Sunteți pe pagina 1din 35

LICEUL TEHNOLOGIC LIVIU REBREANU MAIERU

FILIERA TEHNOLOGIC
PROFIL SERVICII
SPECIALIAZAREA TEHNICIAN N ACTIVITI ECONOMICE





CONTABILITATEA MRFURILOR
LA SC.FILDE-ONYX. SRL






ABSOLVENT:
CIRDAN DANUT PROFESOR COORDONATOR:
Prof. ROSU ALEODOR


2014
2



CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I Prezentarea Societatii Comerciale FILDES-ONYX
I.1 Act constitutiv actualizat al Societatii Comerciale FILDES-ONYX SRL
I.2 Organigrama firmei

CAPITOLUL II Aspecte teoretice privind evidenta marfurilor
II.1 Notiuni generale despre marfuri
II.2 Evaluarea marfurilor la entitatile cu ridicata
II.3 Evaluarea marfurilor la entitatile cu amanuntul
II.4 Conturi utilizate

CAPITOLUL III - Aspecte practice privind evidenta marfurilor
III.1 Comert cu amanuntul
III.2 Documente specifice marfurilor

CAPITOLUL IV - Concluzii si propuneri privind imbunatatirea activitatii

ANEXE:

3

BIBLIOGRAFIE


ARGUMENT
Pentru a-si realiza obiectul de activitate n vederea obtinerii de profit , orice firma cu
activitate comerciala , de servicii sau de alta natura efectueaza n mod curent tranzactii de
cumparari si vnzari de bunuri si servicii.
ntreprinderea joaca un rol important n sfera macroeconomica.Un sector economic foarte
dinamic l reprezinta comertul cu amanuntul.Analiza rolului comertului cu amanuntul trebuie sa
plece de la ideea ca vnzarea cu amanuntul este indispensabila n viata economica a societatii
,deoarece,prin intermediul acesteia,produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor acolo unde
acestia se gasesc, si sunt oferite potrivit posibilitatilor de cumparare ale acestora.
Comertul intern reprezinta o activitate economica utila si creatoare de venit national.Un
rol important al comertului l reprezinta valorificarea marfurilor prin transformarea formei
valoare-marfa n forma valoare-bani, si iarasi n forma valoare-marfa.
ntr-o economie moderna, mai rar se ntmpla ca producatorii sa vnda marfurile pe care
le fabrica direct utilizatorilor finali.De regula,intre acesti factori se impun o multitudine de
intermediari care ndeplinesc un ansamblu de functiuni specifice activitatii comerciale.
Reprezentnd veriga finala prin care se realizeaza contactul cu consumatorul,comertul cu
amanuntul este foarte sensibil si vulnerabil la evolutia mediului ambiant,dovedind nsa o mare
capacitate de a se adapta la noile conditii ale pietei.Economia moderna a generat noi exigente
fata de comertul cu amanuntul,determinndu-l ca,alaturi de vnzarea propriu-zisa,sa includa n
preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la mbunatatirea sistemului de
satisfacere al consumatorilor.
Lucrarea de fata cuprinde informatii cu privire la importanta comertului cu amanuntul n
economia nationala, documente necesare pentru evidenta marfurilor si ambalajelor precum si
metode de evidenta si evaluare, conturi si operatiuni specifice acestei activitati avnd n vedere
ca distributia a devenit o adevarata industrie n ultimii ani.
.Rolul si importanta marfurilor si ambalajelor n comertul cu
amanuntul :
Contabilitatea este principalul sistem de informare si reprezinta, n acelasi timp, mijlocul
legal de exercitare a unui control asupra corectitudinii si eficientei desfasurarii activitatii
comerciantilor.
Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediere ntre
producatori si consumatorii de bunuri materiale. Ca urmare, comertul ca parte
componenta principala a sectorului tertiar al economiei se poate defini ca ansamblu de activitati
prin care se stabilesc legaturi permanente ntre producatori si consumatori. n esenta, el se
defineste ca o activitate continua de cumparare a marfurilor si revnzarilor,n scopul obtinerii
unui profit
De regula, drumul urmat de bunurile materiale se nscrie n relatia: aprovizionare-stocare-
vnzare.
4


APROVIZIONAREA se defineste ca act comercial de trecere a marfii din proprietatea
vnzatorului n proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau tacit al ambilor parteneri.
Momentul intrarii marfii n proprietatea cumparatorului , conform legislatiei, poate coincide cu:
-primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contrevalorii ei,
-primirea facturii furnizorului. n acest caz apare un decalaj ntre momentul cumpararii si al
receptiei, decalaj care determina aparitia marfurilor facturate dar nereceptionate,
-receptia marfii n lipsa facturii, ceea ce determina aparitia marfurilor receptionate dar
nefacturate.
Conform modalitatilor de plata a contravalorii marfurilor, aprovizionarea poate fi cu plata
imediata (n numerar) sau ulterioara (n numerar sau prin banca).
STOCAREA este operatia de formare a rezervelor de marfuri destinate vnzarii.
Din punct de vedere contabil stocul reprezinta:-element principal al patrimoniului unui
comerciant,
-element al calculatiei costului de aprovizionare al marfurilor vndute.
n raport cu exercitiul de exploatare, stocul de marfuri poate fi: initial(Si), curent sau final(Sf).















