Sunteți pe pagina 1din 16

Amenajarea

Zonelor Umede
-Servicii de proiectare si executie
a obiectivului de investitie-
Ton Alexandra Ecaterina
Grupa 7302 !"#"
Cuprins:
I. Piese scrise:
1. Descrierea generala a lucrarilor
1.1. Elemente generale
1.2. Denumirea obiectivului de investitii
1.3. Amplasament
1.4. Titularul investitiei
1.5. Beneficiarul investitiei
1.6. Elaborator proiect
2. Descrierea generala a lucrarilor
2.1. Studii privind cadrul natural
2.1.1. Studiul climatic si fenomene naturale specifice
2.1.2. Studiul pedologic
2.1.3. Studiul hidrologic
2.1.4. Studiul geotehnic si seismicitatea
2.2. Propuneri de lucrari pt amenajarea teritoriului
2.3. Devierile si protejarile de utilitati afectate
3. Memorii tehnice pe specialitati
3.1. Proiectarea schemei hidrotehnice pt drenaj de suprafata
3.2. Debite specifice de evacuare
3.3. laculul debitelor si dimensionarea canalelor
II. Ane!e
$" %escrierea &enerala a lucrarilor
Planul de amenajare a teritoriului este un ansamblu de studii referitoare la o
suprafa"# de teren definit#$ prin care se stabilesc$ pe ba%a anali%ei multicriteriale a
situa"iei e!istente$ obiectivele$ ac"iunile &i m#surile de adoptare pe o perioad#
determinat#$ acesta orientea%# aplicarea unor politici la nivel na"ional &i %onal$ 'n
domeniul organi%#rii spa"iului din teritoriul studiat.

Prin amplasarea geografic#$ a condi"iilor de clim# &i relief$ teritoriul "#rii noastre este
supus comport#rii ha%ardate a naturii ce se manifest# 'n timp. (n acest sens$ se preci%ea%#
e!isten"a a trei tipuri de ha%ard:
geomorfologic)
hidrologic)
climatic.
ele trei tipuri de ha%ard se pot manifesta at*t individual c*t &i prin suprapunere$
astfel 'nc*t efectele generate pot varia 'ntr+un domeniu foarte larg$ de la pagube minore
p*n# la de%astre.
,a%ardul geomorfologic$ poate produce pe terenuri 'n pant#:
ero%iunea solului)
alunec#ri de teren)
inunda"ii locale$ cu caracter de toren"ialitate.
,a%ardul hidrologic$ prin neuniformitatea regimului de curgere poate produce:
inundarea terenurilor plane)
e!ces de umiditate 'n sol)
ero%iune de mal.
,a%ardul climatic + cu regimul cel mai variabil 'n timp+ poate produce prin reparti"ia
neuniform# a temperaturilor &i precipita"iilor:
secete atmosferice &i pedologice)
e!ces de umiditate 'n sol)
inunda"ii)
ero%iune eolian#.
(n acest conte!t$ lucr#rile de 'mbun#t#"iri funciare au menirea de a controla &i atenua
efectele ce pot fi generate de c#tre cele trei tipuri de ha%ard prin:
Amenaj#ri de combatere a ero%iunii solului &i de stabili%are a terenurilor 'n pant#)
Amenaj#ri de desecare + drenaj pentru eliminarea e!cesului de umiditate)
(ndiguiri &i regulari%area cursurilor de ap# pentru ap#rarea 'mpotriva inunda"iilor)
Amenaj#ri de iriga"ii$ pentru eliminarea efectelor secetei.
!"$" Elemente &enerale
2"2 Studiul pedolo&ic
Pentru indeplinirea functiilor ecologice si economice$ solurile trebuie sa aiba un
anumit regim hidric$ care in stare naturala este determinat de marimea precipitatiilor si de
alimentarea solului din apa freatica. Pentru a pune in evidenta dinamica anuala a
umiditatii din sol se elaborea%a un studiu$ privind bilantul apei in studiul activ de sol.
Acesta ia in consideratie precipitatiile si aportul freatic ca intrari de apa in sol si
evapotranspiratia potentiala ca sursa de consum de apa din sol.
