Sunteți pe pagina 1din 19

1

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI






PROIECT LA FORAJUL SONDELOR
DEVIEREA SI DIRIJAREA SONDELOR









Indrumator proiect:
Prof. dr. ing.


STUDENT
AN IV - GRUPA 2 I.F.R. I.P.G.
PLOIESTI 2013

DEVIEREA I DIRIJAREA SONDELOR
2

TEMA
1. S se proiecteze o sond cu profil J, n urmtoarele condiii:
- adncimea sondei, H = 1700 m;
- deplasarea orizontal a intei fa de gura sondei, A = 300 m;
- orientarea intei fa de gura sondei,

;
Se impune unul dintre urmtoarele elemente:
- adncimea d einiiere a dirijrii, h
1
= 400 m;
- intensitatea de deviere pe intervalul curbiliniu, i
v
= ... grad/10m;
- nclinarea sondei la atingerea intei,

.
Se va indica, ntr-un tabel, nclinarea sondei proiectate, de-a lungul ei, la fiecare 100 m.
Se vor figura, la scar, proiecia sondei n plan orizontal i proiecia sondei n planul vertical cu
azimutul intei

. n planul orizontal se va indica i domeniul de toleran al intei, definit ca:


- un cerc, centrat pe int, cu raza R = ... m;
- un sector circular cu
- deplasarea minim A
min
= 275 m i deplasarea maxim A
max
= 325 m;
- azimutul minim

i azomutul maxim

.
Sistemul de coordonate carteziene va fi ONEV, unde O este gura sondei, N direcia nordului, E
direcia estului i V verticala.

2. S se calculeze traseul spaial al sondei dirijate reale cu datele de deviere din tabela anexat n
sistemul cartezian ONEV. Se va folosi metoda arcelor de cerc.
Se vor trasa proieciile sondei realizate n cele dou plane, orizontal i cel vertical cu azimutul

, pe
aceleai desene cu sonda proiectat, cu linii distincte (culori diferite).

3. S se calculeze poziia deviatorului n diverse puncte ale sondei realizate pentru ca aceasta s
ating inta sondei proiectate.








1. Proiectarea sondei dirijat n J.
Se alege intensitatea de deviere: i
v
= 2 grade/10m
3

I
v
0.5 1 1.5 2 2.5
R (m) 1140 573 382 286 229

Avnd A > R se va alege o sonda cu profil J1.
Elementele ce trebuie determinate:
1. - unghiul de nclinare pe intervalul curbiliniu:


)]

(


)

(


)]

2. l
B
- lungimea intervalului pn la punctul B unde se stabilizeaz:


3. h
B
adncimea pe vertical a punctului B unde se stabilizeaz:


4. a
2
deplasarea orizontal n punctual B unde se stabilizeaz:

( )

( )
5. l
T
lungimea total a intervalului forat:








4

Datele necesare reprezentrii proieciei sondei n plan vertical (Tab. 2):


Lungimea forat (l)
Adncimea pe
vertical (h)
nclinarea ()
Deplasarea
orizontal (a)
Iniierea dirijrii (A) 400 400 0 0
Sfritul dirijrii (B) 466.29 465.69 13.28 7.64
inta (T) 1735 1700 13.28 300




