5





CAPITOLUL I
I.1 ACT CONSTITUTIV ACTUALIZAT AL SOCIETATII COMERCIALE FILDES-
ONYXSRL
TIMOCE OCTAVIAN si TIMOCE FLOAREA au hotarat actualizarea actului constitutiv al
S.C.FILDES-ONYXS.R.L.
Asociatii Societatii comerciale sunt:TIMOCE OCTAVIAN ,nascut pe data de 31.051971 in
orasul SANGEORZ BAI ,judetul Bistrita Nasaud ,cetatenie romana.cnp1710531064337.
TIMOCE FLOAREA,nascuta la data de 14.05.1972 in orasul SANGEORZ-BAI,jud
Bistrita-Nasaud,cetatenie romana.cnp2720514064334.
Societatea comerciala FILDES-ONYX S.R.L,este o persoana juridica romana ,societate
cu raspundere limitata,ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social:asociatii
raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.Societatea se constituie se
organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei din Romania si in conformitate cu
prevederile prezentului act constitutiv.Denumirea societatii este FILDES-ONYXsi
functioneaza sub aceasta firma.In orice factura ,oferta ,comanda tarif,prospect si alte documente
intrebuintate in comert emanind de la societate trebuie sa se mentioneze denumirea ,forma
juridica ,sediul social,numarul din registrul comertului,capitalul social si codul unic de
inregistrare.Daca societatea detine o pagina de internet proprie ,aceste informatii vor fi publicate
si pe pagina de internet a societatii.
Emblema reprezinta un patiser care tine in maini produse de patiserie,si denumirea
societatii.Societatea comerciala FILDES-ONYXS.R.L. are sediul in orasul Sangeorz-
Bai,str.Republicii, nr.54,jud.Bistrita-NASAUD.Sediul societatii poate fi schimbat in orice alt loc
din Romania prin hatararea asociatilor.Societatea poate infiinta sedii secundare sucursale,
agentii, puncte de lucru sau alte asemenea unitatii fara personalitate juridica,in tara si strainatate,
cu aprobarea adunarii asociatilor.Societatea comerciala are infiintat un punct de lucru
Patiserie,situat in orasul Sangeorz-Bai ,str.Republicii,nr.54,jud.Bistrita-Nasaud.
Obiectul de activitate al societatii:Domeniiul de activitate principal :107-Fabricarea produselor
de brutarie si a produselor fainoase
6

ACTIVITATEA PRINCIPALA :Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor
proaspete de patiserie .alte activitatii:
0210-Silvicultura si alte activitati forestiere
0220-Exploatarea forestiera
1052-Fabricarea inghetatei
1061-Fabricarea produselor de morarit
1072-Fabricarea biscuitilor si piscoturilor;fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de
patiserie
1624-Fabricarea ambalajelor din lemn
3101-Fabricarea de mobila pentru birouri si magazine
4636-Comert cu ridicata al zaharului,ciocolatei si produselor zaharoase
4781-Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si produselor din tutun
efectuat prin standuri, chioschiuri si piete
4791-Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet
5210-Depozitari
5610-Restaurente
9524-Repararea mobilei si a furniturilor casnice
Capitalul social este de 200 lei,numerar si se compune din aportul asociatilor dupa cum
urmeaza:Asociatul TIMOCE OCTAVIAN-100 lei in numerar; Asociatul TIMOCE FLOAREA-
100 lei in numerar.Capitalul social se divide in 20 de parti sociale ,o parte sociala avand o
valoare de 10 lei.Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati da acestora dreptul de a
primi profiturile repartizate de adunarea generala, de a participa la impartirea activului social
ramas dupa lichidarea societatii proportional cu cota de participare la capitalul social,precum si
dreptul la vot in adunarile generale ale asociatilor conform principiului un vot pentru fiecare
parte sociala.Drepturile fiecarui asociat rezulta din actul constitutiv ,din actele modificatoare si
din actele de cesiune aprobate de adunarea generala a asociatilor.Administrarea societatii se va
realiza ,pe durata nelimitata,de catre asociatii TIMOCE OCTAVIAN si TIMOCE
FLOAREA.Administratorii au puteri depline si pot lucra separat avand obligatia de a se informa
reciproc cu privire la activitatile intreprinse.Obligatiile si raspunderea administratului sunt
reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele special prevazute in Legea privind
societatile comerciale.Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
7

a)realizarea varsamintelor efectuate;
b)existenta reala a dividentelor platite
c)existenta registrelorcerute de lege si corecta lor tinere
d)exacta indeplinire a hotararilor asociatilor;
e)stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea,si actul constitutiv le
impun.
DURATA SOCIETATII;Societatea comercialaFILDES-ONYXS.R.L.se infiiteaza pe durata
nelimitata.
Transiterea parilor sociale ;Parile sociale pot fi transmise intre asociati.Transmiterea catre
persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata in unanimitate de adunarea
asociatilor.
REDUCEREA si MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL
a)reducerea capitalului social
Reducerea capitalului social va putea fi facuta in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute
in lege,fara a cobori sub minimul prevazut de lege.Reducerea capitalului social se poate face pe
baza hotararii adunarii asociatilor,prin care sa arate motivele pentru care se face reducerea si
procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.Reducerea capitalului social va putea fi facuta
numai dupa trecerea a doua luni in ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial.
b)majorarea capitalului social
Capitalul social va putea fi majorat pe baza hotararii adunarilor asociatilor ,prin crearea de noi
parti sociale,pe baza aportului in natura sau in numerar al asociatilor prin includerea in
capitalulsocial a fondului de rezerva(cu exceptia rezervelor legale si a celor provenite din
diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului),a beneficiilor ,in conditiile legii.Majorarea
capitalului social cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea societatii comerciale cu
raspundere limitata.
ADUNAREA ASOCIATILOR
Adunarea asociatilor are urmatoarele obligatii principale
a)sa se aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;
b)sa desemneze pe administratori,sa-i revoce si sa le dea descarcare de activitatea lor;
8

c)sa decida urmarirea administratorilor pentru daunele pricinuite societatii ,desemnand si
persoana insarcinata sa o exercite;
d)sa modifice actul constitutiv al societatii
Activitatea societatii
Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui
an.Incadrarea salariatilor la societatea comerciala se face pe baza de contract de munca,cu
respectarea prevederilor Codului Muncii.
Salarizarea se stabileste prin libeul acord al partilor, cu respectarea limitei minime de salarizare
prevazute de lege.Personalul de aconducere al societatii este numit de adunarea asociatilor.Restul
personalului este angajat de catre administratori.Plata salariilor,impozitelor pe acestea si a
contributiei asigurariisociale se va face potrivit legii.Drepturile si obligatiile personalului
societatii se stabilesc de administratorii societatii.
Profitul societatiise stabileste pe baza situatiei financiare anuale aprobata de adunarea generala a
asociatilor. Profitul impozabil se stabileste potrivit legii.
Dizolvarea si lichidarea
Societatea se dizolva prin:
a)trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
b)imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau nerealizarea acestuia;
c)declararea nulitatii societatii;
d)hotararea adunarii generale a asociatilor;
e)hotararea tribunalului,la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,precum
neintelegerile grave dintre asociatii,care impiedica functionarea societatii;
f)faimentul societatii;
g)alte cauze prevazute de lege sau de actul costitutiv al societatii;
Societatea isi va putea continua activitatea si cu asociat uni sau cu mostenitorii asociatilor.
Lichidarea societatii
In caz de dizolvare societatea va fi lichidata.Lichidarea se face de unul sau mai multi lichidatori
numiti de catre toti asociatiinsocietatii.In cazul in care nu se va putea intruniunanimitatea
voturilor,numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta la cererea oricarui asociat sau
administrator.
9





