Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea din Bucureti

Facultatea de Istorie
Master Diplomaie i istorie politic n secolele XIX-XXI
CURS: IDEEA I INTEGRAREA EUROPEAN







Referat
Criza ideii europene(1871-1918)







realizat de Rzvan GRIGORA




BUCURETI,2010






Cuprins




Ideea european n anii 1800 .................................................................... 3
Semnificaia anului 1871. Cauzele descreterii. .......................................... 6
Continuitatea ideii europene ntre 1871-1918 ............................................. 7
Semnificaia anului 1918. Sfritul rzboiului. ............................................. 8
Concluzii ................................................................................................... 10

Adevrul este peste tot, dar nu l recunoate dect acela care l caut.
(Nicolae Iorga)




Referatul de fa are ca direcie principal de studiu evoluia conceptului de idee
european ntre anii 1871-1918. n mod particular am cutat s gsesc anumite relaii
de tip cauz-efect i interaciune ntre evoluia tablei de ah a relaiilor internaionale i
criza ideii europene
1
. Am urmrit astfel formarea blocurilor de aliane i diversele surse
ale Primului Rzboi Mondial , ncercnd s surprind influenele negative care au dus la
replica il ny a plus dEurope
2
.Motivaia alegerii acestei teme se contureaz n dou
direcii.n primul rnd datorit pulsul ameitor al ideii europene de dup primul rzboi
mondial.n al doilea rnd datorit apariiei statelor naionale pentru a studia legtura
dintre naionalism i ideea european.
Ideea european n anii 1800
J. J. Rousseau vedea o republica european numai dac monarhii i vor
abandona natura lor lacom i belicoas iar popoarele se vor emancipa i ca urmare
vor deveni mai nelepte
3
.
Unul din pionerii dreptului international, Emmerich Vattel scria ca Europa
constituie un sistem politic, un corp format printr-o multitudine de relatii si interese si ca
toate acestea fac din statele continentului un fel de republica ale carei membre, cu
toate ca sunt independente, sunt unite prin intermediul interesului comun pentru a
mentine ordinea si libertatea
4
.
n secolul al XIX-lea, o veritabila exaltare a ideii europene este anuntata de
Doamna de Stael atunci cnd scrie: De acum, e necesar sa avem spiritul european.
5


1
Zbigniew Brezinski,Marea tabla de sah. Suprematia americana si imperativele sale geostrategice, editura Univer
Enciclopedic,2000, p 24
2
Jean-Baptiste Duroselle apaud Lect.dr. Marian tefnesc ,IDEEA I INTEGRAREA EUROPEAN suport de curs, p 68
3
Charles Zorgbibe, Constructia europeana. Trecut, prezent, viitor, Editura TREI, Bucuresti, 1998, p. 6.
4
http://www.lonang.com/exlibris/vattel/ consultat pe 20 ianuarie 2010
5
Davies, N. Europe: A History, Oxford, Oxford University Press,1996, p 27
Contele de Saint-Simon a expus n Despre reorganizarea societatii europene
sau despre necesitatea si mijloacele de a reuni popoarele Europei ntr-un singur corp
politic, pastrnd fiecaruia independenta sa nationala utilitatea pe care ar avea-o
instituirea unui parlament european.
6