2.
Calculu
O
A
B
R
T
A
a
3
a
2

h
1

h
2

h
3

H


Fig. 1 Proiecia vertical pentru J1
R
5

l traseului spaial folosind metoda unghiului mediu
Aparatele de deviere folosite uzual msoar nclinarea i azimutul n diverse puncte de-a lungul
traseului spaial.
Pentru a stabili traseul lor, respectiv pentru a evalua nclinarea i azimutul n orice alt punct este
nevoie de un sistem de referin, anumite ipoteze despre forma traseului i o metod de calcul adecvat.
Ca sistem de referin se consider gura sondei considerat fie la nivelul masei rotative, fie la nivelul
pmntului, fie la nivelul mrii. Avem astfel:
AN axa meridianului magnetic cu sensul
pozitiv ctre nord (OY);
AE axa perpendicular pe prima direcie
(OX);
AV axa vertical cu sensul pozitiv n jos
(OZ);
L lungimea;
H deplasarea orizontal (A);
V verticala (H);
V, N, E, H, L variaiile finite ale
mrimilor ntre punctele A i B.
In acest caz arcul de curba dintr-un punct
1 si 2 este aproximativ egal cu reuniunea a doua
segmente de dreapta paralele cu tangenta dintre
cele doua puncte a caror lungime este egala cu
jumatatea din lungimea L a arcului respectiv.
Se foloseste Metoda Tangentei Balansate:



Tabel 1. Valorile elementelor finite
E
A
B
L


Fig. 2 Sistemul de referin
V
N
V


N
E
H
H
6

Nr.statie Adancimea H/L Inclinare Azimut V H N E
0 0 0 0 9.39 2.40 0.98 2.19
1 10 0.5 20 8.78 4.79 2.80 3.75
2 20 0.5 340 8.05 5.81 1.75 -1.85
3 30 0.75 300 7.32 6.82 -1.87 -0.51
4 40 0.75 310 6.36 7.62 -5.96 2.34
5 50 1 330 5.40 8.41 -6.38 3.02
6 60 1 310 5.40 8.41 -4.42 7.16
7 70 1 310 4.28 8.95 -2.32 -1.16
8 80 1.25 300 5.24 8.15 -2.26 -2.11
9 90 0.75 285 7.32 6.82 -0.24 5.46
10 100 0.75 290 14.63 13.63 0.25 11.44
11 120 0.75 310 6.36 7.62 2.01 1.10
12 130 1 320 6.36 7.62 6.39 0.41
13 140 0.75 340 7.32 6.82 5.18 4.43
14 150 0.75 340 6.36 7.62 -1.58 1.66
15 160 1 330 5.40 8.41 -4.26 -4.76
16 170 1 300 12.72 15.23 -5.36 -3.98
17 190 0.75 15 14.63 13.63 1.58 3.53
18 210 0.75 25 6.36 7.62 7.55 -1.01
19 220 1 25 6.36 7.62 5.96 2.34
20 230 0.75 45 7.32 6.82 1.87 -0.51
21 240 0.75 55 7.32 6.82 1.87 -0.51
22 250 0.75 45 8.50 4.65 1.98 1.68
23 260 0.25 30 29.53 3.71 0.57 -3.67
24 290 0 0 10.71 9.97 -9.19 -3.87
25 310 1.5 280 -10.11 12.52 -10.75 -2.84
26 332 3 335 -8.15 -1.94 2.28 0.19
27 341 3.75 336 -3.91 -7.85 1.45 4.38
28 351 4.75 338 3.36 -7.67 -3.65 2.26
29 360 5.5 340 5.98 -2.59 -1.86 -1.72
30 367 6.25 341 7.05 3.55 -0.49 3.52
31 376 7.25 341 0.82 7.86 -4.27 5.41
32 385 8.25 342 -5.84 6.01 -5.45 2.52
33 394 9 342 -9.48 2.93 -2.60 0.40
34 404 9.25 343 -13.87 0.69 -1.02 -0.13
35 418 9.5 344 -116.80 -300.63 -178.00 -178.14
36 1156 11.75 359 15.53 -9.88 -6.12 -7.73
37 1165 12.25 1 27.87 1.64 3.53 -5.69
38 1185 13 6 15.02 12.24 11.75 -3.42
39 1195 13.5 6 5.31 19.77 11.59 -12.95
40 1207 14.25 5 -4.44 18.32 11.56 -9.05
41 1216 14.5 0 -8.84 16.65 13.96 5.88
7

