei !otcoave cu concavitatea orientat"
s!re
stanga, in care !"trunde ca!ul !ancreasului.
(ornind de la nivelul !ilorului are !e traiectul s"u !an" la -e-un, trei fle&uri: la
nivelul vezicii #iliare, in -urul ca!ului !ancreasului si a!oi deasu!ra rinic1iului
dre!t
%in dre!tul verte#rei lom#are , 5 ,9'2 ultima fle&ur" este in dre!tul ,7 de unde
se
continu" cu -e-unul. $atorit" acestor fle&uri, duodenul are 7 !orTiuni
1' su!erioar" ) #ul#ul duodenal2
5' descendent" ) !an" la rinic1iul dre!t2
9' orizontal" ) %inferioar"' ) traverseaz" coloana. verte#ral" in dre!tul
verte#rei lom#are ,7 2
7' ascendent" ) care urc" !an" in dre!tul verte#rei lom#are ,5
ConformaTia interioar". n interiorul duodenului e&ist" !lici circulare si
vilozit"Ti intestinale. (licile circulare sunt cute transversale ale mucoasei,
!rezente si
la nivelul -e-unului si ileonului. Au rolul de a m"ri su!rafaTa de a#sor#Tie.
.ilozit"Tile sunt !roeminenTe cilindrice ce aco!er" su!rafaTa mucoasei, mai
numeroase in duoden si -e-un..ilozit"Tile intestinului au rolul de a realiza
funcTia de
a#sor#Tie a intestinului su#Tire.
n structura duodenului se intalnes :
) tunica seroas" ) !eritoneul, su# care se g"seste un strat de Tesut
con-unctiv la& ) strat su#seros.
) tunica muscular" alc"tuit" din dou" straturi musculare netede:
) e&tern su#Tire, fi#re longitudinale
) intern ) fi#re circulare
Tunica muscular" asigur" misc"ri:
) segmentare ) de amestecare
) de !endulare ) realizate de sus in -os
) tonice ) favorizeaz" contactul dintre vilozit"Ti si c1im.
) !eristaltice ) asigur" !rogesiuneaconTinutului
) tunica su#mucoas" este format" din Tesut con-unctiv elastic
) tunica mucoas" ) !rezint" !licele si vilozit"Tile. n structura mucoasei
intra enterocite, celule endocrine si foliculi limfatici.
E. >e-un si ileon
Sunt com!onente a intestinului su#Tire intinse de la fle&ura duodeno)-e-unal"
la valvula ileocecal".
ConfiguraTia e&tern". Sunt legate de !eretele a#dominal !osterior !rin
mezenter2 au un num"r mare de cur#uri, cu multe anse si mo#ilitate mare. Ocu!"
cavitatea a#dominal", regiunile om#ilical" si 1i!ogastric".
ConfiguraTia intern" si structura sunt aceleasi ca ale duodenului.
.ascularizaTia arterial" se realizeaza !rin artera mezenteric" su!erioar"
care d" ramuri -e-unale si ileale care la randul lor se ramific" formand arcade
vasculare.
167
.. ntestinul gros
Segmentul terminal al tu#ului digestiv este intestinul gros, care continu"
intestinul su#Tire, zona de demarcaTie fiind valvula ileo)cecal"2 la e&terior se
desc1ide !rin orificiul anal.
Se im!arte in: cec, colon si rect. Colonul are urm"toarele su#diviziuni:
ascendent, transversal, descendent, sigmoidian.
ConformaTia e&terioar". ntestinul gros este mai scurt, mai gros decat
intestinul su#Tire si !rezint" teniile musculare. Teniile sunt #enzi musculare late
de
6,4 cm. Aaustrele colonului sunt !orTiuni #om#ate ale intestinului gros c"tre
e&terior, din !eretele intestinal, se!arate intre ele !rin !lici semilunare ale
colonului,
datorate unor inele de contracTie a musculaturii circulare.
Conformatie interioara. (eretele intestinului gros este alc"tuit din !atru
tunici :
) tunica seroas" ) la nivelul cecului, colonului ascendent si !orTiunea iniTial"
a rectului.
) tunica muscular" ) alc"tuit" din dou" straturi musculare %e&tern ) fi#re
longitudinale gru!ate in cele trei tenii2 intern ) circular'. Aceast" musculatur"
asigur" motilitatea intestinului gros !rin misc"ri lente ) !eristaltice
) strat su#mucos ) conTine vase sanguine , formaTiuni ale mucoasei si
foliculi limfatici.
Cecul este !rima !orTiune a intestinului gros,situat deasu!ra unui !lan
tranversal, care trece !rin valva ileo)cecal". Are forma unui sac, in !artea
inferioar",
iar !e faT" medial" se inser" a!endicele vermiform.
(e !eretele medial se g"sesc orificiile de desc1idere ale ileonului si a!endicelui
orificiul ileoccal !revazut cu valva ileocecal" ) care inc1ide intestinul su#Tire si
orificiul a!endicelui vermiform situat su# valva ileocecal".
Structural, cecul !rezint" #enzi musculare longitudinale, care se continu" la
nivelul celorlalte segmente ale colonului, intre care se g"sesc #oseluri, ce dau
as!ectul de sac.
A!endicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros
transformat in organ limfoid. Situat in fosa iliac" drea!t" im!reun" cu cecul,
!oate fi
li#er sau fi&at.
Cecul si a!endicele !rezint" in structura lor:
) tunica muscular" ) cu fi#re longitudinale si circulare
) tunica su#mucoas"
) tunica mucoas" ) caracterizat" la nivelul a!endicelui !rintr)un num"r mare de
foliculi limfatici.
) tunica seroas" %!eritoneul' ) care ader" de cele dou" organe
Colonul este cu!rins intre cec si rect, de la nivelul valvei ileocecale la nivelul
verte#rei sacrale S9. Se im!arte in:
a' Colonul ascendent ) intre valva ileocecal" ) si faTa visceral" a ficatului,
#' +le&ura colic" drea!t" sau ung1iul 1e!atic,
c' Colonul transvers ) are o direcTie transversal" usor o#lic ascendent" de
la ficat s!re s!lin", !an" la nivelul coastei ..
164
d' +le&ura colic" stang" sau ung1iul s!lenic, este situat" mai sus si mai in
!rofunzime faT" de ung1iul 1e!atic.
e' Colonul descendent H co#oar" !an" la creasta iliac" stang", este mai fi&
si mai !rofund
f' Colonul sigmoidian H de la creasta iliac" stang" trece !rin fosa iliac"
stang" )sigmoidian") si co#oar" in #azin. Are forma literei S, un cali#ru mai
uniform
si o lungime de 74 cm cu dou" !orTiuni: iliac" ) fi&" si scurt" si !elvin" ) care
este
mo#il".
Se mai numeste si colon ilio)!elvin.
n structura colonului se gasesc:
) tunica seroas" ) aco!er" colonul ascemdent si descendent, iar la nivelul
colonului transvers si sigmoid formeaz" mezou.
) tunica muscular" ) re!rezentat" !rin fi#re longitudinale, al c"ror traiect este
!aralel cu a&ul lung al colonului si isi sc1im#" direcTia in funcTie de traiectul
colonului.
H tunica su#mucoas" si mucoas"
Rectul este ultima !orTiune a intestinului gros. ,imita su!erioar" cores!unde
verte#rei sacrale S9 iar limita inferioar" este linia de -oncTiune dintre
tegumentul anal
si !ielea !erineului. Co#oar" !rin !elvis si se desc1ide la e&terior !rin anus.
(rezinta
dou" !orTiuni: ) !elvin" larg" ) am!ul" cu rol de rezervor2
) !erineal" ) ingust" ) canal anal de evacuare
ConformaTia e&terioar" .Cand este gol are un as!ect tu#ular mai larg ln
!orTiunea am!ular". n distensie media are as!ect ovoidal. (e su!rafaTa
e&terioar"
li!sesc tunicile musculare si 1austrele.
ConformaTia interioar"
) am!ula rectal" ) !rezint" !lice e&istente atunci cand rectul este gol.
) canalul anal ) !rezint" coloane alc"tuite din fi#re musculare longitudinale.
) valvule situate la #azele coloanelor %!e care le
uneste'
) sinusuri anale delimitate intre valvule si !eretele
anal.
n structura rectului se descriu:
) tunica e&tern" ) !eritoneu ) aco!er" -um"tate din su!rafaTa am!ulei2 in
rest este inlocuit de Tesutul con-unctiv la&.
) tunica muscular" ) este format" din fi#re longitudinale si circulare 2
) strat su#mucos ) conTine reTele vasculare si mai ales !le&uri venoase.
) tunica mucoas" ) format" din e!iteliu.
Anusul este orificiul de desc1idere al rectului la e&terior, in !rofunzimea
sanTului interfesier.
.. /landele ane&e ale tu#ului digestiv
Tu#ul digestiv este insoTit de glandele ane&e, asezate \!aralel\ cu tu#ul
digestive, !rodusul lor de secreTie desc"rcandu)se in segmente ale tu#ului
digestive.
/landele salivare au fost descrise anterior.
16?
+icatul este cel mai voluminos viscer: un segment glandular cu funcTii
multi!le. Se studiaz" in cadrul a!aratului digestiv !entru c" !rovine din aceleasi
structuri em#rionare ca si acesta iar c"ile #iliare e&tra1e!atice isi vars" !rodusul
de
secreTie in duoden.
*ste un organ foarte vascularizat cu greutate de 1866)5666 g. Culoarea este
rosie)#run" iar consistenTa dur"2 este fria#il, !uTin elastic.
Ca localizare este un organ asimetric, cea mai mare !arte este in -um"tatea
drea!t" a a#domenului si restul in -um"tatea stang". (roiectia se realizeaz in
1i!ocondrul dre!t si e!igastru, su# diafragm.
+icatul se fi&eaz" in a#domen, datorit" !resei a#dominale, datorit"
ligamentelor, care il leag" de organele vecine si datorit" venei cave inferioare si
venei om#ilicale.
ConformaTia e&terioar". +icatul are dou" feTe: inferioar" visceral" si
su!erioar" diafragmatic", se!arate !rin marginea inferioar" si dou" e&tremit"Ti.
,a
e&terior a!are format din doi lo#i: dre!t, stang, se!arati !rin ligamentul
falciform
care este asezat in !lanul mediosagital.
+aTa visceral", inferioar" cu!rinde: 1ilul si are trei sanTuri cu direcTie
antero)!osterioar": sanTul sagital dre!t si stang si santul transversal. Aceste
santuri
sunt legate intre ele, ceea ce realizeaz" as!ectul literei A.
SanTul sagital stang are o !arte anterioar" si o !arte !osterioar", care
conTine ligamentul rotund si canalul venos.
SanTul sagital dre!t are tot dou" segmente: fosa vezicii #iliare anterior, iar
!osterior sanTul venei cave inferioare.
SanTul transversal conTine 1ilul ficatului.
Cele trei sanTuri im!art faTa visceral" in trei zone: ) 5 zone laterale %zone
marginale, drea!t" si stang"' si zona mi-loci. ,a randul sau aceasta se im!arte in
zona marginii dre!te ) cores!unde lo#ului dre!t si este in ra!ort cu colonul,
rinic1iul, glandele su!rarenalele, duodenul si zona marginii stangi ) cores!unde
lo#ului stang si are ra!ort cu stomacul.