Dintre elementele de calcul a bilantului apei din sol$ precipitatiile si evapotranspiratia
potentiala$ re%ulta din datele pre%entate in tab. nr -. Estimarea aportului freatic se face pt
fiecare luna calendaristica in parte$ folosind relatia : ./0p1n12345671T$ p+ precipitatii
medii %ilnice 0mm4%i3$ n+ coeficient de absorbtie cu valori intre 8.7 si 8.9$ folosind
valorile mici pt %onele umede si valorile mari pt %onele secetoase) 2+ coeficent
e!perimental identic pt toate solurile minerale) T+ durata estimata de alimentare a solului
din apa freatica in %ile. alculele se pre%inta in tabelul nr. :.
Tab. nr. :
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
P(mm)
;<.6 ;6.< ;9.7 78.- 6:.- <<.: 6;.- 7-.= :7.7 :< :=.6 ;9.;
Nr. zile
cuP>1mm
7.: 7.; 7.< =.6 <.< <.9 6.: 7.: :.5 7.6 7.9 7.5
p mmzi
6.7- 6.:= 6.;= <.-6 5.-9 9.<5 9.5= 9.6= 9.8= 5.87 <.;6 6.85
! =< 66 =< 7: :8 ;; ;8 5 -7 ;< :9 7<
"(zile)
6 6 6 : : : : : : 6 6 6
#
8.=6 8.67 8.=7 8.9= 8.<= 8.66 8.68 8.;: 8.:9 8.:: 8.7: 8.77
Va$ 75.:
5
==.;
9
76.6
=
5;.8
5
67.5
8
=<.8
;
=-.5
7
-9.5
<
::.6
9
;5.=
-
:<.-
=
:5.8-
Elaborarea studiului privind bilantul apei in sol se face pt conditiile in care solul este
alimentat si din pan%a freatica. alculele se pre%inta in tab. nr. 7:
>una ? ?? ??? ?@ @ @? @?? @??? ?A A A? A?? B
P$mm ;<.6 ;6.< ;9.7 78.- 6:.- <<.: 6;.- 7-.= :7.7 :< :=.6 ;9.;
@af$mm ;9.8
:
::.-
<
;<.9
9
;7.6
;
-9.7
7
-<.-
8
-=.=
=
=9.6- -8.-
5
-<.-
8
;;.-
9
;;.5
8
Total intrari =6.6 =9.5
<
=<.: 67.< 5;.= 97.7 <<.6 7<.76 77.= =7.- =<.< =;
ETP. mm 8 8 -7 79 9= -;: -76 -;5 5: 77 -: 8
Bilant E!cedent =6.6 =9.5
<
7:.: -<.< -8 77.< =;
;57.-<
Deficit -;.= ;5.6 65.7 58.=7 :5.=
;;5.=7
C%ncluzii:
?ntr+un an climatic mediu$ in %ona de studiu se produce e!cedent de apa in intervalul
octombrie+aprilie cu valori de ;57.-< mm si deficit de apa in intervalul mai+septembrie
cu valori de ;;5.=7 mm. Diferenta dintre e!cedentul si deficitul de apa mediu anual este
de ==.6: mm$ ceea ce arata ca regulari%area umiditatii solului impune amenajarea %onei
cu lucrari de drenaj.
Evacuarea e!cesului de apa trebuie sa se faca in ;+: %ile daca acesta se produce chiar si
o singura luna din perioada de vegetatie si de = pana la < %ile daca e!cesul de apa se
produce in perioada rece. Cata de cele de mai sus$ e!cesul de apa din %ona de studiu
trebuie evacuat in : %ile.
2"3 Studiul 'idro&eolo&ic
,idrogeologia furni%ea%a informatii privind apele subterane. Pentru valorificarea
%onelor umede$ trebuie sa fie cunoscute caracterele primei pan%e de apa subterana$
numita apa freatica. Determinarea adancimii apei freatice si recoltarea de probe de apa pt
anali%e fi%ico+chimice se face prin intermediul unor foraje de studiu. Pentru %ona de
studiu au fost practicate 7 foraje in care apa freatica are adancimi variabile intre 8.;=m+
;.<=m. ?n functie de te!tura solului$ trebuie sa fie delimitata %ona in care apa freatica
produce e!ces de umiditate in sol.
&e'%(%l%)ie (e lucru:
* Pe planul de situatie$ la scara -:-8.888$ se amplasea%a dele 7 foraje care se
numerotea%a si in dreptul fiecaruia se notea%a adancimea apei freatice.