42 1225 14.75 359 -11.63 21.91 13.00 17.57
43 1240 14.5 1 -6.74 17.76 -2.32 12.79
44 1249 14.5 2.5 -8.84 16.65 -14.39 2.59
45 1258 14.75 3.5 -12.68 13.95 -5.53 -8.65
46 1267 15 5 -12.91 11.05 6.88 -6.84
47 1274 15 6 -14.43 12.36 7.68 -7.65
48 1283 15 5 -12.68 13.95 3.96 -13.38
49 1292 14.75 5 -6.53 17.21 9.32 -1.25
50 1301 14.25 7 -4.44 18.32 13.81 12.04
51 1310 14.5 7 -6.74 17.76 9.77 14.17
52 1319 14.5 7.5 -6.74 17.76 1.79 17.12
53 1328 14.5 8 -4.68 19.29 -10.41 13.34
54 1338 14.25 9 0.24 19.84 -17.37 -1.29
55 1348 14 10 2.60 18.82 -7.85 -14.53
56 1357 14 11 2.60 18.82 7.98 -14.46
57 1366 14 12 2.73 19.81 4.84 3.95
58 1376 14 14.5 2.73 19.81 -13.00 6.41
59 1386 14 16 4.89 18.21 -11.43 -11.17
60 1395 13.75 17 9.24 16.43 -0.74 -15.91
61 1404 13.5 17.5 8.92 12.06 2.65 -11.76
62 1409 13.5 17.5 11.30 15.27 6.72 -13.18
63 1418 13.5 18 9.24 16.43 13.31 -8.75
64 1427 13.75 18.5 6.04 14.82 13.92 -5.07
65 1433 13.75 18.5 7.17 17.59 16.96 -1.69
66 1442 13.75 19 7.17 17.59 12.29 9.35
67 1451 13.75 20 7.93 19.45 -4.52 4.14
68 1462 13.75 22.5 4.89 18.21 -3.69 -12.81
69 1471 14 24 10.03 17.84 11.51 -10.79
70 1483 13.25 25 16.39 3.04 4.69 1.88
71 1492 12.25 24 16.35 -10.40 5.97 2.88
72 1502 11.75 22 13.01 -13.84 10.71 -5.73
73 1511 11.75 21 11.10 -15.24 8.35 -12.75
74 1520 11.5 21 9.67 -17.51 1.22 -15.32
75 1530 11.5 20 9.67 -17.51 1.22 -15.32
76 1540 11.5 21 2.40 -18.45 9.96 0.88
77 1550 10.75 23 -9.74 -13.63 2.57 11.82
78 1558 10 24 -12.14 -10.23 4.03 3.99
79 1564 10.25 22 -9.23 -12.92 1.23 5.34
80 1570 10.5 18 -14.46 -15.66 -11.44 10.48
81 1582 10 12 -15.94 -10.34 -5.83 7.73
82 1591 10 5 1.53 -5.17 -1.47 4.96
83 1600 0 0 3.22 -7.35 -7.27 1.04
84 1610 10.25 358 -15.17 -12.79 -12.66 1.80
8

85 1620 10 358 -17.87 -8.64 -4.48 -2.30
86 1630 9.75 360 -19.45 -3.95 1.22 -3.75
87 1640 9.5 2 -19.94 -1.50 1.06 -0.79
88 1650 9.5 3 -19.08 3.37 -1.95 -3.22
89 1660 9 4 -16.92 10.37 -0.92 -9.11
90 1670 8.75 5 -15.62 12.49 -2.31 -10.72
91 1680 8.75 4 -13.21 14.66 1.26 -11.23
92 1690 8.425 5.4 -8.80 17.82 14.37 -9.13
93 1700 8.2 6 -4.60 19.33 18.47 0.46
94 1710 7.975 6.6 -0.17 19.87 15.48 10.99
95 1720 7.75 7.2 4.27 19.41 6.56 17.34
96 1730 7.525 7.8 8.49 17.97 -3.91 16.72
97 1740 7.3 8.4 12.29 15.62 -10.90 10.20
98 1750 7.075 9

