I.2 ORGANIGRAMA FIRMEI
Componenta a structurii generale a firmei ,structura organizatorica reprezinta ansamblul
persoanelor ,subdiviziunilor organizatorice si a relatiilor dintre acestea ,orientat spre realizarea
obiectivelor prestabilite ale firmei.
Structura organizatorica a S.C.FILDES-ONYX SRL are urmatoarele trasaturi:
-este o structura simpla,clara,directa, cu un numar redus de compartimente
-asigura deplina unitate de conducere;
-necesita cheltuieli de conducere reduse.
Organigrama societatii comerciale SC FILDES-ONYX SRL ordonata de sus in jos,avand
reprezentata in partea superioara functiile de conducere de nivel superior si compartimentele
direct subordonate ale acestora.
Pentru fiecare compartiment de munca din cadrul societatii comerciale,se indica numele
responsabilului si atributiile ce-i revin ca urmare a desfasurarii activitatii sale in cadrul organizat.
Controlul asupra situatiilor financiare anuale ale societatii comerciale, este exercitat de
comisia de cenzori a firmei, care are obligatia de a verifica corectitudinea si exactitatea bilantului
contabilsi a contului de profit si pierdere in corcondanta cu registrele contabile








10





CAPITOLUL II
II.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFURI
Delimitri i structuri privind mrfurile
Mrfurile reprezint acele bunuri materiale achiziionate de o unitate n scopul revnzrii lor,
fr a suferi transformri. Sunt asimilate mrfurilor i bunurile de natura stocurilor (materii
prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalele i psrile,
alte valori de natura stocurilor) vndute ca atare, precum i valoarea produselor obinute,
transferate n magazinele proprii de desfacere pentru a fi vandute.
Pe traseul productor-consumator, mrfurile parcurg dou stadii i anume:
1) circulaia cu ridicata a mrfurilor (en gros) care const n achiziionarea de produse n
cantiti mari de la productori sau ali furnizori n scopul vnzrii acestora ctre alte uniti
comerciale, ndeosebi celor de vnzare cu amnuntul;
2) circulaia cu amnuntul a mrfurilor (en detail) care const n vnzarea mrfurilor
consumatorilor individuali, precum i unor uniti pentru consumul gospodresc;
n OMFP nr.1752/2005 mrfurile sunt definite ca fiind acele bunuri pe care firma le cumpr n
vederea revnzrii lor.
Desfacerea mrfurilor are loc, printr-o reea comercial adecvat care poate aparine agenilor
economici profilai pe aprovizionarea i desfacerea mrfurilor i ageni economici care au ca
obiect alte activiti dect desfacerea mrfurilor, dar dispun de depozite sau magazine proprii.
Prin intermediul depozitelor cu ridicata se comercializeaz mrfuri n volum mare de ctre
societile comerciale specializate n comer cu ridicata (en gros) ctre alte uniti, ndeosebi
ctre agenii economici care desfoar activiti de comer cu amnuntul (en detail). Acestea din
urm desfac mrfurile ctre consumatorii direci.
Aprovizionarea unitii cu mrfuri i vnzarea acestora se fac pe baza acordului dintre pri.
Momentul intrrii mrfurilor n proprietatea cumprtorului poate coincide cu :
sosirea facturii i recepionarea mrfurilor. Operaiunea aceasta este urmat de achitarea imediat
a contravalorii acestor bunuri (n numerar) sau la o anumit scaden (n numerar sau prin
intermediul bncilor);
11

primirea facturii de la furnizor. n aceast situaie apare un decalaj ntre momentul aprovizionrii
(cumprrii) i cel al recepiei mrfurilor. Acesta determin nregistrarea bunurilor respective ca
mrfuri n curs de aprovizionare (mrfuri achitate i expediate de furnizor, dar neprimite n
depozite sau nerecepionate);
c) mrfuri sosite fr factur. Aceast situaie determin apariia mrfurilor recepionate, dar
nefacturate. Se nregistreaz ca intrri n gestiune, att la locul de depozitare, ct i n
contabilitate, pe baza recepiei i a documentelor nsoitoare.
Vnzarea mrfurilor reprezint, din punct de vedere juridic, trecerea acestor bunuri din
proprietatea vnztorului (furnizorului) n cea a cumprtorului (clientului) pe baza acordului
dintre parteneri cu privire la obiectul vnzrii i al preului de vnzare. n principiu, momentul
vnzrii coincide cu momentul stabilirii consimmntului prilor. Din punct de vedere contabil,
momentul vnzrii este considerat cel al facturrii mrfurilor sau ncasrii contravalorii lor, dac
acesta din urm coincide cu facturarea .
n cazul unor decalaje ntre vnzarea i expedierea (livrarea) mrfurilor, acestea se nregistreaz
ca ieiri din unitatea furnizorului (vnztorului), nemaifiind considerate proprietatea acestuia,
astfel:
1) mrfurile vndute i nefacturate se evideniaz ca ieiri din gestiune att la locurile de
depozitare, ct i n contabilitate, pe baza documentelor care confirm ieirea acestor bunuri din
gestiune;
2) mrfurile vndute i nelivrate se nregistreaz distinct n gestiune, iar n contabilitate fac
obiectul conturilor n afara bilanului;
Pe lng achiziia de mrfuri, care este cea mai ntlnit metod de intrare a mrfurilor n unitate,
acestea mai pot intra n unitate prin donaie, cu titlu oneros, ca aport adus de acionari/asociai, ca
urmare a transferrii produciei, ambalajelor, materialelor n mrfuri, fiecare din aceste metode
avnd particularitile ei n ceea ce privete nregistrarea n contabilitate.
Deasemenea, ieirea mrfurilor din unitate nu presupune doar vnzarea, ci i donaia, plata
salariailor cu mrfuri, acestea nregistrndu-se distinct n contabilitate. Implicit, dup fiecare
operaiune de acest gen, trebuie avut n vedere scderea din gestiune a valorii mrfurilor ieite
din gestiune sub una din formele menionate.
Dup redarea existentului iniial i a micrilor de mrfuri n cursul perioadei de gestiune,
contabilitatea trebuie s asigure urmtoarea egalitate balanier: stocul de mrfuri la nceputul
perioadei (Si) + intrrile sau aprovizionrile perioadei (Ap) = vnzrile perioadei (Vp) + stocul
de mrfuri la finele perioadei (Sf). Stabilirea mrimii unui element poate avea loc numai n
condiiile cunoaterii celorlalte elemente redate prin aceast egalitate balanier.
12