* Se unesc forajele C- cu C;$ C: cu C7$ C- cu C7
* ?n functie de te!tura solului se stabileste adancimea critica a apei freatice
diferentiata dupa te!tura astfel: te!tura usoara0 8.<= m3$ te!tura medie
0-.;=m3$ te!tura grea 0-.=8m3
N%'a: Te!tura solului dominant in %ona de studiu este medie$ ceea ce inseamna ca
adancimea critica a apei freatice este de -.;= m. Pe fiecare aliniament in parte$ se
determina prin algoritmul lui Euclid$ po%itia punctului in care apa freatica are adancimea
critica. Se unesc punctele determinate mai sus obtinand i%ofreata critica$ care se trasea%a
cu albastru) 0i%ofreata: linia care uneste punctele de la suprafata terenului cu aceeasi
adancime a apei freatice3. Se masoara suprafata delimitata de i%ofreata critica si limita
planului spre forajele cu adancime mica a apei freatice. Se hasurea%a aceasta suprafata.
0@e%i Ane!a -$ fig. -3
2"( Studiul &eote'nic
Acest studiu trebuie sa pre%inte informatii privind caracteristicile pamanturilor in care
urmea%a sa fie amplasate diverse constructii. Pentru aceasta se e!ecuta foraje de studiu
prin intermediul carora se determina straturile de pamant din profil cu preci%area grosimii
si se recoltea%a probe de sol pt anali%e. Dnul din re%ultatele studiului se pre%inta sub
forma fiselor geotehnice care arata succesiunea straturilor de pamant$ te!tura si grosimea
lor. Pnetru %ona de studiu s+au e!ecutat 7 foraje cu oca%ia studiului hidrogeologic
constatand ca forajele - si ; sunt identice si se pre%inta in fisa nr. -$ iar forajele : si 7 sunt
asemenea avand structura hidrogeologica pre%entata in fisa nr. ;. Scopul studiului este sa
delimitam raioanele geotehnice si sa determinam pt fiecare conductivitatea hidraulica si
inclinarea talu%urilor la canalele de sapatura.
&e'%(%l%)ie (e lucru:
* se amplasea%a pe plan cele 7 foraje in aceeasi po%itie ca pt studiul anterior
* se unesc forajele astfel: C- cu C;$ C- cu C7$ C: cu C7) re%ultand
aliniamente pe directia carora se e!ecuta profile geotehnice
* in dreptul fiecarui foraj$ pe verticala$ se notea%a la scara -: -88$ grosimea
si te!tura stratului de pamant
* se trasea%a po%itia fiecarui strat de pamant pe aliniamentele marcate in
functie de vi%ibilitatea planurilor pre%entate
* se notea%a pe fiecare start de pamant$ grosimea si conductivitatea
hidraulica
* se delimitea%a cu o linie rosie po%itia raioanelor geotehnice
0@e%i ane!a -$ fig. ;3
C%ncluzii:
?n %ona de studiu se diferentia%a ; raioane geotehnice astfel:
* EF ?+ care pre%inta urmatoarea succesiune de straturi de pamant:argila
nisipoasa si argila lutoasa cu conductivitatile hidraulice urmatoare: argila
nisipoasa: G/ 8.= m4%i si argila lutoasa cu G/8.7 m4%i. ?nclinarea
talu%urilor pt canale in debleu este de -:- H-.=$ pt canale colectoare
-:-.=8H;.88$ pt canale de ordin superior 0 ES$ EP3
* EF ?? alcatuit dn urmatoarele starturi de pamant : luto+argilos$ luto+nisipos
si argila cu conductivitatea hidraulicaa urmatoare : luto argilos+ G/ 8.6
m4%i$ luto+nisipos+ G/ 8.5 m4%i si argila I G /8.;= m4 %i.
* ?nclinarea talu%urilor la canale in debleu$ se recomanda sa fie aceeasi ca
in EF ?.
Cisa nr. -:
Stratificat
?n strat superior E
8.8
8.;=
7.58
=..98
6.78
Cisa nr. ;: Jmogen$ ,$ E.
Strat vegetal
>.A.
>.K.
A.
