Sunteți pe pagina 1din 4

Oedip rege

- subiectul -
Capodopera a literaturii anitce, Oedip rege este o tragedie reprezentativa pentru
confruntarea dintre om si destin. Aceasta tema, caracteristica tragediei grecesti
constituie o problema a omului din toate timpurile.
Oedip rege este o tragedie a cunoasterii, eroul fiind stapanit de patosul
adevarului pe care il va afla cu pretul propriei sale prabusiri. Strucura piesei urmareste
ianitarea lui Oedip spre adevarul care ii va fi fatal, marcand loviturile pe care i le da
destinul o data cu fiecare revelatie.
Cetatea Teba este bantuita de ciuma si regele Oedip si-a trimis cumnatul, pe
Creon, sa afle de la oracolul din Delphi cum isi poate salva tara de teribilul flagel. Creon
se intoarce cu vestea ca zeii vor face sa inceteze ciuma atunci cand tebanii il vor
pedepsi pe ucigasul inca necunoscut al lui Laios, fostul lor rege. De fapt, oracolul nu
spune atat de precis dar Creon face legatura intre raspunsul oracolului si crima
nerezolvata.
O dat aflat motivul !unul din locuitorii cet"ii omor#se pe Laios, fostul conductor$,
Oedip %ncepe ancheta pentru aflarea adevrului, arunc#nd totodat un blestem asupra
uciga&ului, pe care %l sorte&te s fie toat via"a urmrit de pcatul sv#r&it, iar nici un
locuitor s nu-l adposteasc din motiv 'c-i o ru&ine pentru noi.( )revestind parc
tragedia care urmeaz, adic taina na&terii &i crimei lui Oedip, le mrturise&te tebanilor
un motiv superior al ac"iunilor sale* '+,ar eu ce-i sunt urma&- .n scaunu-i regesc, cum &i-
n al lui culcu&- Cci azi a mea-i nevasta lui, iar pruncii lui,- De n-ar fi fost de soart greu
lovi"i / ei azi- Tot tat mi-ar fi spus, ca &i ai mei / eu vreau- Ca s-l rzbun, c greu au
fost ei urgisi"i,- Cum l-a& fi rzbunat pe tata.( )ornind cercetarea, el o conduce tot mai
aprig cu c#t %ncepe s bnuiasc, la un moment dat c vinovatul ar putea fi chiar el.
Oedip este strain de Teba, el a venit din Corint si a fost incoronat rege in locul lui
Laios, mort de curand, ca rasplata pentru ca, rezolvand enigma Sfin0ului, scapase
cetatea de acest monstru care lua viata tuturor celor care nu ii puteau raspunde la
ghicitoare. ,nainte de a intalni Sfin0ul, Oedip aflase de la oracolul din Delphi ce soarta il
asteapta, isi va ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. Astfel Oedip a hotarat
sa nu se mai intoarca nicicand in Corint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa
destinului. ,nsa pe drum ucide, dintr-o cearta, un batran. S ne g#ndim numai ce fel de
tat este cel ce %l ucide Oedip / nu poruncise el ca pruncul s fie aruncat %n prpastie1
Oedip scap prin miracol &i rpune el pe cel care %i plnuise moartea. Caci Laios aflase
si el de la oracol destinul sau, si precum fiul sau, incercase la randul sau sa evite
prezicerea. Dar Oedip nu stia ca isi ucise tatal.
2atranul proroc orb, Tiresias, prin darul sau cu totul aparte, cunoaste insa
adevarul. Acum cand Oedip cauta asasinul, il chema !la sugestia corului$ pe Tiresias.