Marfurile sunt bunurile achizitionate din afara entitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare,fara
vreo prelucrare suplimentara.Sunt asimilate marfurilor:
Stocurile achizitionate pentru utilizare proprie (materii prime,materiale,obiecte de
inventar)si care si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare tertilor
Stocurile provenite din productie proprie care se vand prin magazine
proprii(semifabricate,produse finite)
Pe traseul consumator-consumator,marfurile parcurg doua stadii si anume:
1)Circulatia cu ridicata a marfurilor-care consta in achizitionarea de marfuri in cantitati
mari de la producatori sau de la alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte
entitati comerciale,indeosebi celor de vanzare cu amanuntul;
2)Circulatia cu amanuntul a marfurilor-care consta in vanzare marfurilorconsumatorilor
individuali, precum si unor entitati pentru consumul propriu.
Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor poarta denumirea de
adaos comercial sau rabat comercial.


II.2 EVALUARE MARFURILOR LA ENTITATILE CU RIDICATA

Entitatile comerciale de desfacerea marfurilor cu ridicata pot evalua marfurile la
urmatoarele preturi de inregistrare:
1)Costul de achizitie efectiv,care cuprinde pe langa pretul de cumparare si alte
cheltuieli,cum ar fi:cheltuieli de transport,taxe vamale,comisioane,prime de asigurare.
In acest caz iesirile de marfuri din patrimoniu se pot evalua folosind una din urmatoarele
metode de evaluare:metoda costului mediu ponderat(CMP),metodaprima intrare-prima
iesire(FIFO),metodaultima intrare-prima iesire(LIFO).
2)Pretul standard(prestabilit)-se determina pentru fiecare sortiment de marfa,pe
baza preturilor medii din perioada anterioara.
In acest caz trebuie evidentiate distinct diferentele de pret dintre pretul standard si
costul efectiv de achizitie.La sfarsitul fiecarei perioada de gestiune este necesar sa se
repartizeze diferentele de pret atat asupra iesirilor cat si asupra stocului final de marfuri,
pe baza unui coeficient de repartizare care se calculeaza cu date cumulate de la inceputul
anului.
Pretul de vanzare cu ridicata(en gros)este format din costul de achizitieplus un adaos
comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul
respectiv de marfuri.



13

II.3 EVALUAREA MARFURILOR LA ENTITALILE COMERCIALE CU
AMANUNTUL

In cadrul entitatilor cu amanuntul se conduce evidenta analitica global-valorica atat la
nivel de entitate cat si pe magazine,iar in cadrul acestorape gestiuni cu ajutorul raportului
de gestiune zilnic sau periodic.Contabilitatea sintetica a marfurilor la entitatile cu
amanuntul nse organizeaza prin folosirea inventaruluipermanent sau intermitent.La
entitatile comerciale de desfacere a marfurilor cu amanuntul(en detail)se recomanda
evidenta marfurilor la pretul cu amanuntul,care se poate utiliza in doua feluri:
a)Pretul cu amanuntul,care este format din costul de achizitie plus adaosul comercial plus
TVA.Adaosul comercial este suma destinata sa acopere cheltuielile
comerciantului9cheltuieli de circulatie) si sa asigure obtinerea unui profit.
b)Detailistii neplatitori de TVA utilizeaza pretul cu amanuntul compus din costul de
achizitie(in care se include si TVA din factura de cumparare)plus adaosul comercial.
De regula, la entitatile comerciale cu amanuntul se considera cost de achizitie pretul
de cumparare reflectat in facturile furnizorilor,iar cheltuielile de transport aferente
intrarilor de marfuri se reflecte intr-un cont analitic distinct.Acestea se vor include in
cheltuieli pe masura vanzarii marfurilor.Acest mod de evaluare se impune di ratiuni
practice intrucit este dificil sa se recalculeze pretul de cumparare al marfurilor intrate in
functie de cheltuielile de transport-aprovizionare.

II.4 CONTURI UTILIZATE
Contabilitatea sintetica a marfurilor se realizeaza cu ajutorul grupei 37,,Marfuri care
cuprinde conturi sintetice de gradul 1:
371-,,Marfuri
378-,,Diferente de pret la marfuri
a)in cazul utilizarii inventariului permanent
Contul 371 ,,MARFURI
Dupa continutul economic este un cont de active circulante materiale,iar dupa functia
contabila este un cont de activ,care tine evidenta existentei si miscarii marfurilor.
In DEBIT se inregistreaza:
-valoarea marfurilor achizitionate(401,408,446,542);
-adaosul comercial aferent marfurilor achizitionate si a celor constatate in plus la
inventariere(378);
-TVA neexigibila aferenta marfurilor achizitionate si a celor constatate in plus la
inventariere(4428);
-valoarea marfurilor constatate in plus la inventariere(607);
-valoarea materialelor si produselor transferate la marfuri(301,302,303,341,345,346);
-valoarea marfurilor primite cu titlu gratuit(7582);
14

