Sunteți pe pagina 1din 14

1

Spete Drept Civil



Speta Nr. 1
Prin cererea de chemare in judecata depusa la judecatoria sectorului 2, A i-a chemat in
judecata pe B si pe primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna anularea autorizatiei de
constructive emisa de primarul sectorului 2 in favoarea lui B. In motivare reclamantul a aratat ca
prin aceasta autorizatie I se incalca dreptul de proprietate asupra terenului sau fiindca este
autorizat paratul B sa ridice o constructie pe o parte din terenul reclamantului.
Primarul sectorului 2 a invocat exceptia necompetentei instantei aratand ca raporturile dintre
parti au o natura administrativa si nu civila astfel incat competent de a judeca cerea lui A
apartine Tribunalului Bucuresti, sectia de contencios administrativ si fiscal.
Daca raporturile juridice nascute intre partile unui litigiu sunt civile, atunci, de regula
competenta judecarii cererii apartine judecatoriei. In schimb daca raporturile juridice sunt
administrative, competenta judecarii apartine Tribunalului.
Ce hotarare va pronunta instanta cu privire la exceptia necompetentei?
Interpretare:
Potrivit Art 2/alin.1/lit.C/Legea 554/2004, actul administrativ este actul emis de o autoritate
publica in vederea executarii legii sau a executarii in concret a legii care da nastere unor efecte
juridice.
Instanta Judecatoriei sectorului 2 va admite exceptia de necompetenta si va declina competenta
solutionarii cauzei la Tribunalul Bucuresti.
Motivare:
Autorizatia de constructie emisa de primarul sectorului 2 este un act administrativ fiindca este
emis de o autoritate publica, primarul sectorului 2 in regim de putere publica, in executarea in
concret a Legii 50/1991 privind calitatea in constructie si dand nastere unui drept al lui B de a
ridica o constructie in conditiile mentionate prin autorizatie.
Raporturile juridice ce se nasc in privinta acestui act administrativ sunt raporturi administrative
indiferent daca se stabilesc intre autoritatea publica pe de o parte si beneficiarul actului
administrativ individual sau terte persoane pe de alta parte.


2

Speta Nr. 2
La 4 februarie 2013, A a chemat in judecata Guvernul Romaniei solicitand instantei sa
dispuna suspendarea executarii unei Hotarari de Guvern . In motivare reclamantul a aratat ca este
prejudiciat prin acea hotarare de Guvern fiindca aplicarea acesteia a determinat scaderea pensiei
sale. Reclamantul a aratat ca suspendarea se impune pentru ca printr-o hotarare anterioara
pronuntata prin recurs , Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dispus la cererea altei
persoane suspendarea aceleiasi hotarari de Guvern.
Ce va hotari instanta?
Interpretare:
Deciziile ICCJ pronuntate intr-un recurs in interesul legii sunt obligatorii din momentul
puplicarii in Monitorul Oficial.Sunt obligatorii din momentul publicarii in M. Of. hotararile
prealabile date de ICCJ asupra unei chestiuni de drept.
Un complet de judecata al ICCJ al unei Curti de Apel sau unui Tribunal , poate sesiza ICCJ cu
cererea de prezentare a unei hotarari prealabile atunci cand solutionarea cauzei depinde de
solutionarea unei chestiuni de drept asupra careia Instanta Suprema nu s-a mai pronuntat si nici
nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
Motivare:
Hotararea pronuntata in cadrul unei persoane va produce efecte doar intre parti deci Instanta va
respinge cererea. Asadar Instanta va respinge cererea ca fiind nefondata.
Potrivit Legii 554/2004 doar hotararile prin care se anuleaza un act administrativ cu
caracter sunt obigatorii din momentul publicarii in Monitorul Oficial. Norma juridica mentionata
este o norma speciala astfel incat nu se poate extinde aplicarea ei si la alte cazuri decat cele avute
in vedere de legiuitor cum ar fi cazul suspendarii executarii unui act administrativ normativ.
Pe de alta parte nici alin.2/art.1 din NCC. nu este aplicabil deoarece:
a) Textul are in vedere situatii asemanatoare ori intre anulare si supendare exista mai multe
deosebiri decat asemanari.
b) Situatia suspendarii este reglementata de lege in sensul aplicarii regulii potrivit careia
jurisprudenta nu este izvor de drept. Doar in cazul in care suspendarea nu ar fi fost
reglementata de lege s-ar fi putut aplica uzantele si in lipsa acestora , normele juridice
existente pentru situatii asemenatoare.
Din aceste motive, hotararea judecatoreasca prin care s-a suspendat executarea hotararii de
Guvern la cererea altei persoane produce efecte doar intre partile acelui process.