Perioada de convulsii care a urmat Revolutiei franceze a dus la aparitia mai
multor proiecte de integrare europeana, unele ramase la stadiu ideatic, altele ajungnd
la niste realizari efemere. n legatura cu cele din urma se poate cita situatia Imperiului
napolonean. Astfel, n momentul sau maxim, Napoleon I era mparat al Frantei, n
granitele fostei Galii romane avnd alipite si Olanda, Belgia, Piemont, Provinciile Ilirice,
parti din regatul Prusiei, rege al Italiei, protector al Confederatiei Elvetiene si al
Confederatiei Rhinului, al Marelui Ducat al Varsoviei, pe tronul Regatului Spaniol se afla
unul din fratii sai, aceeasi situatie fiind si n cazul Westfaliei, iar n Reagatul Neapolelui
se afla pe tron unul din maresalii sai, caz asemanator si cu Regatul Suediei.
Iata cum vedea Napoleon situatia Europei daca nu ar fi intervenit dezastrul din
campania din Rusia: Pacea de la Moscova desavrsea si ncheia expeditiile mele
razboinice. Pentru marea cauza era sfrsitul hazardului si nceputul securitatii. Un
orizont nou, lucrari noi, urmau sa se desfasoare, pentru bunastarea si prosperitatea
tuturor. Sistemul european era ntemeiat; trebuia doar sa fie organizat. Satisfacut n
privinta acestor mari probleme, linistit din toate partile, as fi avut si eu un congres si o
sfnta alianta. Sunt idei care mi-au fost furate. n aceasta reuniune a tuturor suveranilor,
am fi tratat n familie despre interesele noastre si am fi avut o alta greutate n fata
popoarelor.
7
El ar fi pus n aplicare si urmatoarele la nivelul ntregului continent
european: un cod european, o curte de casatie europeana care sa ndrepte greselile
pentru toti, aceeasi moneda sub nfatisari diferite, aceleasi greutati, aceleasi legi.
Spunea el: n acest fel, n curnd Europa ar fi format cu adevarat un singur popor si
fiecare, oriunde ar fi calatorit, s-ar fi gasit tot timpul n patria comuna
8
.
n 1821, Joseph de Maestre, n lucrarea sa Soires de Sanct Petersburg, emite
ideea unei Societati a Natiunilor. Tot n aceasta perioada, revolutionarul italian Mazzini
ntrezareste o federatie europeana printr-o prabusire a tronurilor, care ar putea

6
Judt, T, A Grand Illusion? An Essay on Europe, London, Penguin,1996,p 25
7
Mazower, M, Dark Continent, London University Press,1998,p 80
8
Ibidem
determina aparitia tinerei Europe. De altfel acest curent de opinie era promovat si de
mari personalitati ale epocii respective din spatiul romnesc, cum ar fi: Nicolae
Balcescu , Ion Ghica, Dumitru Bratianu , C. A. Rosseti, Al. C Golescu-Arapila si altii.
n 1827, Pierre Leroux a publicat n ziarul parizian Le Globe un articol-studiu
Despre Uniunea Europeana. Idei asemanatoare au fost profesate de o alta
personalitate a timpului. Alexandre-Auguste Ledru-Rollin, care scria de un pamnt
liber, singura republica a Europei.
Secolul XIX este, prin excelenta, secolul unor propuneri federaliste. La
Congresului pacifist de la Paris din 1849, Victor Hugo rosteste celebrele cuvinte: Va
veni ziua cnd armele vor cadea din mini si bombele tunurilor vor fi nlocuite cu
cuvntul si cu dreptul de vot universal al popoarelor ... va veni o zi cnd tunurile nu se
vor mai vedea dect prin muzee, si lumea se va mira ca au fost vreodata cu putinta. . .
Si va veni ziua cnd vom vedea doua grupari uriase: Statele Unite ale Europei si Statele
Unite ale Americii dndu-si mna prieteneasca peste ocean....
9

Alt gnditor european, a crui oper conteaz pentru ideea de Europ unit i pe
care l citez n acest capitol este Pierre Joseph Proudhon . Contrar opiniilor din vremea
sa, Proudhon respinge at t centralizarea motenit de la iacobini i principiul na
ionalitilor ct i crearea de state puternice. n lucrarea sa Despre principiul federativ,
autorul propunea constituirea unei Europe federale. Europa lui Proudhon se baza pe
comun" celul de via n care oamenii se cunosc direct" i pe provincie adevrata
naiune", ea fiind de fapt o confederaie de confederaii", reunind confederaiile: batav,
greac, scandinav, italian, etc. la care se vor aduga marile state europene
descentralizate. Convins profund de juste ea ideilor sale, Proudhon las generaiilor
viitoare un mesaj la care ar trebui s medit m azi, i anume c secolul al XXlea va
deschide era federaiilor, sau umanitatea va rencepe un purgatoriu de 1000 de ani"
10
.
n acela i spirit pragmatic putem ncadra i opera lui Frbel. Acesta imagina o
confederaie european dup modelul Elveiei i Statelor Unite ale Americii. n scrierea
sa "Viena, Germania i Europa", autorul critica principiul naional, insistnd pe ideea
interferenei raselor i pe importana Austriei n cadrul confederaiei europene.