3. Stabilirea diametrelor coloanelor si sapelor
9


Diametrele coloanelor de explatare se stabilesc in pricipal in functie de debitul de titei gaze care
urmeaza a fi extrase respectiv de metoda de extractie care se va aplica ulterior.
Datele din tabelul urmator sunt orientative, ale diametrelor coloanelor de exploatare in functie de
debitele de petrol gaze care urmeaza a fi extrase.
Tabel 2
For oil wells Q (m
3
/zi) 40 40 100 100 150 >150
D
c

mm(in)
114.3
(4 )
127 141.3
(5 5 )
141.3 146
(5 - 5 )
152.4 168.3
(6 6

)
For gas wells Q (10
3
m
3
/zi) 75 75 250 250 500 >500
D
c

mm(in)
114.3
(4 )
114.3 146
(4 - 5 )
146 177.8
(5 - 7)
168
(6

)

Diametrul coloanei de exploatare D
c
= 5 in = 139.7 mm
Diametrele coloanelor si sapelor pentru celelalte sectiuni se stabilesc prin metoda de jos in sus.
Se vor avea in vedere valori ale jocului radial respectiv ratia de tubare R suficient de mare pentru
introducerea coloanelor fara dificultate respectiv pentru realizarea unor cimentari corespunzatoare in
spatiul inelar.
In tabelul urmator suntdate valorile orientative ale lui si R pentru diverse valori ale diametrelor nominale
ale coloanelor.

Tabel 3
Fig.4 Modul de stabilire a diametrului sapelor
si a diametrului coloanelor de burlane
D
Dm
Ds

a)
D
Di
t t
Ds
a a
b)
10

D
c
in 4 - 5 5 - 6

7 7

10 - 11 12 - 14 16 20
mm 7 10 10 15 15 20 20 25 25 35 35 40 40 60

=

; D
s
diametrul sondei; D
m
diametrul peste mufa.
R =

; R =


Tabel 4
Normal conditions Complicated conditions
R R
D < 8

(219.1) 8 18 0.05 0.065 10 25 0.06 0.09


D > 8

(219.1) 20 40 0.06 0.09 25 50 0.08 0.10



Proiectarea programului de constructie al sondei
Programul de constructie al sondei este urmatorul:
coloana de ancoraj 13

in ;
coloana intermediara 9

in ;
coloana de exploatare 5 in .


Proiectarea coloanei de exploatare

Pentru determinarea diametrelor coloanelor si al sapelor folosite pentru fiecare coloana din programul de
constructie al sondei se impune diametrul coloanei de exploatare, de 5 in, care are urmatoarele
caracteristici:
Diametrul coloanei: D
C
= 139.7 mm;
Diametrul mufei: D
m
= 153.7 mm.
Se stabileste diametrul sapei pentru coloana de exploatare si anume:
D
S
= D
m
+ 2 = 153.7 + 2 15 = 183.7 mm
pentru care s-a ales un joc radial = 15 mm.
Se alege diametrul sapei pentru coloana de exploatare, si anume:
D
S
= 212.7 mm = 8

in
Din relatie rezulta jocul radial recalculat:
=

= 29.5 mm


Cu ajutorul relatiei se calculeaza ratia de tubare:
11

R =

= 0.14

Proiectarea coloanei intermediare

Diametrul interior al coloanei intermediare se determina conform relatiei:
D
i
= D
S
+ 2 a = 212.7 + 2 2 = 216.7 mm
pentru care se alege jocul dintre sapa si interiorul coloanei a = 2 mm
Se alege diametrul interior al coloanei intermediare:
D
i
= 216.8 mm
Prin urmare se alege coloana intermediara de 9

in, al carei diametru exterior este:


D
ext
= 244.5 mm
Se stabileste diametrul sapei pentru coloana intermediara si anume:
D
s
= D
m
+ 2 = 269.9 + 2 20 = 309.9 mm
pentru care se alege jocul radial = 20 mm si diametrul exterior al mufei pentru coloana de 9

in,
D
m
= 269.9 mm.
Se alege diametrul sapei pentru coloana intermediara, si anume:
D
s
= 311.2 mm = 12 in
Din relatie rezulta jocul radial recalculat:
=

= 20.65 mm
Se calculeaza ratia de tubare:
R =

= 0.07

Proiectarea coloanei de ancoraj

Diametrul interior al coloanei de suprafata se determina conform relatiai:
D
i
= D
S
+ 2 a = 311.2 + 2 2 = 315.2 mm
Pentru care se alege jocul dintre sapa si interiorul coloanei a = 2 mm
Se alege diametrrul interior al coloanei de suprafata:
D
i
= 316.6 mm
Prin urmare se alege coloana de suprafata de 13

in, al carei diametru exterior este D


ext
= 339.7 mm.
Se stabileste diametrul sapei pentru coloana de suprafata si anume:
12

D
S
= D
m
+ 2 = 365.1 + 2 35 = 435.1 mm
pentru care se alege jocul radial = 35 mm si diametrul exterior al mufei pentru coloana de 13 3/8 in,
D
m
= 365.1 mm.
Se alege diametrul sapei pentru coloana de suprafata, si anume:
D
S
= 444,5 mm = 17 in
Rezulta jocul radial recalculat:
=

= 39.7 mm
Conform relatiei se calculeaza ratia de tubare pentru coloana de suprafata:
R =

= 0.09
In continuare, in tabelul urmator sunt prezentati principalii parametri folositi pentru programul de
constructie al sondei .



Tabel 5
Coloana Diametrul coloanelor Diametrul
mufei
Diametrul sapei Jocul
radial
Ratia
de
tubare
Exterior Interior
- in mm mm mm in mm mm -
Ancorare 13 3/8 339,7 316,6 365,1 17 444,5 39,7 0,09
Intermediara 9 5/8 244,5 216,8 269,9 12 311,2 20,65 0,07
Exploatare 5 1/2 139,7 125,5 153,7 8 3/8 212,7 29,5 0,14









13

4. Alegerea garniturii de foraj ansamblul de fund


Fig.5 Sistemul de forte din BHA (Bottom Hole Assembly)


In cazul forajului vertical se stie ca necesarul de apasare pe sapa se realizeaza cu aproximativ 75% din
greutatea prajinilor grele.
In cazul forajului dirijat dar mai ales orizontal apar diferente majoredatorita frecarilor dintre garnitura si
peretele orizontal al sondei respectiv datorita amplificarii solicitarilor garniturii de foraj.
Daca ansamblul de fund BHA , nu este in miscare de rotatie, Fp dintre elementul respectiv si gaura de sonda
este data de relatia:


coeficient de frecare;
N forta normala.
Contributia neta de apasare din ansamblul BHA este :

) ( )


14

Masuratorile apasarii pe sapa Gs realizate cu dispozitivul MWD ( Measurements While Drill ) confirma faptul
ca, atunci cand dispozitivul este rotit exista doar o usoara reducere a apasarii pe sapa Gs, datorita unei
componente a fortelor de frecare ce actioneaza dealungul garniturii.
Efectul acestora poate fi luat in considerare prin intermediul unui coeficient de siguranta:

= coeficient de siguranta marginal si care se ia intre 10 % 15 %


In aceste conditii rezulta :

)

Coloana de exploatare

Apasarea pe sapa :
G
s
= 23 tf = 23 10
4
N
Coeficientul de siguranta:
C
s
= 1 +

= 1 +

= 1.1; c
sm
= (10 15)% coeficient de siguranta margina
C
s
= 1.1

Necesarul de apasare in aer:
G
a
=

)
=

)
= 43 10
4
N
G
a
= 43 tf

Prajini grele (drill collar)