3

Speta Nr. 3
Printr-o cerere de chemare in judecata inregistrata la 20 ianuarie 2013, A l-a chemat in
judecata pe B solicitand instantei sa constate nedemnitatea succesorala a paratului si faptul ca
reclamantul a dobandit intreaga mostenire a lui C. In motivare, reclamantul a aratat ca B a fost
condamnat pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor calificat impotriva lui A fapt ce
duce la inlaturrarea lui B de la mostenire.
Din cerere instanta a retinut ca C a murit la 7 iulie 2011 lasand ca mostenitori legali pe cei doi fii
A si B . Printr-o hotarare penala ramasa defintiva, B a fost condamnat la 10 ani de inchisoare
pentru savarsirea infractiunii de omor calificat impotriva lui A, fapta savarsita la 20 februarie
2012.
Potrivit Codului Civil Anterior fapta savarsita de B nu atrage nedemnitatea succesorala , in
schimb NCC sanctioneaza o asemenea fapta cu nedemnitate succesorala. Fapta savarsita de B
atrage nedemnitatea succesorala deoarece a fost savarsita la 20 februarie 2012, dupa intrarea in
vigoare a NCC si conform Legii nr 71/2011,prevederile art-lor 958 si 959 din CC se aplica
numai faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare.
Motivare:
Instanta va respinge cererea ca fiind nefondata.
Potrivit art.91/Legea 71/2011 mostenirea este guvernata de legea in vigoare la data mortii
persoanei fizice care o lasa. Transmiterea mostenirii potrivit acestei legi priveste stabilirea
mostenitorului care fiind in viata la data deschiderii mostenirii au acceptat mostenirea.
-stabilirea mostenitorilor care sunt nedemni succesorali
-stabilirea cotelor din mostenire ce se cuvin mostenitorilor
-stabilirea bunurilor care fac parte din masa succesorala cu transmiterea mostenirii depinde de
nedemnitatea unui mostenitor , inseamna ca inclusiv nedemnitatea va fi reglementata de legea in
vigoare la data deschiderii mostenirii.
-potrivit art.93/legea 71/2011, NCCIV se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa
intrarea lui in vigoarea. Scopul editarii acestui articol rezulta din interpretarea lui per a contrario
fiind acela de a exclude aplicarea NCCIV ,faptelor savarsite inainte de intrarea lui in vigoare,
insa aceasta nu inseamna ca NCCIV se aplica tuturor faptelor de nedemnitate savarsite dupa
intrarea lui in vigoare.
Din interpretarea sistematica avem:
-articolele 51, 93>se aplica faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea in vigoare a lui NCC
numai daca acestea privesc o mostenire deschisa dupa intrarea in vigoare a lui NCCIV.
4

Cum mostenirea lui C s-a deschis inainte de intrarea in vigoare a lui NCCIV va fi aplicabila
nedemnitatea conform Codului Civil Anterior, ori potrivit acestuia fapta paratului nu atrage
nedemnitatea lui succesorala.

