Sunteți pe pagina 1din 51

Proiect MODEL de Pomicultura.

Infiintarea unei plantatii intensive de par


Tags: pomicultura, soiuri de par, plantarea pomilor fructiferi, cultivarea parului, referat
pomicultura, proiect model pomicultura
Tema proiectului de pomicultura: Se cere nfiintarea unei plantatii intensive de par in
judetul Cluj, pe suprafata de 60 hectare. Panta terenului este cuprinsa intre 10!0",
terenul pre#inta denivelari pe o suprafata de 6". Sortimentul de soiuri cuprinde: soiuri de
vara $0", soiuri de toamna !%", soiuri de iarna &%"
Cap. ' Cultura Parului
P(rus sativa, fam. )osaceae, su*fam. Pomoidae
'.1. 'mportanta, origine si arie de raspandire
Parul, alaturi de mar, prun, cire +!+,!!1h s si piersic, este o specie pomicola mult
apreciata pentru calitatea fructelor, productivitate, longevitate, esalonarea perioadei de
maturare a fructelor diferitelor soiuri. -in masa totala a fructului pulpa repre#inta .+",
pielita !,%", iar semintele repre#inta 0,%". Cantitatea de suc in pere ajunge la .%".
-upa './.)adu, perele contin: glucide 0 1 1% ", su*stante pectice 0,1$0,+1", proteine
*rute 0,!$0,6%", acid malic 0,1!0.%0", su*stante minerale 2P,/e,3,4n,4g,Cl,S5 0.06
0,!$", vitamina C &1!", vitamina PP 0,10,&", provitamina 6 0,0!0,0$", vitamina 7
0,010,0%"
Ca si la alte specii fructifere, compo#itia chimica a fructelor este in dependenta de
conditiile climatice ale locului de crestere, sol, soi si conditiile agrotehnice.
6portul caloric pe carel aduce consumarea perelor pre#inta o importanta foarte mare,
deoarece 100g de fructe contin 10!0g hidrati de car*on care dau organismului $000 de
calorii. Perele contin deasemenea o anumita cantitate de celulo#a care constituie un factor
functional stimulent pentru regulari#area activitatii peristaltice intestinale. Perele se
consuma in stare proaspata sau su* forma de sucuri, fructe deshidratate si congelate,
cidru, distilate. Consumul in stare proaspata este asigurat din luna iulie 27ella di 8iugno5
pana in octom*rie prin soiurile de varatoamna si prin soiurile de iarna 2Cure, Contesa de
Paris, Passe Crassane5 pana in primavara. 4ajoritatea soiurilor au potential productiv
ridicat, longevitate mare, iar altoite pe gutui pot fi cultivate in sistem intensiv si
superintensiv. Cercetarile paleontologice au sta*ilit ca parul era cunoscut cu cca. $000 de
ani i.e.n. in 'ran si Cauca#, iar cu 10%0 ani i.e.n. cultura era destul de e9tinsa in )epu*lica
:lena si la vechii romani.
-e aici parul a fost adus in tarile apusene, /ranta, 7elgia, 6nglia, de unde sa e9tins in
toata :uropa. 'n anul 16!0 in /ranta e9istau aproape !%0 de soiuri, o de#voltare foarte
mare luando o*tinerea soiurilor noi prin insamantarea semintelor din poleni#area
naturala provenita de la unele soiuri valoroase, incat la jumatatea secolului ;'; se
cunosteau peste .00 de soiuri de par multe dintre ele reali#ate de <ardenport, =an 4ons,
7ivort, 7altet. -e altfel munca vasta de selectie a celor peste 00000 de puieti timp de %6
generatii a adus la alegerea a cca. $00 de soiuri din care $0 se afla in cultura si in pre#ent.
'n 6merica parul a fost introdus de primii coloni#atori, astfel incat, in 1++1 se intalneau
$! de soiuri de origine europeana. 'n 6ustralia, 6merica de Sud si 6frica parul a inceput
sa fie cultivat spre sfarsitul secolului al ;';lea.
6nuarul Statistic /6> vol.%!?1..0 arata ca productia mondiala de pere a fost de 1$,&+.
mii de tone din care: 6sia 0,$.& mii de tone, :uropa &,$%! mii de tone, 6merica de @ord
0.! mii de tone. Principalele tari producatoare de pere sunt: China 6+!0 mii de tone,
'talia .&1 mii de tone, SA6 0$0mii de tone, Baponia, Spania, /ranta, )omania 6$ mii de
tone.
Sortimentul mondial de soiuri se *a#ea#a in principal pe Cilliams, Passe Crassane,
Conference, Antoasa 7osc, -r.B. 8u(ot, -ecana Comisiei, 6*atele /etel. Soiul Cilliams
are o pondere de +0" in SA6, $%" in 6frica de Sud, &0" in 6ustralia, !0" in :uropa.
Soiul Passe Crassane detine &0" din productia de peri a 'taliei, iar Conference 00" din
productia de pere a 6ngliei. 'n )omania, parul ocupa o suprafata de ..+$ hectare in
judetele 6rges, -am*ovita, =alcea, =rancea, Prahova, @eamt, 4ures.
Done si *a#ine mai importante su* aspectul cultivarii parului sunt: -am*ovita, 6rges,
Prahova, 'asi, Suceava, @eamt, 4ehedinti, 8orj, 6rad, Timis, 7istrita, @asaud, Cluj si
<unedoara. 'n pre#ent, colectia nationalaorgani#ata la Pitesti4aracineni cuprinde cca.
%00 de specii, soiuri autohtone si straine, care servesc ca sursa de gene in reali#area
o*iectivelor programului de ameliorare.
'.!. Particularitati *iologice
'.!.1. Specii care au contri*uit la o*tinerea de soiuri
8enul P(rus cuprinde peste &0 de specii dintre care cele mai importante sunt cuprinse in
ta*elul urmator:

-enumirea populara si stiintifica
6real
Particularitati
Soiuri o*tinute
Parul paduret, P(rus piraster E.
6sia 4ica, 6sia Centrala, :uropa 2centralmeridionala5
'naltime 1%!% m, sistem radicular pivotant2%6 m adancime5, re#istent la seceta si
sensi*il la ger

Cure, 7osc, 8iffard, 8hindanoane, Tamaioasa mica
Parul de ussuria, P(rus Assuriensis 4a9im

@: 6siei, @ordul Chinei, )P- Corea
'naltime 101% m, sistem radicular superficial, re#istent la ger si sensi*il la seceta,
incompati*il cu soiurile europene
6nli, Chienpaili, @anguoli, TaShiansuili, Antoasa de iarna a lui 4iciurin
Parul nins, P(rus nivalis BacF
6sia Centrala, vestul si sudul :uropei, 'ran
'naltime 101+ m, coroana rasfirata, re#istent la seceta si sensi*il la ger
Soiuri pentru cidru din vestul :uropei

Parul salcioara, P(rus eleagrifolia Pall
6sia 4ica, Crimeea, sudul :uropei

'naltime %6 m, coroana sferica, re#istent la seceta, *oli si ger

Parul japone#, P(rus serotina )ehed
China, Baponia
'naltime1%m, re#istent la seceta si *oli, sensi*il la frig, foarte productiv
@ijiseiGi, ShinseiGi, 3umoi, 'shii,ase, <osui, Chojuro
Parul al* chine#esc P(rus *retschneideri )ehder
China
<i*rid natural 2P.*etulaefolia 9 P.serotina5, foarte productiv, re#istent la ger2!% grade
Celsius5

Hali, -onggnoli, Pingoli, Eai(angt#li, ;ie<ua
Parul indopachistane#, P(rus phasia -.-on

Sudvestul Chinei
Specie ornamentala, in #one calde si umede
Tsuli, Ali, TaAli din var. Culta
Soiurile noi de par introduse in cultura recent sunt in numar de !.. -intre acestea &%"
sunt soiuri de vara, &%" sunt soiuri de toamna, &0" soiuri de iarna.
Principalele soiuri de par din sortimentul actual al )omaniei sunt urmatoarele:

Soiul Provenienta
:poca de recoltare 2luna? decada5

Caracteristicile pomului
Cerinte ecologice, portaltoi
4arime, forma, culoare
Calitatea
Trivale 2@apoca 9 7.8iffard5 )omania, 1.0!
=''?1!
vigoare mica, tip spur, foarte precoce, poleni#atori 6rgesis, @apoca, )epu*lica, Cilliams

compati*il cu gutuiul
Su*mijlociu conic, gal*enpai, cu rosu la soare
/oarte *una, semifondant
7ella di 8iugnio 'talia

=''?1!
vigoare mare, tip spur, foarte productiv, inflorire timpurie, poleni#atori Pierre Corneille,
Cedrata )omana
re#istent la seceta, ger, gutui intermediar #ona silvostepa si colinara
Su*mijlociu piriform, gal*enver#ui, ro#
f. *una, re#istent la pra*usire

Triumf 2@apoca 9 7.8iffard5 )omania, 1.0%
=''?!

vigoare mare, tip spur, re#istent la rapan si patarea al*a a frun#elor
gutui intarmediar
4ijlociu, gal*en cu rosu la soare
f. *una
6romata de 7istrita 2/.Clapp 9 Tamaioasa )o*ert5 )omania, 1.+&
=''? &
=igoare mijlocie, precoce, foarte productiv, poleni#atori Timpurii de -am*ovita,
@apoca, )epu*lica, P.Crassane


4ijlociu, scurtpiriform, verdegal*ui cu rosu ru*iniu
f. *una, aroma de muscat 1
/avorita lui Clapp 2-usetrosu5 SA6,1060
=''?& ='''?1
vigoare mare, tip spur, inflorire semitar#ie, foarte productiv
re#istent la seceta, ger, gutui I intermediar

4ijlociuscurt, piriform, rosucarami#iu
f. *una, intensa, fara sclereide
Antoasa precoce 4orettini 'talia,1.+%
='''?1
vigoare mare, precoce, foarte productiv, re#istent la *oli
compati*il cu gutuiul, sensi*il la ger
4are, piriform, gal*enpai

foarte *una, aroma intensa 1
Timpurii de -am*ovita 2/.Clapp 9 7usuioace5)omania, 1.6+

='''?1
vigoare mare, tardiv, infloreste semitar#iu, f. productiv, poleni#atori )epu*lica, Cilliams
rosu
re#istent la ger, gutui intermediar
4ijlociu, scurt piriform, !?& rosu aprins
foarte *una 1

6rgessis 2@apoca 9 7.P. 4orettini5 )omania, 1.0%
='''?1

vigoare mijlocie, semitardiv, rodeste constant, poleni#atori Cilliams, Trivale, <ighland
compati*il cu gutuiul
mijlociu, piriform, verdegal*ui, J rosu aprins
calitate *una
@apoca )omania, 1.%$
='''?!
vigoare mijlocie, rodeste pe ramuri scurte, precoce, foarte productiv, infloreste tar#iu,
poleni#atori Cilliams

re#istent la ger
mijlociu, piriform, gal*enpai, rumen la soare
aroma fina, calitate *una
Cilliams 2-uset gal*en5, 6nglia, 1++0
='''?&
vigoare mijlocie, precoce, ramuri de rod lungi, infloreste tar#iu, foarte productiv,
poleni#atori 7. <ard(, 7. 7osc, Conference, P. Crassane
sensi*il la ger, seceta, cloro#a, arsura *acteriana, compati*il cu 76 !.,CTS !1!