D
g
= 0.75 D
S
= 0.75 212.7 = 159.525 mm;
Se alege D
g
= 6

in = 171.5 mm;
Masa unitara a prajinilor grele folosite este:
q
g
= 149.8 kg/m;
Lungimea prajinilor de foraj l
g
= 9 m;
N
Dg
=


= 32 bucati
15


Prajini HWDP

Daca D
S
= (200 250) mm => D
p
= 5 in
D
HWDP
= 5 in
q
HWDP
= 73.4 kg/m
G
HWDP
=

)
=

)
= 43 10
4
N
N
DHWDP
=


= 65 bucati

Prajini de foraj (drill pipes)

Daca D
S
= (200 250) mm => D
p
= 5 in
q
P
= 19.5 lb/ft = 29 kg/m
N
Dp
=


= 165 bucati


5. Lucrul cu prajinile de foraj in compresiune

La sondele cu inclinari mari, forate in diametru mic, o parte din apasarea pe sapa este asigurata de prajinile
de foraj aflate in compresiune. Se accepta ideea ca 90% din valoarea fortei critice sa fie maximum de
contributie la apasarea pe sapa a prajinilor de foraj. In aceste conditii, relatia devine:

)

In functie de valoarea fortei de compresiune axiala, forma garniturii in gaura de sonda este fie o sinusoida
aplicata pe peretele inferior al sondei, fie o elicoida ce contacteaza peretele sondei de jur imprejurul ei pe
lungimea unei bucle.



16


Fig.6 Schema generala in cazul forajului orizontal cu lungimi mari

Conform lui Dawson si Pasley, forta critica de pierdere a stabilitatii garniturii de foraj este:


I =

) ;

= greutatea unitara a prajinilor de foraj calculata in fluid;


- modul de elasticitate;

) ;







17

6. Dificultati si accidente tehnice in foraj

In timpul desfasurarii activitatii de foraj,chiar si in conditiile existente unui program de lucru bine
construit, este posibil sa apara o serie de dificultati si/sau accidente tehnice, care pot complica foarte mult
finalizarea lucrarilor de foraj, sau, in unele cazuri, pot conduce chiar la abandonarea forajului.

Dificultati in foraj
Prin dificultati in foraj intelegem acele probleme care pot sa apara, de regula, ca urmare a unor cauze de
natura geologica si uneori de natura geologo tehnica. Cu toate acestea, factorul subiectiv reprezinta, de
cele mai multe ori, cauza principala a aparitiei dificultatilor in foraj, multe dintre acestea putand fi evitate
printr-o pregatire profesionala buna, dar si prin respectarea si aplicarea prevederilor ce tin de tehnologia de
foraj, cu alte cuvinte printr-o disciplina corect inteleasa si implementata la locul de munca.
In cazul dificultatiilor, accesul la talpa forajului este posibil, in timp ce in cazul accidentelor tehnice de foraj,
accesul la talpa forajului nu este posibil.
Intre dificultatile in foraj vom mentiona pe cele care pot aparea in modul cel mai frecvent.

Surparea rocilor din peretii gaurii de sonda
Prin activitatea de foraj se deranjeaza echilibrul si stabilitatea rocilor traversate. In cazul rocilor necoezive (
nisipuri, pietrisuri, etc ) fenomenul de surpare poate aparea relativ usor, indeosebi la adancimi mici unde
presiunea coloanei de fluid de foraj nu este suficient de mare pentru a mentine peretii gaurii de sonda. Prin
surparea peretilor gaurii de sonda apare pericolul prinderii garniturii de foraj, ceea ce poate conduce la
complicatii tehnice, dar si la cheltuieli suplimentare. Aparitia surparii se poate identifica prin urmarirea
cantitatii de detritus care vine la site. In momentul in care aceasta cantitate creste semnificativ, este
necesar sa se ia imediat masurile tehnice necesare pentru prevenirea amplificarii fenomenului de surpare si
mentinerii gaurii de sonda, sub control. Intre aceste masuri mentionam: retragerea garniturii de foraj
deasupra zonei in care apare fenomenul surparii : conditionarea fluidului de foraj astfel incat acesta sa aiba
proprietati reologice optime; reglarea debitului de circulatie la un nivel la care sa permita evacuarea
detritusului, dar sa nu amplifice fenomenul de spalare a peretilor gaurii de sonda.