Speta Nr. 4
In urma licitatiei publice desfasurata la 20 octombrie 1996, A a dobandit un apartament.
Licitatia s-a desfasurat cererea lui B in calitate de creditor al proprietarului apartamentului pentru
suma de 600 mil de lei . La 15 noiembrie 1996 si-a inscris dreptul de proprietate in Cartea
Funciara . Prin actiunea intentata la 10 septembrie 2001 C (adevaratul proprietar) l-a chemat in
judecata pe A solicitand instantei sa-l oblige pe parat sa-i lase in deplina proprietate acel
apartament. Reclamantul a afirmat ca el este adevaratul proprietar al apartamentului si nu A sau
D, fostul proprietar.
Paratul a invocat exceptia prescriptiei actiunii.
Potrivit art. 561 din Codul de Procedura Civila , revendicarea unui bun imobil adjudecat la o
licitatie publica se putea face in termen de 5 ani de la data intrarii adjudecatarului in posesia
bunului revendicat. Acest text de lege a fost modificat prin ordonanta de urgenta a Guvernului
138/2001 care a intrat in vigoare la 2 mai 2001 in se nsul ca a stabilit un termen de 3 ani ce
incepe sa curga de la data inscrierii dreptului de proprietate al adjudecatarului in cartea Funciara.
Potrivit Codului Civil Anterior, Legea Civila se aplica numai pentru viitor , ea nu are putere
retroactiva.
Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?
Interpretare:
Avand in vedere ca Ordonanta Guvernului a intrat in vigoare la 2 mai 2001 iar reclamantul a
introdus actiunea in justitie la 10 septembrie 2001, solutia va fi data conform Ordonantei
Guvernului.
Decizia:
Instanta va admite exceptia prescriptiei intentate de C .
Conform Ordonantei Guvernului 138/2001 intrata in vigoare la data de 2 mai 2001 o stabilea in
termen de 3 ani ce incepea sa curga de la data inscrierii dreptului de proprietate al
adjudecatarului in Cartea Funciara.

Rezolvare: Instanta va admite exceptia prescrierii si va respinge cererea ca prescrisa.
5

Motivare:
Articolul 1 din Codul Civil Anterior consacra cele doua principii ale aplicarii legii civile in timp.
Prima teza consacra principiul aplicarii imediate a legii civile noi iar cea de-a doua principiul
neretroactivitatii legii civile noi. In speta suntem in prezenta unei situatii civile in curs de
desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii civile noi fiindca termenul prescriptiei stabilite
de legea veche incepuse sa curga dar nu se implinise neproducandu-se efectul prescriptiei
extinctive (stingerea dreptului la actiune ca urmare a neexercitarii lui in termenul prevazut).
Potrivit principiului aplicarii imediate a legii civile noi, efectele viitoare produse de o situatie
juridica nascuta anterior sunt reglementate de legea noua. Din aceste motive, efectele prescriptiei
ce se produc dupa 2 mai 2001 vor fi reglementate de legea noua . Acesta este motivul pentru care
intinderea termenului de prescriptie se stabileste dupa legea noua fiind de 3 ani.
Momentul de la care incepe sa curga acest termen este o imprejurare care are individualitate
proprie de vreme ce produce un efect propriu-inceperea curgerii termenului de prescriptie. De
aceea aceasta imprejurare va fi reglementata de legea in vigoare la data producerii ei, in speta
legea veche. Pe baza celor mentionate , termenul de 3 ani va curge de la intrarea in posesie, 10
noiembrie 1996, implinindu-se la 10 noi 1999 , dar daca am considera ca in ziua urmatoare 11
noiembrie 1999 se produce efectul prescriptiei ar insemna ca legea noua sa produca un efect
juridic inainte de intrarea ei in vigoare incalcandu-se principiul neretroactiv al legii civile noi.
Acesta este motivul pentru care in baza principiului mentionat efectul implinirii termenului de
prescriptie se va amana pana in momentul intrarii in vigoare a legii civile noi, 2 mai 2001.
Asadar se va considera ca la 2 mai 2001 actiunea reclamantului este prescrisa.