Supramijlociu, rosu intens
aroma fina, calitate foarte *una !
4a9 )ed 7artlett 2Cilliams rosu5, SA6, 1.$%
';?1
vigoare mijlocie, precoce, productiv, poleni#atori 7. <ard(, 7. 8iffard, Conference
sensi*il la ger, seceta, gutui intermediar
Supramijlociu, rosu intens

foarte fina
Antoasa <ard( /ranta, 10&0

';?!
vigoare mare, tardiv, foarte productiv, poleni#atori 7. 7osc, Cilliams, Conference
sensi*il la *rume, compati*il cu gutuiul
4are, o*ovat, verde*ron#at
aroma fina, calitate foarte *una

Antoasa de 8eoagiu )omania, 1.60
';?!

vigoare mijlocie, rodeste pe ramuri scurte, precoce, foarte productiv
re#istent la ger, compati*il cu gutuiul
mare, *ergamotiform, verde gal*ui
foarte *una
Antoasa 7osc 23aiser5 /ranta, 10&%
';?&
vigoare mijlociemare, inflorire tar#ie, productii constante, re#istent la *oli, poleni#ator
7. <ard(

sensi*il la ger, Ps(lla si acarieni, gutui I intermediar
4are, piriform, carami#ii
foarte *una
6*atele /etel, /ranta, 1066
';?&
vigoare micamijlocie, produce inconstant, re#istent la *oli, poleni#atori ClappKs,
/avourite, 7. 8iffard, P.Crassane
Compati*ilitate relativ *una cu gutuiul

4are, foarte mare, piriformlung, verdegal*ui
foarte *una, pulpa fondanta si aromata
Conference6nglia, 10.0
';?&
vigoare mijlocie, infloreste semitar#iu, produce mult si constant, poleni#atori Cilliams,
P. Crassane, 7. <ard(
re#istent la ger, sensi*il la *rume si seceta, compati*il cu gutuiul
mijlociu, piriform, alungit, verde gal*ui cu rugina

foarte *una !
)epu*lica )omania, 1.+&

;?1
=igoare mijlocie, precoce, productiv, ramuri de rod scurte, inflorescente semitimpurii,
poleni#atori Cilliams
re#istent la ger, gutuiul intermediar
mare, *ergamotiform verdegal*ui
calitate *una, aroma intensa

Passe Crassane /ranta, 10$%
;?1
vigoare mijlocie, ramuri de rod scurte, precoce, re#istent la *oli, poleni#atori Cilliams,
Conference
sensi*il la ger, compati*il cu gutuiul, taieri scurte

4are, *erga motiform, verdegal*ui
calitate *una, aroma intensa
Contesa de Paris /ranta, 100$
;?1
vigoare mijlocie, tardiv, productiv, alternanta, sensi*il la *oli, inflorire timpurie,
polen#atori )epu*lica, ClappKs, /avourite
sensi*il la ger si *rume tar#ii, compati*ilitate sla*a cu gutuiul
mijlociu, piriform, verdegal*ui

calitate *una, aroma fina
Cure /ranta 1+60

;?!
vigoare mare, foarte productiv, fragilitate ramuri de rod, poleni#atori 7. 7osc, 7. <ard(,
Cilliams
soi rustic, sensi*il la ger, compati*ilitate cu gutuiul
4are, piriform, alungit, verdegal*ui
consistenta mediocra, lipsa aroma 1

-ecana comisiei /ranta, 10&%
;?!

vigoare mijlocie, infloreste tar#iu, produce putin, sensi*il la rapan, poleni#atori 7. <ard(,
Conference, <ighland
re#istent la ger, sensi*il la *ruma si seceta, compati*il cu gutuiul
4are, conic, gal*enpai
aroma fina, calitate foarte *una
>livier de Serres /ranta, 10%1
;?!
vigoare mare, precoce, produce moderat, cu alternanta, infloreste semitar#iu, sensi*il la
rapan, poleni#atori 7.7osc, Cilliams

re#istent la ger, compati*il cu gutuiul
mijlociu, *ergamotiform, gal*en ver#ui
pulpa aromata, gust foarte *un
'.!.!. Cerintele parului fata de factorii ecologici
'.!.!.1. Cerintele parului fata de temperatura
Parul necesita mai multa caldura in cursul perioadei de vegetatie decat marul, fiind mai
putin re#istent la temperaturile sca#ute din timpul iernii, care limitea#a arealul plantatiilor
comerciale de par. -in aceasta cau#a raspandirea parului spre nord nu trece de paralela de
%! de grade, e9tinderea culturii acestei specii fiind impiedicata nu atat de temperaturile
sca#ute din timpul iernii cat si de influenta caldurii in perioada de vegetatie si durata
acestei perioade.
Parul creste si fructifica *ine in #onele unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse
intre .,%10LC, temperatura medie a perioadei de vegetatie 1$16LC, iar perioada fara
ingheturi are o lungime de 100 de #ile pentru soiurile timpurii, 1&01$0 de #ile pentru
soiurile de vara si 1%01.0 de #ile pentru soiurile de toamna si iarna.
Studiile arata ca pentru a inflori si fructifica normal parul tre*uie sa treaca printro
perioada cu temperaturi su* +LC, 600000 ore pentru soiurile timpurii si .001000 ore
pentru majoritatea soiurilor.
Eimita de re#istenta la ger pentru majoritatea soiurilor este de 1!6M&0LC fiind
considerate re#istente la ger soiurile /avorita lui Clapp, Contesa de Paris, Antoasa
8iffard, >livier de Serres. /oarte re#istent la ger este soiul Bosephine de 4alines care
suporta temperaturi de pana la&%LC.
-aca se ia in considerare unul si acelasi pom, se constata ca organele parului nu
se comporta la fel fata de scaderea sau ridicarea temperaturii. Pe de alta parte, re#istenta
la frig, in special, oscilea#a in raport de varsta pomului si starea sau fenofa#a in care
intervine scaderea temperaturii.
>*servatiile arata ca in fa#a de *uton, fa#a :! florile parului re#ista pana la &,0 M
&,&LC, iar florile deschise, fa#a /!8 degera la 1,+LC pana la 1!,!LCN fructele a*ia legate,
fa#a ' ingheata la 11,%LC, iar fructele de marime normala suporta 1!LC chiar 1$LC.
Sensi*ile sunt soiurile Cilliams, Cure, Antoasa 7osc, Antoasa <ard(.
Anele soiuri sunt adaptate si la veri mai racoroase, de e9emplu soiul Cure, care da
re#ultate *une, atat in regiunile calduroase din campie, cat si in #onele de deal inalt
su*montan.
'.!.!.!. Cerintele parului fata de lumina
@umai in pre#enta luminii masa foliara poate ela*ora su*stantele organice de care are
nevoie pomul pentru a creste si fructifica normal.-e cantitatea si calitatea luminii primite
de frun#e depinde si intensitatea asimilatiei clorofiliene si deci formarea hidratilor de
car*on , gradul de transpiratie al frun#elor, intensitatea cresterii lastarilor corelate
nemijlocit cu productivitatea si calitatea fructelor.Ea randul lor calitatea si cantitatea de
lumina primita de pomi sunt influentate de altitudinea, longitudinea si latitudinea locului,
relief, e9po#itie, anotimp, numarul de pomi la unitatea de suprafata si densitatea
ramurilor in coroana.
Parul este mai pretentios fata de lumina decat marul , reuseste pe terenuri cu e9po#itie
sudica, sudestica si sudvestica. 'n conditiide lumina insuficienta lastarii nu se lignifica
si degera in timpul iernii,iar fructele sunt de calitate inferioara. @evoia ma9ima fata de
lumina la par apare in fa#a infloritului, in timpul inductiei antogene si in perioada de
maturare a fructelor.'n anii cu lumino#itate normala organele parului reusesc sa parcurga
intreg ciclul anual de crestere si de#voltare./ructele po#itionate la lumina sunt mai
colorate si au gust si aroma mai placute decat cele din um*ra.
6cest lucru tre*uie avut in vedere la sta*ilirea distantelor optime de plantare in raport cu
vigoarea si caracterele *iologice ale soiului precum si alegerea modului de conducere a
pomilor.
'.!.!.&. Cerintele parului fata de umiditate
Cerintele parului fata de umiditatesunt moderate, totusi, parul sufera atat in ca# de seceta
e9cesiva, cat si in urma unei cantitati mari de umiditate.
Parul altoit pe franc creste si fructifica *ine in #onele colinare cu 600+00 mm precipitatii
anuale si o umiditate relativa a aerului de +000".Anele soiuri cum sunt /avorita lui
Clapp, Cilliams, Cure, Antoasa 7osc, dau re#ultate *une si la precipitatii in jur de $00
600 mm. 4ai pretentioase fata de umiditate sunt soiurile de toamna si iarna. 'n ca#ul in
care apa lipseste in a doua perioada de vegetatie fructele raman mici, cu multe sclereide,
de calitate inferioara, iar acumularea su*stantelor de re#erva se face intrun ritm lent,
formarea mugurilor de rod este aproape ine9istenta, mugurii formati im*atranesc
prematur fiind usor distrusi de ger in timpul iernii. :9cesul de umiditate din sol, mai mare
de +0" din capacitatea de camp, daunea#a parului, mai ales cand acesta este altoit pe
portaltoi sal*atic sau franc. 'n schim*, cand este altoit pe gutui are cerinte mai mari de
apa in sol, pentru ca , ses tie ca gutuiul are radacini reparti#ate la suprafata solului.@ivelul
apei freatice tre*uie sa se afle la o adancime de !!,%m in ca#ul in care este altoit pe gutui
si &,%%m in ca#ul in care parul este altoit pe portaltoi generativi.
6deseori, pe solurile umude se o*tin fructe mari, apoase si lipsite de gust. Compa rativ
cu marul, parul este mai tolerant la seceta si mai re#istent la un drenaj sla*.
'nsuficienta apei in sol atrage dupa sine un de#echili*ru in cresterea si de#voltarea
pomilor. -in aceasta cau#a, in anii si #onele cu precipitatii sca#ute, irigarea este unica
solutie pentru o*tinerea recoltei si im*unatatirea calitatii acesteia.
'.!.!.$. Cerintele parului fata de sol
Parul este destul de e9igent fata de sol mai ales daca este altoit pe gutui. Prefera
terenurile cu te9tura mijlocie, profunde, fertile, suficient de umede, cu reactie sensi*il
neutra in jur de +. Pentru cultura parului se pretea#a si terenurile aluvionale si nisipurile
solificate. 'mproprii sau dovedit a fi solurile aride, uscate, calcaroase, acide, argiloase,
foarte umede si putin umede si putin permea*ile in profun#ime.
Cerintele parului fata de sol varia#a in functie de portaltoiul folosit si solurile cultivate,
astfel, parul altoit pe gutui cloro#ea#a de la 0" calciu activ in sol, in timp ce parul altoit
pe sal*atic re#ista *ine la aceste concentratii.
Anele soiuri ca Cilliams, ClappKs /avourite, 7eurre 7osc si Cure reusesc in conditii de
sol variate, alte soiuri ca -o(enne du Comice, 7eurre <ard(, 7eurre 8iffard, 7eurre
-iel, Passe Crassane au nevoie si reusesc numai in terenuri cu umiditate suficienta. :ste
necesar insa ca solul sa ai*a cantitati indestulatoare de su*stante hranitoare si indeose*i
@,P,3, elemente indispensa*ile cresterii si fructificarii pomilor.
'.&. Caracteristici morfologice si de productie
'.&.1. Sistemul radicular
6spectul sistemului radicular al parului este dependent de portaltoi. Parul altoit pe
sal*atic si franc de#volta un sistem radicular puternic care depaseste de 1,% ori proiectia
coroanei si patrunde in sol pana la $% m adancime. 4ajoritatea radacinilor sunt dispuse
in sol intre !0100 cm adancime pe solurile argilolutoase si %01%0 cm pe solurile
puternic pod#olite.6ltoit pe gutui, parul formea#a un sistem radicular superficial, cu
multe radacini ori#ontale situate la adancimea de !0$0 cm.Cresterea radacinilor incepe
de la temperatura de 0LC si se reali#ea#a in !& valuri. 6ceste aspecte sunt necesare in
vederea e9ecutarii lucrarilor de intretinere, fertili#are care tre*uie sa fie in concordanta cu
caracterele structurale si e9igentele *iologice ale sistemului radicular.
'.&.!. Partea aeriana
&.!.1. Cresterea tulpinii
4ajoritatea soiurilor de par formea#a un trunchi drept, cilindric 2/avorita lui Clapp,
>livier de Serres, Pastravioare5 sau usor rasucit 2-r. B. 8u(ot5, cu ritidom sol#os de
culoare *runaroscata sau *runacenusie. Anele soiuri cum sunt: Cure, Antoasa 7osc,
formea#a trunchiuri stram*e necesitand tutori la locul de plantare.
/orma coroanei de par este dependenta de soi si poate fi ingust piramidala 2-r. B. 8u(ot
si Passe Crassane5, piramidala la Antoasa <ard( si Antoasa Eiegel, larg piramidala
rasfirata la Contesa de Paris, Antoasa 8iffard, invers piramidala la -ecana Comisiei,
sferica si sferic turtita.
Soiurile Cure, Antoasa <ard(, untoasa 7osc, se caracteri#ea#a printro dominanta
puternica a a9ului, pe cand soiurile Passe Crassane, -ecana Comisiei, Antoasa 8iffard nu
manifesta acest fenomen.
=igoarea pomilor este diferita de la un soi la altul putanduse distinge:
O soiuri viguroase: Cure, Antoasa <ard(, Contesa de Paris
O soiuri de vigoare mijlocie: Antoasa 7osc, 6*atele /etel, Cilliams
O soiuri de vigoare sla*a: -r. B.8u(ot
O soiuri de vigoare foarte sla*a: Passe Crassane
Soiurile de par altoite pe frang formea#a pomi de vigoare mijlocie si mare, iar pe gutui au
vigoare redusa.
Capacitatea de ramificare este diferita de la un soi la altul, deose*im astfel soiuri cu
ramificare si coroana deasa: Cure, Cilliams si cu ramificare sla*a si coroana rara:
Antoasa 7osc, Antoasa <ard(.
Eastarii parului cresc drept sau geniculat si sunt: lungi, grosi, su*tiri si ascutiti la Antoasa
-iel si Antoasa 8iffardN lungi, grosi si nodurosi la /avorita lui ClapN lungi, grosi si
sinuosi la CureN scurti, grosi cu internoduri mici la Passe Crassane.
Culoarea lastarilor poate fi: verde masliniu, verde roscata, rosie violacee, rosie inchisa,
*runa cafenie, in functie de soi.
4ugurii vegetativi ai parului sunt mici, mijlocii sau mari, sol#osi cu varful de#lipit de
ramura. 4ugurii de rod apar in po#itie terminala si a9ilara si sunt mai mari si mai
*om*ati decat cei vegetativi.
&.!.!. Tipul de fructificare

