Sunteți pe pagina 1din 13

Marketing turistic

2011
TRUE/FALSE
1. Prima component a mediului de marketing este mediul intern al firmei, ale
crui componente sunt, n acelai timp, pri ale sistemului de creare i de
livrare, fiind incluse, n mod corespunztor, n cadrul politicii de produs, pre,
promovare i distribuie.
AN! " P"! 1
#. Terenul are n servicii, n general, i la firma de turism, n particular, o anumit
importan, rezultat al caracterului fle$ibil al ofertei i al necesitii poziionrii
acesteia n funcie de localizarea i migraia cererii.
AN! % P"! 1
&. Cldirile reprezint, la r'ndul lor, elemente de baz ale suportului fizic necesar
prestrii serviciilor turistice( cel mai bun e$emplu l constituie, desigur, )otelul,
al crui aspect i funcionalitate reprezint elementul )otr'tor n alegerea
turistului.
AN! " P"! 1
*. Resursele financiare se constituie n elemente ale mediului e$tern al firmei de
turism n ceea ce privete asigurarea bugetelor necesare derulrii programelor
de marketing.
AN! % P"! 1
+. ,e-a de-a doua component a mediului de marketing, mediul e$tern, are n
turism aceeai semnificaie ca i n cazul bunurilor, fiind definit de totalitatea
factorilor e$terni firmei, care acioneaz asupra acestuia, afect'ndu-i activitatea
i rezultatele.
AN! " P"! 1
.. Concurenii, ca parte component a mediului intern al firmei, reprezint un
factor strategic deosebit de important, interes'nd din acest punct de vedere, tipul
de concuren cu care se confrunt firma i mi/loacele prin care aceasta
acioneaz pe pia.
AN! % P"! 1
0. Furni!orii de materii prime, de ec)ipamente, de materiale, dar, mai ales, de
for de munc constituie, de asemenea, un element de prim nsemntate al
micromediului de marketing.
AN! " P"! 1
1. Comportamentul de cumprare al consumatorului de servicii turistice reprezint
elementul determinant al marketingului intern al firmei, fiind definit de
totalitatea actelor, atitudinilor i deciziilor cumprtorului privind utilizarea unei
pri din veniturile sale pentru ac)iziionarea de servicii turistice.
AN! % P"! 1
2. 3n urma ac)iziionrii serviciului turistic, dar, mai ales, dup prestarea acestuia,
clientul ncearc o anumit satisfacie, fc'nd o comparaie ntre ceea ce a
obinut i satisfacia anticipat.
AN! " P"! 1
14. 5ocul tranzaciilor este reprezentat fie de reeaua de agenii de turism, fie n
afara acesteia, atunci c'nd ac)iziionarea produsului turistic se face direct la
)otel 6n general, la locul de cazare7, restaurant, etc.
AN! " P"! 1
11. 8 coordonat de baz a evalurii pieei turistice o formeaz stabilirea
dimensiunilor pieei, respectiv structura, aria i capacitatea acesteia, de fapt a
componentelor pieei, respectiv cererea i oferta.
AN! " P"! 1
1#. 3n turism, mai mult dec't n alte domenii, analiza de marketing a ciclului de
via al produsului are un rol nsemnat n reuita afacerii, analizele n cauz
viz'nd determinarea c't mai e$act a fazelor ciclului de via a produsului, pe
baza cunoaterii factorilor care influeneaz, direct sau indirect, creterea sau
reducerea acestora.
AN! " P"! 1
1&. ,onduita ntreprinderii n domeniul produsului turistic este definit de totalitatea
obiectivelor, strategiilor i tacticilor care vizeaz produsul turistic n ansamblul
su, acestea fiind determinate de caracteristicile serviciilor turistice i, mai ales,
ale procesului de cercetare i livrare.
AN! % P"! 1
1*. "#iecti$ele strategice ale %oliticii de %rodus turistic sunt asemntoare cu
cele specifice n general serviciilor, ele reunind elemente care caracterizeaz
procesul i asigur livrarea unui produs turistic n concordan cu oferta
turitilor.
AN! % P"! 1
1+. 3n turism, calitatea este cea care st la baza politicii de produs, fiind plasat ntr-
o poziie dominant n raport cu celelalte elemente ale produsului.