+aTa diafragmatic", su!erioar", conve&" este aco!erit" de !eritoneu in
cea mai mare !arte si se g"seste su# cu!ola diafragmului. (e aceast" faT" se
o#serv" limita dintre lo#ul dre!t 1e!atic si lo#ul stang, demarcaTie realizat" !rin
ligamentul falciform numit si sus!ensor, !entru c" leag" ficatul de diafragmn
acest
mod ficatul, !rin lo#ul dre!t, are ra!orturi de vecin"tate cu #aza !l"manului
dre!t si
cu ultimele coaste.
Marginea anterioar" este o#lic" de -os in sus si are dou" sco#ituri ce
cores!und ligamentului rotund si incizurii cistice.Marginea anterioar" a lo#ului
1e!atic stang vine in ra!ort cu coastele . si ..
Marginea !osterioar")este neregulat" s foarte a!roa!e de elemente
anatomice care vin din torace sau se duc in torace.
Structura ficatului. +icatul este invelit la e&terior de dou" mem#rane
%!eritoneul si tunica fi#roas"'2 in interior se g"seste !arenc1im 1e!atic
nvelisurile 1e!atice. (eritoneul visceral formeaz" tunica seroas". Su#
!eritoneu se gaseste tunica fi#roas" numit" ca!sula /lisson, din care !leac"
!relungiri con-unctive in !arenc1im formand stroma con-unctivo)vascular". $e
la
acest nivel se des!rind se!turi con-unctive ce se!ar" lo#ulii 1e!atici.
(arenc1imul 1e!atic Unitatea morfofuncTional" a ficatului este re!rezentat
de lo#ulul 1e!atic format din !arenc1imul tri#utar unei vene centrale %vena
centrolo#ular"'.
,o#ulul 1e!atic are form" !rismatic" triung1iular"2 intre lo#uli se
delimiteaz" s!aTiul !ort in care se g"sesc ramificaTii ale venei !orte si un duct
#iliar.
163
n cadrul lo#ulului celulele sunt asezate su# forma unor lame legate intre ele, cu
dis!ozitie radiala. n grosimea unei lame, intre dou" celule 1e!atice %1e!atocite'
se
delimiteaz" canaliculele #iliare. Canaliculele #iliare se adun" in canale
colectoare care
converg radiar s!re vena situat" in centrul lo#ulului. ,a locul de intalnire a mai
multor lo#uli se delimiteaz" s!aTiul interlo#ular care conTine vena
interlo#ular",
artera interlo#ular" si canaliculul #iliar interlo#ular. Aceste trei elemente
formeaz"
triada /lisson.
Ae!atocitul are as!ect !oligonal, !rezentand un !ol vascular ce vine in
contact cu ca!ilarele sinusoide %ramificaTii ale venei !orte' si un !ol #iliar ce
vine in
ra!ort cu canaliculele #iliare.
.ascularizaTia ficatului este du#la: nutritiva si functionala.
CirculaTia nutritiv" asigur" a!ortul de sange #ogat in o&igen !rin artera
1e!atic", ramur" din trunc1iul celiac. Sangele, du!" ce a asigurat nutriTia
ficatului,
se vars" in venele 1e!atice, acestea !"r"sesc ficatul !e la !olul su!erior, drenand
in
vena cav" inferioar". .
CirculaTia funcTional" se face !rin vena !ort" care aduce sangele cu
su#stanTe nutritive, a#sor#ite la nivelul organelor digestive a#dominale. Aceste
su#stanTe vor fi !relucrate si de!ozitate la nivelul ficatului. $e aici sangele este
condus tot !rin venele 1e!atice a!oi in vena !ort".
+icatul are un sistem vascular alc"tuit din doi !ediculi.
) !edicul aferent %inferior' al circulaTiei de a!ort, format din artera 1e!atic" si
vena !ort", la care se adaug" vase limfatice, nervi, ductul 1e!atic.
) !ediculul eferent %su!erior' format de venele 1e!atice
.enele 1e!atice se im!art in: vena drea!t", vena stang", vena mi-locie.
nervaTia ) !rovine din nervul vag si !le&ul celiac.
Caile #iliare. Se im!art in c"i #iliare intra1e!atice %in interiorul ficatului' si c"i
#iliare e&tra1e!atice.
1' C"ile #iliare intra1e!atice ince! cu canaliculele #iliare ) intralo#ulare
!erilo#ulare, interlo#ulare, #iliforme2 se adun" in cele dou" ducte 1e!atice dre!t
si
stang, care dreneaz" astfel #ila de la nivelul ficatului.
5' C"ile #iliare e&tra1e!atice
Cu!rind calea #iliar" !rinci!al" cu o lungime de @)8 cm format" din unirea
canalelor 1e!atice !rovenite de la cei doi lo#i 1e!atici, canalul 1e!atic dre!t si
canalul 1e!atic stang. Se formeaza astfel canalul 1e!atic comun, continuat de
ductul coledoc .
C"ile #iliare e&tra1e!atic sunt situate su# ficat, r"s!und e!igastrului, se
g"sesc in !ediculul %1ilul' 1e!atic inaintea venei !orte, se unesc cu ductul cistic
si
formeaz" ductul %canalul' coledoc.
$uctul coledoc ) continu" ca traiect ductul 1e!atic comun, si se vars" in
duoden, avand trei !orTiuni: retro!ancreatic", retroduodenal", intra!arietal"
%locul
de desc1idere in !eretele duodenal'
$uctul cistic leag" vezica #iliar" de calea #iliar" !rinci!al", !rezint" !orTiuni
dilatate alternand cu !orTiuni ingustate. (rin acest canal, in !erioada dintre
mese,
#ila a-unge in vezica #iliar" si a!oi se scurge in coledoc ina!oi in tim!ul
meselor.
9' A!aratul diverticular este format din vezicula #iliar" si ductul %canalul'
cistic.
.ezica #iliar")colecistul este un rezervor ane&at c"ilor #iliare, de e&creTie,
in care se acumuleaz" #ila in intervalul dintre mese. *ste situat !e faTa visceral"
a
ficatului in fosa vezicii #iliare, are o ca!acitate de 4)?6 cm9,, form" de !ar" si i
se
descriu trei !orTiuni:
16@
a' fundul ) la e&tremitatea anterioar", este invelit de !eritoneu. Se
!roiecteaz" !e !eretele a#domenului anterior de coasta a M a.
#' cor!ul ) !artea aderent" de faTa visceral" a ficatului se ingusteaz" s!re col
c' colul este e&tremitatea !rofund" a vezicii #iliare situat in stanga cor!ului
vezicii, !rezint" neregularit"Ti !e su!rafaTa e&tern", cea mai mare numindu)se
#azinet. *ste li#er si nu ader" de ficat.
n interior vezica #iliar", goal", !rezint" o mucoas" cu numeroase cute
numite !licele tunicii mucoase, care dis!ar atunci cand este !lin".
(ancreasul este o gland" voluminoas" cu du#l" secreTie: e&ocrin" si
endocrin", ane&at" duodenului. (entru c" !rezint" analogii cu glandele salivare a
fost
numit si gland" salivar" a#dominal". *ste un organ retro!eritoneal, asezat
transversal, cu o greutate de a!ro&imativ36grame
ConformaTia e&terioar". +orma !ancreasului este neregulat", fiind alungit
in sens transversal, cu o e&tremitate drea!t" ) voluminoas" si o !orTiune stang"
ascuTit". ConsistenTa este ferm", elastic", lungimea de 14 ) 56 cm.
*&tremitatea drea!t", ca!ul !ancreasului, ad"!ostit de !otcoava
duodenal", are un contur neregulat2 este legat de duoden !rin Tesut con-unctiv.
*&tremitatea stanga este o#lic", se numeste cor!, terminat !rin coad".
ntre ca!ul !ancreasului s cor! se afl" istmul !ancreatic sau colul !ancreatic, cu
dou" feTe si dou" margini.
Coada !ancreasului este !arte a e&tremit"Tii stangi, fiind greu de delimitat
de cor!ul !ancreasului.
Conformatie interioara. (ancreasul este o glanda mi&t" ) amificrin" ) cu
secreTie ) e&o si endocrin". ,a !eriferie !rezint" o ca!sul" con-unctiv" ce se
continu" in interior !rin strom" format" din se!turi con-unctivo)vasculare care
se!ar" lo#i si lo#uli. n structura glandei !ancreatice se disting dou" !"rTi
com!onente:
) masa !rinci!al" cu funcTie e&ocrin", secret" sucul !ancreatic ce se vars" in
duoden, und !artici!" la !rocesele de digestie c1imic" %acini !ancreatici'.
) o !arte mai mic" cu funcTie endocrin" alc"tuit" din gr"mezi de celule ce
formeaz" insulele ,anger1ans care secret" insulina si glucagonul
a' (ancreasul e&ocrin re!rezint" 83 G din masa glandei. Structural
!ancreasul e&ocrin este format din acinii !ancreatici, care au un !erete !ro!riu,
un
e!iteliu secretor si o cavitate. $in acini ia nastere si un sistem canalicular
e&cretor
care formeaz" ducte colectoare, care se termin" in ductul !rinci!al Oirsung si in
canalul !ancreatic secundar.Am#ele se desc1id in duoden !rin orficiul !rev"zut
cu
sfincterul Oddi.
#' (ancreasul endocrin re!rezint" 9G din volumul glandei si este alc"tuit
din insulele ,anger1ans, formate din cordoane celulare de dou" ti!uri:
)A %alfa' )' secret" insulina2 glucagon
) E %#eta' ) mai numeroase ) secret" insulina
) C ) !recursoare ale celulelor A
c' Canalele e&ecretoare. Canalul Oirsung str"#ate !ancreasul de la coad"
s!re ca!, unde se al"tur" canalului coledoc si se desc1id im!reun" !rin am!ula
lui
.ater in duoden, !rintr)un sfincter !rezentat mai sus, sfincterul Oddi.
Canalul !ancreatic accesor ia nastere din canalul !rinci!al, str"#ate ca!ul
!ancreasului si se desc1ide in duoden.
168
Curs 17. Sistemul uro)genital
. Notiuni introductive. Sistemul urinar este sistemul cor!ului res!onsa#il cu
formarea si e&creTia urinei. Rolul de filtru in -oac" rinic1iul, care !rin filtrarea
sangelui d" naTtere urinei, ce este trans!ortat" !rin sistemul de tu#uri, al
rinic1iului,
si a!oi !rin uretere la nivelul vezcii urinare.
n general studierea a!aratului urinar si genital se face im!reun" !entru c" e&ist"
numeroase leg"turi anatomice intre organele urinare si genitale. n !rezenta
lucrare
ne vom referi la segmentele commune sistemului urinar si genital, mai e&act
acele
segmente genitale care !artici!" la trans!ortul urinei de la vezica urinar" s!re
e&terior. Se !oate vor#i astfel de sistem urogenital.
A!aratul urogenital este alc"tuit din: organele urinare, organele genitale
masculine si
organele genitale feminine.
Organele urinare cu!rind:
1.un sistem de organe secretoare re!rezentat de cei doi rinic1i ) cu rol in
!roducerea
urinei
5.un sistem de canale e&cretoare care trans!ort" urina !rodus" de rinic1i s!re
vezica
urinar" si a!oi s!re e&terior format din:
) caliciile mici
) caliciile mari
) !elvisul renal
) ureterele
.ezica urinar" are rol de rezervor, in care se acumuleaz" urina tem!orar.
Uretra re!rezint" un conduct !rin care urina este trans!ortat" din vezica urinar"
la
e&terior.
. Rinic1ii !roduc urina, fiind indis!ena#ili vieTii. Re!rezint" !artea
fundamental" a
a!aratului urinar.