9
Discursul lui Victor Hugo de la Congresul pacifist apud. Seton-Watson, Ce este Europa,unde este Europa?,
Encounter, vol.65, no.2,1985,p 57
10
www.jstore.com/P-J-PROUDHON-DU-PRINCIPE-FEDERATIF-1921-.html consultat pe 17 ianuarie 2010

Semnificaia anului 1871. Cauzele descreterii.
Sistemul creat de Sfnta Alian nu a avut mna de fier necesar impunerii unei
cumptri. Secol al naiunilor, pe de o parte, i secol al dorinelor de reafirmare a unor
state pe plan internaional au dus la nenelegeri profunde.Ideea european a continuat
s existe dar a fost din ce n ce mai discreditat. Cum ar fi putut s creeze o federaie
statele care doreau puterea doar pentru ele,separat?
Anul 1871 nsemn desvrirea unitii germane. nseamn desvrirea
realpoliticii lui Bismark. Vdit mirat de prerile unor intelectuali ce doreau Europa unit,
Bismark nu ezit s utilizeze replici acide(Cine este Europa?) la adresa unei eventuale
voci comune a continentului. Anul 1871 reprezint nceputul unui nou sistem de aliane
care s permit Germaniei de a se impune n Europa i a pstra Frana izolat.
Germania va incheia tratate cu Rusia si Austria in anul 1873 punand
bazele Aliantei celor 3 Imparati. Rusia se va retrage din aceasta alianta,
deoarece in urma unui razboi care a avut loc in Europa ea a primit mai putine
teritorii. Austria si Germania au atras de partea lor Italia nemultumita si ea de
politica Frantei care avea multe colonii in Africa si care in 1882 se aliaza cu
celelalte 2, formand Tripla Alianta sau Puterile Centrale (statele Austria,
Germania, Italia). In anul 1883, Romania va adera la Tripla Alianta .
Wilhelm al II-lea a abandonat politica prudent a lui Bismarck i s-a lansat ntr-o
Wetpolitik, ambiioas i imprudent, punnd bazele Reich-ului german. n civa ani
SUA i Japonia s-au ridicat la rangul de noi puteri ale lumii. Chestiunea oriental ct i
dorina de remprire colonial, dublat de setea de resurse ale statelor europene,
conduc finalmente la utilizarea forei armate. Distructiv i nemaintlnit de dur. Ideea
european va fi umbrit de setea de putere.
Rusia incearca sa puna si ea bazele unei aliante si se apropie de Franta.
Incheie o intelegere in anul 1902, iar apoi incheie inca o intelegere cu Anglia
care se decide sa devina mult mai activa pe plan politic. Anglia va incheia cu
Franta o intelegere si se pun bazele celei de-a Doua Aliante numita Tripla
Intelegere sau Antanta formata din Rusia, Franta si Anglia
11
.

11
Profiroiu Marius, Marius Alina - Introducere n realitatile europene, Editura Economica, Bucuresti, 1999,p 54
Crizele marocane i criza bosniac au mrit intensitatea nenelegerilor.
Chestiunea oriental este redeschis n 1912. i iat c nu pentru ultima dat
continentul european d dovad de infantilism n gestionarea posibilelor crize.
Continuitatea ideii europene ntre 1871-1918
Dei ideea european a intrat n recesiune datorit interaciunii de cauze mai sus
menionate ea nu a disprut.
La civa ani dup apariia Principiului Federativ" a lui Proudhon, apreau n
german dou opere importante, care trateaz chestiunea federalizrii Europei. Una
aparine elveianului Johann Caspar Bluntschli intitulat Organizaia unei Uniuni a
Statelor Europene , iar cealalt a germanului Franz Constantin Federalismul" (1879).
Cei doi autori depesc discursurile teoretice, trecnd n sfera practicii politice i a
examinrii condiiilor de aplicare a principiului federativ. Bluntschli, profesor de drept
internaional la Heidelberg, propune o confederaie bazat pe principiile Confederaiei
Elveiene, con tient fiind de refuzul statelor suverane fa de o integrare
supranaional. Planul su cuprindea o Uniune a Statelor Suverane (Staatenbund)
dirijat de un Consiliu Federal, reprezent nd statele i un Senat reprezentnd
popoarele. n cea ce l privete pe Konstantin Frantz, acesta se opunea unitarismului
bismarkian i principiilor Revolu iei Franceze, preconiz nd o organizaie social de tip
corporatist. ncreztor n geniul naiunii germane, autorul propunea un sistem federativ
format din trei grupuri federative:
Germania Occidental i rile germanice;
Germania Oriental i rile baltice;
Austria i regiunile danubiene,
cu alte cuvinte un fel de Miteleuropa". Opiniile sale de i contrare naionalismului
statelor naiune centralizate apar aici sub forma unei misiuni europene a Germaniei,
preconiznd ntro oarecare msur Europa lui Hitler de mai trziu.
Din aceeasi perioada se pot mentiona proiectul scriitorului Godin (1883),
proiectul lui Frederich Passy si Randal Cremer pentru crearea unei Uniuni
Interparlamentare (1888), proiectul lui Franois Crispy (sfrsitul secolului XIX), discutiile
purtate n cadrul celor doua Conferinte de la Haga (1899, 1907).