AN! " P"! 1
1.. Cre&terea %roducti$itii n turism genereaz efecte serioase asupra unor
caracteristici de calitate, asupra timpului de livrare a produsului turistic, care
afecteaz i determin capacitatea cererii.
AN! % P"! 1
10. 'iferenierea ser$iciilor reprezint un mi/loc de poziionare a produsului
turistic pe pia i, pe aceast baz, unul din obiectivele politicii de produs.
AN! " P"! 1
11. Prezena n structura produsului turistic a elementelor intangibile specifice
serviciilor imprim pieei turistice o caracteristic proprie, respectiv opacitatea.
AN! " P"! 1
12. Piaa turistic se caracterizeaz printr-o anumit )ipersensibilitate la variaiile
micromediului, prin elasticitate i dinamism.
AN! % P"! 1
#4. Piaa turistic se caracterizeaz printr-o mobilitate ridicat, ce decurge din modul
de manifestare a cererii turistice.
AN! " P"! 1
#1. ,ererea de servicii, ca parte component a pieei turistice, reprezint e$presia
unei nevoi determinate de anatomia omului i condiiile e$istenei sale sociale,
rspunz'nd unor aspiraii ctre anumite lucruri, susinute de posibilitatea de
cumprare, dar i de voina de ac)iziionare a bunurilor 6serviciilor7 respective.
AN! " P"! 1
##. 9esigur, consumul turistic are o sfer de cuprindere mult mai mare dec't oferta,
deoarece i n domeniul turismului se poate vorbi de un autoconsum : atunci
c'nd vacanele sunt petrecute n vizite la rude i prieteni sau n case proprii de
vacan.
AN! % P"! 1
#&. 8ferta turistic poate fi definit ca reprezent'nd fie ansamblul atraciilor care
pot motiva vizitarea lor de ctre turiti, fie totalitatea bunurilor i serviciilor care
satisfac la un moment dat cererea turistic, asemenea abordri reuind ns s
surprind oferta turistic n comple$itatea ei i sub aspectul diferenierii de
celelalte tipuri.
AN! % P"! 1
#*.
,reterea pieei turistice prezint dou laturi, una cantitativ : e$primat prin
numrul cltorilor i a consumurilor aferente : i una calitativ, rezultatul
atragerii n circuitul turistic a noi regiuni, zone i c)iar ri, a unor segmente tot
mai largi ale populaiei, de o structur eterogen din punct de vedere economic,
socio-cultural i afectiv.
AN! " P"! 1
#+. 9aca in cazul bunurilor materiale, distributia 6comercializarea7 se realizeaza prin transferul
marfurilor la cumparator, in turism, prin distributie trebuie inteles transferul prestatiilor catre
turisti, avand drept principala caracteristica faptul ca, in acest caz, distributia se realizeaza prin
transportul cumparatorului 6turistului7 la locul unde se realizeaza prestatia.
AN! " P"! 1
#.. ;n tarile in care turismul cunoaste o dezvoltare puternica, marile agentii de voia/ sunt grupate
si colaboreaza direct cu companiile aeriene, cu marile intreprinderi )oteliere si de alimentatie
publica si cu alte organizatii turistice.
AN! " P"! 1
#0. ;n turism, comercializarea produsului se realizeaza de prestatori prin doua
sisteme! direct catre clienti si indirect, printr-un lant de intermediari sau agentii
de voia/ care, in sc)imbul unui comision, preiau sarcina legarii prestatorilor de
servicii turistice cu consumatorii acestora.
AN! " P"! 1
#1. 5egaturile pretului cu celelalte elemente ale mi$-ului, diversitatea aspectelor cu care se
confrunta firma de turism in activitatea desfasurata, in general, in ceea ce priveste preturile, in
particular, isi pun amprenta asupra politicii de pret, ca parte componenta a politicii de
marketing a firmei, reflectandu-se in nivel, grad de diferentiere, fle$ibilitate, variatie
temporala etc.
AN! " P"! 1
#2. "ferta de ser$icii turistice reprezinta o conditie de baza a adoptarii politicii de pret, in
conditiile in care o asemenea politica se poate diferentia in functie de modul in care este oferit
produsul turistic, respectiv ca produs global sau ca produs separat, individual.
AN! " P"! 1
&4.