-valoarea aportuluisocial de marfuri(456);
-valoarea marfurilor aduse de la terti(357);
-valoarea marfurilor primite de la societatile din cadrul grupului(451) sau din cadrul
entitatii(481,482);
In CREDIT se inregistreaza:
-valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere(607) ;
-valoarea marfurilor donate(6582)sau distuse de calamitati;
-adaosul comercial aferent marfurilor vandute, donate,distrusesi a celor constatate
lipsa de inventariere(378);
-TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute,donate,distrusesi a celorconstatate
lipsa de inventariere(4428);
-valoarea marfurilor trimise la terti(357);
-valoarea marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului(4511)sau din cadrul
entitatii(481,482);
SOLDUL debitor al contului reprezinta valoarea stocului de marfuri existent in
patrimoniu evaluat la pret de inregistrare.
Contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri
Dupa continutul economic este un cont rectificat al valorii de inregistrare a
marfurilor,iar dupa functia contabila este un cont de pasiv, care tine evidenta adaosului
comercial aferent marfurilor existente in gestiunea entitatii.
In CREDIT se inregistreaza:
-adaosul comercial aferent marfurilor intrate in gestiune sau constatate in plus la
inventariere(371);
In DEBIT se inregistreaza:
-adaosul comercial aferent marfurilor vandute,donate,constatate lipsa la
inventariere,distruse de calamitati,depreciate(371);
SOLDUL creditor al contului reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor din stoc.
In cazul utilizarii inventariului intermitent Contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri:
-se crediteaza-la sfarsitul perioadei,cu valoarea adaosului comercial aferent
marfurilor existente in stoc;
-se debiteaza-la inceputul perioadei cu valoarea adaosului comercial aferent
marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei precedente;
Alte conturi specifice utilizate pentru inregistrarea operatiilor privind marfurile:
607-,,Cheltuieli privind marfurile este un cont de activ care arata costul marfurilor
vandute.Se debiteaza cu inregistrarea cheltuielilorcu ocazia descarcarii gestiunii de
marfuri si se crediteaza prin inchiderea asupra contului 121,,Profit si pierdere.La
sfarsitul perioadei se soldeaza.
707-,,Venituri din vanzarea marfurilor este un cont de pasiv.Se crediteaza cu
veniturile obtinute din vanzarea la pret de vanzare fara TVA coletata si se debiteaza prin
incorporarea veniturilor in contul de rezultate.La sfarsitul perioadei se soldeaza.
15








CAPITOLUL III
Aspecte practice privind evidenta marfurilor
III.1 Comert cu amanuntul
Metoda inventariului permanent
In cursul lunii aprilie 2012 S.C FILDES-ONYX S.R.L. avand ca obiect de activitate
comertul cu amanuntul efectueaza urmatoarele operatii economice. Se aprovizioneaza cu
marfuri la pret de achizitie (pret de cumparare 50.000 lei, plus TVA deductibila 24% .La
receptie se stabileste un adaos comercial de 20% .Ulterior inregistreaza vanzarea de
marfuri in numerar in valoare de 60.000 lei inclusiv TVA colectata. Concomitent se
inregistreaza descarcarea gestiunii de marfuri aferenta marfurilor vandute. La sfarsitul
perioadei se inregistreaza regularizarea TVA.
La inceputul lunii aprilie se prezinta urmatoarea situatie in conturi:
Si C 1012 2.000 Si C 378 5.000 Si D 5121 10.000
Si D 371 20.000 Si C 4428 3.200 Si C 5191 19.800

Operatia 1
In 15.04.2012 inregistrare aprovizioane marfuri de la furnizori pe baza
facturii fiscale

371 A (+) D % = 401 62.000
4426 A (+) D 371 50.000
401 P (+) C 4426 12.000


Operatia 2
In 15.04.2012 inregistrare receptie marfuri prin evidentierea adaosului
comercial si a TVA neexigibila aferenta intrarilor ,marimi valorice care intra in structura
pretului

378 P (+) C 371 = % 24.400
4428 P (+) C 378 10.000
16

371 A (+)D 4428 14.400

Operatia 3
In 25.04.2012 inregistrarea vanzarii in numerar

5311 A (+) D 5311 = % 60.000
4427 P (+) C 707 48.387
707P (+)C 4427 11.613


Operatia 4
In 25.04.2012 inregistrarea descarcarii gestiunii de marfuri pentru marfurile
vandute
371 A (-) C
4428 P(-) D
378 P(-) D*

*Pentru determinarea adaosului aferent vanzarii se foloseste repartizarea proportionala
cu ajutorul cotei medii de adaos.(K)

()
() ()


()()



Adaosul aferent vanzarii (D 378)K x R C 707=19,53%x 48.387 = 9.450

% = 371 60.000
607 38.937
378 9.450
4428 11.613


17

Operatia 5
In 25.04.2012 depunerea numerarului rezultat din vanzare la banca
5311 A (-) C 5121 A (+) D
581 A/P (-)D 581 A/PC
581=5311 55.000
5121=581 55.000

Operatia 6
In data de 31.04.2012 regularizare TVA la sarsitul perioadei
4427 P (-)D % = 4426 12.000
4426 A(-) C 4427 11.613
4424 P (+) D 4424 387

Operatia 7
In 31.04.2012 inchiderea conturilor de veniturisi cheltuieli
707 P(-) D
121 A /P C
607 A(-) C
121 A/P D
707 = 121 48.387
121 = 607 38.937

Controlul gestiunii stocurilor de mrfuri i ambalaje
n zilele noastre controlul dobndete o nsemntate deosebit, fiind dreptul societilor
de a-i apra interesele sale generale, fundamentale. Prin intermediul controlului societatea i
18

manifest exigenele ei, omolognd numai acele activiti i practici economice sau de alt natur
care sunt n concordan cu normele generale de comportament social, cu obiectivele i
programele sale prioritare i numai acele rezultate care ndreptesc eforturile depuse.
Controlul asigur cunoaterea temeinic i detaliat a realitilor economico-sociale, dar
nu se poate limita la att. Acesta trebuie s fac judeci de valoare sau de conformitate,
interpretnd strile de lucruri sau realitile constatate printr-o raportare continu a acestora la
obiectivele de atins, normele fixate anticipat sau regulile de desfurare prestabilite.
Activitatea de control presupune cel puin trei elemente eseniale: cunoatere, constatare,
comparare, respectiv cunoaterea strilor de lucruri ideale, constatarea realitilor practice i
compararea acestora.
Orice firm are interesul s cunoasc, cu exactitate starea reala a averii sale , stare care
poate fi diferit de situaia scriptic din documentele contabile. Acest lucru se poate realiza prin
cea mai complex operaiune de control gestionar, care mbin controlul faptic cu cel
documentar i care este cunoscut sub denumirea generic de inventariere periodic a
patrimoniului din uniti. De aceea, n continuare, vom aborda inventarierea din mai multe
perspective.