Semnificaia anului 1918. Sfritul rzboiului.
n anul 1914, mprirea lumii ntre principalele mari puteri era ncheiat. Anglia,
Frana i Rusia stpneau 46% din suprafaa Terrei i aproximativ 43% din populaia
sa. Marea Britanie stpnea 3o milioane km2 i 4oo milioane de locuitori care
cuprindea mare parte din Africa austral i oriental, Antilele, Ceylonul i India. Frana
stpnea lo milioane km2 i aproximativ 48 milioane de locuitori cuprinznd un "bloc
african" (Magherele, Africa Oriental Francez, Africa Ecuatorial Francez) i un
ansamblu extrem oriental "constituit din Uniunea indochineaz. Din Europa mai
posedau colonii Germania, Olanda, Portugalia, Italia, Belgia. Pe lng aceste colonii
aceste state mai controlau alte teritorii - semicoloniile - din care fceau parte printre alte
teritorii cele aparinnd Imperiului Otoman, China i Persia.
La nceputul anului 1918 ambele tabere beligerante nutreau sperane n privina
obinerii victoriei. Iluziile Puterilor Centrale s-au bazat pe modificarea raportului de fore
n Est prin ieirea Rusiei din rzboi. Se prea c pn la 1918 germanii n-au avut "...
condiii att de favorabile unei mari ofensive pe frontul Occidental".
Prima conflagraie mondial a marcat profund societatea nceputului de secol
XX. Consecinele rzboiului s-au fcut simite n toate domeniile de la mentalul
individual i colectiv pn la evoluia economic n politic a statelor beligerante. Dintre
acestea dou s-au manifestat cu for i au influenat evoluia omenirii pentru multe
decenii: fluxul i refluxul revoluionar i declinul Europei. Tensiunea social i
economic indus de primul rzboi total cunoscut vreodat de omenire ntre popoare i
state a fost att de mare, copleitoare i fr precedent, nct au fost mpinse pn la
limita cea mai ndeprtat posibil, ajungnd chiar pn la prbuire. Numai Statele
Unite au ieit din rzboi mai bogate. Pentru toi ceilali, n special pentru Europa sfritul
rzboiului a nsemnat un val de revoluii i nceputul declinului n competiia n Lumea
Nou.
Pentru IDEEA EUROPEAN primul rzboi a avut implicaii profunde, revitaliznd
ideea de uniune. Faptul c Europa a rmas fr 15 milioane de oameni(mori) i fr
200 miliarde de dolari a ntrit proiectele de unitate i cosideraii comune.
Contele Coudenhove-Kalergi publica la Viena, n 1922, manifestul Paneuropa
n care arta: Problema Europei se reduce la dou cuvinte: unificare sau prabusire . n
1926, el reuneste la Viena congresul constitutiv al Uniunii Paneuropene, la care iau
parte 2000 de persoane
12
.
Mai putin cunoscut, danezul Heerfordt publica n 1924 un eseu intitulat Europa
Communis care contine deopotriva o critica acerba a Societatii Natiunilor a carei
slabiciune indica deja ca aceasta nu interzice realmente recursul la razboi, dar si o
analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei Europe Communis, viitorul stat
federal european. Dincolo de o adunare interparlamentara, un director al sefilor de stat
dispunnd de drept de veto si un minister federal responsabil n fata Adunarii,
Heerfordt, nzestrat cu o anumita capacitate premonitorie, ajunge pna la a prevedea
un regim special pentru agricultura si o perioada de tranzitie nainte de realizarea unei
uniuni vamale.
n 1928, Gaston Riou preconiza o confederatie continentala n lucrarea sa
Europa patria mea ca singura conditie de a-i pastra rolul de hegemon n lume fata de
prezenta n competenta planetara a Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii si Uniunii
Sovietice.
n 1929, contele Sforza a publicat lucrarea Statele Unite ale Europei, n 1930
Bertrand de Jouvenel a publicat Spre Statele Unite ale Europei; tot n 1930 Edouard
Herriot a publicat lucrarea Europa, n care proiecta o uniune europeana n cadrul
Societatii Natiunilor .
n 1926, diferiti economisti si oameni de afaceri au creat Uniunea economica si
vamala europeana pe care au declarat-o ca fiind nceputul actiunii de unificare
europeana
13
.
Dar initiativa cea mai spectaculara a epocii a fost cea luata de Aristide Briand n
cadrul Societati Natiunilor, cnd, la 7 septembrie 1929, a propus Adunarii generale a
Societatii Natiunilor sa creeze, ntre statele europene, o legatura federala, dar fara sa
se aduca atingere suveranitatii acestor state, propunere n urma careia Aristide Briand a
primit sarcina sa prezinte un memorandum asupra organizarii unui regim de uniune