Speta Nr.5
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 25 noiembrie 2012 A l-a chemat in
judecata pe B solicitand instantei sa-l oblige sa-i cumpere terenul de 500m patrati la pretul ce se
va stabili printr-o expertiza dispusa de instanta. In motivare , reclamantul a aratat ca paratul a
ridicat o constructie pe terenul sau, desi a fost notificat de reclamant sa nu continue ridicarea
constructiei.
Potrivit Vechiului Cod Civil, daca o persoana ridica cu rea credinta , o constructie pe terenul altei
persoane, proprietarul terenului poate fie sa obtina daramarea constructiei fie sa pastreze
constructia cu obligatia de a-l despagubi pe constructor.
Potrivit NCC in cazul constructiei cu rea-credinta proprietarul terenului mai are inca o
posibilitate pe langa cele 2 , aceea de a obtine obligatia constructiei la cumpararea terenului la
valoarea de circulatie pe care terenul o avea inainte de ridicarea constructiei. Din probele
administrative , instanta a retinut ca la 7 august 2011, B a inceput sa construiasca o casa pe
6

terenul lui A . La 10 august 2011 A l-a notificat pe B anuntandu-l ca este proprietarul acelui
teren somandu-l sa sisteze lucrarea de constructie.
Constructia este de buna-credinta atunci cand:
-daca terenul are Carte Funciara , constructorul se intemeiaza pe continutul Cartii Funciare
-daca imobilul nu are Carte Funciara , constructorul a incheiat un act care ii da dreptul sa ridice
acea constructie, act ale carui vicii nu ii sunt cunoscute.
Constructia a fost terminata la 25 noiembrie 2011.
Ce va hotari instanta?
Decizia: Instanta va respinge cererea cererea ca neintemeiata .
Motivare:
In speta reclamantul invoca NCC aplicabil accesiunii imobiliare artificiale. Paratul este un
constructor de rea-credinta pentru ca a continuat ridicarea constructiei dupa ce a fost notificat ca
nu are niciun drept.
In temeiul art.58/legea 71/2011 , dreptului de optiune al reclamantului i se aplica legea in vigoare
la momentul inceperii constructiei. De aceea se va aplica Vechiul Cod Civil de vreme ce
constructia a inceput inainte. Potrivit Vechiului Cod Civil reclamantul nu putea opta pentru
obligatia paratului la cumpararea terenului.

Speta Nr. 6
Prin cererea inregistrata la 9 septembrie 2012, A a solicitat instantei sa ii recunoasca un
drept de retentie asupra apartamentului paratului B. In motivare reclamantul a aratat ca paratul ii
datoreaza 8000 de lei, sum ape care el a cheltuit-o cu imbunatatirile aduse apartamentului lui B.
Din probele administrate se retine ca la 15 august 2011, B i-a inchiriat lui A acel apartament pe
durata de un an cu o chirie lunara de 2010 euro.
La 25 august 2012, A i-a restituit lui B acel apartament. Pe parcursul executarii contractului de
inchiriere A a adus imbunatatiri acelui apartament care au determinat cresterea valorii
apartamentului. Aceste imbunatatiri au fost facute cu acordul lui B.
Daca chiriasul efectua cheltuielile utile in timpul inchirierii, chiriasul cere banii proprietarului.
Este chiriasul titular al dreptului de retentive?

7

Motivare:
Instanta va respinge cererea ca fiind neintemeiata.
Din interpretarea gramaticala a art.2495 si art.2496/NCC reiese ca o conditie esentiala pentru
recunoastearea dreptului de retentie este ca reclamantul sa detina apartamentul in momentul in
care formuleaza cerea in justitie. Aceasta conditie nu este indeplinita in speta fiindca reclamatul
a restituit de bunavoie apartamentul in discutie. Cererea lui s-ar fi admis daca ar fi fost formulata
pana in momentul restituirii benevole a apartamentului.
Dreptul de retentie este un drept real imperfect fiindca titularul lui nu se bucura de prerogative
urmaririi neavand posibilitatea sa intre in stapanirea materiala a bunului daca a predate bunul de
bunavoie.