Cererea se constituie ca o conditie a adoptarii politicii de pret in doua ipostaze, respectiv!
prin solvabilitate si elasticitate, cand va afecta cu precadere nivelul pretului si prin variatie
temporala, cand genereaza o conduita adecvata! diferentierea sau nu a pretului in functie de
evolutia temporala a cererii. ;n acest conte$t, o atitudine adecvata se va fundamenta pe relatia
dintre pret si cerere sau venit, avand la baza obiective ce pot fi atinse, respectiv! reducerea
cererii in perioadele de varf si cresterea acesteia in cele cu intensitate scazuta.
AN! " P"! 1
&1.
(erce%tia %retului de catre consu)atori este definita de rolul pe care i-l
atribuie consumatorul din cel putin trei motive! cunostintele clientului despre
pret 6ce se regasesc in pretul de referinta7, rolul costurilor non-monetare
6e$primate de <sacrificiile= pe care clientii trebuie sa le faca pentru
ac)izitionarea serviciului turistic7 si pretul, privit ca indicator al calitatii
serviciului turistic.
AN! % P"! 1
&#. Promovarea in turism consta in transmiterea de mesa/e si informatii menite sa-i informeze atat
pe operatorii de turism, cat, mai ales, clientela potentiala asupra produsului turistic ce urmeaza
a fi pus in vanzare, respectiv asupra caracteristicilor acestuia si a elementelor componente ale
serviciilor turistice oferite spre comercializare.
AN! " P"! 1
&&. Asupra activitatii promotionale isi pune amprenta si natura produsului turistic, caracteristicile
acestuia, mai ales intangibilitatea, variabilitatea si inseparabilitatea.
AN! " P"! 1
&*. Reducerile de tarife sunt des folosite drept facilitate in practica turistica, diferentele care apar
intre firmele turistice care le acorda fiind in legatura cu numarul de turisti si lungimea
perioadelor pentru care se acorda, nivelul acestor reduceri, corelarea lor cu alte facilitati
acordate.
AN! " P"! 1
&+. Gratuitatile nu se ofera fie tuturor categoriilor de populatie in ceea ce priveste unele servicii
de agrement, vizitarea unor e$pozitii sau muzee, fie numai unor anumite categorii de
consumatori.
AN! % P"! 1
&.. Relatiile %u#lice sunt reprezentate de un ansamblu de masuri luate de firma de turism pentru
a intretine un climat adecvat in relatia cu publicul sau cu o parte a acestuia.
AN! " P"! 1
&0. (u#licitatea actioneaza asupra turistilor potentiali prin intermediul mesa/elor publicitare, al
caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de ac)izitionare
6cumparare7. ;nainte de toate insa, publicitatea nu este un mi/loc de comunicare in masa, ce
presupune un destinatar si un mi/loc de comunicare.
AN! % P"! 1
&1. "#iecti$ele strategice ale activitatii promotionale in turism pornesc de la rolul promovarii in
acest domeniu, pe de o parte, si de la pozitia detinuta de consumatorul de servicii turistice in
cadrul pietei si serviciile oferite, pe de alta parte.
AN! % P"! 1
&2. ;n ceea ce priveste obiectivul central al activitatii promotionale in turism, acesta se refera la
prestarea serviciului turistic la nivelul promis prin publicitatea realizata sau c)iar la un nivel
mai ridicat fata de acesta, in timp ce obiectivele partiale au in vedere conducerea serviciilor
promise, recastigarea increderii clientilotr, educarea acestora si perfectionarea activitatii in
cadrul firmei.
AN! " P"! 1
*4. Variatia temporara a ofertei este un criteriu la fel de important, in functie de care e$ista
posibilitatea alegerii dintre doua alternative! strategia diferentierii temporare a promovarii si
strategia nediferentiata, in cazul in care cererea turistica este relativ uniforma.
AN! % P"! 1
*1. ;n functie de mediile promotionale utilizate in transmiterea mesa/ului publicitar, se poate apela
la una din urmatoarele trei alternative! intensiva, e$clusiva si selectiva.
AN! " P"! 1
*#. "urismul este un domeniu de activitate cu un profil comple$, un punct de interferenta a mai
multor sectoare, pentru ca reuneste un ansamblu de bunuri si servicii si antreneza potentialul
natural, material si uman, avand implicatii atat asupra dezvoltarii economice si sociale, cat si
asupra relatiilor internationale.