12
Andrei Marga, Filosofia unificarii europene, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995 p 49
13
Rene Girault ,Identitate si contiinta europeana in secolul al XX-lea , Colecia: Ideea european, 2004
curtea veche

federala europeana. Din pcate va mai fi necesar un rzboi pentru a-i face s neleag
pe marii conductotori c unit Europa va reui.

Concluzii
Fr a disprea, ideea european a ntlnit n perioada 1871-1918 o perioada de
stagnare vdit schiat de conflictele de interese ale statelor europene. Primul rzboi
mondial a avut totui i o consecin pozitiv asupra conceptului: repoziionarea ideii de
Europa n cercurile intelectualilor i politicienilor. Acest lucru nu ar fi fost posibil daca n
aceti 50 de ani cineva nu ar fi continuat s cread n ea. Bluntschli i Konstantin Frantz
sunt numai doi din cei crora le datorm continuitatea. Referatul realizat a ncercat
aadar s gseasc relaii de tip cauz-efect ntre criza ideii europene i tabla de ah
internaional. Practic am identificat prin acest referat relaii de dependen ntre politica
lui Bismark i diminuarea importanei conceptului. De asemenea am considerat ca fiind
importante crizele(marocan, bosniac) vzute ca tatonri n vederea luptei pentru
colonii i resurse ale puterilor europene. Astfel spus Europa iar fi putut gsi fora de a
rmne polul lumii doar dac ea ar fi neles c numai mpreun poate rzbi. Sfritul
Primului mare rzboi a adus cu precdere ntrirea afirmaiei mele. Astfel SUA ajung
pretendente la titul de far al lumii.














Bibliografie
Cri
Charles Zorgbibe, Constructia europeana. Trecut, prezent, viitor, Editura
TREI, Bucuresti, 1998
Davies, N. Europe: A History, Oxford, Oxford University Press,1996
Girault Rene ,Identitate si contiinta europeana in secolul al XX-lea ,
Colecia: Ideea european, 2004 Curtea Veche
Judt, T, A Grand Illusion? An Essay on Europe, London, Penguin,1996,p
25
Marga Andrei, Filosofia unificarii europene, Biblioteca Apostrof, Cluj-
Napoca, 1995
Mazower M, Dark Continent, London University Press,1998
Profiroiu Marius, Marius Alina - Introducere n realitatile europene, Editura
Economica, Bucuresti, 1999
Zbigniew Brezinski,Marea tabla de sah. Suprematia americana si
imperativele sale geostrategice, editura Univer Enciclopedic,2000

Cursuri
Lect.dr. Marian tefnesc ,Ideea i integrarea european

Articole
Seton-Watson, Ce este Europa,unde este Europa?, Encounter, vol.65,
no.2,1985
Articole on-line
http://www.lonang.com/exlibris/vattel/
www.jstore.com/p-j-proudhon-du-principe-federatif-1921-.html