Configuratie e&terioara. Sunt in numar de 5, e&istand insa situaTii in care nu
e&ista decat un rinic1i sau mai mulTi rinic1i, acestea re!rezentand anomalii
congenitale. Cei doi rinic1i sunt se!araTi, dar !ot fi si fuzionaTi !rin una sau
!rin
am#ele e&tremitaTi.
+orma rinic1ilor este asem"n"toare #o#ului de fasole.
Ca localizare rinic1ii sunt situaTi in regiunea !osterioar" a a#domenului, de o
!arte si
de alta a coloanei verte#rale dorsolom#are %T11,T15, ,1,,5,,9', retro!eritoneal
in
fosa lom#o)diafragmatic" .
Rinic1iul dre!t este deo#icei mai co#orat decat rinic1iul stang.
S!aTiile in care sunt ad"!ostiTi rinic1ii se numesc lo-e renale.
Rinic1iul !rezint": ) dou" feTe : anterior" si !osterioar"
) dou" e&tremitaTi : su!erioar" si inferioar"
) dou" margini : lateral" si medial"
Rinic1ii sunt inveliTi de ca!sula renal".
+aTa anterioar" este str"#"tut" de mezocolonul transvers, dar su# as!ectul
ra!orturilor acestea sunt diferite in stanga si in drea!ta.
+aTa !osterioar")vine in ra!ort cu coasta a M)a, in !orTiunea toracic", iar in
!orTiunea lom#ar" vine in ra!ort cu !lanurile regiunii lom#are.
(e marginea medial" se g"seste 1ilul rinic1iului in care g"sim elementele
!edicului renal si care se continu" in !rofunzime cu sinusul renal.
Configuratia interioara. $e la e&terior s!re interior in structura rinic1iului
descriem:
116
)ca!sula fi#roas"
)!arenc1imul renal alc"tuit" la !eriferie dintr)o su#stanT" numit" cortical" iar in
!rofunzime medular".
(arenc1imul renal are dou" com!onenete:
) corticala renal"
) medulara renal"
Medulara rinic1iului se g"seste in !rofunzime fiind alc"tuit" din mai multe
fragmente ) !iramidele renale ) incon-urate de cortical".
(iramidele renale Mal!ig1i au form" conic" cu o #az", un varf)!a!il" renal",
avand as!ectul unui imens cam! de form" triung1iular". Sunt in num"r de 3)17
!iramide !entru fiecare rinic1i. (a!ila renal" se continu" cu un calice mic, in
care se
desc1id 16)56 de orificii !a!ilare.
(iramidele au consistenT" ferm" si sunt se!arate intre ele !rin coloane de
su#stanT"
cortical" numite coloane renale Eertin.
Corticala rinic1iului este de culoare #run")g"l#uie sau cenusie cu as!ect
granulat dat de !rezenTa glomerulilor renali si o consistenT" mai redus".
Corticala
inveleste !iramidele renale si se insinueaz" !rintre acestea %coloanele Eertin'.
Corticala renal" se intinde de la #aza !iramidelor s!re ca!sul" si se com!une din
dou" ordine de structur": !iramidele +errein si la#irintul renal.
(iramidele +errein sau zona radiata, care se des!rind din #aza !iramidelor renale
si sunt in num"r de 766)466 radiaTii !entru fiecare !iramid" Mal!ig1i,
cu!rinzand 46)
166 tu#i renali
,a#irintul renal, formeaz" zona convulut", situat" intre !iramidele +errein si in
care
se g"sesc cor!usculii renali, tu#ii contorTi si vase sanguine.
Rinic1iul este divizat in lo#i renali, lo#uli si tu#i uriniferi.
,o#ul renal este format dintr)o !iramid" renal" im!reun" cu !iramidele +errein
cores!unz"toare si corticala. ,o#ii se im!art in lo#i corticali alcatuiTi dintr)o
!iramid"
+errein si su#stanTa la#irintului renal din -ur. ,o#ulii renali sunt in medie in
num"r
de 766)466 !entru fiecare lo#. ,o#ulul renal are o !arte central" in medular" si o
!arte !eriferic", in cortical" in -urul !iramidelor +errein. Tu#ii uriniferi intr" in
alc"tuirea lo#ulilor renali, fiecare dintre acestia funcTioneaz" inde!endent fiind
asimilat cu un mic rinic1i.
$esi !arenc1imul renal a!are ca fiind com!act si dens el este alc"tuit dintr)un
sistem de tu#i format din dou" segmente nefronii si ductele colectoare.
Nefronii sunt asezaTi in cortical" si au rol secretor, desc1izandu)se in tu#ii
colectori. Nefronul este unitatea morfofuncTional" a rinic1iului. Cei doi rinic1i
conTin
5,4 milioane nefroni.
Nefronul are dou" !orTiuni: ) cor!usculul renal si tu#ul renal
a' Cor!usculii renali Mal!ig1i sunt segmentele iniTiale ale nefronilor, situaTi in
cortical", alc"tuiTi din glomerulul renal si ca!sulele glomerulilor.
/lomerulul renal este alc"tuit dintr)un g1em de anse ca!ilare arteriale
inter!us intre dou" arteriole ) aferent" % din artera renal"', care se im!arte in 9)?
ramuri, si arteriola aferenta.
,a !"trunderea arteriolei aferente in glomerul se g"seste a!aratul
-u&toglomerular format din celule e!iteliale care au rolul de a regla flu&ul
sanguin
in glomerul.
/lomerulul este conTinut intr)o ca!sul" numit" ca!sula EoJman, cu dou"
foiTe %visceral" si !arietal"'2 intre ele se formeaz" s!aTiul EoJman unde se
vars"
filtratul glomerular, s!aTiu care se continu" cu lumenul tu#ului renal.
#' Tu#ul renal ) este im!ortant din !unct de vedere funcTional deoarece la
acest nivel filtratul glomerular este transformat calitativ si cantitativ.
111
nce!e de la nivelul cor!usculului renal, du!" care !"trunde in medular", !rin
!iramida renal" s!re !a!il" unde formeaz" ansa Aenle cu dou" #raTe )
ascendent si
descendent. Se reantoarce a!oi in cor!usculul renal cores!unz"tor si se desc1ide
intr)un tu# colector. Regiunile tu#ilor renali situaTi in cortical" se numesc tu#i
renali
contorTi, iar cele situate in medular" tu#i renali dre!Ti.
(entru c" e&ist" !articularitaTi morfologice si funcTionale tu#ii renali au trei
!orTiuni:
) segment !ro&imal
) segment intermediar
) segment distal
Tu#ii colectori nu a!arTin nefronilor, se g"sesc in ma-oritate in medular", avand
funcTie de colectare si e&creTie a urinei.
Toate structurile descrise mai sus: alc"tuiesc Tesutul renal !ro!riu)zis, situat
intr)o
structur" de Tesut con-unctiv %stroma rinic1iului'. Stroma are in structura sa
elemente con-unctive si fi#re musculare.
.ascularizaTia arterial"
Arterele !rovin din aorta a#dominal" %artere renale'. (rimele ramuri ale arterei
renale sunt anterioar" si !osterioar", din care a!oi se des!rind numerose ramuri,
in
vecin"tatea 1ilului resultand cinci ramuri terminale !entru cele cinci segmente
renale
% lo#i renali'. Aceste artere se numesc artere lo#are2 ele se continua cu arterele
segmentare. $in arterele segmentare se des!rind arterele interlo#are care la #aza
!iramidelor se inflecteaz" rezultand arterele arcuate continuate cu arterele
interlo#ulare din care se des!rind vasele aferente din care se va forma
glomerulul
renal. $u!" o remarca#il" infle&iune la nivel renal, la nivelul cor!usculului
renal,
arterele arcuate se adun" si formeaz" arterele eferente. Arterele eferente du!" ce
!"r"sesc cor!usculul renal, merg s!re tu#ii contorTi, si a!oi dau nastere unei
#ogate
reTele arteriale, care inf"soar" tu#ii uriniferi.
.ascularizaTia venoas"
.enele formeaz" un arc venos ) venele arcuate la nivelul !arenc1imului renal,
continuate cu venele interlo#ulare care se desc1id in venele interlo#are care
a-unse
in sinusul renal se unesc si formeaz" venele renale care se vars" in vena cav"
inferioar".
nervaTia rinic1iului !rovine din !le&ul solar si nervii s!la1nici.
. C"ile e&cretoare ale urinei
Urina eliminat" !rin orificiile !a!ilare trece in calicele mici a!oi in calicele
mari,
!elvisul renal, ureter si a-unge in vezica urinar".
1' Calicele mici sunt tu#uri musculo)mem#ranoase situate in sinusul renal,
inserate
cu un ca!"t in !a!ilele renale, iar cealalt" e&tremitate se uneste cu celelalte
calice
mici resultand calicele mari. Sunt in num"r de ?)15, lungi de 16 mm. Au o
su!rafaT"
e&terioar" in ra!ort cu ramificaTiile arterei si venei renale si o su!rafaTa
interioar" ce
continu" !a!ilele renale si se desc1ide s!re calicele mari.
*&tremitatea inferioar" are as!ectul unui trunc1i de con si !artici!" la formarea
calicelor mari.
*&tremitatea su!erioar" cores!unde !a!ilei renale de care ader" strans.
5 'Calicele mari sunt dou" sau trei !alnii musculo)mem#ranoase situate in
sinusul
renal, ce rezult" din unirea celor ?)15 calice mici. Se unesc intre ele formand
!elvisul
renal.
9' (elvisul renal sau #azinetul este o structur" musculo)mem#ranoas" dilatat" in
form" de !alnie turtit" dinainte ina!oi. Are o lungime de 5)9 cm iar transversal
1)5
cm 2 ca!acitatea 4)3 ml. (rezinta dou" !orTiuni: ) intrarenal" si e&trarenal".
7' Ureterul este un conduct urinar lung de la !elvisul renal la vezica urinar"2
str"#ate cavitatea a#dominal" si cea !elvian", este situat e&tra!eritoneal. Are o
115
lungime 54)96 cm, dou" !orTiuni ) a#dominal" si !elvian" si trei cur#uri
%fle&uri': la
rinic1i, la nivelul liniei marginale a !elvisului osos si in !elvis.
n !orTiunea vezical" !rezinta o !orTiune intravezical" si una e&travezical".. *l
traverseaz" o#lic tunica muscular" a vezicii urinare si se desc1ide !rintr)un
orificiu
ovalar.
Structura c"ilor e&cretoare include:
a' tunica e&tern" H adventicea, la e&terior este alc"tuit" din Tesut con-unctiv
elastic, se continu" in sus cu ca!sula fi#roas" a rinic1iului, iar in -os cu !eretele
vezicii urinare
#' tunica muscular" ) fi#re musculare netede cu rol de colectare a urinei din
!a!ilele renale in calicele su!erioare, iar la nivelul uretrului !rin contracTii
ritmice
!eristaltice im!inge urina su# form" de -eturi %1)7Fmin' in vezic".
c' tunica mucoas" ) e!iteliu stratificat de ti! s!ecial
.. .ezica urinar"
*ste un rezervor musculo)mem#ranos in care urina se acumuleaz" in intervalul
dintre micTiuni, si a!oi este e&!ulzat" !rin uretr" in e&terior. *ste organ !elvin
situat
e&tra!eritoneal. Are o form" !iramidal".
.ezica !lin" are un as!ect ovoid cu feTe laterale, anterioar" , !osterioar",
inferioar".
Ca!acitatea fiziologic" ma&im" a vezicii urinare este de 966)946grame.
ConformaTia interioar".