AN! " P"! 1
*&. ;nclus relativ recent printre necesitatile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator
al calitatii vietii, turismul isi merita pe deplin importanta pe care i-o acorda astazi specialistii
in economie si in general administratiile unor regiuni cu conditii propice practicarii lui.
AN! " P"! 1
**. "urismul reprezinta o ramura importanta a economiei, componenta ma/ora a sectorului
secundar, al carui obiect il constituie tranzactiile comerciale sub forma de activitati turistice
in scopul satisfacerii nevoilor de consum ale calatorilor.
AN! % P"! 1
*+. Pentru a determina contributia turismului la cresterea economica, la stabilirea preturilor, la
ec)ilibrul balantei de plati, la distributia /usta si ec)itabila a venitului national si utilizarea
deplina a fortei de munca, trebuie analizate efectele turismului la niveul economiei unei tari
sau regiuni, plecand de la relatia lor cu obiectivele fundamentale ale intregului sistem
economic.
AN! " P"! 1
*.. Activitatile specifice turismului epuizeaza resursele naturale si antropice pe baza carora se
dezvolta, ci mai mult prin obiectivele propuse, acestea se inscriu in gri/a unei e$ploatari
rationale a resurselor si de prote/are a mediului.
AN! % P"! 1
*0. "urismul reprezinta una din formele principale de legatura directa intre oameni pe plan
national si international, manifestandu-se ca un mi/loc activ de educatie, de ridicare a
nivelului de instruire, de cultura si civilizatie si faciliteaza accesul la valorile culturale,
favorizand sc)imbul de idei, stimuland dezvoltarea orizontului cultural si intelectual, de
cunoastere a populatiei locale si a vizitatorilor,influentand astfel dimensiunile si structura
consumului.
AN! " P"! 1
MULT*(LE C+"*CE
1. Ele)entele cor%orale ,)ateriale- alctuiesc, de fapt, suportul material al
activitii turistice i nu au n vedere!
a
.
patrimoniul de resurse naturale,
culturale, istorice, artistice, etc.
specifice unei staiuni, zone, regiuni
sau ri(
c
.
resursele financiare
b
.
infrastructura general a zonei,
regiunii sau rii, format din reeaua
de transport, telecomunicaii,
electricitate, canalizare(
d
.
baza material i ec)ipamentele
turistice, care asigur condiiile de
cazare, alimentaie, tratament,
agrement.
AN! , P"! 1
#. Prin natura sa specific, produsul turistic are o serie de %articulariti
referitoare, printre care nu se regasesc!
a
.
unicitatea elementelor compo-
nente, n sensul c fiecare produs
poate reprezenta un caz singular,
lucru datorat varietii mari a
resurselor turistice i a serviciilor
care i sunt asociate(
c
.
n decizia de ac)iziionare a
produsului turistic toate compo-
nentele sale au acelai rol(
b
.
produsul turistic este rezultatul
aciunii con/ugate a mai multor
prestaii de servicii 6)oteliere, de
alimentaie public7(
d
.
produsul turistic este favorizat de
zonele care dispun de un anumit nivel
de dezvoltare economic, n astfel de
zone e$ist'nd o infrastructur
adecvat.
AN! , P"! 1
&.
Principalele strategii de produs turistic n e$trasezon nu se refer la!
a
.
Co)#inarea unor ele)ente de
atracti$itate cu grade diferite
de se!onalitate aflate n zone
apropiate, uor accesibile prin
poziia lor geografic.
c
.
Co)#inarea, n variante
diverse, a ser$iciilor turistice
oferite, elementul variabil fiind,
de regul, serviciile de mas.
b
.
reducerea i creterea
divergenei, respectiv a
comple$itii, fiecare dintre
acestea av'nd avanta/e i
dezavanta/e
d
.
'i$ersificarea ser$iciilor de
agre)ent, prin oferirea zilnic
a unor posibiliti variate de
alegere a modului de petrecere a
timpului liber destinat odi)nei.