:ste o caracteristica a soiului. -in acest punct de vedere soiurile de par se pot grupa
astfel:
O soiuri standard care rodesc preponderent pe nuieluse si mladite: Cilliams, Antoasa
precoce, 4orettini, Cure
O soiuri spur care rodesc in principal pe tepuse: Passe Crassane, Antoasa <ard(, Antoasa
7osc, Pastarvioare
Portaltoii de vigoare redusa amplifica fructificarea pe ramurile scurte la soiurile
@apoca, 7ella di 8iugno, )epu*lica.
&.!.&. =arsta intrarii pe rod
Soiurile de par altoite pe gutui incep sa rodeasca in anii ''''' de la plantare insa recolte
economica se o*tin din anul =.
&.!.$. 'nfloritul, poleni#area si fecundarea
Soiurile de par infloresc primavara dupa 616+ de #ile consecutive cu temperaturi
po#itive si necesita un total de &&$$0$LC.
'n functie de momentul infloririi deose*im urmatoarele grupe de soiuri: soiuri cu
inflorire timpurie: Contesa de Paris, 7ella di 8iugno
O soiuri cu inflorire mijlocie: 6romata de 7istrita, Antoasa 8iffard, Cure
O soiuri cu inflorire tar#ie: Cilliams si Antoasa 7osc
O soiuri cu inflorire foarte tar#ie: @apoca si Beanne dK6rc
Poleni#atorii soiurilor #onate de par

Soiul
Soiuri poleni#atoare
Soiuri rele poleni#atoare
6romata de 7istrita
Timpurii de -am*ovita, @apoca, Passe Crassane, )epu*lica

6niversarea
-o(enne du Comice, Anoasa de 8eoagiu, Cilliams

6*atele /etel
7eurre 8iffard, /avorita lui Clapp, Passe Crassane

7ella di 8iugno
Pierre Corneille, Cedrata )omana
Cure, Beanne dK6rc, )epu*lica
Conference
Antoasa <ard(, /avorita lui Clapp, -ecana Comisiei, 8eneral Eeclerc, <ighland,
Cilliams rosu, Passe Crassane, Cilliams

Contesa de Paris
7una Euisa dK6vranches, /avorita lui Clapp, )epu*lica

/avorita lui Clapp
Antoasa 7osc, Antoasa <ardenpont, Antoasa <ard(, Conference, -ecana Comisiei,
Cilliams rosu
StarGrimson
Cure
Antoasa 7osc, Antoasa <ard(, Bosephine de 4alines, @apoca, Cilliams

-oina
Antoasa <ard(, Antoasa de 8eoagiu, Cilliams

-ecana Comisiei
Antoasa 7osc, Antoasa <ard(, Antoasa <ardenpont, /avorita lui Clapp, Conference,
8eneral E., Beanne dK6rc, Bosephine de 4alines

8eneral Eeclerc
Conference, -ecana Comisiei, Passe Crassane, Cilliams

Beanne dK6rc
Antoasa <ardenpont, -ecana Comisiei, Cilliams rosu , @apoca, Pierre Corneille, Passe
Crassane, Cilliams

Bosephine de 4alines
Antoasa 7osc, -ecana Comisiei, -ecana de iarna, Cilliams rosu, Cilliams

@apoca
Beanne dK6rc, )epu*lica, Cilliams

>livier de Serres
Antoasa 7osc, Passe Crassane, Cilliams

Passe Carssane
-ecana Comisiei, -ecana de iarna , /avorita lui Clapp, Conference, <ighland, Cilliams
rosu, Pastravioare, )epu*lica, Cilliams

)epu*lica
Antoasa 8iffard, 6romata de 7istrita, Cilliams rosu, Passe Crassane, Pierre Corneille,
Cilliams

Timpurii de -am*ovita
8rand Champion, Beanne dK6rc, Cilliams rosu, )epu*lica
@apoca, -am*ovita
Trivale
@apoca, )epu*lica, Cilliams

Antoasa precoce 4orettini
Antoasa 8iffard, Antoasa <ard(, Passe Crassane, -ucesa dK6ngouleme

Antoasa 8iffard
Antoasa Clairgeau, Cedrata )omana, Contesa de Paris, Cilliams rosu, PasseCrassane,
Cilliams
Cure
Antoasa 7osc
Antoasa Clairgeau, Antoasa <ardenpont, Antoasa <ard(, /avorita lui Clapp, Conference,
-ecana Comisiei, Cilliams rosu, Passe Crassane, Cilliams

Antoasa Clairgeau
Antoasa <ard(, Contesa de Paris, Conference, -ecana de iarna, Cilliams rosu, Passe
Crassane, Cilliams

Antoasa de 8eoagiu
6romata de 7istrita, @apoca, )epu*lica

Antoasa <ard(
Antoasa 7osc, Antoasa Clairgeau, Antoasa <ardenpont, Antoasa 8iffard, /avorita lui
Clapp, Conference, -ecana Comisiei, -ecana de iarna,Bosephine de 4alines, Cilliams
rosu, Cilliams, Passe Crassane

Cilliams
Antoasa 7osc, Antoasa Clairgeau, Antoasa 8iffard, Antoasa <ard(, Antoasa <ardenpont,
/avorita lui Clapp, Conference, -ecana Comisiei, 8eneral Eeclerc, <ighland, Beanne
dK6rc, Passe Crassane
7ella di 8iugno, 7una Eui#a, Cilliams rosu
Cilliams rosu
Antoasa Clairgeau,Antoasa 8iffard, Antoasa <ardenpont, Antoasa <ard(, /avorita lui
Clapp, Conference, -ecana Comisiei, -ecana de iarna, Bosephina de 4alignes, Beanne
dK6rc, Passe Crassane

'n ca#ul altoirii pe gutui parul infloreste mai devreme cu !& #ile decat pe franc. 'n timpul
fecundarii soiurile de par se comporta ca soiuri autosterile. Se cunosc com*inatii
incompati*ile ca: 7ella di 8iugno 9 )epu*lica, Antoasa 8iffard 9 Cure, Cilliams 9 7ella
di 8iugno, Passe Crassane 9 Cilliams.
Anele soiuri de par pot fructifica partenocarpic 2Conferece, Cure, Passe Crassane5
fenomen important in primaverile reci si ploioase cand al*inele nu pot #*ura. /lorile de
par au un continut mai redus de nectar decat cele de mar si sunt mai putin vi#itate de
al*ine. Potentialul productiv al parului este mare si constant. Se deose*esc urmatoarele
grupe de soiuri:
O soiuri cu fructificare a*undenta: Cure, /avorita lui Clapp, Cilliams, -ucesa de
6ngoulene, Contesa de Paris
O soiuri cu fructificare moderata: -r. B. 8u(ot, >liviere de Serres
O soiuri cu fructificare redusa: -ecana Comisiei, Antoasa -iel
Soiurile productive in live#i de densitate mare pot produce in jur de %0 t?ha.
'.$. Particularitati tehnologice
'.$.1.Principalii portaltoi ai Parului
Principalii portaltoi folositi in cultura parului sunt gutuiul si parul franc.
4aterialul saditor folosit in plantatiile de mare densitate se o*tine prin altoire pe gutui.
@u toate soiurile de par sunt sunt compati*ile cu gutuiul, motiv pentru care se recurge la
utili#area unui intermediar intre gutui ca portaltoi si soiul altoit.