Eaza vezicii urinare !rezint" dou" o su!rafaT" triung1iular" denumit" trigon
vezical
,ieutaud delimitat de orificiile ureterale si orificiul uretral. Orificiile ureterale se
!rezint" ca niste fante diri-ate o#lic dina!oi inainte, in -urul c"rora unii autori
descriu
musc1ii ureterali.
Orificiul uretral are forma unei fante transversale, este considerat !unctul cel
mai
decliv al vezicii urinare. Eaza !ro!riu)zis" a vezicii urinare este de forma unei
de!resiuni eli!soidale diri-at" transversal.
(ereTii vezicii urinare !rezint" o 1ie!rtrofie neregulat" ceea ce le confer"
as!ectul
areolat.
n structura vezicii intra 9 straturi: tunica seroar", tunica muscular" si tunica
mucoas".
Uretra este canalul !rin care urina este e&!ulzat" din vezica urinar" este
uretra, ultimul segement al sistemului urinar, care are traiect si ra!orturi diferite
la
#"r#at si femeie.
Uretra masculin" ince!e de la orificiul uretral al vezicii ) orificiul e&tern2 este
situat"
in !artea inferioar" a #azinului si !rezinta trei !orTiuni: !orTiunea !rostatic",
!orTiunea mem#ranoas" %diafragmatic"', !orTiunea s!ongioas".
Uretra feminin" are o lungime de 7 cm si diametru de 3)@ mm. Str"#ate
diafragma
urogenital" si are dou" orificii : intern situat ina!oia simfizei !u#iene si e&tern)
meat
urinar .
.. Sistemul re!roducator.
(rin re!roducere se asigura !er!eruarea s!eciei umane. +iinta noua rezulta !rin
dezvoltarea ontogenetica a zigotului. Acesta se formeaza !rin fecundatia dintre 5
celule se&uate numite gameti. /ametii se formeaza in gonadele cu!rinse in
sistemele
genitale masculin si feminin.
Sistemul genital masculin este alcatuit din organele genitale interne si e&terne.
Organele genitale interne sunt testiculele, conductele e&cretoare si glandele
ane&e.
119
Testiculele, gonadele masculine, sunt organe !erec1e de forma ovoida, avand !e
marginea !osterioara e!ididimul, care contine canalul de e&cretie al s!ermei.
Sunt
situate in scrot si aco!erite de o mem#rana fi#roasa %al#ugineea'. Aceasta trimite
s!re interior se!turi ce im!art testiculul in lo#uli formati din 5)9 tu#i seminiferi,
!roducatori de s!erma, si tesut interstitial, !roducator de 1ormoni masculini.
Tu#ii seminiferi se unesc formand uncanal unic care, la iesirea din e!ididim,
devine
canal deferent. Canalele deferente !atrund in #azin, ina!oia vezicii urinare, si se
continua cu canalul e-aculator, care se uneste cu canalul de e&cretie al vezicului
seminale, stra#ate !rostata si se desc1ide in uretra.
.ascularizatia testiculului este asigurata de mai multe artere. Cea mai
im!ortanta
este artera testiculara, ramura a aortei a#dominale. Sangele venos este colectat
de
vene omonime. ,imfa este colectata de vase limfatice, care merg !aralel cu
venele.
nervatia testiculului este vegetativa, sim!atica si !arasim!atica.
Testicului inde!lineste doua functii: !roducerea de s!ermatoizi si secretia de
1ormoni
androgeni. Am#ele functii sunt controlate de 1i!ofiza anterioara !rin 1ormonii
gonadotro!i.
S!ermatogeneza ince!e la 17 H1? ani. (rocesul este !ermanent si este o
succesiune
de diviziuni celulare in urma carora se matureaza s!ermatozoizii.
(rinci!alul 1ormon androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol.
Stimuleaza
crestera si dezvoltarea gonadelor masculine, asigura dezvoltarea si mentinerea
caracterelor se&uale secundare %anumite !articularitati somatice, vocea,
!ilozitatea,
dezvoltarea musculaturii si a sc1eletului, distri#uirea stratului adi!os' si au efect
ana#olic asu!ra !roteinelor.
.eziculele seminale secreta un lic1id care se elimina in canalul e-aculator,
servind
ca trans!ortor si ca mediu nutritiv !entru s!ermatoizi.
(rostata, glanda tu#uloacinoasa situata in -urul !ortiunii initiale a uretrei, secreta
un
lic1id la!tos care intra in com!ozitia s!ermei.
Organul genital e&tern este !enisul, organul co!ulator masculin, alcatuit din 5
cor!i cavernosi si cor!ul s!ongios careaco!rea com!let uretra. *l este si organ al
mictiunii.
Ovarele, gonadele feminine, sunt organe !erec1e situate in !elvis. Au forma
ovoida
si sunt legate !rin ligamente cu !eretele #azinului, cu uterul si cu trom!ele
uterine.
(rezinta un invelis con-unctiv su# care se disting 5 zone: zona corticala, in care
se
afla foliculii ovarieni %formatiuni veziculare in care se formeaza ovulele
Sistemul genital feminin este alcatuit din organe genitale interne si e&terne.
Organele genitale interne sunt: ovarul, trom!a uterina, uterul si vaginul.
Ovarele, gonadele feminine, sunt organe !erec1e situate in !elvis . Au forma
ovoida
si sunt legate !rin ligamente de !eretele #azinului, uter, trom!e uterine. Au un
invelis con-unctiv su# care se disting 5 zone: zona corticala in care se afla
foliculii
ovarieni %formatiuni veziculare in care se formeaza cate un ovul', si zona
medulara,
tesut con-unctiv la&, in care se gasesc vase sangvine si nervi.
n ovar se gasesc foliculi in diferite stadii de dezvoltare. Acestia se maturizeaza
cate
unul !e luna si e&!ulzeaza ovulul im!reuna cu lic1idul folicular. n tim!ul vietii
se&uale a femeii se maturizeaz circa 766 de foliculi.
Trom!ele uterine, conducte !erec1e intre ovare si uter, in forma de !alnie, au
marginile fran-urate s!re ovar si servesc !entru ca!tarea ovulului e&!ulzat din
foliculul matur.
Uterul, organ musculos cavitar, ne!erec1e, situat intre vezica urinara si rect are
forma de !ara. *ste format dintr)un cor! si colul uterin, care !roemina in vagin.
Are
o musculatura neteda cu fi#re longitudinale, radialre si s!iralate.
Cavitatea uterului !rezinta o mucoasa %endometrul' care sufera modificari
ciclice su#
influenta 1ormonilor ovarieni
117
.aginul se gaseste in continuarea uterului. *ste un organ cavitar, care se
desc1ide
in e&terior in regiunea vulvei.
Ciclul menstrual normal are o durata de 5@ de zile2 ince!e la !u#ertate %11)14
ani' si
inceteaza in -urul varstei de 46 de ani. Cu!rinde 9 faze:
a' faza menstruala, cu durata de 5)9 zile, in care stratul su!erficial al
mucoasei uterine distruse se elimina im!reuna cu o anumita cantitate de sange
#' faza !roliferativa, intre a 7)a si a 17)a zi, caracterizata !rin
ingrosarea mucoasei uterine2
c' faza secretorie care dureaza de la a 14)a zi !ana la un nou ciclu, in
cazul cand nu a avut loc fecundarea ovulului.
+azele ciclului menstrual
n tim!ul !erioadei re!roductive femeia !roduce un ovul la fiecare 5@ de zile. n
cazul unui contact se&ual in !erioada de ovulaTie va avea loc fertilizarea, dar
graviditatea va a!are numai dac" ovulul fertilizat este im!lantat la nivelul
mucoasei
uterine.
n vederea realiz"rii acestei im!lant"ri mucoasa uterin" %endometrul' este
inlocuit"
lunar, odat" cu inlocuirea avand loc si !ierderi minore de sange %menstruaTia',
urmate de o faz" intens" de reconstrucTie. Tim!ul este esenTial in reconstrucTie
deoarece endometrul regenerat tre#uie s" fie gata !entru ovulul urm"tor in cazul
in
care acesta va fi fertilizat.
Aceast" #alanT" a !ierderilor si refacerilor este ec1ili#rat" de !atru 1ormoni.
Aormonii sunt su#stanTe c1imice ela#orate de un anumit organ %glanda' si
eli#eraTi
in flu&ul sanguin ce ii conduce s!re un organ \Tint"\ asu!ra c"ruia acTioneaz".
n
cazul nostru, doi dintre 1ormoni %,A ) 1ormonul luteinizant si +SA ) 1ormonul
foliculinizant' sunt eli#eraTi de glanda 1i!ofiz" %lo#ul anterior' situat" in
a!ro!ierea
creierului si influenTat" direct de 1i!otalamus.
Acesti 1ormoni, cunoscuTi si su# denumirea de gonadotro!ine, controleaz"
dezvoltarea ovulului in ovar, ovulaTia %eli#erarea ovulului din ovar' si secreTia
ovarian" de estrogen si !rogesteron, cei doi 1ormoni se&uali feminini.
114
Aormonii se&uali feminini sunt de natur" steroidic", similar" din !unct de
vedere c1imic cu cea a 1ormonilor masculini %testosteronul' si cu cea a
1ormonilor
ana#olizanTi de care a#uzeaz" unii atleTi, dar diferit" total !rin efectele lor.
Aormonii steroizi controleaz" resinteza endometrului si influenTeaz" glanda
1i!ofiz" !rin mecanisme de feed)#ac= negativ controland astfel secreTia
gonadotro!inelor
,a !rimele zile ale vieTii fiecare din cele dou" ovare ale femeii conTin
a!ro&imativ 1 milion de ovule, fiecare incon-urat de celule ce formeaz" foliculul
ovarian. ,a ince!utul unui ciclu menstrual caTiva din acesti foliculi isi m"resc
volumul
dezvoltand o cavitate !lin" cu lic1id ce incon-oar" ovulul2 in ziua a ?)a unul din
foliculi ince!e s" se dezvolte mai ra!id, de!"sindu)i !e ceilalTi.
Acest folicul !rodus de o#icei alternativ in fiecare lun" in unul din cele 5 ovare
se transform" in foliculul de /raaf.
$ezvoltarea acestui folicul este iniTiat" de o crestere a +SA)ului in !rimele zile
ale ciclului iar in -urul zilei a 17)a cresteri ale ,A si +SA determin" ovulaTia.
Ovulul este !reluat de trom!a uterin" si isi ince!e c"l"toria s!re uter, a-utat
de misc"rile cililor celulelor tu#are. n tim!ul acestei c"l"torii !oate avea loc
fecundaTia, urmat" de !rima diviziune celular" cu formarea #lastocistului ce se
va
im!lanta ulterior in mucoasa uterin" !entru a)si continua dezvoltarea in
em#rion.
n tim!ul dezvolt"rii foliculului de /raaf, celulele sale secret" estrogeni si
acest 1ormon steroidian -oac" un rol ma-or in ovulaTie. mediat du!" ovulaTie,
celulele foliculului de /raaf se multi!lic" ra!id si se dezvolt" in cor!ul luteal ce
secret" cantit"Ti mari din al )lea 1ormon steroid, !rogesteronul.
$ac" fecundaTia nu are loc, cor!ul luteal ince!e s" degenereze in ziua a 57)a a
ciclului, astfel incat 1ormonii steroidieni nu se mai !roduc si rata lor de secreTie
scade. n consecinT" se va !roduce menstruaTia si reince!erea ulterioar" a unui
alt
ciclu.
$ac" fecundaTia are loc, cor!ul luteal nu mai degenereaz" si va continua s"
secrete
estrogen si !rogesteron, menTinand concentraTii ridicate ale 1ormonilor steroizi
in
sange si im!iedicand astfel menstruaTia si iniTierea unui nou ciclu.