AN! > P"! 1
*. 3n turism, cererea se manifest printr-un numr mare de variante, ce pot fi
structurate n funcie de mai multe criterii, printre care nu se afla!
a
.
tipologia socio-profesional, familia
i forma de turism n care se
desfoar cltoria turistic a
clientului interesat(
c
.
caracteristicile te)nice ale voia/ului
efectuat 6durata se/urului,
modalitile de transport, de cazare7(
b
.
sursele financiare i sumele
disponibile pentru acoperirea
c)eltuielilor turistice n funcie de
structura serviciilor(
d
.
delimitarea acestor segmente prezint
o deosebit importan pentru
adaptarea elementelor din structura
ofertei la nevoile e$primate de
acestea.
AN! 9 P"! 1
+. 8ferta turistic nu este constituit din !
a
.
baza material specific : de
cazare, alimentaie, agrement
etc. : i infrastructura general,
o asemenea component fiind
cea care permite e$ploatarea
potenialului(
c
.
resursele financiare
b
.
fora de munc, ce determin
valoarea produciei(
d
.
serviciile 6sectorul teriar7,
forma sub care se e$teriorizeaz
de fapt produsele turistice.
AN! , P"! 1
.. Printre particularitile ofertei turistice nu se numara!
a
.
,omple$itatea i eterogenitatea
ofertei turistice sunt e$presia faptului
c oferta i producia turistic sunt
alctuite dintr-un amalgam de
elemente! resurse turistice,
ec)ipamente i servicii etc. 3n acest
conte$t, se poate vorbi at't de
eterogenitatea componentelor ofertei,
dar i de eterogenitatea
productorilor, prestatorilor de
servicii turistice.
c
.
fora de munc, ce determin
valoarea produciei(
b
.
?igiditatea ofertei turistice se
manifest sub forme diverse,
respectiv prin imobilitate 6nt'lnirea
cererii i realizarea consumului
realiz'ndu-se prin deplasarea
turitilor spre ofert7, prin
imposibilitatea stocrii produselor,
prin capacitatea limitat : n timp i
spaiu : a atraciei, ec)ipamentelor i
c)iar a forei de munc(
d
.
;nadaptabilitatea relativ sau, altfel
spus, adaptabilitatea parial i
imperfect la cerere, rezultat al
caracterului rigid i inelastic al cererii
turistice, ce limiteaz posibilitile
alinierii acesteia la variaiile cererii.
AN! , P"! 1
0. 3n turism, preurile produselor prezint c'teva trsturi distinctive, printre care
nu se afla!
a
.
9iferenierea, n sensul c ele se
ealoneaz pe o pla/ foarte larg,
difereniindu-se n timp 6rezultat al
caracterului sezonier al activitii
turistice7 i n spaiu 6urmare a
localizrii diferite a staiunilor i
ec)ipamentelor, n raport cu
principalele elemente de atracie -
pla/, p'rtie de sc)i, lac terapeutic
etc.7.
c
.
,aracterul inflaionist al preurilor
produselor turistice, inflaia n turism
prezent'nd o serie de caracteristici
specifice. 3n acest sector,
manifestrile inflaioniste deosebite
ale preurilor sunt rezultatul
mecanismului de formare al lor
6inflaie prin costuri7, al specificului
cererii i ofertei, al
interdependenelor turismului n
economie i al relaiei str'nse ntre
turismul intern i internaional
6inflaie importat7.
b
.
;nadaptabilitatea relativ sau, altfel
spus, adaptabilitatea parial i
imperfect la cerere, rezultat al
caracterului rigid i inelastic al cererii
turistice(
d
.
Preurile produselor turistice au o
influen relativ limitat asupra pieei
6n principal asupra cererii i
consumului7.
AN! > P"! 1
1. @arketingul turistic prezint o serie de particulariti, printre care nu se
regaseste!
a
.
Pentru a obine eficiena dorit n
activitatea desfurat, agenii
econo)ici ce.&i desf&oar
acti$itatea /n turis) tre#uie s.&i
sincroni!e!e aciunile de.a lungul
/ntregului %roces de reali!are a
%restaiei0 3n caz contrar, efortul
fcut de una sau mai multe verigi ale
lanului de prestaii turistice va fi
influenat, pozitiv sau negativ, de
celelalte.
c
.
An asemenea serviciu se
comercializeaz n condiii
asemntoare cu cele ale bunurilor de
consum cu durat lung de
ntrebuinare
b
.