Acesta refuza sa dezvaluie secretul infiorat de gravitatea sa* 'A sti e groaznic un lucru,
cand nu-i de vreun- 3olos acelui care-ar sti(. La insistentele lui Oedip care in cele din
urma il acuza ca ar fi complotat la detronarea regelui Laios, Tiresias raspunde cu aluzii
ce tintesc tot mai clar spre regele insusi. Cand in sfarsit il acuza direct* ',l cauti tu pe
ucigas1 4sti insuti tu5(, Oedip nu %l crede la %nceput, arunca 6igniri &i acuzatii de complot
%mpreun cu Creon pentru %nlturarea regelui. De la inceput Oedip banuise ca motivele
uciderii lui Laios erau politice si nu a fost atacat si ucis de niste talhari, iar teoria unei noi
conspiratii a inceput sa se contureze in mintea sa. Totusi btr#nul profet spunea
adevarul, ceea ce Oedip nu stie inca si il ia in deradere pentru ca nu a reusit sa rezolve
ghicitoarea Sfin0ului, caci e orb si inutil, dar acesta ii raspunde* 7ma-nvinuiesti ca-s orb.
Dar oare tu,- Cu ochi-ti buni, tu naruirea nu ti-o vezi1( Tot Tiresias intuie&te si orbirea lui
Oedip* 'Azi vede-va orbi5 4 om avut / srac- 8a fi5 9n orb dus de toiag, cer&ind tot prin-
Strini. :i va afla c alor lui copii- Le-a fost &i tat +dar &i frate el le-a fost;- C maic-si
i-a fost &i fiu, i-a fost &i so";- :i c pe tatl su &i l-a ucis5+ Te du-n- )alat5 :i s frm#n"i
%n g#nd tot ce "i-am spus.- ,ar de-ai s afli c-am prezis gre&it, s spui- C-n me&te&ugul
meu sunt un nepriceput5( Oedip nu pare a se putea concentra si furia lui creste, astfel in
fata argumentelor !plauzibile5$ ale lui Creon cum ca nu este vorba de o conspiratie, el
decide sa il condamne la moarte. Atunci intervine ,ocasta, legatura dintre ei, sotia liu
Oedip si sora lui Creon.
,ncercand sa-l linisteasca, ,ocasta, fosta nevasta a lui Laios, releva cateva fapte
care pentru ea nu au insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip* lui Laios i se
perzise ca va fi omorat de propriul sau fiu, dar fusese ucis de necunoscuti la
incrucisarea a trei drumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in Teba, astfel
incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. ,ngrozit de aceasta dezvaluire
Oedip marturiseste ca, fara sa vrea, in urma unei certe, omorase un batran in locul
descris de ,ocasta, la rascrucea dintre Corint, Teba si Delphi.
,si face intrarea un mesager din Corint care aduce vestea mortii regelui )ol<bus
!tatal adoptiv al lui Oedip$ si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la
tron. Oedip ezita, desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s-a infaptuit si ca
tatal sau nu a fost ucis de el, Oedip raspunde ca se teme de a-si vedea mama, =erope,
pentru a evita totusi spusele oracolului. 8estitorul aduce precizari care o fac pe regina
,ocasta amutita de groaza sa vada adevarul; Oedip nu este fiul regelui din Corint, ci ii
fusese adus chiar de catre mesager, la vremea aceea cioban, care il primise de la un alt
pastor, din Teba.
Din descoperire %n descoperire, Oedip se prbu&e&te %n 'prpastia crudului
adevr(* necunoscutul pe care cu mul"i ani %n urm %l omor#se era chiar tatl su, Laios;
iar ,ocasta, regina vduv cu care s-a cstorit, este chiar mama sa. Orbit de furie o
cauta ca sa o ucida. 9n slu6itor aduce vestea c regina s-a sp#nzurat, %nnebunit de
pcatul sv#r&it. Acela&i slu6itor %n&tiin"eaz c, gsind-o moart, Oedip &i-a scos ochii
cu un ac pentru a-&i isp&i %ngrozitoarea crim, el nealeg#nd moartea pentru c nu
suport g#ndul s-&i %nt#lneasc prin"ii pe lumea cealalt. )rse&te Teba dup ce,
reflect#nd la consecin"ele pe care le vor suporta fetele sale, %&i ia rmas bun de la ele*
')e voi, copile, dac-a"i pricepe de pe acum- 4u mult v-a& sftui* ruga"i-v acum- Ca
ori&iunde ve"i tri s-ave"i un trai- =ai bun dec#t al tatlui ce v-a dat na&tere+(
Oedip si-a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nu-si mai vedea faradelegile.