$.1.1. Parul paduret
'mprima pomilor crestere viguroasa, inradacinare profunda, intrare tardiva pe rod.
/ructele sunt insa mici, de calitate sla*a, pomii neuniformi, motiv pentru care nu se
recomanda in pepiniere.
$.1.!. Parul franc
6 fost o*tinut din semintele soiurilor autohtone: 6lamai, <ar*u#esti, Popesti, imprima
pomilor crestere moderata. :ste compati*il cu majoritatea soiurilor de par, reali#ea#a o
mai *una garnisire cu ramuri de semischelet si de rod, este mai putin sensi*il la cloro#a
decat gutuiul. 4aterialul saditor se pre#inta heterogen, fructele o*tinute sunt mai mari
decat cele o*tinute pe paduret si cu calitati gustative superioare.
$.1.&. 8utuiul
:ste un portaltoi utili#at pentru reducerea vigorii pomilor, permitPnd adaptarea unor
distante mici de plantare. 'mprima pomilor precocitate, productivitate, iar fiuctelor
calitate superioara. 6re si cateva neajunsuri printre care: inradacinare sla*a, sensi*ilitate
la ger, seceta si vPnt, sla*a afinitate cu unele soiuri cultivate, sensi*ilitate la continutul de
calcar. 4anifesta o *una afinitate cu soiurile Cure, Antoasa <ard(, Conference, 6*atele
/etel, Contesa de Paris, Antoasa -iel, Pass Crassane. :ste incompati*il cu soiurile
/avorita lui Clapp, Cilliams, Bosephina de 4amies, Antoasa 8iffard, -ucesa de
6ngouleme, 7una Eui#a, Antoasa 7osc, >liviere Serres etc.
Soiurile cu afinitate sla*a tre*uie altoite pe intermediar 2Cure, Antoasa <ard(5.
-in selectiile de gutui utili#ate ca portaltoi pe plan mondial mentionam:
O tipul :ast 4ailing 6 este un gutui de 6ngers selectionat in 6nglia care
imprima pomilor vigoare moderata dar mai mare decPt la celalalte doua tipuri de gutui.
Soiurile altoite pe acest portaltoi intra pe rod la &$ ani cele timpurii, iar cele tardive la $
% ani. Se Qnmulteste vegetativ prin marcotaj sau *utasiN
O tipul :47 are o vigoare mijlocie si este mai sensi*il la gerN
O tipul :4C manifesta o crestere redusa si re#istenta la ger. Pomii
altoiti dau fructe de calitate si manifesta productivitate ridicataN
O tipul 76!. este o clona din gutuiul de Provence selectionata la '@)6 6ngers. Se
inmulteste prin *utasi, are o vigoare cu 1%" decat :41. :ste compati*il cu Cilliams,
-r. B. 8u(ot, Antoasa 7oscN
O s(do clona de gutui de 6ngers re#istenta la *oli si virusuri.-in selectiile romPnesti
amintim:
selectii create la Statiunea 8eoagiu: 7 160N : !6!N P &64
7@+0, portaltoi de mare perspective creat la SCPP 7istrita
'.$.!. 'nfiintarea plantatiilor
$.!.1. Tipuri de plantatii
Plantatiile intensive au nceput sa se raspPndeasca a*ia dupa primul ra#*oi mondial.
6cest sistem se caracteri#ea#a prin pomi de vigoare mijlocie sau chiar mica 2naltimea lor
este de &$ m5, condusi pe un sistem de sustinere cu spalier, coroana aplati#ata 2palmete5
sau glo*uloasa dar de volum mic 2vas, fus tufa, fus #velt5. -istantele de plantare sunt mai
mici comparativ cu sistemul e9tensiv, respectiv $% m ntre rPnduri si !& m ntre pomi pe
rPnd astfel, n functie de distantele de plantare se reali#ea#a un numar mai mare de pomi
la unitatea de suprafata.
Plantatii semiintensive n care se folosesc soiuri de par de vigoare mijlocie si mare
altoite pe franc si plantate al %?$ sau $?$. )eali#Pnd densitatii de %%%6!% pomi?ha.
Plantatii intensive, soiuri si portaltoi de vigoare mijlocie, cu pomii plantati la &,$$?!& m
reali#Pnd densitati de 0&&1!&0
Plantatii superintensive nfiintate pe terenuri plate iriga*ile, total mecani#a*ile cu soiuri
foarte precoce de tip spur altoite pe portaltoi de vigoare redusa plantate la &,%&,0?0,.1,%
cu densitati de 1+%$&1+$ pomi?ha.
$.!.!. /ormarea coroanelor
/orma de coroana care urmea#a a fi efectuata este dependenta de particularitatile de
crestere a pomilor si tipul de plantatie. Anele soiuri cum sunt Antoasa <ard(, Cure,
Conference, /avorita lui Clapp, Antoasa precoce 4orettini, -ecana Comisiei, au tendinta
de a forma a9 puternic si ramificatii sla*e. -aca aceste soiuri se conduc su* forma de
palmeta etajata se amana inclinarea sarpantelor pana la sfarsitul vegetatiei anului '', iar
a9ul se ciupeste la inaltimea de proiectare a etajului urmator.
'n acelasi scop la pomii dirijati ca fus tufa, a9ul se transfera pe o ramura mai sla*a, iar
sarpantele viguroase se inclina puternic. Ea soiurile care ramifica sla*, cordonul vertical
se formea#a intrun timp scurt cand lastarii vigurosi se ciupesc in primele fa#e de crestere
la 101% cm lungime.
/ormarea fusului su*tire se face relativ usor la majoritatea soiurilor de par daca pomii se
lasa in primii ani sa fructifice li*er. Temperarea cresterii pomilor se reali#ea#a si prin
stropiri cu Paclo*uta#ol in concentratii de %001000 ppm pe sol sau pe planta.
'.$.&. 'ntretinerea plantatiilor
$.&.1. Taierile de rarire si fructificare
6ceste operatii vor urmari mentinerea in echili*ru a cresterii si fructificarii pomilor.
6cest tip de taieri se e9ecuta diferentiat in functie de soi, varsta, vigoare, incarcatura de
rod, nivelul cresterilor. Ponderea cea mai mare a interventiilor de taiere este repre#entata
de taierile de reductie a semischeletului im*atranit sau arcuit de povara rodului. 6cest tip
de ramuri se vor taia indepartand portiunea descendenta la nivelul unei ramuri cu po#itie
o*lic ascendenta.
>data cu reduccerea semischeletului se normea#a si incarcatura de formatiuni de rod.
Ea pomii *atrani se fac taieri de regenerare in lemn de $% ani pentru a stimula formarea
de noi cresteri si a prelungi perioada rodirii.Ea pomii care formea#a multe vetre de rod
2cei care fructifica pe tepuse5 se va proceda la intinerirea vetrelor prin reducerea acestora.
)amurile anuale situate in partea superioara a pomilor nu se vor scurta ci se vor frange
daca au po#itie favora*ila sau se vor suprima
:9ista preocupari pentru taierea mecani#ata care simplifica mult costurile si care
amplifica mult volumul productiv al coroanei im*unatatind calitatea recoltei.
$.&.!. Qntretinerea solului
>gorul negru com*inat cu er*icide 1 se practica cu prioritate n plantatiile pomicole
intensive si superintensive, amplasate pe terenuri cu panta redusa, sau n #onele cu
precipitatii mai sca#ute 2stepa si silvostepa5. Se practica n vederea diminuarii numarului
de lucrari mecanice si manuale e9ecutate asupra solului si implicit reduce consumul de
car*uranti. 6cest sistem de ntretinere se poate aplica n doua variante:
O -upa efectuarea araturii de toamna se e9ecuta imediat o er*icidare preemergenta pe
toata suprafata, sau primavara devreme, iar n cursul perioadei de vegetatie se mai fac
unadoua lucrari de discuire si cultivare pentru mentinerea solului curat de *uruieni. Pe
rPndul de pomi se er*icidea#a postemergent cPnd *uruienile au naltimea de 10!0 cm.
O 6plicarea er*icidelor se face pe o *anda cu latimea de 0,01,0 m pe rPndul de pomi
n ca#ul gardurilor fructifere si !& m n plantatiile cu coroana glo*uloasa. 6ceasta
varianta sa raspPndit mai mult n plantatiile pomicole datorita avantajelor pe care le
pre#inta cu privire la reducerea consumului de forta de munca manuala si mecanica,
scaderea consumului de energie prin nlocuirea fre#ei cu palpator care are productivitate
redusa pe schim*, iar aplicarea unor do#e optime de er*icide contri*uie la reducerea
costului de productie.
Qn final conclu#ione# prin a mentiona cPteva avantaje ale ogorului negru com*inat cu
er*icide :
O )educe numarul de lucrari mecanice si manuale
O 6re efect po#itiv asupra starii structurale a solului si compactarii lui n profun#ime
O Procesul de minerali#are a materiei organice se intensifica ca urmare a activitatii
microorganismelor aero*e.
O /avori#ea#a de#voltarea sistemului radicular n stratul superficial al solului
O Sistemul radicular se de#volta mai *ine ca urmare a sporirii poro#itatii solului, ce
favori#ea#a patrunderea apei si a aerului n profun#ime.
O Se nlatura concurenta pentru hrana dintre pomi si *uruieni
O 6pa patrunde mai usor n sol si se pierde mai greu prin evaporare ca urmare a e9istentei
la suprafata solului a unui strat afPnat prin care se ntrerupe capilaritatea
O Se mpiedica nmultirea ro#atoarelor si a daunatorilor
Cu toate avantajele pe care le pre#inta er*icidarea n pomicultura, ea tre*uie sa se faca cu
mult discernamPnt si numai dupa o preala*ila documentare sau e9perimentare pe
suprafete reduse, fiind cunoscuta comportarea diferita a speciilor pomicole fata de
diversitatea mare de er*icide. :r*icidele utili#ate n pomicultura se sta*ilesc n functie de
modul de actiune asupra *uruienilor anuale si perene, durata de eficacitate 2cel putin
pentru un ciclu de vegetatie5 si spectrul de actiune.
:r*icidele de contact care au remanenta redusa se pot aplica de !& ori pe an, atunci cPnd
*uruienile au naltimea de 10!0 cm. Qn urma tratamentului cu er*icide de contact se
reali#ea#a efectul unei cosiri. -in grup er*icidelor de contact n plantatiile pomicole se
utili#ea#a: 8rama9one, )eglone, /usilade, Tiuran, -iFuat, ParaFuat.
:r*icidele sistemice patrund n planta prin organele aeriene sau su*terane, producPnd
dereglarea meta*olismului plantei si n final uscarea ei. -intre er*icidele sistemice
utili#ate, n plantatiile pomicole au dat re#ultate *une: Caragard, Sima#in, Eive#in,
Pite#in 7, )oundAp. Atili#area unei do#e necorespun#atoare poate provoca
fitoto9icitatea pomilor sau sa diminue#e efectul asupra *uruienilor.
-in e9perientele efectuate la noi n tara, cPt si ntro serie de tari cu pomicultura avansata
sa evidentiat faptul ca marul si parul suporta mai *ine er*icidele, comparativ cu
sPm*uroasele n special prunul si caisul sunt cele mai sensi*ile la er*icidare.
Sensi*ilitate sporita pre#inta si plantatiile tinere cu sistemul radicular situat mai aproape