Speta Nr. 7
Prin cererea de chemare in judecata depusa la judecatoria sectorului 2, A l-a chemat in
judecata pe B si pe primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna de anularea autorizatiei
de constructie emisa de primarul sectorului 2 in favoarea lui B . In motivare reclamantul a aratat
ca prin aceasta autorizatie i se incalca dreptul de proprietate asupra terenului sau fiindca este
autorizat paratul lui B sa ridice o constructie pe o parte din terenul reclamantului.
Primarul sectorului 2 a invocat exceptia incompetentei instantei aratand ca raporturile
dintre parti au o natura administrativa si nu civila astfel incat compententa de a judeca cererea lui
A apartine Tribunalului Bucuresti, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal.
Daca raporturile juridice innascute intre partile unui litigiu sunt civile atunci de regula
competenta judecarii civile apartine Primarului, daca sunt administrative competenta judecarii
cererii apartine Tribunalului.
*Art. 2/Al.1/lit.c/L554/2004, Actul Administrativ este actul emis de o autoritate publica
in vederea organizarii, executarii legii sau executarii in concret a legii, sau de nastere a unor
efecte juridice.
Motivare:
Judecatoria sectorului 2 va admite exceptia de necompetenta si va declina competenta
solutionarii cauzei la Tribunalul Bucuresti. Autorizatia emisa de primarul sectorului 2 este un act
administrativ, fiindca este emis de o autoritate publica in regim de putere publica in executarea in
concret a L50/1991 , privind calitatea in constructie si dand nastere unui drept a lui B de a ridica
o constructie in conditiile mentionate din autorizatie.
8

Raporturile juridice ce se nasc in privinta acestui act administrativ sunt raporturi
administrative indiferent daca se stabilesc intre autoritatea publica pe de o parte si beneficiarul
actului administrativ individual si al unei terte persoane pe de alta parte.

Speta Nr. 8
a) La 25 mai 2012, A si B i-au imprumutat pe C si D cu suma de 20000 lei pe o durata
de 6 luni. Prin actiunea intentata la 15 ianuarie 2013, A l-a chemat in judecata pe C
solicitand instantei sa-l oblige la plata sumei de 20000 lei. In motivarea cererii ,
reclamantul cita n-a vazut niciun leu inapoi din cei 20000 lei.
Ce va hotari instanta?
Motivare:
Instanta va admite cererea si va obliga pe paratul C sa plateasca reclamantului suma de
5000 lei. In temeiul Art. 1424/NCC, atat creantele lui A si B cat si obligatiile lui C si D
sunt divizibile de vreme ce din lege, din contractual partilor sau din natura obligatiilor nu
rezulta contrariul. In temeiul principiului divizibilitatii creantelor A va avea dreptul de a
obtine de la C si D doar partea lui din intreaga creanta de 20000 lei care in temeiul
Art.1423/NCC este prezumata pe jumatate respectiv 10000 de lei. Asta inseamna ca A va
obtine de la C si D 10000 de lei. Potrivit principiului divizibilitatii obligatiilor, obligatiile
lui C si D sunt divizibile astfel incat C va putea fi urmarit de A doar pentru partea lui din
aceasta suma prezumata la jumatate in temeiul art. 1423/NCC, respectiv pentru suma de
5000 lei.
b) Dar daca in contract se mentioneaza ca A a contribuit cu suma de 15000 de lei la acel
imprumut iar C a luat cu imprumut doar 5000 de lei din 20000 de lei?
Ce va hotari instanta?
Motivare:
Instanta va admite cererea si va oblige pe parat la plata sumei de 3750 de lei.
Dreptul de creanta a lui A impotriva lui C si D are ca obiect suma de 15000 de lei.
Obligatiile lui C si D fata de A sunt divizibile in proportia in care fiecare a luat cu
imprumut o anumita suma din suma totala. Cum C a luat cu imprumut o patrime din suma
totala va trebui sa-i plateasca lui A o patrime din suma de 15000 de lei datorata lui A de
amandoi, respectiv 3750 de lei.