Dar orbirea lui are si un rol simbolic, sugerand cunoastera profunda, pe vremea cand
avea ochi, el nu vedea inauntrul sau. ,n final, lumina puternica a adevarului i-a luat
vederea asa cum soarele orbeste pe cel care cuteaza sa-l priveasca tinta.
O dat aflat uciga&ul, Oedip %&i asum toate consecin"ele pe care tot el le hotr#se,
con&tientiz#nd rul ce se sl&luia %n el. 3aptul c a orbit reprezint puterea interioar ce
%l caracterizeaz !amnunt specific eroilor de tragedie$ &i lipsa puterii de a prevedea;
dar, totodat, ochii %nchi&i %n e0terior se deschid %n interior, put#nd privi ad#nc %n sine.
Oedip suport treptat starea de catharsis !e0il$, la fel ca &i cititorul, el prbu&indu-se
%ncet %n interior, cci pcatul mo&tenit se transform %n blestem. )rin destinul su, devine
un arhetip cultural, o paradigm pentru %nl"rile &i decderile omului.
,n simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei* destinul l-a invins pe Oedip,
dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul
cu care s-a pus in slu6ba adevarului. Superioritatea omului asupra destinului potrivnic sta
in cunoastere5
=itul lui Oedip poart %n el semnifica"ii de o tulburtoare permanen"a uman.
Dincolo de Sfin0, incest &i paricid, sau mai bine zis prin mi6locirea lor ni se dezvluie o
profund &i mereu actual filosofie. A re"ine din drama lui Oedip &i a sublinia at#t de
%ngro&at faptul c &i-a ucis tatl &i a devenit so"ul maei sale %nseamn a scpa
esen"ialul, a rm#ne opac la filosofia ascuns %n strvechea legend a substitui marile &i
eternele ei probleme, problemele minore &i particulare a le unei societ"i %n criz.
- personajele deosebite -
Corul prin interventiile sale face legatura intre episoadele piesei, comentand
situatia eroului. Scotand in evidenta caracterul trecator al vietii, fericirii si maririi, corul
dezvolta motivul soartei schimbatoare, cea pe care latinii o vor numi 7fortuna labilis(. Tot
corul indica si o greseala a lui Oedip, aceea de a se fi considerat fericit, uitand ca
fericirea poate fi urmata de nenorocire.
Pastorul / trimis de catre regina sa ucida copilul in varsta de doar trei zile,
pastorul pare a fi un om de suflet care nu se poate demite la crima. Totusi, el minte cu
nerusinare despre indeplinirea ordinelor regale, si de ce nu si divine1 Doar Apollo
impinse cuplul regal la astfel de atrocitati. =artor la uciderea lui Laios pe care il insotea
la Delphi, dupa ce a fost promovat de la un simplu pastor la garda regala, acesta minte
din nou aruncand vina pe niste talhari. Dar cum a a6uns regina sa isi dea copilul unui
pastor1 Si ce cauta acesta in palat1 Ce fel de persona6 este1 La inceput e0ista inclinatia
de a ne parea rau de el, trebuie sa fie greu sa fi trait cu atatea secrete. Desigur el stia ca
regele era ucigasul predecesorului sau. ,n cele din urma era pregatit sa minta si despre
prietenia cu pastorul corintean avansat la rangul de mesager. )rin urmare, soarta unui
om maret, Oedip, cautator neobosit al adevarului si minte inteligenta care a rezolvat
enigma Sfin0ului este pecetluita de un mincinos de rand, un om care nu a spus adevarul
pana nu a fost fortat.
Sfinxul 6oaca un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip, nu doar pazeste
rascrucea dintre cele trei drumuri, Delphi, Corint si Teba, ci prezice in ghicitoarea sa
destinul lui Oedip. 7Cine merge dimineata in patru picioare, la amiaza in doua si seara in
trei1( 7Omul( a raspuns Oedip, dar oare nu chiar Oedip este acel om1 ,n patru picioare
cand era micut, in doua cand a crescut si in trei cand orb avea nevoie de baston. Si in
afara de acest detaliu, Sfin0ul i-ar fi putut prezice destinul si in alte moduri, cu siguranta.