Mucoasa uterin" ) endometrul ) are o irigaTie sanguin" foarte #ogat" !entru a
asigura 1r"nirea em#rionului, dac" se !roduce fertilizarea. $ac" aceasta nu se
!roduce, atunci endometrul este inlocuit si aceasta are ca rezultat menstruaTia.
Sc"derea concentraTiei estrogenului si !rogesteronului in sange odat" cu
degenerarea cor!ului luteal determin" cresteri si descresteri alternative ale
flu&ului
sanguin endometrial.
(redomin" descresterea gradat" si celulele endometrului li!site de o&igen
mor. Aceasta va atrage leucocitele care eli#ereaz" o enzim" ce distruge
!roteinele ce
leag" celulele intre ele. ;esutul se distruge si este eliminat !rin menstruaTie,
im!reun" cu sangele din ca!ilarele alterate. Acest sange formeaz" 46)34G din
flu&ul
menstrual.
n tim!ul !erioadei de mi-loc a ciclului menstrual, estrogenul stimuleaz"
multi!licarea celulelor e!iteliale si dezvoltarea intens" a ca!ilarelor. Se dezvolt"
de
asemeni si glandele uterine ce secret" un lic1id in interiorul uterului, asigurand
condiTii o!time !entru su!ravieTuirea s!ermatozoizilor si im!lantarea
#lastocistului.
11?
Curs 14. Cresterea si dezvoltarea: definitie, #aze anatomice,
factori de influenta
Ontogeneza organismului uman, res!ectiv via#ilitatea din momentul conce!Tiei
!an"
la e&it, recunoaste trei !erioade im!ortante:
) !erioada de crestere si dezvoltare2
) !erioada de maturitate si re!roducere2
) !erioada de involuTie %senescenTa ) termenul de senilitate indic" o involuTie
tim!urie'.
(rivind durata normal" a acestor eta!e menTion"m fa!tul c" !erioada de
crestere si dezvoltare aco!er" 55)59 ani, du!" scoala american" s)a demonstrat,
!rin cercet"ri efectuate asu!ra unor multitudini de s!ecii din lumea animal". c"
durata total" a vieTii, in mod normal, tre#uie s" fie de 4 ori mai mare decat
!erioada
de crestere si dezvolare2 deci, !entru om, in -urul a 156)154 ani. $atorit" ins"
unor
factori artificiali ai mediului incon-ur"tor, factori in #un" m"sur" creaTi voit sau
fortuit
de fiinTa uman", aceast" durat" medie a vieTii a sc"zut considera#il. (rintre
acesti
factori nocivi menTion"m alimentaTia e&cesiv" %mai ales du!" 74 de ani, cand
meta#olismul scade la 36G din valoarea lui iniTial"', sedentarismul, stresul
nervos,
situaTi !e !rim !lan.
+actorii ce influenTeaz" cresterea si dezvoltarea fizic" se !rezint" in continuare.
+actorul genetic
Se consider" ast"zi c" insusirile morfologice si funcTionale ale individului se
formeaz" in decursul evoluTiei lui si a s!eciei, su# influenTa condiTiilor
mediului fizic,
a #ioti!ului, a materiei nevii si a #iocenozei, a materiei vii a ecosistemului. (rin
re!etarea acelorasi condiTii, unele caractere se int"resc si se transmit ereditar. n
funcTie de aceste !ro!riet"Ti castigate si ereditare, individul !osed" o
reactivitate
!articular", s!ecific" in relaTiile sale cu mediul am#iant, care il deose#este
esenTial
de alte !ersoane, !entru c", desi !rodus ereditar al celei doi !"rinTi, co!ilul este
fiinT" diferit" de ei, cu caractere !ro!rii, rezultate din unirea in !ro!orTii variate
a
celor dou" si foarte com!le&e !atrimonii ereditare. (rogresele ra!ide ale
geneticii,
care aduc o adev"rat" e&!lozie informaTional" !rivind mecanismele ereditare,
#azate
!e interde!endenTa dintre acizii nucleici si !roteine, !ermit inTelegerea unor
fenomene. Unele insusiri au un caracter !uternic dominant si nu se sc1im#" in
cursul
vieTii unui individ %culoarea oc1ilor, a !"rului, forma ca!ului, nasului,
!omeTilor'2
altele sufer" unele modific"ri moderate %dezvoltarea centurii sca!ulare la
canota-'2altele se!ot modifica !uternic %1i!ertrofia muscular" la 1alterofili,
arunc"tori, ca!acitatea funcTional" aero#" !rin antrenamentul de rezistenT"'.
Recunoscand acTiunea activ" a condiTiilor mediului asu!ra organismului, se
!oate o#Tine o int"rire sau sl"#ire si transformare a insusirilor mostenite in
sensul
dorit, efect !e care il urm"rim !rin !racticarea s!ortului, !entru a creste o
generaTie
!uternic" si s"n"toas".
*reditatea influenTeaz" nu numai forma cor!ului, dar si structura intim" a
Tesuturilor, meta#olismul si funcTiile organice, deci !otenTialul #iologic al
individului.
Odat" cu dezvoltarea noului domeniu al geneticii, ingineria genetic", se desc1id
ne#"nuite orizonturi !entru cercetarea fundamental" in domeniul eredit"Tii, in
selecTia s!ortului de !erformanT".
+actorii endocrini
Rolul factorilor 1ormonali asu!ra !roceselor de crestere este foarte im!ortant,
activitatea lor fiind coordonat" de sistemul 1i!otalamo)1i!ofizar.
Ai!ofiza isi e&ercit" rolul direct asu!ra cresterii !rin 1ormonul somatotro!
%STA'.
113
Aormonii tiroidieni au o acTiune !uternic" asu!ra osteogenezei si -oac" un rol
in meta#olismul !roteic si mineral.
Timusul !artici!" in !rocesele de crestere si dezvoltare din !rimele luni, cu
im!rimarea unor caractere constituTionale.
Su!rarenalele, !rin com!onenta cortical", !artici!" la meta#olismul #azal, al
glucidelor, al a!ei si s"rurilor minerale. Su#stanTa medular" a su!rarenalei,
sinergic"
cu sistemul nervos sim!atic, !artici!" la reglarea circulaTiei !eriferice si a
funcTiilor
musculare.
nce!and din !erioada !u#ertar", intr" in funcTie 1ormonii gonadali, a!ar
caracterele se&uale secundare, iar ana#olismul !roteic este stimulat si urmat de
dezvoltarea sistemului muscular si a forTei.
Su# acTiune neuroendocrin" com!le&", cresterea somatic" are un caracter
glo#al, care duce la s!orirea masei, si un caracter diferenTiat, care realizeaz"
forma
si funcTia Tesuturilor si organelor. Organismul trece de la faza de #ra1iti!ie si
megalos!lac1nie, la cea de longiti!ie cu micros!lac1nie, cu !erioade ana#olice
determinate de acTiunea vagului, care stimuleaz" cresterea !onderal", alternate
cu
!erioade cata#olice, dominate de sistemul sim!atic.
+actori !atologici
n !rimul rand tre#uie su#liniat deficitul statural in anomaliile cromozomiale,
!recum si in cadrul unor sindroame malformative.
Toate afecTiunile cronice cu evoluTie !relungit" !ot o!ri sau incetini !rocesele
normale de dezvoltare %digestive, meta#olice, cardio!atiile, 1e!ato!atiile,
1emo!atiile, ca si toate #olile infecTioase cronice ) TEC etc.'.
+actori e&terni
n !erioada de viaT" intrauterin", starea de s"n"tate a mamei, sistemul de
alimentare, st"rile de o#oseal" sau de stress, utilizarea #"uturilor alcoolice sau a
medicaTiei teratogene !ot influenTa evoluTia f"tului.
$u!" nastere, cresterea este influenTat" !ermanent de factorii de mediu,
micro si macroclimatul, dintre care a!a, aerul, soarele, c"ldura unt foarte activi.
CondiTiile de igien" !ermanent", inc" din !rimele zile de viaT" si !an" la
adanci #"traneTe, isi s!un de asemenea cuvantul.
$ac" din !unct de vedere social si economic, mediul ur#an ofer" condiTii
!entru o mai #un" dezvoltare, gradul de !oluare, aglomerarea si e&!unerea la
afecTiuni e!idemice si infecTioase, stressul !si1ic deose#it fac s" a!ar", la ora
actual", unele as!ecte negative: s"n"tatea mai !recar", tendinTa la o#ezitate si
dia#et, deficienTe fizice ca urmare a 1i!otoniei sistemului neuro)musculo)
ligamentar.
+actorul alimentar
n !erioada de crestere, in co!il"rie si adolescenT", nevoile energetice si
!lastice sunt deose#it de mari. n afar" de fa!tul c" aceast" !erioad" este
caracterizat" !rin e&ces de miscare, meta#olismul #azal este de 5)5.4 ori mai
mare
la co!iii intre 1 si 9 ani decat la adult, e&!rimat !e =ilocor!. ,a adolescenTi,
c1eltuiala
minim" de energie este cu 96)?6G mai mare decat la adult. Aceasta se datoreste
fa!tului c", din energia eli#erat", o !arte este utilizat" in reacTiile ana#olice,
care
stau la #aza !rocesului de crestere, si a!oi, in continuare, !entru dezvoltarea
masei
musculare. +iecare gram ad"ugat re!rezint" 1.@)5.5 calorii, !lus 1.4 calorii
c1eltuite
!entru formarea lui. S)a constatat c" !entru !rocesul de crestere este necesar un
!lus de 16)55G din valoarea raTiei calorice. Comitetul +.A.O. recomand"
!entru
tineri s" se calculeze raTii calorice s!orite faT" de adulTi, cu 15.7G !entru
#"ieTi si cu
8.9G !entru fete.
Co!ii si tinerii care !ractic" s!ortul c1eltuiesc la ince!ut un sur!lus de energie
!entru misc"rile inc" neautomatizate si fac multe misc"ri inutile in cadrul
antrenamentului.
11@
m!ortant ast"zi este nivelul ridicat al !erformanTei, fa!t care necesit" o
!reg"tire tim!urie, cu volum si intensitate de efort foarte mari. $ac" co!ilul
!ractic"
un s!ort in care !erformanTa este favorizat" de o greutate cor!oral" redus",
evoluTia
!roceselor de crestere tre#uie atent urm"rit". *&cesul !onderal !rin e&ces de
Tesut
adi!os nu tre#uie admis, acesta !utand fi redus !an" la 8G din greutatea
cor!oral".
*ste interzis" ins" cura de sl"#ire sistematic", !entru c" stagneaz" !rocesele de
crestere in defavoarea s"n"t"Tii si !erformanTei.
RaTia caloric" se realizeaz" !rin a!ort ec1ili#rat de trofine. ,a s!ortivi este
necesar un a!ort !roteic crescut, !an" la 5)9gF=ilocor!, care s" re!rezinte 17)
14G
din raTia caloric". A!ortul calorigen !rovenit din glucide si li!ide se regleaz"
du!"
!ro!orTia de Tesut adi!os de rezerv" si du!" viteza cur#ei de crestere in ra!ort
cu
varsta.
Cresterea
A. Una din cele mai caracteristice fenomene ale co!il"riei il constituie cresterea
si
dezvoltarea, diferenTierea, care re!rezint" un !roces #iologic com!le&. *le nu
sunt
inde!endente si se !etrec intr)o dinamic" armonioas", avand o semnificaTie
evident"
de des!rindere a organismului uman de o serie de factori de care el este
de!endent.