8.8
8.;=
:.68
=.78
)onclu*ii privind cadrul natural si propuneri de lucrari pt
amenajarea teritoriului+
Studiul de ingineria mediului elaborat pt suprafata propusa la amenajare scoate in
evidenta urmatoarele:
* clima %onei de studiu se incadrea%a in clasa climatica temperat+
continentala$ %ona climatica subumeda$ aceasta arata ca terenul trebuie
amenajat cu lucrari de drenaj.
* Solul dominant este de tip cerno%iom argiloiluvial$ caracteri%at printr+o
te!tura medie$ cu o densitate Da/-.:9 t4mm:$ capacitate totala pt apa
T/ ;9.5 L) capacitate de camp pt apa /;;.= L.
* Bilantul apei in sol intr+un an climatic mediu arata ca intre e!cesul si
deficitul de apa este o diferenta de ==.6: mm$ care trebuie corectata prin
amenajarea teritoriului cu lucrari de drenaj.
* Deoarece e!cesul de apa se produce in perioada octombrie+aprilie$
evacuarea e!cesului de apa de pe teren trebuie facuta in : %ile.
* Studiul geotehnic a identificat in %ona de proiectare doua raioane
geotehnice care determina inclinarea talu%urilor la canalele in debleu
astfel:
* ++M ?n EF ? : ?nclinarea talu%urilor pt canale in debleu este de -:- H-.=$ pt
canale colectoare -:-.=8H;.88$ pt canale de ordin superior 0 ES$ EP3
* ++M?n EF ??: ?nclinarea talu%urilor la canale in debleu$ se recomanda sa fie
aceeasi ca in EF ?.
Strat vegetal
A.K.
A.>.
@alorificarea %onei de studiu in scop agricol necesita colectarea si evacuarea e!cesului
de apa prin folosirea urmatoarelor tehnici ameliorative:
+drenaj de suprafata pe intreaga %ona de studiu
+drenaj subteran pe suprafata cu e!ces de apa freatica
+masuri secundare de drenaj pt imbunatatirea colectarii e!cesului de apa.
+amenajari cone!e care constau in constructii hidrotehnice$ constructii de e!ploatare$
drumuri tehnologice de e!ploatare$ foraje hidrogeologice de observatie.
Trasarea sc'emei 'idrote'nice pt drenajul de supra,ata
Schema hidrotehnica pt drenajul de suprafata este alcatuita din totalitatea canalelor si
a constructiilor hidrotehnice aferente prin care e!cesul de apa produs de diverse cau%e
este conectat si evcuat de pe teren. J shcema hidrotehnica completa este formata din
urmatoarele categorii de canale:
* canale colectoare 03
* canale de transport si evacuare cu doua graduari: canale de evacuare
secundare 0ES3 si canale de evacuare principale 0EP3
* canale de interceptie a apelor e!terioare cu doua tipuri: canale colectoare
de centura 03 si canale colectoare de infiltratie 0?3
Trasarea schemei hidrotehnice se ba%ea%a pe interpretarea geomorfologiei terenului din
care re%ulta %onele de acumulare si staguare a terenului din care re%ulta %onele de
acumulare si stagnare a apelor$ sensul de scurgere al apei la suprafata terenului$
amplasamentul firelor de vara si a terenurilor cu cote dominante.
-rincipii pt trasarea canalelor colectoare
analele colectoare sunt elementele de cel mai mic ordin al schemei hidrotehnice care
au rolul sa interprete%e scurgerea lenta a apei de la suprafata terenului si apa care
stagnea%a in %onele de depresionare) pt a+si indeplini rolul lor$ canalele colectoare se
trasea%a dupa urmatoarele principii:
* pe directia generala a curbelor de nivel$ usor inclinate fata de acestea pt a
obtine o panta a canalului din constructie
* sa treaca prin %one depresionare in care stagnea%a apa
* sa fie paralele intre ele pt a delimita Sole 0parcele hidrografice3 cu forme
geometrice regulate cu laturile lungi si paralele
* sunt e!cluse formele de triunghi ale solelor
* sa fie amplasate pe cat posibil pe fire de vara pe care se concentrea%a
scurgerea naturala
* distanta dintre canale se stabileste in functie de te!tura solului dupa
instructiunile de proiectare care recomanda distante de: d/ ;88H788 m pt
te!tura grea$ d/:88H=88 m pt te!tura medie si d/ 788H688 m pt te!tura
usoara
* lungimea canalelor colectoare are valori medii de 588H-=88 m$ dar pot fi
utili%ate si alte lungimi in functie de particularitatile terenului.