de suprafata solului, deci se impun o serie de restrictii la aplicarea er*icidelor n primii &
$ ani de la plantare. :r*icidele se aplica cu agregatul A$$% -T I 4ST .00 sau 4SPC
&00, n lipsa instalatiei de er*icidat se pot utili#a lancile de la pompele manuale montate
la capetele furtunurilor pompei 4ST.00, dirijate de doi muncitori. Pe suprafete mai
reduse lucrarea de er*icidare poate fi facuta cu pompe carosa*ile 26C15 sau pompe de
spate 26S1$ sau 6S165. Atili#area pompelor cu lanci asigura aplicarea locala a
er*icidului 2pe vetrele de *uruieni5 previne poluarea si risipa de er*icid si nu afectea#a
ramurile aplecate sau plasate mai aproape de sol.
$.&.&. 6plicarea ingrasamintelor
Parul fructifica normal cand in lunile augustseptem*rie in tesuturile frun#elor si
tepuselor nivelul concentratiei macro si microelementelor in conditiile unei recolte de
pere !0 t?ha este de && Gg @, 1! Gg P, $0 Gg 3, &% Gg Ca>, iar o recolta de $0 t?ha
consumul este de 11$ Gg @, .0 Gg P, 1&+ Gg 3, 00 Gg Ca> si 1% Gg 4g>.
'n live#ile tinere se aplica do#e moderate de ingrasaminte !0 t?ha ingrasaminte organice,
1&0 Gg?ha @, +% Gg?ha P, 00 Gg?ha 3.
'n ca#ul folosirii de ingrasaminte comple9e foliare @P3 optim pentru cultura parului
este raportul de !$:6:1! si microelemente: /e, 4n, 4g, Cu, Dn, in concentratie de 100
!00 g?l.
$.&.$. 'rigarea plantatiilor
'n anii secetosi in #one deficitare in precipitatii se impune irigarea parului care sa asigure
o umiditate de circa 00" din capacitatea de camp a solului.
'n conditiile tarii noastre irigarea plantatiilor incepe din aprilie si se incheie in
septem*rie. 4omentele de interventie cu udari sunt inainte de de#mugurit, la !&
saptamani de la inflorit, dupa caderea fi#iologica a fructelor si cu !& saptamani inainte
de recoltare.
Cercetarile efectuate in 6ustralia la Statiunea 6gricola Tatura au demonstrat ca folosind
norme de udare mai reduse la de#mugurire pomii au produs mai mult lemn si mai putine
fructe. Productia medie pe % ani la soiul Cilliams a inregistrat o crestere cu !%" in
conditiile in care volumul irigatiilor a fost redus cu !.".
@ormele de udare recomandate sunt de $00+00 m& apa?ha, iar metodele de udare sunt
cele specifice plantatiilor pomicole: pe *ra#de, prin microaspersiune sau udare locali#ata.
$.&.%. Controlul recoltelor de pere
Su*stantele *ioactive influentea#a considera*il marimea si calitatea recoltelor la par.
6plicand )egulare9 in concentratii de 1000 ppm a o*servat cresterea concentratiei de
acid gi*erelic in frun#e si fructe la soiul Conference concomitent cu diminuarea
concentratiei de au9ine, modificari care in final au intensificat caderea fi#iologica a
fructelor. Ea soiul Cure corectarea incarcaturii de rod a pomilor sa facut cu sarea sodica
a acidului naftalilacetic in concentratie de 1000 ppm.
'n alte cercetari sa constatat ca fructele soiurilor Cilliams si -ucesa dK6ngouleme cresc
mai intens cand pomii sunt tratati cu 86& si !, $, % T.
$.&.%. Com*aterea *olilor si daunatorilor
cu produse omologate, conform normelor unitatii fitosanitare teritoriale
$.&.6. )ecoltarea si pastrare perelor
4omentul optim de recoltare a perelor se sta*ileste in functie de caracteristicile
morfologice si gustative ale fructelor mai e9act cand culoarea de fond a pielitei virea#a de
la verde spre o nuanta mai deschisa , amidonul din #ona camerei seminale incepe sa se
hidroli#e#e, iar fermitatea pulpei scade incepand din #ona pedunculului. Stropirile cu
ingrasamintele foliare fosfopotasice intensifica culoarea si maturarea fructelor.
Cap. '' 'nfiintarea plantatiei
''.1. Studiul conditiilor pedoclimatice
''.1.1. 6se#area geografica si hidrologica
4unicipiul Cluj@apoca este situat, din punct de vedere geografic, la paralela $6R$%
latitudine nordica si !&R!6 longitudine estica si la &6% m deasupra nivelului marii.
6cest teritoriu se caracteri#ea#a printrun climat continental, situat ntro #ona
su*montana, cu veri calde, moderate si ierni aspre, climat mult influentat de pre#enta
4untilor 6puseni. Pre#inta un relief de tran#itie fiind amplasat n #ona de intersectie a
trei mari unitati geografice naturale: Podisul Somesan, CPmpia Transilvaniei si #ona
premontana a 4untilor 6puseni. Eocalitatea este traversata de cursul mijlociu al rPului
Somes.
''.1.!. )egimul termic
-atele meteorologice pentru perioada 10.61..0 arata ca temperatura minima a*soluta 'a
Cluj@apoca a fost de &!,%LC, iar ma9ima a*soluta de &6,0RC.
Qn pre#enta lucrare am reali#at un studiu climatic care acopera o perioada de 10 ani,
cuprinsa ntre 1..$!00&. Temperatura medie lunara cea mai ridicata sa nregistrat n
lunile iulieaugust 1.,6RC, iar media lunara cea mai co*orPta n luna ianuarie !,0 RC.
)egiunea Cluj@apoca fiind situata la periferia -epresiunii Transilvane, temperatura nu
pre#inta variatii foarte mari, n general aici formanduse un microclimat favora*il din
multe puncte de vedere pentru o serie de culturi, aici incadranduse si cea a parului.
Temperatura acestei #one este ncadrata n limite normale.
Primavara ncepe timpuriu, dar se resimt curentii reci pre#enti pe =alea Somesului.
Toamna, de o*icei, este lunga, calduroasa si secetoasa. -atele medii ale primului si
ultimului nghet sunt consemnate n 0 ; si respectiv n !$ '=. Eungimea perioadei de
nghet este de 16$ de #ile, vara cu cPteva luni calduroase, iar iarna atingPnduse uneori
temperaturi de !%RC pPna la &0RC.
Temperaturile medii anuale pe perioada 1..$!00& la Cluj@apoca 2RC5
6nul
Eunile
4edia anuala
'
''
'''
'=
=
='
=''
='''
';
;
;'
;''
1..$
0,!
!,0
+,0
10,&
1$,%
1+,0
!0,+
!0,&
10,%
0,$
$,1
0,6
10,&
1..%
&,%
&,&
%,0
1$,$
0,0
1+,%
!1,+
10,$
10,!
0,0
0,1
1,+
0,%
1..6
!,0
&,+
0,+
.,$
16,1
10,$
1+,%
10,&
11,0
.,+
%,&
0,+
0,!
1..+
1,$
0,1
!,.
%,&
1%,&
1+,6
10,6
1.,0
1&,%
6,$
1,!
0,&
0,!
1..0
0,.
1,!
6,1
10,6
1&,$
10,0
1.,6
1.,%
1&,0
10,0
!,&
%,6
.,+
1...
!,&
0,0
$,0
10,0
1$,&
1.,6
!1,0
1.,1
16,!
.,0
!,1
1,+
.,$
!000
6,0
0,!
$,0
1&,&
1+,1
1.,%
10,.
!0,1
1&,%
.,$
&,1
1,%
.,&
!001
!,%
1,$
+,%
10,&
16,!
1+,&
!0,6
!0,6
1&,0
11,1
!,0
%,+
.,$
!00!
&,!
1,%
&,0
0,+
1%,0
!0,&
!!,+
!0,0
1$,1
10,.
!,%
$,&
.,1
!00&
!,0
1,0
1,$
+,6
16,0
!!,0
!&,%
!1,+
1+,6
10,+
!,0
&,0
.,%
4edia
!,%
0,0
$,1
10,1
1$,+
10,0
!0,$
1.,+
1%,1
0,+
!,%
!,$
.,!
-ate medii si e9treme ale nghetului la Cluj@apoca
Primul inghet
Altimul inghet
-ate medii
Cel mai timpuriu
Cel mai tar#iu
-ate medii
Cel mai timpuriu
Cel mai tar#iu
0 ;
10 ;'
1+ ;''
!$ '=
!1 '''
!! =
''.1.&. )egimul pluviometric si umiditatea relativa
4unicipiul Cluj@apoca este situat ntro #ona su*umeda, media precipitatiilor
multianuale fiind de %+0,6 mm. )eparti#area precipitatiilor pe luni calendaristice este
neuniforma, alternPnd de la un an la altul. Cantitatea medie lunara ma9ima se
nregistrea#a n luna iulie 00,0 mm si minima n luna fe*ruarie 1+,1 mm.
Amiditatea atmosferica varia#a n functie de anotimp. =aloarea cea mai sca#uta o are n
lunile de vara, media anuala a umiditatii relative a aerului fiind de +$,6".
''.1.$. @e*ulo#itatea si durata de stralucire a Soarelui
Dona municipiului Cluj@apoca se caracteri#ea#a printrun grad destul de ridicat de
acoperire a cerului. @umarul total a #ilelor cu cer acoperit ntrun an este de 1&1,6 n
medie, a celor cu cer noros 1!!,0 #ile, iar a celor cu cer senin 11,$.
Cu cPt ne*ulo#itatea este mai accentuata cu atPt gradul de stralucire a soarelui este mai
redus si cantitatea de lumina ce ajunge la planta este mai redusa.
Suma orelor de stralucire a soarelui la Cluj@apoca este n medie 1&!$,& ore, ma9imul
atingPnduse n luna august 1.0,0 ore, iar minimul n ianuarie &6,& ore.
''. 1.%. )egimul eolian
Qn #ona Clujului predomina vPnturile din sectorul nordvestic 2de la iarna la vara se
produc schim*ari importante ale directiei predominante5, cu frecventa de 1!,0" si
intensitate de &,. m?sec. Cea mai sca#uta pondere o au vPnturile din sud si nord.
''.!. )eteaua hidrografica
Budetul Cluj dispune de nsemnate re#erve de apa. repre#entate prin paienjenisul de rPuri,
apele acumulate n lacurile mai repre#entative n CPmpia Transilvaniei si printro re#erva
importanta de ape su*terane.
''.!.1.)eteaua de rPuri
Teritoriul judetului Cluj este drenat de o retea hidrografica *ine repre#entata, a9ata pe
trei rPuri principale: Somesul 4ic, 6riesul si Crisul )epede.
Qn regiunea montana, cu mici e9ceptii, e9ista o retea hidrografica mai densa 0,+0 S 0,.0
Gm?Gm! decPt n regiunea de dealuri 0,%0 S 0,+0 Gm?Gm!. =alori ridicate se ntPlnesc
n *a#inele Somesului )ece si -raganului, spre deose*ire de *a#inul superior al
Somesului Cald, unde valorile mai sca#ute se datoresc aparitiei rocilor calcaroase care nu
au permis de#voltarea unei retele superficiale *ogate, n regiunea de dealuri, valorile
reduse sunt conditionate de cantitatile mai mici ale precipitatiilor, panta de scurgere,
constitutia litologica 2marne, argile5.
Cunoasterea profilului longitudinal si a pantei rPurilor are o importanta practica
deose*ita, deoarece permite evaluarea potentialului hidroenergetic al rPurilor.
6stfel, rPurile care drenea#a regiunea montana se caracteri#ea#a prin pante cu valori
cuprinse ntre 1% si 100 m?Gm, putPnd fi utili#ate n scopuri hidroenergetice 2Somesul
Cald, -raganul, Somesul )ece5, n schim*, rPurile din Podisul Somesan si CPmpia
Transilvaniei pre#inta n general pante mici 0,! S!,& m?Gm, cu frecvente rupturi
provocate de aparitia tufurilor.
''.!.1.1.Scurgerea minima
6cest fenomen are loc la rPurile din judetul Cluj la sfPrsitul verii si iarna, fiind
determinata n primul ca# de frecventa foarte sla*a a precipitatiilor, evapotranspiratia