Aceiai importan o are i
sincroni!area deci!iilor ado%tate la
ni$el )acroecono)ic cu cele de la
ni$el )icroecono)ic, specificul
activitii turistice impun'nd ca
deciziile luate de ctre agenii
economici s fie susinute de cele
adoptate de organele aflate la niveluri
superioare, ca de e$emplu cele
referitoare la orientarea investiiilor
n turism.
d
.
Aplicarea marketingului n turism nu
este posibil fr luarea n
considerare a sezonalitii, aceasta
reprezent'nd o component esenial
a eficienei activitii turistice, practic
toate deci!iile fiind afectate de
se!onalitate0
AN! , P"! 1
2.
,onceptul de distributie nu se refera la!
a
.
reteaua de unitati in care urmeaza a
se intalni prestatorul de servicii
turistice si consumatorul(
c
.
traseul pe care <oferta potentiala= il
parcurge pana a/unge la consumatorul
final 6turistul7 avand drept final
vanzarea anticipata a prestatiei
turistice. Acesta alcatuieste de fapt
canalul de distributie(
b
.
unitatile de cazare d
.
deplasarea, in cele mai multe cazuri,
a prestatorului de servicii turistice
catre consumator( de mentionat insa
ca e$ista cazuri cand consumatorul se
deplaseaza la prestator, deplasare care
se poate realiza c)iar fara prezenta
fizica a acestuia, prin intermediul
unor mi/loace de comunicatie.
AN! > P"! 1
14. ,are forma de distributie nu o intalnimB
a
.
9istributia selectiva presupune
selectionarea unui numar limitat de
agenti 6intermediari7 distribuitori. ;n
acest caz, firma turistica poate
controla mai bine segmentele de piata
carora li se adreseaza produsele sale,
realizand si un cost mai scazut al
distributiei(
c
.
9istributia e$clusiva implica
utilizarea retelei de distributie a unui
singur intermediar pe o anumita piata
sau arie geografica (
b
.
9istributia intensiva presupune
organizarea si utilizarea unui numar
mai mare de unitati de distributie,
care asigura vanzarea produsului
turistic al unui ofertant.
d
.
distributia e$tensiva
AN! 9 P"! 1
11. Printre strategiile retelei de distributie nu se regaseste!
a
.
gradul de dezvoltare a retelei :
pricipalele alternative fiind
dezvoltarea retelei, limitarea
voluntara a acesteia sau restrangerea
retelei(
c
.
gradul de concentrare, respectiv
densitatea retelei intr-o anumita zona
geografica : alternativele strategice
fiind retea densa, retea moderata
6relativa7 si retea rara(
b
.
gradul de distributie d
.
gradul de diferentiere a retelei obliga
firma la definirea unei conduite fata
de caracteristicile de baza ale retelei,
e$istand in acest caz doua alternative!
retea relativ uniforma sau retea
neuniforma 6diversificata7.
AN! > P"! 1
1#. Principalele strategii de preturi si tarife nu au in vedere!
a
.
strategia tarifelor forfetare 6pausale,
globale, <total inclus=7 in care se
ofera turistilor un pac)et minimal de
servicii obligatorii 6transport,
pensiune completa, e$cursii in cadrul
se/urului etc7 la un anumit nivel de
confort(
c
.
strategia tarifelor ridicate, practicata
in cazul unei oferta e$clusive sau
limitate din punct de vedere
concurential 6e$. 9elta 9unarii7(
b
.
strategia tarifelor scazute, moderate
sau asa numitului <tarif de lansare=
sau <tarif de impulsionare= este
folosita pentru patrunderea pe o
anumita piata, fiind aplicata de regula
pentru un produs turistic determinat
si pentru o perioada limitata de timp(
d
.
strategia tarifelor de oligopol
AN! 9 P"! 1
1&. Activitatile in domeniul relatiilor publice nu se realizeaza prin!
a
.
transmiterea pe cai diferite de
informatii despre firma turistica si
despre produsele acesteia(
c
.
transmiterea unor informatii eronate
b
.
organizarea de conferinte de presa si
de intalniri cu specialisti in domeniu(
d
.
o legatura permanenta cu grupurile,
institutele si persoanele influente si
transmiterea catre acestea de
documentatii, cadouri publicitare,
felicitari, informatii etc.
AN! , P"! 1