Strangerea peretilor gaurii de sonda
Dupa traversarea prin foraj, datorita naturii lor ( de regula generata de compozitia mineralogica ), unele roci
manifesta deformatii radiale semnificative. Ca urmare a acestor deformatii, gaura de sonda isi micsoreaza
diametrul, ceea ce poate avea efecte grave asupra continuarii activitatii de foraj.
18

Deformatiile radiale imbraca doua aspecte:
unul mecanic, provocat de curgerea vascoplastica a rocilor la depasirea limitei de curgere, sau de
actiunea fluidului de foraj;
unul fizico chimic, asociat interactiunii dintre fluidul de foraj si de rocile traversate.
Rocile cu caracter vascoplastic pronuntat sunt : argilele, marnele, creta si sarea.
Pentru prevenirea si combaterea fenomenului de strangere a gaurii de sonda datorata umflarii (
cresterii volumului) rocilor traversate se impune luarea unor masuri, intre care mentionam :
reducerea filtratului fluidului de foraj
imbunatatirea caracteristicilor reologice ale fluidului de foraj, prin micsorarea viscozitatii si
cresterea gelatiei;
utilizarea de fluide de foraj inhibante sau pe baza de produse petroliere;
corectarea gaurii de sonda pe intervalul cu roca cu proprietati vascoplastice accentuate;
In cazul in care pachetele de strate predispuse la umflare se gasesc pe intervale mari de adancime
se poate prevedea tubarea unei coloane tehnice de burlane.

Dizolvarea rocilor din peretii gaurii de sonda
Stratele formate din clorura de sodiu ( NaCl ), clorura de calciu ( CaCl
2
), clorura de potasiu ( KCl ), sau
clorura de magneziu ( MgCl
2
), in contact cu apa dulce din fluidul de foraj se dizolva, iar gaura de sonda se
largeste sau se ocneste ( se formeaza caverne ). In astfel de cazuri se va utiliza fluid de foraj saturat cu sarea
respectiva, sau noroaie pe baza de emulsie inversa.

Devieri nedorite. Gauri de cheie
Gaura de cheie reprezinta un jgheab longitudinal format in peretele dinspre centrul de curbura al sondei
in care se poate intepeni garnitura de foraj. In general, gaurile de cheie sunt create de racordurile speciale
prin frecarea de peretii unei gauri de sonda curbate si ca urmare, prin dislocarea rocii din perete in timpul
manevrei materialului tubular.
Pentru prevenirea formarii gaurilor de cheie se recomanda folosirea unui ansamblu de prajini grele suficient
de rigid, sau plasarea deasupra prajinilor grele a unui corector cu lame spirale.

Mansonarea sapei si a garniturii
Argilele vascoase si unele marne argiloase hidratabile, traversate cu fluide apoase ( fluide utilizate pe scara
larga in cazul forajelor pentru apa potabila ), se lipesc de suprafata sapei, provocand mansonarea acesteia.
19

Se incearca descarcarea sapei prin scuturare, constand in manevre energice de ridicare si coborare, cu
opriri bruste ale garniturii de foraj, cresterea turatiei si / sau a debitului de circulatie. Cele mai bune
rezultate se obtin prin utilizarea unor fluide de foraj de tip emulsie inversa.