accentuata si epui#area re#ervelor su*terane, si respectiv de perioadele secetoase
prelungite din timpul toamnei si temperaturile negative ale aerului care favori#ea#a
nghetul partial sau total al rPurilor.
''.!.1.!. Scurgerea ma9ima
Pe rPurile din judetul nostru are provenienta diferita: din ploi, topirea #ape#ii si mi9ta.
/recventa de*itelor ma9ime anuale generate de ploi este mai mica n regiunea muntoasa,
nsa creste n CPmpia Transilvaniei si Podisul Somesan 2/i#esul 8herlei %% "5. n ca#ul
6riesului si Crisului )epede de*itele ma9ime anuale provenite din topirea #ape#ii au o
frecventa mai mare decPt la restul rPurilor. Cele mai mari de*ite ce sau nregistrat sunt
de provenienta mi9ta si se produc primavara. 6stfel, durata apelor mari de primavara
poate atinge pPna la peste %0 de #ile n regiunea muntoasa Somesul )ece 1! ''' S !6 =
1.%0 si 10 1% #ile n CPmpia Transilvaniei si Podisul Somesan.
Qn cuprinsul judetului e9ista un numar si o diversitate relativ mare de lacuri. 8ene#a lor
este diferitaN majoritatea sau format pe cale artificiala si numai n foarte putine ca#uri pe
cale naturala.
Principalele unitati lacustre sPnt cantonate n CPmpia Transilvaniei, fiind incluse n
categoria ia#urilor si lacurilor sarate TantropiceU.
Qn legatura cu gene#a ia#urilor sau emis mai multe ipote#e, nsa toate admit un proces de
*arare naturala sau com*inat 2naturala si artificiala5, n urma carora sau format lacurile.
Cele mai numeroase ia#uri se pastrea#a n *a#inul hidrografic al /i#esului. 6stfel, pe
cursul principal se nsira dinspre amonte lacurile : Catina, Popii ', Popii '', 8eaca,
Sucutard, Vaga 4are si Vaga 4ica. -e asemenea, se mentin cPteva lacuri si pe unii
afluenti ai /i#esuluiN stiucii 2Sacalaia5 pe valea 7ontului, Sntejude pe =alea Coastei si
Eegii pe =alea 4ociului.
''.&. Tipul de vegetatie
6cest aspect este determinat de po#itionarea regiunii respective pe glo*, de factorii
orografici, pedoclimatici, ecologici si antropogeni locali. =egetatia lemnoasW oglindeste
n general comple9ul factorilor macroclimatici, iar cea ier*oasW reactionea#W semnificativ
la actiunea factorilor microclimatici.
Qn #ona colinarW a judetului Cluj vegetatia lemnoasW este specificW pWdurilor de stejar
2Xuercus ro*ur5, gorun 2Xuercus petraea5 si insular fagul 2/agus silvatica5N vegetatia
ier*oasW este dominatW de : /estuca sulcata, /estuca valesiaca, 6ndropogon ischaemum,
Care9 humilis, 7rach(podium pinnatum, >no*r(chis viciifolia,etc. pentru versantii
nsoritiN 6grostis tenuis, /estuca ru*ra, C(nosurus cristatus, Trisetum flavescens,
6rrhenatherum elatius, Poa pratensis, pentru versantii um*riti. Qn conditii favora*ile de
umiditate se ntPlnesc specii me#ofile: Eotus corniculatus, 8alium mollugo, 4edicago
lupulina, =icia cracca, sau unele higrofile: Phragmites communis, T(pha latifolia,
:riophorum latifolium, )anunculus acer, Buncus effusus, :Fuisetum palustre, etc.
Qn #ona esticW a regiuni, n cadrul silvostepei din CPmpia Transilvaniei, vegetatia
lemnoasW este repre#entatW de pWduri de carpen 2Carpinus *etulus5, cer 2Xuercus cerris5,
stejar 2Xuercus ro*ur5, gorun 2Xuercus petrea5, frasin 2/ra9isus e9celsior5, jugastru 26cer
campestre5, salcam 2)o*inia pseudocacia5,etc.
=egetatia ier*oasW este formatW din asociatii de Stipa lessingiana, 3oeleria gracilis,
/estuca vallesiaca, 7romus inermis, 6grop(ron intermedium, etc.pentru vesantii sudiciN
pe portiunile puternic erodate se instalea#W: Salvia nutans, Th(mus gla*rescens, Potentilla
arenaria, /ragaria viridis, 6donis vernalis, etc. Pe versantii um*riti se instalea#W diferite
specii 9erome#ofile: /estuca pratensis, Poa pratensis, 7ri#a media, >no*rich(s vicifolia,
4edicago falcata, Trifolium sp., )ume9 acetosa etc.
7uruienile frecvente n culturile agricole sunt: 6grop(ron repens, C(nodon dact(lon,
:chinocloua crusgalli, Setaria glauca, 6vena fatua, Cirsium arvense, Convolvulus
arvenis, Chenopodium al*um, 6maranthus retrofle9us, 8alinsoga parviflora.
Qm*uruienarea, Ypoluarea verdeZ a culturilor din aceasta #ona sa accentuat continuu,
determinPnd reducerea sau chiar compromiterea recoltelor. 6 crescut de asemenea, foarte
mult, re#erva de seminte de *uruieni din sol si suprafetele de teren necultivate si invadate
de *uruieni.
''.$. Solurile.
Pre#enta inelului muntos carpatic si dispunerea aproape concentricW a reliefului din
-epresiunea Transilvaniei, determinW de#voltarea unei succesiuni de tipuri #onale de sol,
ntro #onalitate ori#ontalW ca o influentW directW a litologiei si indirectW a reliefului, prin
modificarea climei si vegetatiei.
-iversitatea factorilor pedogenetici au determinat un relief puternic fragmentat, vegetatie
forestierW si ier*oasa grefatW pe un fond litologic predominant acid n nordvest si
predominant *a#ic n sudest, consistenta rocilor mamW si mai ales com*inarea acestora
n #onele de contact, au conditionat pre#enta n #ona colinarW a judetului Cluj a unui
nvelis de sol intens mo#aicat, alcWtuit predominant din molisoluri, argiluvisoluri alaturi
de care se mai pot gasi soluri hidromorfe si soluri neevoluate. Qn decursul solificWrii,
proprietatile si nsusirile solului sau modificat conform sensului si intensitatii
pedogenetice pe fondul de *a#W litologic n functie de formele de me#o si microrelief
re#ultPnd un nvelis de sol comple9 si specific.
Qn partea esticW si sudesticW a regiunii pe roci cu te9turW finW cu continut ridicat de
CaC>& sau format, soluri specifice silvostepei din CPmpia Transilvaniei repre#entate n
special de molisoluri. 4olisolurile sunt repre#entate n arealul judetului Cluj prin
cerno#iomuri tipice, cerno#iomuri cam*ice si cerno#iomuri argiloiluviale, rend#ine si
pseudorend#ine, *rune deschise de coasta s.a. QnaintPnd spre centrul #onei colinare a
judetului Cluj se constatW cW factorul litologic si cel orografic controlea#W n continuare
repartitia teritorialW a solurilor. -ominante n aceasta #ona sunt argiluvisolurile si solurile
hidromorfe.
''.$.1. Cerno#iomurile
Se ntPlnesc pe versanti scurti, semium*riti sau seminsoriti, pe marne cu straturi su*tiri
de gresii. Qn profilul de sol de tip 6m6?CCca, ori#ontul 6m depaseste %0 cm grosime,
iar ori#ontul Cca apare la +000 cm. Sunt de o*icei car*onatice, cu te9tura lutoargiloasa,
continut mijlociu de humus 2peste $ " 5 si mare de a#ot total 2peste 0,&"5 n ori#ontul
6m. 6u reactie sla* alcalina, uneori neutra 2p< mai mare de +5 si sunt saturate n *a#e 2=
mai mare de .0"5.
''.$.1.1. Cerno#iomurile cam*ice
Sau format n conditii de e9po#itie @, @=, @: si su*strat litologic alcatuit din marne,
nisipuri si gresii n alternanta, iar apa freatica apare n mod o*isnuit la adPncime mare 2%
10 m5. Profilul de tip 6m 17v 1C sau Cca este foarte profund, cu volum edafic e9trem de
mare 2ori#ontul C sau Cca apare la adPncime mare, 1&01%0 cm5.
>ri#ontul 6m, cu o grosime foarte mare 2%060 cm5 are de o*icei urmatoarele nsusiri:
te9tura fina, poro#itate totala mare, continut mijlociu sau mare de humus si a#ot total,
continut mare de fosfor si potasiu mo*il, reactie sla* acida. =alorile unor nsusiri cresc pe
profil 2p<ul5 sau scad 2continutul n humus si elemente nutritive, poro#itatea totala5.
Sunt soluri eu*a#ice 2= este mai mare de 00"5. Qn afara de cerno#iomurile cam*ice tipice
se mai ntPlnesc su*tipurile vertice si pseudorend#inice, uneori fiind erodate.
''.$.1.!. Cerno#iomurile argiloiluviale
Sunt soluri cu profil 6m7tCca1C, formate n conditii asemanatoare cu acelea ale
cerno#iomurilor cam*ice. Spre deose*ire de acestea, care au evoluat mai mult su*
vegetatia ier*oasa, cerno#iomurile argiloiluviale au evoluat mai mult su* vegetatia
lemnoasa, profilul fiind foarte profund si volumul edafic e9trem de mare. Sunt
caracteri#ate de un ori#ont 6m de $0%0 cm, culoare neagra si ori#ont 7t de &0$0 cm
foarte puternic e9primat structural, prismatic sau columnoidprismatic, culoare *runW
foarte nchisa, n partea superioarW si *run deschis spre gWl*ui la *a#a acestuia.
''.$.!. Solurile gleice
6u profil de tip 6o 1 6?8o 1 8r, gene#a lor fiind asemanatoare cu aceea a solurilor de
tipul lacovistei, numai ca n afara de apa freatica situata la adPncime foarte mica 21! m5,
alaturi de vegetatia ier*oasa higrofila, influenta a avut si vegetatia lemnoasa 2padurile de
Fuercinee5. Profilul, cu o grosime medie de circa 1 m, are nsusiri diferite, cele chimice
fiind caracteri#ate prin valori mici. >cupa suprafete diverse n lunci si terase, dar apar
dispersat si n areale de paduri.
''.$.&. Solurile *rune argiloiluviale
Sunt compuse din diferite su*tipuri care dominW nvelisul de sol n partea sudesticW si
centralW a -ealurilor Clujului si -ejului. 6stfel, pe materiale parentale cu un oarecare
continut de elemente *a#ice, la mijloc si n partea inferioarW a versantilor, pe forme de
relief relativ tPnWr 2terase inferioare, conuri proluviale5, care au fWcut ca alterarea,
de*a#ificarea si migrarea coloi#ilor sW se manifeste cu intensitate moderatW, sau format
soluri *rune argiloiluviale tipice si pseudoglei#ate.
>ri#ontul 6o are !0&0 cm grosime, culoare *runW, structurW grWuntoasW, cu p< sla*
moderat acid, solul fiind relativ *ine aprovi#ionat cu elemente nutritive. >ri#ontul 7t
ajunge n unele locuri pPnW la 100 cm grosime, pre#inta nuantW gal*uie, te9turW finW sau
mijlocie, indicele de diferentiere te9turalW 2'dt mai mare de 1,!5N pre#inta pelicule de
argilW mpreunW cu o9i#i si hidro9i#i de fier su* formW de pete sau concretiuni, structurW
prismaticW.
Armea#W ori#ontul C, repre#entat de materialul parental neconsolidat.
-ominante n aceastW parte sunt solurile *rune argiloiluviale su*tipul molic la care 6m
are &0$0 cm grosime, cu o mai sla*W coe#iune dintre particulele elementare ale