Trasarea canalelor de transport si evacuare de face perpendicular pe curbele de nivel
astfel incat sa evacue%e cat mai rapid debitele din . Ele se trasea%a pe fire de ara si
prin %one de staguare a apei.
Aplicand principiile de mai sus$ in %ona de studiu au fost proiectate un nr. de 5 $ -
ES.
0@e%i Ane!a -$ fig. :3
)alculul debitelor de dimensionare ale canalelor din sc'ema
'idrote'nica pt drenaj de supra,ata
alculele din schema hidrotehnica trebuie sa transporte debitul produs de cau%ele cu
manifestare simultana care determina e!cesul de umiditate. ?n conditiile latitudinilor
temperate$ principalele cau%e care determina e!cesul de apa sunt precipitatiile si apa
freatica. Pt determinarea debitelor de dimensionare se considera ca:
* ploaia de calcul se produce pe intreaga suprafata cu aceeasi intensitate)
deci toate canalele proiectate vor colecta e!ces de apa din precipitatii.
* analele amplasate in %ona cu e!ces freatic$ vor colecta e!cesul produs de
aceasta cau%a care se adauga la debitul produs de precipitatii.
Debite specifice de evacuare:
?n ca%ul precipitatiilor$ debitul specific de evacuat .p re%ulta din formula:
.p/0Ns1,=L34 5.671 T 0l4s1ha3
Ns+ coeficient de scurgere Ns/8.;=
h=L+ ploaia de calcul 0mm3
T+ durata de evacuare a apei in %ile conform conclu%iilo la bilantul apei in sol
Debitul specific din apa freatica$ Nj$ se calculea%a cu formula:
.f/0T+30,;+,-34 08.561tp3+ e45.6O ho45.61tp 0l4s1ha3
T+capacitatea totala pt apa 0L3
+ capacitatea de camp pt apa 0L3
0,;+,-3+ denivelarea produsa in pan%a freatica cu val de 8.;8m+ te!tura usoara$ 8.;= m+
te!tura medie$ 8.:8m+ te!tura grea.
tp+durata intervalului ploios in care se reface denivelarea pan%ei freatice$ se impune de
catre proiectant intre - si 7 %ile pt a obtine un debit convenabil P ; >Qs1ha
e+ evapotranspiratia potentiala pe durata tp:
e/ETP?@4:8 1 tp
ho+ grosimea startului de apa de la suprafata terenului la sfarsitul ploii de calcul 0mm3
ho/ 0-+Gs31 h=L 0mm3
Debitele produse de aceste doua surse se calculea%a astfel:
* in ca%ul precipitatiilor : Rp/.p1 S 0l4s3
* in ca%ul ape freatice : Rf/.f1 S 0l4s3
.p si .f sunt debitele specifice de evacuat pe surse de e!ces l4s1ha$ iar S/ suprafata de
pe care canalul colectea%a e!cesul de apa in hectare
* in ca%ul canalelor colectoare care colectea%a doar debit din precipitatii$
debitul de dimensionare Rt/Rp
* in ca%ul canalelor care colectea%a e!ces de apa din ambele surse$ debitul
de dimensionare va fi: RT/RpORf 0l4s3
* in ca%ul canalelor de ordin superior 0ES) EP3 calculul debitelor de
dimensionare se face prin metoda compunerii din amonte in aval prin
asemanare cu ba%inele hidrografice naturale
?n acest scop se imparte canalul in tronsoane din amonte in aval adaugand la fiecare
nod hidrotehnic debitul canalelor afluente. Debitele se calculea%a in tabelul nr. =:
Kr.
crt.