Inventarierea definiie i sfer de cuprindere
n Romnia, inventarierea patrimoniului din unitile economice reprezint o obligaie
stabilit prin norme juridice i metodologice specifice. Potrivit acestor norme, inventarierea
reprezint ansamblul operaiunilor prin care se constat existena tuturor elementelor de activ i
de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, la data la care aceasta se efectueaz. Inventarierea
are ca scop principal stabilirea situaiei reale a tuturor elementelor de activ i de pasiv ale fiecrei
uniti, precum i a bunurilor i valorilor deinute cu orice titlu, aparinnd altor persoane juridice
sau fizice, n vederea ntocmirii situaiilor financiare anuale care trebuie s ofere o imagine fidel
a poziiei financiare i a performanei unitii pentru respectivul exerciiu financiar.
19

Inventarierea poate fi definit ca ansamblu de operaiuni prin care se constat, descrie i
evalueaz existena la o anumit dat a tuturor elementelor patrimoniale, inclusiv a celor
extrapatrimoniale, cantitativ valoric sau numai valoric, dup caz.
Potrivit altei opinii, inventarierea reprezint ansamblul operaiunilor privind
constatarea, descrierea i evaluarea existentului faptic de substane patrimoniale la un moment
dat.
Inventarierea, ca procedeu de constatare faptic, ndeplinete mai multe funcii, dintre
care amintim cele mai semnificative:
funcia de baz a inventarierii este cea de stabilire a situaie reale a tuturor elementelor de
activ i de pasiv ale unitii, precum i a bunurilor i valorilor deinute cu orice titlu, informaii
necesare pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale;
funcia de control a concordanei dintre informaiile din contabilitate i realitatea fizic,
care orict de riguros ar fi organizat nu n totdeauna este aceeai cu cea din contabilitate;
funcia de calcul i eviden a stocurilor, consumurilor i vnzrilorevideniaz existena
a dou forme de inventar: cel permanent folosit de ntreprinderile mari i care presupune
nregistrarea n contabilitate a tuturor operaiunilor de intrare i ieire a bunurilor materiale i cel
intermitent care poate fi aplicat de ntreprinderile mici i mijlocii i care const n stabilirea
ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfritul perioadei.
Inventarierea se poate clasifica dup urmtoarele criterii:
Dup momentul n care se efectueaz, inventarierea avem:
Inventarieri periodice (anuale) care se efectueaz cel puin odat pe an, de obicei cu
ocazia nchiderii exerciiului financiar i cuprind ntregul patrimoniu al ntreprinderii;


Inventarieri exprese care se pot efectua:
20

a) la cererea organelor de control, cu prilejul efecturii controlului;
b) ori de cte ori exist indicii c exist lipsuri sau plusuri n gestiune;
c) ori de cte ori intervine o primire- predare de gestiune;
d) cu prilejul reorganizrii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitilor naturale;
f) n alte cazuri prevzute de lege.
2. Dup gradul de cuprindere, inventarierea poate fi:
Inventariere parial, ce cuprinde numai categorii de bunuri, creane etc., aparinnd unor
anumite gestiuni;
Inventarierea general, ce privete toate mijloacele i resursele din entitatea economic.
Dup modalitatea de efectuare, inventarierea poate fi:
Inventariere total, se extinde asupra tuturor sortimentelor care formeaz un element
patrimonial sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor;
Inventariere prin sondaj, cuprinde numai unele sortimente sau bunuri dintr-o gestiune;
Dup natura elementelor supuse inventarierii, distingem:
Inventarierea imobilizrilor corporale, necorporale i financiare;
Inventarierea stocurilor i produciei n curs;
Inventarierea mijloacelor circulante n decontare;
Inventarierea mijloacelor circulante de trezorerie;
Inventarierea bunurilor aparinnd altor entiti economice;
Inventarierea capitalurilor proprii;
Inventarierea datoriilor.
21

n fucie de condiiile n care se desfoar, inventarierile sunt:
Inventarieri ordinare, ce au un caracter planificat;
Inventarieri extraordinare care sunt impuse de anumite situaii extraordinare.
Tot n sfera de cuprindere a inventarierii intr i etapele inventarierii. Aceste etape deriv
din din caracterul deosebit de complex al activitii de inventariere. Ele sunt:
pregtirea inventarierii;
constatarea, descrierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv supuse inventarierii;
stabilirea rezultatelor inventarierii i nregistrarea lor n contabilitate.

Pregtirea i desfurarea operaiunii de inventariere
Mai nti trebuie stabilit cum i de cte ori se inventariaz bunurile aparinnd unei
entiti comerciale ntr-un exerciiu financiar, astfel:
elementele de activ i de pasiv se inventariaz odat pe an i au legtur direct cu
situaiile financiare anuale;
mrfurile i ambalajele din unitile de desfacere cu amnuntul (inclusiv din cele de
alimentaie public) nu pot fi tratate n regim de inventariere anual; experiena arat c atunci
cnd vnzarea se face prin case de marcaj este suficient inventarierea de dou ori pe an;
disponibilitile bneti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, precum i celelalte valori din
casieriile unitilor economice se inventariaz obligatoriu cel puin o dat pe lun;
n afar de aceste momente obligatorii de realizare a inventarierii, mai trebuie avute n
vedere i toate mprejurrile n care se face obligatorie inventarierea, precum: predarea
primirea de gestiune, ori de cte ori sunt indicii c ntr-o gestiune exist lipsuri sau plusuri de
inventar, la cererea organelor de control financiar sau gestionar, n cazul modificrilor de preuri,
n urma unor calamiti naturale.
22