9

Speta Nr-l 9
Printr-un contract de imprumut incheiat la 9 martie 2012 A si ab i-au imprumutat lui C
suma de 10000 de lei pe durata de 6 luni. La 7 august 2012 A a murit, lasand ca unic
mostenitor pe C, care a acceptat mostenirea.
Prin actiunea intentata la 19 decembrie 2012 B l-a chemat in judecata pe C solicitand
instantei sa-l oblige la plata sumei de 10000 de lei. In contractul de imprumut partile au
prevazut indivizibilitatea creditorilor.
Ce va hotari instant?
Motivare:
Va admite in parte cererea si il oblige pe parat la plata sumei de 5000 de lei.
Prin moartea lui A , ca urmare ca acceptarii mostenirii acestuia de catre debitorul C, are
loc o confuziune cu privire la suma de 5000 de lei fiindca C va prelua prin mostenire
partea lui A din creanta totala de 10000 de lei, respective suma de 5000 de lei. El va
deveni propriul creditor pentru suma de 5000 de lei, ceea ce este inadmisibil, de aceea
prin confuziune se va stinge atat creanta lui A de 5000 de lei cat si obligatia lui C fata de
A cu privire la aceeasi suma .
Va continua sa existe creanta lui B fata de C de 5000 de lei care va fi realizata prin
admiterea acestei actiuni.

Speta Nr-l 10
Printr-un contract incheiat sub semnatura privata la 17 aprilie 2011, A i-a vandut lui B 5t
de porumb cu pretul de 20000 de lei , jumatate din pret s-a platit in momentul incheierii
contractului urmand ca cealalta jumatate sa se plateasca in termen de 2 saptamani cu
ocazia predarii bunului respectiv.
La 7 august 2012, B l-a chemat in judecata pe A sa restituie suma de 10000 de lei.
Reclamantul a aratat ca paratul nu si-a indeplinit obligatia de a-i preda bunul vandut astfel
incat ca nu se justifica retinerea sumei de 10000 de lei de catre acesta. Paratul a solicitat
respingerea cererii, spunand ca a fost in imposibilitate, ca urmare a distrugerii totale a
contractului dupa o saptamana de la incheierea lui in urma unei inundatii.
Partile au mai prevazut in contract ca porumbul vandut se afla in hambarul paratului.
Potrivit CC anterior daca intr-un contract sinalagmatic, una dintre parti nu poate executa o
obligatie contractuala importanta constand in transmiterea proprietatii unui bun din
motive imputabile, riscul contractului va fi suportat de proprietarul bunului din momentul
10

pieirii fortuite a acestuia. Astfel proprietarul aceluia trebuia sa-si execute propria obligatie
nascuta din acel contract. NCC prevede ca riscul contractului este suportat de catre
debitorul obigatiei imposibil de executat.
Ce va hotari instanta?
*In hambarul din curtea vanzatorului nu se afla decat cantitatea de 5t.
Motivare:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. In speta este aplicabil CC Anterior deoarece
contractual s-a incheiat sub imperiul acestuia si toate efectele acestui contract sunt
reglementate de Vechiul CC inclusiv riscul contractului. In baza Vechiului CC trebuie sa
se stabileasca cine era proprietarul bunului in momentul pieirii lui fortuit. Transmiterea
proprietatii se face de regula in momentul incheierii contractului translativ de proprietate
daca este un bun individual determinat, obiectul acestuia si mai apoi daca este de gen.
Porumbul vandut este un bun individual determinat prin vointa partilor contractante
deoarece cele 2 criterii mentionate de parti in contract sunt suficiente pentru
individualizarea bunului. In plus faptul ca in acel hambar nu se afla decat bunul vandut a
facut posibila inca din momentul incheierii contractului individualizarea bunului.
De aceea proprietarul bunului este cumparatorul incepand cu data de 17 aprilie 2011,
fiindca proprietarul bunului in momentul pieirii lui fortuite era cumparatorul, acesta va
suporta riscul contractului, ceea ce inseamna ca el trebuia sa plateasca pretul, desi nu va
intra in posesia bunului cumparat.