Tronson > 0m3 Precipitatii Apa Creatica R
recepta
t
Rt
.p
S
Rp .f
S
Rf
-
- -:5 8.57 <=.9 67 67
;
; -:5 8.57 <=.9 67 67
:
: -:5 8.57 <=.9 67 8.5: <=.9 6: -;<
7
7 -:5 8.57 <=.9 67 8.5: <=.9 6: -;<
=
= -:5 8.57 <=.9 67 8.5: <=.9 6: -;<
6
6 -:5 8.57 <=.9 67 8.5: <=.9 6: -;<
<
< -:5 8.57 <=.9 67 8.5: <=.9 6: -;<
5
5 -7; 8.57 <5.- 66 66
9
9 -7; 8.57 <5.- 66 66
-8
-8 -7; 8.57 <5.- 66 66
--
-- -7; 8.57 <5.- 66 66
-;
-; -7; 8.57 <5.- 66 8.5: <=.9 6: -;9
-:
-: -7; 8.57 <5.- 66 8.5: <=.9 6: -;9
-7
-7 -7; 8.57 <5.- 66 8.5: <=.9 6: -;9
Tabel nr. 6:
Kr.
crt
> anal
R receptat
RT
- ES-$TE- <+-;< ;=6
-7+-;9
; TE; 6+-;< =-;
-:+-;9
: TE: =+-;< <65
-;+-;9
7 TE7 7+-;< 96-
--+66
= TE= :+-;< --=7
-8+66
6 TE6 ;+67 -;57
9+66
< TE< -+67 -7-7
5+66
%imensionarea 'idraulica a canalelor
Prin aceasta operatie se stabilesc elementele de cobstructie in sectiunea transversala
precum si elementele hidraulice ale canalului.
?n ca%ul canalelor pt drenaj de suprafata$ se recomanda metoda graficului de
dimensionare care consta in utili%area unor monograme dupa ecuatia lui he%S.
Monogramele se diferentia%a intre ele dupa inclinarea talu%urilor canalelor. Date necesare
pt dimensionare:
+coeficientul de rugo%itate al sectiunii de scurgere
+ debitul de dimensionare
+ panta terenului pe traseul canalului
+intervalul vite%ei admisibile de curgere a apei pe canal
?n functie de aceste elemente see determina tipul constructiv de canal$ latimea la fund
a canalului 0b3$ adancimea apei in canal 0h3$ nu se determina adancimea totala a canalului
care va re%ulta din profilul longitudinal prin canal. Pt dimensionare se tine seama de
urmatoarele:
* panta canalului trebuie sa fie cuprinsa intre 8.= T si = T pt canalele
colectoare si 8.; T+ ;T pt ES si EP
* vite%a minima admisibila a apei este de 8.; m4s si nu depaseste 8.=m4s
Ee%ultatele dimensionarii hidraulice se notea%a in Tab. nr <:
Kr.
crt
anal$Tronson
>0m3 R0l4s3 m icanal0T
3
v0m4s3
Tip
canal
b0cm3 h0cm3
-
- -:5 67 -.=8 8.6 8.;6 ??? :8 :8
;
; -:5 67 -.=8 8.6 8.;6 ??? :8 :8
:
: -:5 -;< -.=8 8.6 8.:: @ :8 78
7
7 -:5 -;< -.;= 8.< 8.:: @ :8 78
=
= -:5 -;< -.;= 8.< 8.:: @ :8 78
6
6 -:5 -;< -.;= 8.< 8.:: @ :8 78
<
< -:5 -;< -.;= 8.< 8.:: @ :8 78
5
5 -7; 66 -.=8 8.< 8.:; ??? :8 :8
9
9 -7; 66 -.=8 8.< 8.:; ??? :8 :8
-8
-8 -7; 66 -.=8 8.< 8.:; ??? :8 :8
--
-- -7; 66 -.;= 8.= 8.;= ?@ :8 :=
-;
-; -7; -;9 -.;= 8.6 8.:7 @ 78 78
-:
-: -7; -;9 -.;= 8.6 8.:7 @ 78 78
-7
-7 -7; -;9 -.;= 8.6 8.:7 @ 78 78
-=
ES$TE- ;=6 -.;= 8.< 8.:= @?? 68 =8
-6
TE; =-; -.;= 8.6 8.: A 98 6=
-<
TE: <65 -.;= 8.= 8.: A?? --8 <=
-5
TE7 96- -.=8 8.= 8.:- A??? -88 58
-9
TE= --=7 -.=8 8.== 8.<= A??? -88 58
;8
TE6 -;57 -.=8 8.=- 8.<; A?@ --8 5=
;-
TE< -7-7 -.=8 8.== 8.<= A?@ --8 5=
)riterii de drenaj subteran
Suprafata de teren afectata cu e!ces de apa de natura freatica urmea%a a fi proiectata cu
o retea de drenuri absorbante ori%ontale. ?n acest scop prin intermediul criteriilor de
drenaj va fi urmarit controlul umiditatii din sol pt a putea asigura un raport optim de apa
si aer in functie de cerintelor plantelor de cultura din %ona de studiu.