glomerulelor si ori#ont 7t specific, culoare gal*uie si pelicule su*tiri de argilW iluvialW pe
suprafata elementelor structurale, acest su*tip reali#Pnd trecerea de la molisoluri la
argiluvisoluri.
''.$.$. Solurile *run roscate
Sunt putin raspPndite, dar specifice Podisului Somesan. -intre conditiile de pedogene#a
caracteristice #onei forestiere din dealurile nalte, specifica este natura materialului
parental, argilele rosii eocene 2superioare si inferioare5 si ologocene, care se gasesc in
situ, alunecate sau remaniate si depuse ca material de terasa. Profilul, cu nuanta roscata
2mascata la suprafata de continutul n humus5, de tip 6o7tC sau Cca, este moderat pPna
la foarte puternic profund avPnd un volum edafic diferit 2de la mare la e9trem de mare5.
>ri#ontul 6o, moderat de#voltat, de regula are te9tura lutoargiloasa, poro#itatea totala
mijlocie, continut mic de humus, reactie sla* acida sau neutra, continut mijlociu de a#ot
total, mare de fosfor mo*il si foarte mic de potasiu mo*il. Solurile *run roscate, tipice sau
pod#olite, sunt frecvent erodate.
''.%. /orma de coroana aleasa
'n live#ile intensive dar si pentru suprafete mici utili#ate eficient n gradinile personale de
pe lPnga case, se prefera a se alege forme de coroana din grupa celor aplati#ate, in acest
ca# palmeta etajata.
@umele acestor forme de coroana vine de la reducerea volumului acestora pe portiunea
dintre rPnduri, dirijPndule prin taieri si palisarii sa creasca si sa fructifice pe cPt posi*il
pe directia rPndului. 6plati#area coroanelor pe directia rPndurilor m*unatateste regimul
de lumina, sporind calitatea recoltelor.
''.%.1. Palmeta etajata 2 palmeta simetrica5
6ceasta forma de coroana este recomandata pentru live#ile intensive de mar, par, piersic,
visin, prun, cais.
O coroana se caracteri#ea#a prin urmatoarele elemente:
O trunchi pitic de circa %060 cm
O un a9 central pe care se insera trei etaje distantate ntre ele la 601!0 cm
O fiecare etaj cuprinde cPte doua sarpante distantate ntre ele pe a9 la 01! cm si orientare
pe directia rPndului, dar opus, cu un unghi de insertie care creste de la *a#a spre vPrf.
O valorile unghiurilor de insertie pentru fiecare etaj sunt: etajul ' $%%02, etajul '' %0%%2,
etajul ''' %%602
O pe sarpantele primului etaj se prind &$ su*sarpante la urmatoarele distante de
ramificare %060 cm la mar.
O su*sarpantele se conduc ori#ontal pe primele !?& din lungime usor si ascendent pe
treimea dinspre vPrf.
O dimensiunile gardului fructifer sunt: naltime totala &&,% m, largime la *a#a 1,+!,0,
largime la mijloc 1,$1,+ m, largime la vPrf 1,!1,&% m.
''.%.!. Tehnica de formare a palmetei etajate
6nul ' 1 daca folosim pomi de un an, adica verigi, acestea se scurtea#a n functie de
vigoarea com*inatiei soiportaltoi la 6000 cm, pentru proiectarea trunchiului, primelor
doua sarpante si prelungirii a9ului.
Qn urma pornirii n vegetatie pe varga scurta vor aparea lastarii. CPnd acestia au 101% cm
se aleg trei, din care doi pentru sarpantele etajului ', distantati pe a9 la 101! cm ntre ei
si situati opus pe rPnd respectiv unul pentru cresterea n prelungire a a9ului. Pentru a
reali#a o crestere uniforma, lastarii sarpante se nclina sau se dresea#a, dupa ca#.
6nul '' 1 Taierile din martie se re#uma la scurtarea sagetii la o lungime de +01&0 cm
fata de primul etaj, n vederea o*tinerii ramurilor etajului ''. )amurile de schelet se lasa
sa creasca n voie sau chiar se dresea#a pe lPnga a9 n ca#ul n care nu sunt suficient de
viguroase. Ea o de#voltare normala, cPnd cele doua ramuri ale primului etaj au grosimea
egala cu a a9ului, prin nclinare acestea se co*oara ntrun plan situat cu &0 de cm mai jos
fata de a9 2aceasta decalare de &0 cm ntre planul a9ului si cel al sarpantelor se va
respecta mai departe cu oca#ia proiectarii si dirijarii etajelor urmatoare5
Qn luna mai se aleg elementele proiectate care sunt lastarii sarpante pentru etajul doi,
situati la 601!0 cm fata de primul etaj si lastarul de prelungire a a9ului. Se suprima n
mod o*ligatoriu lastarii concurenti respectiv cei foarte vigurosi situati n partea
superioara a sarpantelor.
6nul ''' 1 Qn anul trei o*ligatoriu se instalea#a spalierul, de care este a*soluta nevoie
pentru palisarea pomilor.
6stfel se leaga mai ntPi trunchiul si a9ul pomilor de sPrmele spalierului, n po#itie
verticala dupa care se trece la palisarea sarpantelor primului etaj la un unghi de insertie
de $%%02. Palisarea se face torsionPnd usor ramura, prinsa de la *a#a pentru a evita
de#*inarea. Qn ca#ul ramurilor mai groase se fac douatrei crestaturi transversale n
scoarta si n lemn n partea inferioara a arcuirii fara a depasii 1?& din diametru. Eegarea
sarpantelor si a9ului se va face pastrPnd un spatiu de 1,%! m pentru a prevenii
strangularea.
-upa po#itionarea sarpantelor, se aleg si se palisea#a n po#itie ori#ontala primele
su*sarpante distantate la 60+0 de cm de a9. sarpantele etajului doi se palisea#a si se
leaga su* un ungi de insertie de %0%%2. 69ul pomului se scurtea#a la naltimea de
formare a etajului trei.
6nul '= 1 primavara devreme:
O se verifica si se refac legaturile sarpantelor etajelor unu si doi respectiv primelor doua
su*sarpante
O se alege si se palisea#a su*sarpanta a doua pe sarpantele etajului ntPi
O n cadrul etajului trei sarpantele se palisea#a de sPrma spalierului su* un unghi de %%
602.
Prin lucrari n verde corespun#atoare se elimina lastarii cu po#itie necorespun#atoare
respectiv cei concurenti
Ea sPm*uroase si la unele soiuri precoce de mar si par altoite pe portaltoi de vigoare
sla*a, la sfPrsitul anului '= coroana este definitivata.
''.6. Eucrari principale efectuate la infintarea plantatie
''.6.1. -efrisarea vegetatiei lemnoase
6ceasta operatie consta n eli*erarea terenului de ar*ori, ar*usti, liane, pomi m*atrPniti
si uscati, scoaterea si arderea tuturor radacinilor, care cu timpul putre#esc si m*olnavesc
solul. -upa cum se stie multe din speciile forestiere sunt n acelasi timp si plante ga#da
pentru *olile si daunatorii principali ai parului. 6r*orii si pomii se scot prin smulgere cu
ajutorul tractorului pe senile, iar tufele de ar*usti prin taierea lor de la *a#a cu toporul.
-islocarea pomilor altoiti pe portaltoi vegetativi de vigoare mica, cu sistemul radicular
sla* si superficial se face cu lama *uldo#erului, fi9ata su* colet, pentru evitarea frPngerii
trunchiului n punctul de altoire. Pomii altoiti pe portaltoi generativi, ca si ar*orii cu
radacini viguroase si profunde se disloca si se trag din sol prin smulgere, cu ajutorul unui
ca*lu de sPrma fi9at la *a#a coroanei, actionat de un tractor. Pomii se scot mai usor si cu
un numar mai mare de radacini, daca tractorul e9ecuta succesiv, !& miscari scurte pentru
dislocarea partiala a radacinii si apoi o miscare lenta si continua.
-aca tulpina se frPnge si pomul nu mai poate fi dislocat se sapa n jurul pomului pentru
degajarea pamPntului de pe radacinile principale. 6poi se introduce ca*lul su* si printre
radacini si prin miscari repetate cu tractorul se smulge din sol.
''.6.!. @ivelarea terenului
:ste o lucrare principala care se e9ecuta cu scopul de a usura aplicarea lucrarilor
mecani#ate si irigarea plantatiei. Pe terenurile plane, nivelarea solului este sumara si
consta n distrugerea musuroaielor si umplerea cu pamPnt a santuletelor si gropilor,
re#ultate n timpul defrisarii.
Pe terenurile mai framPntate nivelarea este o lucrare tehnica si comple9a, care presupune
decopertarea unui strat de sol fertil pe adPncimea 10!0 cm, stocarea acestuia la marginea
parcelei, nete#irea gropilor si depresiunilor cu pamPnt si umplutura re#ultat din punctele
mai nalte ale terenului si rease#area uniforma si pe ntreaga suprafata a solului fertil
2decopertat5 pentru a nu modifica starea generala de fertilitate a solului.
''.6.&. Corectarea reactiei chimice a solului
4ulte din solurile destinate plantarii pomilor sunt prea alcaline sau prea acide si de aceea
tre*uie ameliorate. Pe solurile pod#olice acide, corectarea aciditatii se face cu roci
calcaroase si dolomitice, do#a sta*ilinduse n functie de proprietatile solului si cerintele
speciei care se cultiva.
Solurile *ogate n saruri de sodiu vor fi ameliorate prin administrarea de fosfogips sau
ghips, care neutrali#ea#a sodiul.
Pentru o*tinerea unor re#ultate mai *une, se recomanda ca jumatate din do#a de
amendament sa se aplice odata cu fertili#area de *a#a 2nainte de desfundat5 si jumatate
dupa plantatul pomilor.
''.6.$. /ertili#area de *a#a 2de fond5
6ceasta operatie se face cu ngrasaminte organice si chimice. Qngrasamintele organice au
rolul de a m*unatatii structura si capacitatea de a*sor*tie a solului si de retinere a apei.
Sursa principala de elemente nutritive fiind ngrasamintele chimice.
6vPnd n vedere ca gunoiul de grajd proaspat se minerali#ea#a relativ usor, pe orice tip
de sol tre*uie sa se ia masuri pentru conservare, deoarece el este liantul principal al
particulelor din sol. Qn lipsa gunoiului de grajd mai pot fi folosite su* forma de compost
resturi vegetale, deseuri menajere si industriale.
An sol *ine aprovi#ionat cu su*stante nutritive se considera atunci cPnd la nfiintarea
plantatiei se administrea#a $060 t?ha gunoi de grajd compostat, 600000 Gg ?ha
superfosfat si !00!%0 Gg?ha sare potasica. 6ceste ngrasaminte stocate n sol
aprovi#ionea#a pomii tineri cu elemente nutritive necesare pe o perioada de cel putin &$
ani.
Qngrasamintele de *a#a se administrea#a prin mprastiere pe terenul desfundat si se
incorporea#a n sol printro aratura adPnca de !%&0 cm.
Pentru uniformi#area fertilitatii solului, nainte de plantare se fac culturi de ma#are 2n