Speta Nr-l 11
Printr-un contract autentic incheiat la 10 octombrie 2011, A a constituit in favoarea lui B
un drept de usufruct asupra unui teren de 3000 m patrati pe durata de un an in schimbul
sumei de 3000 de euro. Partile au mai stabilit ca uzufructuarul sa mentina destinatia
economica a acelui teren respectiv cultivarea vitei de vie.
La 9 noiembrie 2012 B a solicitat obligarea lui A la plata sumei de 3000 de lei.
Reclamantul a aratat ca aceasta suma reprezinta contravaloarea partii din recolta de
struguri, parte culeasa de parat.
Din probele administrate instanta mai retinut ca o parte din recolta de struguri din recolta
din 2012 a fost culeasa de uzufructuar pana la data de 10 octombrie 2012 iar cealalta parte
a fost culeasa de proprietarul terenului dupa 10 octombrie 2012.
Ce va hotari instanta?
11

Motivare:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 710/NCC fructele naturale si
industriale percepute de uzufructuar in intervalul de timp cuprins intre momentul nasterii
dreptului de uzufruct si cel al stingerii dreptului de uzufruct i se cuvin, in schimb fructele
naturale si industriale care nu au fost percepute de uzufructuar vor reveni proprietarului
daca acesta le percepe. Reclamantul in calitate de uzufructuar nu va avea drept nici la
contravaloarea fructelor industriale culese de proprietar dupa momentul stingerii dreptului
de uzufruct.
*Strugurii sunt fructe industriale in raport cu terenul.

Speta Nr-l 12
Prin cererea de chemare in judecata depusa la judecatoria sectorului 3 la 25 noiembrie
2012, A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei sa anuleze contractul de
donatie incheiat intre parti. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul B ii
datoreaza suma de 40000 de lei. Prin contractul de donatie incheiat de parat, interesele
reclamantului sunt fraudate pentru ca in urma incheierii contractului , B a devenit
insolvabil.
Din probe administrate, instanta a retinut ca la 15 iunie 2012, A i-a incheiat lui B suma de
40000 de lei pe 6 luni. La 17 august 2012, B i-a donat lui C un apartament printr-un
contract autentic, valoarea bunurilor ramase in patrimoniul lui B dupa incheierea
donatiilor=45000 de lei.
Ce va hotari instanta de judecata?
Motivare:
Instanta va admite cererea si va declara inopozabil contractual de donatie incheiat intre
parti fata de reclamant. Fata de motivele invocate de reclamant in cuprinsul cererii sale,
actiunea sa este o actiune revocatorie , insa reclamantul nu a cerut instantei sa declare
inopozabilitate contractului de donatie asa cum ar fi trebuit in cazul unei actiuni
revocatorii si a solicitat amanarea contractului. De aceea exista o neconcordanta intre
motivarea si obiectul cererii, ceea ce atrage calificarea juridica incorecta a obiectului
cererii.
Aceasta calificare juridica va fi schimbata de instanta , considerand ca obiectul cererii e
declararea inopozabilitatii contractului fata de reclamant. In acest fel va fi asigurata
concordanta intre motivare si obiectul cererii.
12

Din examinarea art.1562,1563,1564/NCC se deduc conditiile de admisibilitate a actiunii
revocatorii:
-reclamantul sa fie titularul unuia dintre drepturile de creanta fata de unul dintre parati.
-creanta sa fie certa
-debitorul sa fi incheiat un act juridic prin care sa fi urmarit fraudarea intereselor
creditorului (debitorul si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate)
-in cadrul actelor cu titlu oneros incheiate de debitor, cealalta parte contractanta sa fi
cunoscut faptul ca prin incheierea actului se fraudeaza interesele debitorului.
Legea nu cere conditia exigibilitatii creantei in momentul intentarii actiunii revocatorii,
ceea ce inseamna ca aceasta poate fi intentata inainte de implinire a unui termen
suspensiv.