Co!ilul creste, dar in acelasi tim! se si dezvolt", el creste in !ro!orTii si se
diferenTiaz" in structur" si funcTii. (rocesele cresterii si dezvolt"rii se
desf"soar" in
mod dinamic din momentul conce!Tiei !rodus. uman si !an" la maturitate
im!rimand
!articularit"Ti !regnante !rin care co!ilul se deose#este de adult.
Organismul uman in aceast" !erioad" de viaT" este su!us unor continui
modific"ri de ordin morfofuncTional, !si1ointelectual care se diferenTiaz" in
acel tim!
de el ins"si in decursul intregii lui co!il"rii.
Aceste modific"ri cu caracter !articular, !ermit im!"rTirea co!il"riei in mai
multe !erioade:
a'. (rima co!il"rie %6)9 ani'
) !erioada neonatal" 6)1l2
) !erioada sugar 1)15l2
) !erioada co!il mic 1)9 ani.
#' A doua co!il"rie %9)? ani' B !erioada !rescolar"
c' A treia co!il"rie %?)1? ani' B scolar":
) !erioada scolar mic:
) +ete ) ?)16F11 ani
) E"ieTi ) ?)11F19 ani
) !erioada !re!u#ertar" )11)19F17 ani %cu !useu de crestere in Talie si /reutate'
) !erioada !u#ertar" %matutizare se&ual"':
) +ete ) 19)14 ani
) E"ieTi ) 17)1? ani
d' AdolescenTa !ro!riu zis" %adolescenT" -uvenil"' ) 1?)13F1@ ani2
e' TinereTea )13)1@ ani )] 55)59 ani
Se consider" c" !re!u#ertatea, !u#ertatea, adolescenTa si tinereTea formeaz"
varsta de tranziTie intre co!il"ria !ro!riu)zis" si maturitate.
Ritmul, intensitatea si succesiunea fenomenului de crestere si dezvoltare se
diferenTiaz" de la o !erioad" la alta de varst", de la un sist. a!arat sau organ la
altul,
diferenTieri ce se !etrec atat in forma cat si)n structura lor. *&ist" astfel
!erioade, ca
de !ild" !rimii ani din viaTa si !u#ertatea, in care dezvoltarea se face cu !asi
ra!izi si
care sunt e&trem de #ogate in sc1im#"rii morfofuncTionale.
$e asemenea, sistemul nervos se dezvolt" ra!id mai ales in !rimii ani, iar
organele
genitale indeose#i la !u#ertate.
Criteriile de a!reciere ale cresterii includ:
1. $etermin"ri directe somatometrice:
118
) elemente morfologice glo#ale %greutate, talie'
) elemente morfologice !arTiale %!erimetre diametrale in segm.'
) ra!oarte dintre lungime, greutate si unele !erimetre.
5. A!ariTia nucleelor de osificare si evoluTia !rocesului de maturizare osoas"
%semnul
Riesser'
9. *ru!Tie dentar".
7. Unele constante #iologice.
Cresterea in greutate este influenTat" de alimentaTia deficitar" sau in e&ces, de
!ractici si o#isnuinTe din mediul familial, de factori !atologici si de aici
constituTionali
%ereditari'.
Co!ii o#ezi se recruteaz" de o#icei din familii de gurmanzi, iar o#ezitatea la
adulTi se inscrie inc" din !erioada macii co!il"rii.
Rata lunar" si anual" de crestere in greutate este mare in !rimii ani de viaT"
si in tim!ul !u#erT"Tii.
Cresterea in lungime se realizeaz" !e seama cresterii si maturiz"rii
sc1eletului. in general, talia la #"ieTi este mai mare cu 16)14 cm decat a fetelor.
Aceast" crestere nu intereseaz" in mod egal toate segmentele cor!ului !e intreg
!arcursul co!il"riei.
nce!and cu varsta !rescolar", varst" de la care se !oate ince!e iniTierea in
anumite s!orturi %gimnastica s!ortiv" s ritmic", !atina-ul artistic, inotul, sc1iul
al!in' se disting urm"toarele !erioade:
(rescolari mari % 4)? ani'
Caracteristic in aceast" !erioad" sunt:
) ritm de crestere incetinit2
) valorile medii ale am#elor se&e sunt a!ro&imativ egale2
) se o#serv" o crestere ceva mai accentuat" a mem#relor, astfel incat anvergura
care era mai mic" decat talia devine egal" cu aceasta2
) trunc1iul creste intr)un ritm mai lent.
Sistem nervos :
) Creierul, ca volum este a!roa!e ca la adulTi, ins" aria motric" este de!arte de
maturizare2
) *&citaTia este mai !uternic" decat in1i#iTia, are mare mo#ilitate si iradiere.
) Sistemul al )lea de semnalizare %vor#irea' are inc" rol redus in activitate si
com!ortament.
As!ecte !ractice: co!iii invaT" re!ede misc"ri noi, le e&ecut" ins" im!recis,
angrenand mari gru!e musculare, !este necesar. Coordonarea misc"rilor,
orientarea
in tim! si in s!aTiu sunt sla#e din cauza dezvolt"rii incom!lete a analizatorului
=inestezic.
A!aratul locomotor:
) Oasele se !ot deforma usor in urma unor mari solicit"ri si indelungate.
As!ecte !ractice: Se va evita efortul static si se vor corecta !ermanent !oziTia si
eventualele atitudini vicioase.
) Musc1ii sunt !utin dezvoltaTi, forTa fle&orilor !redomin" asu!ra e&tensorilor,
ceea
ce !oate conduce la deformaTii ale coloanei verte#rale.
As!ecte !ractice: $in acest motiv, in -ocurile dinamice, in !rocesul educaTiei
fizice
se va !une accentul !e gru!ele e&tensoare si !e e&erciTiile de corectare !rin
miscare
a deficienTelor !osturale.
) $intre calit"Tile motrice, viteza si forTa sunt !uTin dezvoltate, iar rezistenTa
este
cel mai sla#e&!rimat" dintre calit"Tile motrice.
As!ecte !ractice: Nu se vor folosi e&erciTii cu efort static, ci numai efort
dinamic.
Se recomand" ca -ocurile dinamice s" ai#" !auze lungi.
156
) A!aratul res!irator are urmatoarele !articularitati:
)!lamanii sunt mai mari decat cutia toracica2
)am!litudinea e&cursiilor res!iratorii este mica2
)tesutul !ulmonar este mai #ine dezvoltat,mai #ogat vascularizat decat la
adult2tesutul elastic este mai !utin dezvoltat.
) A!aratul cardio)vascular este incom!let dezvoltat2 o#oseala a!are ra!id.
Cresterea inimii dre!te ramane in urma inimii stangi.(artea atriala este mai
lata,com!arativ cu cea ventriculara.
As!ecte !ractice: Aceast" varst" !ermite iniTierea co!iilor in !racticarea unui
num"r mare de disci!line s!ortive, inv"Tarea inotului este cea mai indicat".
.arsta scolar" mic" %ante!u#ertar"' B ?)11 ani fete2 ?)15 ani #"ieTi.
$e-a din acest moment se o#serv" acTiunea cresterii accelerate, !u#ertatea
co#orand
faT" de secolul trecut cu 1)5 ani. +enomenul !rinci!al care acTioneaz" in
aceast"
!erioad" este accelerarea ritmului de crestere in in"lTime !an" la 19 ani s in
greutate !an" la 17 ani, mult mai !regnant la fete. *ste singura !erioad" in care
valorile somatice ale fetelor sunt mai mari decat ale #"ieTilor, cur#a cresterii
fetelor
de!"sind)o !e cea a #"ieTilor cu 9)7 ani. Cresterea este in general uniform",
accelerandu)se s!re sfarsitul !erioadei. *a se face mai ales !e seama alungirii
mem#relor inferioare.
(an" la 16 ani, diferenTele intre se&e nu sunt mari. ,a fete ince!e o accelerare
a cresterii datorit" a!ariTiei !u#ert"Tii. ,a fete se inregistreaz" dezvoltarea
intregului
organism, accentuandu)se in acelasi tim! diferenTele de se&. ,a fete cresterea
mem#relor inferioare se o!reste inainte de !u#ertate, deci trunc1iul devine mai
lung.
,a #"ieTi cresterea mem#relor inferioare continu" !an" la 14 ani, trunc1iul
devenind
mai scurt. Mem#rele inferioare cresc mult la 15 ani, deci anvergura creste.
) Activitatea S.N.C. se !erfecTioneaz". Creierul este a!roa!e ca la adult
ca greutate, insa din !unct de vedere functional dezvoltarea nu este com!leta 2
aria
motrica corticala se a!ro!ie de maturatie fiind com!let dezvoltata a#ia la 19)17
ani.
n aceasta !erioada fenomenul cel mai iz#itor este li!sa ec1ili#rului dintre
!rocesele
corticale fundamentale, remarcandu)se o !redominanta a e&citatiei . n1i#itia de
diferentiere este sla# dezvoltata si ingreuiaza fi&area corticala a elementelor nou
rece!tionate .
(lasticitatea accentuata a sistemului nervos central la aceasta varsta asigura
o rece!tivitate deose#ita, dar sla#a dezvoltare a in1i#itiei de diferentiere
ingreuneaza sau face dificila fi&area sta#ila a notiunilor noi .
Activitatea nervoasa su!erioara se !erfectioneaza in sensul ca se dezvolta
ca!acitatea de in1i#itie corticala, fara insa a ec1ili#ra e&citatia .
Analizatorul =inestezic , vesti#ular si vizual se !erectioneaza , coordonarea si
miscarile devin mai !recise iar contractiile inutile se e&clud tre!tat .Tim!ul si
s!aTiul
sunt a!reciate mai -ust.
) A!aratul locomotor ) creste rezistenTa s duritatea oaselor, ceea ce va
conduce la cresterea rezistenTei la tracTiune, !resiune si r"sucire.
,a ince!utul !erioadei %?)3 ani' ritmul de crestere este mai ra!id , ulterior %@)
11 ani' acesta se incetineste mai ales in sfera somatica %cresterea taliei'.
ntre 3 si 8 ani , la fete si 3 si 11 ani la #aieti , scade ritmul de osificare si de
crestere fara de eta!a !recedenta . n aceasta eta!a nu mai a!ar centri noi de
osificare, !entru ca ulterior, intre 8 si 11 ani la fete si 11 si 15 ani la #aieti sa fie
o
eta!a de !roliferare activa care duce la a!aritia a!ofizelor, a oaselor sesamoide
si la
definitivarea cavitatilor medulare
) Musculatura cunoaste o #un" dezvoltare2 creste si tonusul muscular ceea ce
va conduce la im#un"t"Titea staticii !osturale. Tonusul muscular este ins" inc"
mai
scazut fata de adult , ceea ce favorizeaza efectuarea mai am!la a miscarilor in
articulatii , dar ingreuneaza realizarea unor miscari fine, diferentiate , de !recizie
.
151
.itezele de reactie si de e&ecutie sunt mai #une , insa forta este sla#a din
cauza masei musculare inca reduse .
) A!aratul cardio)vascular ) cordul reacTioneaz" !uternic, dar neeconomic la
efort,
irigatia coronariana este #ogata2 mecanismele de reglare sunt inca sla#e !ana la
3
ani , fiind mai adecvate la solicitarile usoare .
) A!aratul res!irator ) Toracele devine asemanator cu cel al adultului ca forma,
nu
insa si ca dimensiuni 2 diametrul transversal si cel antero!osterior sunt mai mari
ca
la adult. Coastele iau o directie descendenta, nemaifiind atat de orizontalizate.