Dar de ce a vorbit despre picioare1 )oate pentru ce 7Oedipous( inseamna in limba
greaca 7picioare umflate(1 Acest Oedip al carui glezne au fost strapunse inainte de a fi
condamnat la moartea de la care a fost salvat. Tot in limba greaca 7oida( inseamna a
cunoaste. )ana la urma chiar titlul ne dezvaluie sensul tragediei, drama destinului si a
cunoasterii. Oedip rege e considerat o capodoper, &i p#n astzi a rmas un punct de
referin". S-a spus c este prin e0celen" o tragedie a destinului implacabil.
De ce tebanii nu au aruncat pur si simplu cu sageti in Sfin0 in loc sa stea de-o-
parte si sa isi vada concetatenii devorati1 Aparitia acestui monstru mancator-de-oameni
este o dilema1 De ce ocupa un rol atat de crucial intr-o legenda despre sentimentele si
reactile umane, despre destinele si tragediile lor1 De ce este deci Sfin0ul inclus in
tragedie1
Sfin0ul este originar din 4gipt. =arele Sfin0 de la >iza !4gipt$ se poate asemana
cu Sfin0ul din Oedip rege prin faptul ca pazea calea inspre trei piramide !inspre trei
drumuri$. )e o inscriptie intre labele sale scria 7?heperi / @e / Atum(, cele trei nume
date zeitatii solare la rasarit / amiaza / apus. Coincidenta1 Dar Sfin0ul egiptean era
barbat, si nu avea aripii precum cel din Oedip rege !care a ales un mod teribil de ciudat
pentru o faptura inaripata de a se sinucide$, iar in rolul sau de gardian era mai
binevoitor5
,n Odiseea, Aomer atinge in trecere subiectul regelui Oedip insa nu vorbeste si
despre Sfin0, despre care auzim prima data la greci de la Aesiod care desi nu o descrie
o numeste 7necazul din CadmeansB !Teba$. De la inceputul secolului C !DEF i.C.$, pictorii
din Corint incep sa infatiseze Sfin0ul cu chip de femeie si cu aripi.
Dar cine a trimis Sfin0ul si de ce1 )entru a pedepsii tebanii pentru pacatele lui
Laios1
,n istorisirea lui Aomer, Sfin0ul nu 6oaca, precum spuneam nici un rol. Dar
incluzandu-l, Oedip devine 7cel care rezolva problema(, gasind astfel o oarecare
compensare pentru pacatele sale. )rin aceasta acceptiune il putem percepe ca pe un
erou, Oedip care cauta cu pasiune rezolvarea propriului sau mister si care dovedeste
cura6ul de a se auto-condamna si pedepsi. Sofocle avea nevoie de Sfin0 pentru ca astfel
putea dovedi inteligenta lui Oedip.
Adevarul?
=ai e0ista insa o e0plicatie. @ationala. )oate ca Oedip s-a nascut cu picioarele
deformate si nu i-a facut nimeni nimic, in definitiv nu se precizeaza clar cine a facut asa
ceva, poate parintii inainte sa il trimita sa moara !dar de ce1$, sau pastorul inainte de a-l
salva *$1 Dar daca Oedip s-a nascut cu o malformatie atunci putea fi privit ca o
anomalie, un monstru si trebuia trimis sa moara in afara orasului pentru a nu il pangari.
Dar Oedip nu a murit si s-a intors sa pangareasca orasul din nou + Sa nu uitam ca
Oedip s-a dus la Delphi pentru ca aflase ca este bastard, un om care nu isi cunoaste
deci tatal si caruia i se spune ca il va ucide, nu s-ar feri oare sa ucida orice om, de fapt
probabil ca nu ar trebui sa se fereasca, nu e ceva chiar atat de obisnuit, iar Oedip a ucis
cinci oameni, pe tatal sau si patru oameni din e0corta sa+
Sau daca introducerea Sfin0ului e un semn ca vorbeam de Teba, capitala din 4gipt si nu
cea din >recia1 8eliGovsG< il identifica pe Oedip cu faraonul ratacitor din Teba,
AGhnaton !Amenhotep ,8$ care slu6ea pe zeul solar Aton si care, de asemenea,
se casatorise cu mama sa, regina Ti<.