Elementele tehnice si functionale ale unei amenajari de drenaj subteran se reflecta in
criteriile de drenaj subteran. Aceste elemente se prelucrea%a dupa urmatoarele etape:
* debitul specific de evacuat prin drenuri: ./ .f1 8.88567 0m:4m; 1 %i3$
.f/8.5:$ ./8.88<-< m:4m;1%i
* sarcina hidraulica I la jumatatea distantei dintre drenuri 0m3$ h/ 8.;=m
0T.M.3U
* criteriul de drenaj h4./ :7.56 %ile care nearata in cate %ile se poate evacua
debitul . pt a mentine sarcina hidraulica h.
* se refera la norma de drenaj care se notea%a cu %/8.6 m pt T.M.
Korma de drenaj repre%inta adancimea la care trebuie mentinut nivelul freatic pt a
asigura in stratul activ de sol un raport optim de apa si aer.
?n conditiile de curgere permanenta a apei freatice este necesar sa se determine
adancimea de po%are 0,p3 0po%are/ adancimea la care este ase%at drenul 3 si distanta
dintre drenurile ori%ontale$ ,p/ 8.57 m
Adancimea de po%are se stabileste prin intermediul urmatoarelor criterii:
* criteriul agronomic: ,p/ 0%Oh340-+ V3/ 8.97 m$ V/ 8.-8 0coeficient de
tasare in functie de te!tura medie3.
* riteriul adancimii de inghet: ,p/ 08.<....-.-3 ODe!t$ De!t/ 8.- m
,p/8.5O8.-/ 8.9 m
* criteriul tehnologic: ,pW,utilaj
Dtilaj: ,ollandroin) ,utilaj: ;.=) b/ 8.;=
C%ncluzii: ?n %ona studiata$ suprafata afectata de e!ces de apa de natura freatica$
urmea%a a fi amenajata cu o retea de drenuri subterane$ ori%ontale$ ale carei elemente au
fost stabilite prin intermediul criteriilor de drenaj. Acest criteriu arata ca drenurile
absorbante functionea%a pe o durata de :7.56 %ile 0h4.3$ mentionand o norma de drenaj
%/8.6 m si si o sarcina hidraulica h/8.;= m. Adancimea de po%are ,p/8.9 m care
satisface cele : criterii impuse$ iar pt e!ecutia lucrarii s+a folosit utilajul ,ollandroin a
carei adancime ma!ima de lucru este de ;.= m si care are o latime a cupei de e!cavat
b/8.;= m.
)alculul distantei dintre drenurile absorbante

Sistemele de drenaj subteran se proiectea%a prin trasarea pe plan a unor siruri paralele
de drenuri absorbante la o anumita distanta care determina norma de drenaj in spatiul
deservit de ele. Distanta dintre drenurile absorbante se calculea%a pt regimul de curgere
permanenta a apei prin sol caracteristic suprafetei pe care apa freatica produce e!ces de
umiditate in %ona de studiu. Se utili%ea%a in acest scop metode simplificatoare ale
procesului fi%ic de scurgere$ cele mai cunoscute fiind ipote%ele elaborate de ,ooghandt si
Ernst. Pt calculul distantei dintre drenuri dupa aceste ipote%e se parcurg urmatoarele
etape:
* se stabileste po%itia planului drenurilor in profilul geotehnic si se
determina in profilul geotehnic si se determina ipote%ele si ca%ul particular
care trebuit folosit
* se selectea%a fisa de calcul corespun%atoare conditiilor de mai sus in ca%ul
profilului omogen$ calculul se face prin ambele ipote%e distanta de
proiectare fiind re%ultatul mediei aritmetice a valorilor obtinute prin cele
doua metode:
>/ 0>,O>E34; 0m3
alculul se face sub forma de fisa de calcul dupa modelul din indrumatorul de proiect