Pregtirea inventarierii este o etap premergtoare inventarierii propriu-zise i const n
luarea unor msuri cu caracter organizatoric i n efectuarea unor operaiuni de pregtire
contabil.
Pentru pregtirea operaiunii de inventariere n cadrul S.C. FILDES-ONYX S.R.L, n
conformitate cu una din obligaii enumerate mai sus sau din alte motive, se constituie o comisie
de inventariere format din trei persoane propuse de contabilul ef i aprobate de ctre directorul
general, care au obligaia de a verifica ntreaga documentaie precum i verificarea faptic a
gestiunilor din cadrul firmei. Persoanele selectate pentru a face parte din comisia de inventariere
au o pregtire economic i nu fac parte din rndul persoanelor care au n gestiune diferitele
categorii de mrfuri.
n vederea bunei desfurri a operaiunilor de inventariere, conducerea unitii adopt
unele msuri pentru crearea unor condiii optime de lucru comisiilor de inventariere. Potrivit
normelor n vigoare aceste msuri se refer la urmtoarele aspecte:
organizarea depozitrii valorilor materiale grupate pe sortimente i tipodimensiuni,
codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft;
inerea i aducerea la zi a evidenelor tehnico-operative la gestiunile de valori materiale,
precum i a celor contabile i efectuarea lunar a confruntrii datelor ntre aceste evidene;
participarea la lucrrile de inventariere a ntregii comisii desemnate prin decizie scris;
asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sortiment, pre etc.)
a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului
comisiei de inventariere, persoane care au obligaia de a semna listele de inventariere pentru
atestarea datelor nscrise;
dotarea gestiunii inventariate cu aparate i instrumente adecvate i n numr suficient
pentru msurare i cntrire, precum i cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde
etc.);
nzestrarea comisiei de inventariere cu formularele i rechizitele necesare, cu mijloace
tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor inventariate;
23

asigurarea respectrii de ctre comisie a normelor de protecie a muncii;
asigurarea securitii uilor, ferestrelor, porilor de la magazine, depozite, gestiuni etc.
nainte de nceperea inventarierii propriu-zise, comisia de inventariere desemnat trebuie
la rndul ei s adopte o suit de msuri organizatorice specifice, dintre care cele mai importante
privesc sigilarea spaiilor gestiunii, luarea unei declaraii scrise de la gestionar, vizarea
documentelor de eviden operativ la nivelul ultimei nregistrri, verificarea aparatelor de
msur i control, ridicarea numerarului nedepus la casierie i a documentelor nepredate la
contabilitate.
Operaiunile de sigilare au n vedere, n primul rnd, cile secundare de acces n spaiile
gestiunii, ncperile auxiliare care au ieiri separate, precum i ncperile situate n alte localuri.
Se menioneaz i faptul c documentele ntocmite de ctre comisia de inventariere
rmn n cadrul gestiunii inventariate, n dulapuri sau fiete ncuiate i sigilate dup aceeai
procedur ca i cile de acces.
Declaraia luat gestionarului nainte de nceperea inventarierii propriu-zise are un
pronunat caracter asigurativ, urmrind n fapt s previn apariia unor neclariti ulterioare i
evitarea unor dificulti n stabilirea exact a situaiei gestiunii. n aceast declaraie scris
gestionarul trebuie s menioneze anticipat o serie de aspecte concrete, cum sunt:
dac deine bunuri sau valori ce aparin altor uniti sau gestiuni, primite cu sau fr
documente justificative;
dac are cunotin (sub aspect cantitativ ori valoric) de existena vreunui plus sau minus
n gestiunea sa;
dac a primit sau eliberat bunuri din gestiune fr documente legale;
dac deine bunuri sosite i nerecepionate nc sau bunuri pentru care a ntocmit
documentele de ieire din gestiune, dar care nu au fost efectiv livrate; este de observat c
asemenea bunuri ar aprea ca plusuri de inventar;
24

dac deine documente de primire sau eliberare care nu au fost operate n evidenele
gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;
dac deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea oficial a bunurilor
gestionate i nedepuse la casierie;
g. dac mai are bunuri sau valori depozitate n alte locuri dect ncperile sau spaiile
sigilate.
Inventarierea propriu-zis const n constatarea, descrierea i evaluarea exact a
elementelor de activ i de pasiv, stabilirea stocurilor faptice sau a soldurilor valorice i nscrierea
lor n documente oficiale. Ca regul general, inventarierea se efectueaz la locurile de
depozitare, de pstrare sau de folosin a bunurilor sau valorilor i n prezena gestionarului care
rspunde de integritatea lor.
n acest faz a inventarierii, comisia ntocmit pentru verificarea S.C. FILDES-ONYX
S.R.L. urmrete toate documentele contabile, costat situaia real deplasndu-se la depozitele
firmei, costat existena tuturor bunurilor i valorilor din documente. n cazul bunurilor corporale
(imobilizri, stocuri) stabilirea stocurilor faptice se realizeaz prin numrare, cntrire, msurare
sau cubare, dup caz. n cazul celorlalte elemente patrimoniale (ndeosebi pentru disponibilitile
aflate n conturi la bnci, creane, datorii i orice alte decontri) inventarierea const de fapt ntr-
o minuioas verificare a sumelor ce constituie soldurile conturilor n cauz i confruntarea
acestora cu documente externe (extrase de cont), astfel nct respectivele solduri s exprime ct
mai fidel realitatea.
Toate bunurile i valorile sunt trecute pe liste de inventariere, formatul unei astfel de liste
folosite de S.C. FILDES-ONYX S.R.L. este prezentat n figura nr. 4.1.




25





Unitate Lista de inventariere
Data: .....15.05.2012.........
Gestiunea Pagina
......1.... Magazie Loc de depozitare


N
r.
Ct
r.


Den
umir
a
bunu
lui
inve
ntari
t


Cod
ul
sau
nr.
de
inve
ntar



U/
M
CANTITI

Pr
e
uni
tar

Valoarea
contabil

Vala
re
de
inve
ntar

DEPRECI
EREA
Stocuri Diferene

Fa
pti
c

Scri
ptic

Fa
pti
c

Scri
ptic

Valo
are
Dife
rene

Valo
are

M
oti
v
+ -
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
1
1
12 13 14
1 adez
ivi
0056 kg 15
7
159 2 2 50 7850 7850

Numele
i
prenumel
e
Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate
Ionescu ibu Alexandru Vananu
Leonte
Semntur
a
Popescu
Figura nr. 4.1 list de inventariere
26

Lista de inventariere servete ca document penru stabilirea plusurilor i minusurilor de
bunuri i valori, costatate cu ocazia inventarierii, precum i pentru constaterea deprecierilor.