(lamanii ince! sa se asemene ca structura ca !lamanii de adult inca de la 3 ani,
dar
volumul este mic 2 datorita acestui fa!t , ca!acitatea de efort creste , insa fara
!rea
multa eficienta .
Musc1ii res!iratori accesorii %a#dominali, marele dintat, scalenii, !ectoralii ,
sternocleidomastoidienii' , insuficient dezvoltati, nu !ot asigura marirea
cores!unzatoare a volumului toracelui in efort, am!litudinea miscarilor
res!iratorii
fiind din aceasta cauza relativ mica .
Ca!acitatea de efort creste, ins" este de!arte de a atinge valorile ma&ime.
A!licaTii !ractice: Se insist" asu!ra unei Tinute corecte, insusirea unui ritm
corect
al misc"rii2
) se recomand" atenTie la dezvoltarea musculaturii e&tensoare a s!atelui si
gatului.
) rezistenTa la efort static este mic"2 efortul dinamic este favorizat de gradul
mai mare al forTei2
) eforturile de forT" si de rezistenT" nu sunt recomandate.
.Rrsta scolar" mi-locie %!u#ertar"' B 11)19 ani la fete 2 15)17 ani la #aieti
Caracteristicile acestei !erioade sunt:
) in"lTimea ) ritmul de crestere al fetelor se incetineste !rogresiv, !e cand la
#"ieTi se
inregistreaz" o crestere com!ensatorie2
) cur#a greut"Tii ) continu" s" fie intens" !an" du!" !u#ertate, mai ales la fete,
!rin
de!uneri de Tesut adi!os in e&ces, caracteristice se&ului2
) se sc1im#" ritmul cresterii segmentare, #ustul marcand la randul s"u o crestere2
) se sta#ilesc definitiv !ro!orTiile cor!ului2
) cresc dimensiunile toracelui, l"Timea umerilor %diametrul #iacromial' la
#"ieTi,
umerii fetelor r"manand mai ingusti 2
) !aralel cu mem#rele inferioare cresc s mem#rele su!erioare, anvergura
de!"sind
cu 5)7cm in"lTimea2
) a!aratul locomotor gracil in !erioada !u#ertar" devine mai viguros, segmentel
osoase crescand mai !uTin in lungime s mai mult in grosime2
) cresc volumul s forTa muscular"2
) funcTiile motrice devin mai active.
,a sfarsitul acestei !erioade de mare furtun" endocrin", se instaleaz" definitiv
diferenTele intre se&e: fetele au talia mai mic", Tesutul osos mai gracil, Tesut
adi!os
in e&ces ce confer" cor!ului rotun-imile caracteristice, Tesutul muscular s forTa
mai
sla#e, a!are graTia feminin"2 #"ieTii de!"sesc fetele ca talie, greutate %!e seama
masei active' s a dezvolt"rii dimensiunilor laterale, sistemul osos fiind mai
!uternic.
Asa cum am ar"tat fenomenul central al acestei !erioade este !u#ertatea s
maturizarea se&ual", !rodusa de flu&ul crescut al 1ormonilor se&uali, ceea ce
determina a!aritia caracterelor se&uale secundare , concomitent cu !rofunde
modificari somato)vegetative si !si1ice. $aca !ana la varsta de 11 ani secretiile
endocrine a#undau in 1ormoni de crestere, du!a aceasta varsta sistemul endocrin
se
caracterizeaza !rintr)o intensa activitate secretorie a ovarului res!ectiv a
testiculului,
care, !rin 1ormonii se&uali, determina modificari morfologice si functionale ale
organismului . *venimentul este marcat la fete !rin a!aritia !rimei menstruatii ,
iar
155
la #aieti !rin a!aritia e-acularii . Se !roduce se&ualizarea cor!ului, fenomenele
de
maturizare se&uala im!letindu)se cu acelea de maturizare neuro)!si1ica. A!ar
caracterele se&uale !rimare, care constau in maturizarea si dezvoltarea organelor
genitale ce ca!ata forma anatomica de la adult , devenind in acelasi tim!
functionale
.
Odata cu !u#ertatea se evidentiaza caracterele se&uale secundare , res!ectiv
la #aieti dezvoltarea laringelui si sc1im#area vocii, a!aritia !ilozitatii a&iale si
!u#iene
%de ti! rom#ic', cresterea masei musculare , iar la fete, dezvoltarea glandelor
mamare, a!aritia !ilozitatii a&ilare si !u#iene %de ti! triung1iular', de!unerea
caracteristica a !aniculului adi!os. ,a femei diametrele #azinului sunt mai mari,
acesta fiind ada!tat !entru !arturitie. +enomenele se&uale secundare conduc la
!rofunde modific"ri somatice.
(u#ertatea este marcata de doua fenomene im!ortante: acceleratia si
neotenia. Acceleratia este fenomenul #iologic conform caruia generatia actuala
com!arativ cu cele trecute inregistreaza un s!or in inaltime si in greutate.
*&!licatia
acestui fenomen consta in im!licarea a trei factori : alimentatia calitativ
su!erioara,
mai #ogata in !roteine , ur#anizarea si factorii genetici .
Neotenia este fenomenul #iologic de accelerare a maturizarii somato)se&uale
si intarzierea maturizarii !si1o)intelectuale, odata cu intarzierea maturizarii
sociale
%integrarea socio)!rofesionala mai tardiva, urmare a cresterii !erioadelor de
scolarizare, legat de s!orirea volumului informational necesar s!ecializarii in
diferite
domenii'.
+enomenul de neotenie !rezinta avanta-e cat si dezavanta-e .
Avanta-ul ma-or este marea !lasticitate a sistemului nervos , de unde decurge
ca!acitatea !si1o)intelectuala , la !arametrii mult mai inalti a generatiei actuale .
Consecinta negativa este crearea unui conflict #iologic intre nivelul de
maturizare !si1o)intelectuala si maturizarea se&uala inc1eiata tim!uriu .
) A!aratul locomotor:
) Oasele se dezvolta la aceasta varsta mai ales !e seama cresterii lor in
grosime , !rin de!unerea de saruri minerale %calciu si fosfor' si !rin consolidarea
structurii functionale intime. *le devin mai rezistente la actiunea factorilor
mecanici
de !resiune, tractiune si rasucire in detrimentul elasticitatii lor anterioare .
,a nivelul coloanei verte#rale, intre 19 si 14 ani are loc inc1iderea canalului
sacrat2 la 19 ani se termina !rocesul de sinostozare al !ediculilor cor!urilor
verte#rale .
$ezvoltarea toracelui in !rima !arte a varstei !u#ertare esre lenta , du!a care
urmeaza o dezvoltare mai accentuata .
,a osul co&al remarcam sudarea celor trei oase com!onente %ilion , isc1ion si
!u#is', intre 15 si 1? ani la fete si 19 si 1@ la #aieti .
Ca!ul 1umeral se sudeaza de restul e!ifizei intre 19 si 1? ani la fete si 17F13
ani la #aieti .
) ArticulaTiile sunt sla# dezvoltate iar ligamentele nu asigur" in suficient"
m"sur" rezistenTa la tracTiune, r"sucire.
) Musc1ii se dezvolt" mai ales !rin alungirea fi#relor, nu si in grosime, ceea ce
e&!lic" valorile inc" mici ale forTei musculare.
Cresterea in lungime a oaselor si alungirea musc1ilor dau as!ectul caracteristic
al
!u#erului: inalt si sla#, cu toracele ingust , !lamanii cu volum mic, tonus
muscular
scazut, !redis!unand la deformari ale coloanei verte#rale , a!aritia sau
accentuarea
!iciorului !lat .
) SN se dezvolt" ra!id. Cresc !rocesele de in1i#iTie. +uncTia celui de al )lea
sistem
de semnalizare domin" asu!ra !rimului. Misc"rile au inc" un caracter #rusc, cu
!recizie redus". .iteza de reacTie si de re!etiTie sunt dezvoltate ins" rezistenTa
nu
atinge inc" valorile adultului.
159
) A!aratul cardiovascular. Cordul este voluminos com!arativ cu toracele 2
mecanismele de reglare a circulatiei sunt frecvent tul#urate %!redominanta
sim!atica, care se e&agereaza la efort' Se intalnesc frecvent sufluri cardiace,
aritmii
si crize de ATA.
$esi a!aratul circulator si res!irator sunt mult solicitate din cauza cresterii masei
cor!orale, efortul fizic nu este contraindicat decat in cadrul unor leziuni
organice.
) A!aratul res!irator . Se dezvolta intens in !erioada !u#ertara. Creste
am!litudinea
miscarilor res!iratorii, creste frecventa res!iratorie, creste ca!acitatea vitala si
de
asemenea res!iratia tisulara %a!reciata du!a consumul ma&im de o&igen !e
minut'.
) Modific"rile endocrine, nervoase si neuro)!si1ice accentueaz" discre!anTa
dintre
dezvoltarea fizic" si ca!acitatea funcTional" real" a organismului, lucru ce se
manifest" !rin misc"ri nesigure, stangace, tul#ur"ri in coordonarea misc"rilor,
tul#ur"ri neuro)vegetative vasomotorii, irasci#ilitate, emotivitate, tendinTa s!re
-ocurile com!etiTionale zgomotoase.
A!licaTii !ractice ) la aceast" varst" este suficient dezvoltat su#stratul nervos si
locomotor necesar inv"T"rii motrice com!le&e si se !ot efectua eforturi de
vitez" !e
distanTe scurte, s"riturile, arunc"rile cu materiale s!ortive cores!unz"toare,
-ocurile
s!ortive, alternate cu !auze de odi1n" mai lungi, inotul, gimnastica.
) sunt contraindicate eforturile ma&im" cu solicit"ri mari ale a!aratului
locomotor.
) sunt indicate e&erciTiile fizice cu structuri diferite ale misc"rii si cu caracter
variat al efortului neuromuscular.
) ,a varsta !u#ertar" e&erciTiile tre#uie alese in funcTie de natura efortului si de
solicit"rile s!ecifice fiec"rei ramuri.
.arsta scolar" mare %!ost !u#ertar"' B 1?)18 ani
Odata !u#ertatea inc1eiata, co!ilul s)a transformat in tanar care, atat din !unct
de
vedere al dezvoltarii morfofunctionale cat si al ca!acitatii de efort si
caracteristicilor
!si1ice ,se a!ro!ie tot mai mult de adult. Studiile au aratat ca, la varsta de 1@)18
ani
unii indici ai dezvoltarii fizice, ca inaltimea,greutatea si !erimetrul toracic ating
a!roa!e com!let nivelul indicilor morfologici similari ai adultilor.
n eta!a !ost!u#ertara se constata o incetinire a ritmului dezvoltarii somatice.
(rin !risma varstei cronologice, eta!a !ost!u#ertara se intinde !ana la 56)55
ani, la fete si 59)54 ani, la #aieti.
,a nivelul coloanei verte#rale are loc inc1iderea canalului sacral, intre 14)1@
ani. Oasele mem#relor !rezinta un ritm lent de crestere si definitivare a
!rocesului
de osificare. Osificarea sc1eletului continua de)a lungul !erioadei !ost!u#ertare2
sudarea centrilor de osificare !rimari cu cei secundari are loc mai tarziu %intre 56
si
54 de ani' .
Oasele se a!ro!ie de structura si rezistenta osului adult2 cartilagiile de
crestere se su#tiaza, marcand ince!utul osificarii lor si a incetarii cresterii in
inaltime
.
) Musc1ii cresc in volum, ceea ce conduce la cresterea forTei, r"man in urm"
viteza, coordonarea. Creste tonusul muscular si ca!acitatea de rezistenT" la
efortul
static.