Speta Nr-l 13
La 23.noi.2011 A a incheiat un contract cu B si C in forma autentica prin care a transmis
acestora dreptul de proprietate asupra unui apartament iar acestea s-au obligat sa-l intretina pe A
toata durata vietii acestuia. La 14 martie 2012 B moare si lasa ca unic mostenitor pe D. Prin
actiunea intentata la 9 sept 2012 A ii cheama in judecata pe C si D solicitand instantei sa dispuna
rezilierea contractului.
In motivare reclamantul a aratat ca dupa moartea lui B nimeni nu a mai executat partea
acestuia din obligatia de intretinere. Reclamantul a depus la dosar pe langa contract o notificare
pe care a inaintat-o la 7 aug.2012 paratului C prin care i-a solicitat sa execute si partea lui B din
obligatia de intretinere.
Ce va hotari instanta de judecata?
Interpretare:
*Contractul sinalagmatic este cel care da nastere la obligatii din toate partile.
Instanta va admite cererea si va dispune rezilierea contractului de intretinere.
Motivare: Potrivit articolului 2256 din NCC obligatia de intretinere este indivizibila, ceea
ce inseamna ca oricare dintre debitori poate fi urmarit pentru executarea intregii obligatii. Avand
in vedere ca C a refuzat in mod nejustificat executarea partii din obligatia de intretinere ce-I
revenea lui B desi a fost notificat in acest sens de A va suporta consecintele acestei neexecutari
constand in rezilierea contractului si pierderea dreptului de proprietate asupra imobilului.
13


Speta Nr-l 14
La 15.noi.2011 A i-a imprumutat lui B suma de 10 000 de lei pe durata de trei luni.
Contractul s-a incheiat intr-un singur exemplar completat de catre A si semnat de ambele parti.
Acest exemplar a ramas in posesia lui A. La 25.aug.2012 A l-a chemat in judecata pe B
solicitand instantei sa-l oblige la restituirea sumei de 10 000 de lei. Paratul a solicitat respingerea
actiunii pe motiv ca inscrisul depus de A la dosar nu este sufficient pentru a aproba contractual
de imprumut datorita faptului ca a fost incheiat intr-un singur exemplar. Acest inscris nu este
valabil ca inscris sub semnatura privata ci ca un inceput de dovada scrisa ce trebuie completat cu
alte mijloace de proba. Reclamantul a declarat ca nu mai are alte mijloace de proba .
Daca un contract este bilateral inscrisul care il constata trebuie intocmit intr-un numar de
exemplare egal cu numarul partilor cu interese contrarii. In caz contrar daca nu se respecta
aceasta formalitate inscrisul intocmit nu este valabil ca inscris sub semnatura privata ci doar ca
inceput de dovada scrisa astfel incat pt a aproba acel act trebuie completat cu un alt mijloc de
proba. In schimb daca un contract este unilateral este suficient pentru proba contractului
intocmirea lui intr-un singur exemplar.
In consecinta inscrisul sub semnatura privata este acel inscris semnat de parti care
indeplineste conditiile prevazute de lege. Asadar nu orice inscris este inscris sub semnatura
privata.
Ce va hotari instanta?
Acest contract este unilateral deoarece prezinta o singura obligatie in sarcina unei
singure parti.
Interpretare:
Nu se confunda impartirea actelor juridice in unilaterale bilaterale si plurilaterale cu
impartirea contractelor in unilaterale si bilaterale(sinalagmatice). Prima impartire se face dupa
criteriul numarului vointelor exprimate.
Impartirea contractelor in unilaterale si bilaterale se face dupa criteriul obligatiilor
nascute din acestea. Astfel contractile unilaterale sunt cele care dau nastere la obligatii doar
pentru o parte cantractanta si contracte bilaterale care dau nastere la obligatii reciproce si
interdependente pentru toate partile contractante.
Imprumutul ca regula este un contract unilateral.
Instanta va admite cererea ca neintemeiata si il vaobliga pe parat sa restituie
reclamantullui suma de 10 000 de lei.
14

Motivarea: Contractul de imprumut este un contract real fiindca trebuie indeplinite
cumulative doua conditii pentru valididatea acesteia:
-acordul de vointa al partilor contractante
-remiterea materiala a bunului imprumutat
Din acest motiv contractual de imprumut este un contract unilateral de regula de vreme
ce doar imprumutatul dobandeste obligatii in temeiul contractului. Fiind un contract unilateral
este suficienta intocmirea lui intr-un singur exemplar iar aceste exemplar produce efectele unui
inscris sub semnatura privata fiind suficient pentru proba contractului de imprumut.

S-ar putea să vă placă și