regiunile secetoase5, si *orceag 2n regiunile umede5 care se cosesc si se introduc su*
*ra#da su* forma de ngrasamPnt verde.
''.6.%. -esfundatul
:ste lucrarea care poate influenta cel mai mult viitorul unei plantatii. 6stfel, o
desfundare superficiala a solurilor umede si grele, care nu m*unatateste regimul de aer n
adPncime, va influenta negativ ritmul de crestere si capacitatea de fructificare a pomilor.
-in practica se stie ca solurile grele si cele superficiale se desfunda la adPncimea de $%
%0 cm, iar cele usoare si adPnci la 60+0 cm
''.6.6. Parcelarea terenului
> parcela tre*uie sa cuprinda pe cPt posi*il un singur tip de sol, cu o panta cPt mai
uniforma si cu aceeasi e9po#itie.
Pentru a utili#a rational masinile si a reduce timpii morti parcela tre*uie sa fie destul de
lunga 2&00%00 m5
Concomitent cu parcelarea terenului se trasea#a drumurile principale si secundare. Ea
capetele rPndurilor se lasa o portiune de 60 10 m neplantata cu pomi care serveste drept
#ona de ntoarcere a agregatelor aceasta se mentine ntelenita pentru a usura accesul
masinilor si pentru a prevenii ero#iunea solului. Pentru o e9ploatare mai economica noile
parcele vor avea dimensiuni mai mici, care sa permita efectuarea unui control mai atent
asupra aplicarii tehnologiei de cultura si de o*tinere a unor recolte de calitate.
Pe terenurile plane, rPndurile de pomi sunt orientate pe directia nordsud, pentru ca pomii
sa *eneficie#e de o cantitate mai mare de lumina tot timpul #ilei, iar pe terenurile n panta
dea lungul cur*elor de nivel, pentru ca prin lucrarile solului sa se previna fenomenul de
ero#iune.
Parcelele se delimitea#a ntre ele prin drumuri secundare, principale si poteci, precum si
canale de desecare.
-rumul principal cu latimea de %6 m stra*ate teritoriul n #ona de mijloc de la un capat
la altul, iar drumurile secundare cu latimea de &$ m delimitea#a parcelele pe laturile
lungi.
''.6.+. Cerintele legate de poleni#are la alegerea soiurilor
Pentru a face o alegere cPt mai corecta a speciilor si soiurilor n vederea nfiintarii unei
plantatii tre*uie sa cunoastem mai ntPi caracteristicile climei si solului din #ona
respectiva si daca cerintele pomilor pot fi satisfacute in optim de acesti factori.
:9istenta unor pomi ra#leti n #ona, care sau de#voltat *ine si au rodit constant constituie
un indiciu ca n #ona e9ista, conditii de cultura a pomilor la specia respectiva. 6vPnd n
vedere nsa neuniformitatea mare a solului pentru a nu se da gres sunt necesare cartari
agrochimice.
Specii pomicole ca 2mar, par, prun, cires, visin, migdal5 sunt n totalitate sau n majoritate
autosterile, ntro parcela se plantea#a n mod o*ligatoriu !& soiuri. -aca soiurile au
aceeasi valoare economica se poate planta acelasi numar de pomi din fiecare soi, daca
nsa soiul poleni#ator are o valoare economica mai mica atunci din acesta se plantea#a un
singur rPnd la 60 rPnduri din soiul ce tre*uie poleni#at. -istanta ma9ima de la soiul
poleni#ator pPna la cel ce tre*uie poleni#at va fi de $0%0 m pentru par.
Soiurile care se grupea#a ntro parcela tre*uie altoite pe un singur portaltoi si sa
nfloreasca simultan, sa se poleni#e#e ntre ele, sa intre pe rod la aceeasi vPrsta, sa fie
apropiate ca vPrsta, vigoare, longevitate, sa ai*a epoca de coacere suprapusa sau
succesiva si sa se prete#e la acelasi sistem de conducere al coroanei.
CPnd com*inatiile soiportaltoi difera ca vigoare si longevitate, se reali#ea#a parcele cu
pomi neuniformi si ncepPnd de la o anumita vPrsta apar goluri n plantatii.
''.6.0. Pichetatul terenului
:ste lucrarea prin care se sta*ileste pe teren, cu ajutorul pichetilor, locul unde se
plantea#a pomii. Pe teren plan se poate folosi pichetatul n patrat sau n dreptunghi. Pe
terenul n panta se recomanda pichetajul n triunghi echilateral. 6cest pichetaj asigura
spatiu egal de nutritie si lumino#itate pentru toti pomii si previne procesele de ero#iune
ale solului.
CPnd panta terenului are o nclinare mai mare de 6" rPndurile de pomi se orientea#a
paralel cu cur*ele de nivel, iar pomii se plantea#a dupa pichetajul n triunghi.
Pichetarea tre*uie sa asigure alinierea pomilor n toate directiile. Pentru a reali#a acest
lucru este necesar ca liniile de la *a#a care ncadrea#a parcela sa fie perpendiculare unele
pe altele.
/oarte putini din cei care doresc sa nfiinte#e o plantatie de pomi poseda aparate
topografice cu ajutorul carora sa poata ridica perpendiculare. Qn lipsa acestora acest lucru
l putem reali#a cu ajutorul unei panglici sau a unei sPrme marcate.
Pe orice suprafata de teren pe care urmea#a a se nfiinta o plantatie, putem sta*ili un
aliniament, adica o linie de *a#a, de la care sa pornim cu masuratorile pentru pichetaj.
''.6... )epichetatul
-eoarece pichetul care marchea#a locul pomului, centrul gropii se scoate odata cu
saparea acesteia, pentru a putea planta pomul la locul sta*ilit este necesar sa se mai puna
nca doi picheti la fiecare groapa, acestia ramPn nemiscati pPna cPnd se termina plantarea
pomilor.
)epichetarea se face cu ajutorul unei scPnduri a carei lungime tre*uie sa depaseasca
marginile gropii, iar latimea poate fi de 010 cm.
''.6.10. Plantatul pomilor
''.6.10.1. :poca de plantare
Qn raport cu evolutia vremii pomii se plantea#a toamna, n perioada 1% >ctom*rie 1 !0
@oiem*rie, n cursul iernii cPnd temperatura aerului este po#itiva si solul nu este nghetat,
si primavara devreme, cPnd terenul sa #vPntat si se poate lucra.
Pomii care se plantea#a toamna si iarna, se prind ntrun procent mai mare decPt cei
plantati primavara si pornesc n vegetatie mai devreme, cu cel putin 1! saptamPni. 6cest
avans nregistrat la declansare timpurie a cresterii lastarilor la pomii plantati toamna si
iarna, se datoreste n principal formarii mai devreme a radacinilor active, care folosesc
intens su*stantele minerale din sol, nca din primele fa#e de vegetatie.
Plantatiile care se nfiintea#a primavara sunt afectate de o perioada mai lunga de seceta,
adeseori declansata si sustinuta de vPnturile puternice si uscate, care *at dinspre est, sud
est si nordvest.
Plantarile de primavara sunt deseori determinate si de imposi*ilitatile de protejare a
pomilor pe perioada de iarna, mpotriva ro#atoarelor. -aca nu dispunem toamna de
materialul necesar mprejmuirii plantatiei, atunci plantatul se va efectua primavara, cPnd
solul sa #vPntat si ro#atoarele sau retras pe cPmp si n padurile apropiate.
''.6.10.!. Sapatul gropilor
Pe terenurile desfundate cu te9tura mijlocie, gropile se sapa mecani#at, cu *urghiul de
600 mm diametru, n pre#iua sau chiar #iua plantarii, evitPnduse astfel, pe cPt posi*il,
pierderile de apa din sol, prin evapotranspiratie. Qn lipsa *urghiului, gropile de plantare se
sapa manual cu dimensiunile laturilor de 60960 cm si adPncimea de $0 cm.
Pe terenurile nedesfunadate, cu te9tura mijlocie, gropile se sapa, n e9clusivitate manual .
Pentru usurarea acestei lucrari, marginile gropii se marchea#a pe teren cu ajutorul unui
cadru de lemn, de forma patrata, cu laturile de 00?00 cm sau 100?100. 6dPncimea acestor
gropi varia#a ntre 00 si .0 cm, n functie de natura terenului
''.6.10.&. Tehnica plantarii
Plantarea pomilor pe suprafete mici de teren se desfasoara astfel:
An lucrator marunteste cu sapa pamPntul re#ultat de la prima ca#ma, pe care apoi l
amesteca cu mranita si ngrasamintele chimice reparti#ate si confectionea#a un musuroi
pe fundul gropii.
Cel deal doilea lucrator, asea#a scPndura de repichetat si plantat deasupra gropii, cu
crestaturile laterale ntre cei doi picheti marginali si introduce pomul n groapa prin
crestatura centrala 2daca lipseste tutorele5, sprijinindul pe musuroi. 6poi prin miscari
scurte si rapide fi9ea#a pomul pe musuroi la adPncimea sta*ilita initial. -aca musuroiul
este prea mare, se mai scoate pamPnt din groapa, iar daca este prea mic, se mai adauga.
6celasi lucrator care tine pomul, rasfira si asa#a radacinile pe musuroi, la adPncimea
sta*ilita initial.
Qn continuare, lucratorul care a confectionat musuroiul, trage cu sapa pamPntul fertil peste
radacini, iar cel care tine pomul tasea#a solul n groapa, de la margine catre centrul ei.
Tasarea solului se face mai *ine cu ci#me de cauciuc si pe toata lungimea radacinilor,
pentru a nu le frPnge 2mai ales la portaltoii vegetativi5 si pentru a le pune mai repede n
contact cu solul.
8roapa se completea#a apoi cu pamPntul maruntit si reavan din aratura, care de cele mai
multe ori este mai fertil decPt cel din groapa. -upa aceea pamPntul se tasea#a din nou.
PamPntul din groapa se asa#a mai repede si mai *ine, daca dupa introducerea celui deal
doilea strat de sol, se toarna 1& galeti cu apa.
-in o*servatiile practice sa constatat ca apa este necesara la plantare chiar daca
pamPntul este suficient de umed. Prin udare, pamPntul se asa#a uniform n toata groapa,
golurile de aer dintre radacini sunt eliminate mai usor, iar contactul dintre radacini si sol
se reali#ea#a mai intim si pe toata lungimea lor.
-upa ce apa sa infiltrat se arunca n groapa tot pamPntul care a mai ramas. -aca acest
pamPnt este format din mai mult pietris, argila sau nisip, se mprastie pe terenul n jurul
pomului, iar groapa se completea#a cu pamPnt din aratura.
Ea plantarea de toamna, n jurul trunchiului pomului se confectionea#a din pamPnt un
musuroi nalt de !0&0 cm, care acopera ntreaga suprafata a gropii si protejea#a sistemul
radicular al pomilor mpotriva gerurilor.
Ea plantarea de primavara n jurul pomilor se face o farfurie din pamPntul ramas la
plantare, n care se toarna 1! galeti de apa, pentru a asigura o prindere mai *una a
pomilor.