) S.N. atinge nivelul de dezvoltare al adulTilor. Al )lea sistem de semnalizare
este dezvoltat, ceea ce !ermite folosirea e&!licaTiei ca metod" de !redare.
) Sistemul cardio)vascular se caracterizeaz" !rin ec1ili#rarea in dezvoltare a
organelor centrale si !eriferice. A!aratul cardiovascular isi accelereaza
vascularizarea. .olumul si greutatea miocardului cresc , mai ales cordul stang.
Arterele si venele mari ating a!roa!e dimensiunile de la adult Creste economia
funcTiilor de efort si ada!tarea la efort.
A!aratul res!irator , morfologic , se a!ro!ie de situatia de la adult dar
functional este inca de!arte si isi continua dezvoltarea. n aceasta !erioada se
157
constata dezvoltarea laringelui !recum si s!orirea numarului de fi#re elastice
!ulmonare. $e asemenea, frecventa res!iratorie scade, in tim! ce am!litudinea
miscarilor res!iratorii creste, ca!acitatea vitala s!oreste, consumul ma&im de
o&igen
creste considera#il .
n aceasta !erioada are loc sta#ilizarea secretiei interne si a reglarilor
vegetative sim!atice si !arasim!atice .
A!licaTii !ractice ) (e lang" eforturile #azate !e e&erciTii de vitez" se !oate
include
tre!tat si efortul de rezistenT" si de forT", cu condiTia ca efortul s" fie
cores!unz"tor
dozat iar su#iecTii s" fie su!usi !eriodic controlului medical.
(articularit"Ti !si1ice ) !rofesorul de educaTie fizic", antrenorul sau
=inetotera!eutul
tre#uie s" individualizeze efortul in ra!ort cu dezvoltarea !si1ic" a co!ilului.
Cunoasterea si res!ectarea !articularit"Tilor de varst" constituie o necesitate
!edagogic", care determin" selectarea si folosirea metodelor si mi-loacelor de
!reg"tire in ra!ort cu !osi#ilit"Tile si !articularit"Tile dezvolt"rii co!iilor.
Motricitatea
Motricitatea este condiTionat" de factori interni s e&terni care acTioneaz"
toat" viaTa, dar cu intensitate s!orit" in co!il"rie s adolescenT". +actorii interni
sunt
re!rezentaTi de caracterele ereditare %sta#ile s la#ile'. Caracterele ereditare
sta#ile
sunt dimensiunile longitudinale ale cor!ului s segmentelor, iar dintre calit"Tile
motrice, viteza s indemanarea, acestea fiind mai greu influenTa#ile de efortul
fizic.
Caracterele ereditare la#ile sunt !erimetrele cor!ului, greutatea, iar dintre
calit"Tile
motrice forTa s rezistenTa.
Nivelul !erformanTelor este direct !ro!orTional cu gradul de maturizare al
su#stratului morfofuncTional res!ectiv, care du!" cum s)a v"zut, se maturizeaz"
la
varste diferite.
*voluTia ontogenetic" a calit"Tilor motrice
.iteza re!rezint" un caracter ereditar sta#il, avand ca su#strat
morfofuncTional scoarTa cere#ral" care se maturizeaz" la 17 ani, ceea ce
inseamn"
c" selecTia final" avand in vedere aceast" calitate se face in -urul varstei
menTionate.
Se !rezint" in continuare o scar" de regresie a dezvolt"rii vitezei:
E"ieTi +ete
15 ani @9G 87G
19 ani @?G 83G
17 ani @8G 8@G
14 ani 84G 88G
1? ani 83G 166G
13 ani 166G 166G
[ndemRnarea are su#stratul #iologic situat in aria motric" a scoarTei
cere#r#ale s a analizatorului =inestezic, care se maturizeaz" la 15)17 ani, deci o
maturizare !recoce care asigur" realizarea !erformanTelor in s!orturile de
indemanare %gimnastica s!ortiv" s ritmic", s"rituri in a!", sc1i al!in'. ,a
selecTie se
im!une o foarte mare e&igenT" faT" de aceast" calitate. ndemanarea general"
fiind
o calitate inn"scut" st" la #aza indeman"rii s!eciale care se dezvolt" numai in
condiTii s!eciale ale s!ortului res!ectiv. *ste o calitate com!le&" care este
rezultante
mai multor factori, cum ar fi: simTul ec1ili#rului, al orient"rii cor!ului in
s!aTiu,
coordonarea mem#relor s a marilor gru!e musculare, diferenTierea s
re!roducerea
direcTiei, a vitezei s am!litudinii misc"rii, al diferenTierii s re!roducerii
intensit"Tii
contracTiilor musculare. *voluTia s !erfecTionarea acestor simTuri are loc
astfel:
) ec1ili#rul static de!lin evoluat la ? ani2
) ec1ili#rul dinamic se im#un"t"Teste ra!id s tim!uriu, deci solicit"rile mari la
varste
mici g"sesc un a!arat vesti#ular #ine dezvoltat, fetele devansandu)i !e #"ieTi2
154
) orientarea cor!ului in s!aTiu este mai #un" la 15)17 ani c1iar in com!araTie
cu
adultul2
) simTul ritmului se dezvolt" usor de la 3)@ ani, el influenTand favora#il
calitatea s
economia misc"rii, rezultat din -ocul contracTiei s rela&"rii musculare2
) diferenTierea s re!roducerile am!litudinii s intensit"Tii contracTiei
musculare sunt
de!lin evoluate la 17 ani.
$in cele e&!use mai sus se !oate des!rinde concluzia conform c"reia
dezvoltarea indeman"rii tre#uie s" se fac" tim!uriu, !entru c" efortul fizic
!roduce
modific"ri calitative ca efect al acTiunii factorilor interni %interoce!tivi' s
e&terni
%e&teroce!tivi' de !e am#ele emisfere cere#rale. n tim!ul !u#ert"Tii aceast"
calitate
inregistreaz" un regres, deci se im!une ca antrenarea ei s" ai#" loc iNaintea
!u#ert"Tii %la gr"diniT" s scoala elementar"'.
+orTa este calitatea care de!inde de dezvoltarea Tesutului muscular. Se
!rezint" al"turat nivelul de dezvoltare a forTei in co!il"rie:
E"ieTi +ete
16)17 ani 4?G 4?.5G
17)1? ani ?@G @1.5G
1?)1@ ani @6G @3.4G
1@)56 ani 85G 89.3G
56)96 ani 166G 166G
RezistenTa general" are ca su#strat #iologic ca!acitatea sistemului
cardiores!irator. .olumul ma&im al cordului s consumul ma&im de o&igen se
maturizeaz" du!" varsta de 18 ani, acesta din urm" crescand liniar de la 15 la 56
de
ani %Astrand'. Se stie c" fetele la 17 ani s #"ieTii la 1? ani !osed" un volum
cardiac
de @6G din cel al adultului.
) RezistenTa muscular" local" s general" de!ind foarte mult de forT".
) $etenta %forTaFvitez"' este e&!resia !uterii musculare ma&ime in minimum de
tim!, deci travaliul e&!loziv, de!inzand de num"rul s viteza de angrenare a
unit"Tilor neuromusculare. Aceast" calitate com#inat" inregistreaz" dezvoltarea
ma&im" la 17)1? ani, ceea ce este foarte im!ortant !entru selecTie.
Mo#ilitatea articular" de!inde de elasticitatea musc1ilor s ligamentelor,
!utand fi modificat" de factori interni s e&terni %tem!eratura am#iant",
o#oseala,
gradul de antrenament etc.'. .aloarea ei ma&im" se g"seste la 14)1? ani s se
o#Tine foarte usor in co!il"rie %11)17 ani'. $ezvoltarea e&cesiv" a mo#ilit"Tii
articulare !roduce efecte negative atat !entru !erfecTionarea celorlalte calit"Ti
motrice, cat s deficienTe de !ostur".
Se vor !rezenta in continuare cateva as!ecte caracteristice ale motricit"Tii
ra!ortat la diferite !erioade #iologice de crestere.
(erioada !rescolar" %7)? ani' in care organismul dis!une de de!rinderile
elementare necesare !rinci!alelor forme de miscare2 nivelul calit"Tilor motrice
este
sc"zut, dar totusi este !osi#il" s c1iar indicat" !reg"tirea s!ortiv" %gimnastic",
inot,
!atina- artistic, sc1i al!in'.
(erioada co!il"riei scolare %?)16 ani' se caracterizeaz" !rin:
) !rogrese mari s ra!ide ale motricit"Tii2
) se !erfecTioneaz" misc"rile de #az" din !erioada anterioar"2
) se formeaz" s se consolideaz" forme noi de miscare.
Aceasta este !erioada cea mai indicat" !entru inv"Tarea s !erfecTionarea
de!rinderilor s!ortive, deoarece:
) cresc indemanarea, ca!acitatea de efort, de vitez", in s!ecial viteza s
indemanarea, !recum s rezistenTa general"2
) ca!acitatea de inv"Tare inregistreaz" un nivel foarte ridicat2
15?
) atenTie la e&erciTiile deforT" s la rezistenTa anaero#" %rezistenTa in regim de
vitez"'.
(erioada !u#ertar" se caracterizeaz" !rin urm"toarea evoluTie:
) ince!e maturizarea se&ual" in !rima !arte2
) c"tre sfarsit a!roa!e toTi indicii motricit"Tii sunt in crestere2
) motricitatea atinge un randament remarca#il, in aceast" !erioad" inregistrandu)
se
rezultate s!ortive foarte #une.
$ezvoltarea !si1ic", ca s celelalte calit"Ti menTionate anterior, se dezvolt"
in eta!e, deci se va Tine seama de stadiul de dezvoltare !si1ic" atat la selecTie,
cat s
in !rocesul de antrenament.
1. ,a varsta scolar" mic" co!ilul se caracterizeaz" !rin e&ces de miscare, are
!utere de inv"Tare a te1nicii, dar !entru o#Tinerea rezultatelor #une in !reg"tire
antrenamentele tre#uie s" fie sim!le, multilaterale, atractive, deoarece atenTia se
fi&eaz" mai greu, co!ii o#osesc s nu mai !ot acumula corect te1nica. Climatul
de
lucru tre#uie s" fie o!timist s s" domneasc" #una dis!oziTie.
5. (u#ertatea ridic" alte !ro#leme. Co!ilul !osed" o mai mare ca!acitate de
gandire, aceasta fiind varsta la care se !oate realiza !erfecTionarea te1nicii.
Misc"rile
tre#uie inv"Tate corect, constient, la metoda demonstraTiei ad"ugandu)se cu
#une
rezultate s cea a e&!licaTiei. Adolescentul !rezint" crize de timiditate destul de
frecvent, are o team" de ridicol, este an&ios in ceea ce !riveste corectitudinea
e&erciTiilor. $e aceea antrenorul tre#uie s" dea dovad" in com!ortament de
mult
tact, de incredere, de inTelegere, de sinceritate s c1iar de !rietenie.
9. n !ost!u#ertate %adolescenT"' conduita este !lin" de dinamism, de
vivacitate, se dezvolt" st"!anirea de sine s faT" de alTii, a!are seriozitatea.
$atorit"
fenomenului de accelerare in aceast" !erioad" se o#Tin rezultate s!ortive foarte
#une, ceea ce im!une o reconsiderare a atitudinii !si1o!edagogice faT" de
acestia. n
acest moment, !reg"tirea !si1ologic" tre#uie s" im#race virtuTi s!ecializate s
individualizate. Se cere formarea s educarea 1ot"rarii, iniTiativei, cura-ului,
!erseverenTei, tenacit"Tii.
Eorcean /1eorg1e