Tehnici specifice de inventariere a stocurilor de mrfuri i ambalaje din gestiunile
comerciale
n activitatea de comer pe care S.C. FILDES-ONYX S.R.L. o desfoar, intervenia
unor tehnici specifice de inventariere se manifest nc din faza de pregtire i organizare a
operaiunilor. Astfel, la inventarierea gestiunilor din unitile comerciale, n categoria lucrrilor
pregtitoare se cuprind, pe lng msurile comune tuturor gestiunilor, i unele operaii specifice
cum sunt:
stabilirea ncasrilor din ziua curent;
stabilirea eventualelor diferene dintre monetar i benzile de control ale aparatelor de
cas;
ntocmirea de ctre gestionar a raportului de gestiune.
Merit a fi subliniat i faptul c, la gestiunile din reeaua comercial, n perioadele dintre
dou inventarieri, se fac de regul i alte controale inopinate asupra numerarului existent n
casieriile unitilor de desfacere i asupra vnztorilor ce ncaseaz numerar prin nregistrarea
sau marcarea lui n aparatele de cas.
Alte particulariti intervin n legtur cu modul concret de inventariere a unor mrfuri i
ndeosebi a celor de natura produselor alimentare i agricole.
La inventarierea uleiurilor, produselor petroliere sau altor lichide cu densitate subunitar
trebuie avut n vedere i un alt aspect. Comisia de inventariere are obligaia s verifice dac
coninutul vaselor (ndeosebi al celor litrate ori calibrate, care nu necesit transvazare) este
acelai pn la fund, lucru care se realizeaz prin scoaterea de probe cu ajutorul sondelor pentru
analiza n laborator.
27

Probele de laborator sunt necesare i pentru alte mrfuri alimentare, ndeosebi pentru cele
care prezint indicii de alterare sau cele care pot fi uor denaturate ori diluate. n asemenea
situaii se aplic regula general potrivit creia ori de cte ori comisiile de inventariere ridic
probe pentru analize de laborator, acestea se prelev n dublu exemplar, lsndu-se la gestiunea
verificat (n pstrarea gestionarului) o contraprob sigilat, operaiune care se consemneaz ntr-
un proces-verbal distinct.
O mare atenie trebuie acordat mrfurilor care au termene de garanie, iar n ultimul timp
asemenea situaii sunt tot mai frecvente i rigorile sunt n continu cretere. Pentru acestea,
comisiile de inventariere au obligaia s menioneze n liste produsele al cror termen de garanie
a expirat, precum i cele aflate la limita acestui termen.
Tehnicile de inventariere pot fi influenate de mrimea stocurilor. Astfel, la depozitele de
combustibili solizi, dac stocurile sunt mai mici de 50 tone ele se inventariaz prin cntrire, iar
atunci cnd stocurile scriptice depesc aceast limit, determinarea cantitilor se poate face
prin msurare-cubaj. Stabilirea stocurilor prin cubare se poate face i n cazul unor produse sau
mrfuri de mas, cum sunt cimentul, ipsosul, varul etc., aflate n vrac.
La rndul lor, mrfurile ambalate n saci egalizai (ciment ) pot fi inventariate prin
numrarea sacilor, cu condiia ca acetia s nu prezinte urme de deteriorare sau violare. n aceste
cazuri, n listele de inventariere se va nscrie numrul sacilor i greutatea egalizat pe sac, iar
apoi cantitatea n kg. Dac sacii sunt confecionai din materiale textile, devine obligatorie
verificarea coninutului prin sondaj. De asemenea, este obligatorie verificarea (mcar prin
sondaj) a coninutului real i dac ambalajele sunt intacte, atunci cnd mrfurile sau produsele
sunt depozitate n stive, formate din saci, lzi, cutii, navete. Oricum, n toate cazurile stivele
trebuie desfcute pentru stabilirea exact a cantitilor efective n gestiune.

Stabilirea rezultatelor inventarierii
Rezultatele inventarierii n cadrul societii comerciale cu rspundere limitat FILDES-
ONYX se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic i nscrise n listele de inventariere
cu cele din evidena tehnico-operativ (fiele de magazie) i din contabilitate.
28

nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaz la o analiz a tuturor
stocurilor nscrise n fiele de magazie i a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu aceast ocazie trebuie corectate operativ, dup care se
procedeaz la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitilor consemnate n
listele de inventariere, cu evidena tehnico-operativ pentru fiecare poziie n parte.
Evaluarea stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea actual a fiecrui
element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i
preul pieei.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenei, potrivit
cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor.
n cazul n care se constat c valoarea de inventar, stabilit n funcie de utilitatea
bunului pentru unitate i preul pieei, este mai mare dect valoarea cu care acesta este evideniat
n contabilitate, n listele de inventariere se vor nscrie valorile din contabilitate.
n cazul n care valoarea de inventar a bunurilor este mai mic dect valoarea din
contabilitate, n listele de inventariere se nscrie valoarea de inventar.
Pentru elementele de stocuri la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de
inventariere ntocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind nregistrarea
ajustrilor pentru depreciere, artnd totodat cauzele care au determinat aceste deprecieri.
Ajustrile pentru depreciere se nregistreaz n contabilitate indiferent de situaia
economic a unitii, inclusiv n cazul n care aceasta nregistreaz pierdere contabil.
Rezultatele inventarierii la S.C. FILDES-ONYX S.R.L. se nscriu de ctre comisia de
inventariere ntr-un proces-verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s
conin, n principal, urmtoarele elemente: data ntocmirii; numele i prenumele membrilor
comisiei de inventariere; numrul i data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea
inventariat; data nceperii i terminrii operaiunii de inventariere; rezultatele inventarierii;
concluziile i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor constatate i la
persoanele vinovate, precum i propuneri de msuri n legtur cu acestea; volumul stocurilor
depreciate, fr micare, cu micare lent, greu vandabile, fr desfacere asigurat i propuneri
29

de msuri n vederea reintegrrii lor n circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a
obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor stocuri; constatri privind pstrarea,
depozitarea, conservarea, asigurarea integritii bunurilor din gestiune, precum i alte aspecte
legate de activitatea gestiunii inventariate.
Dac exist pagube sau lipsuri, pe baza explicaiilor primite i a documentelor cercetate,
comisia de inventariere stabilete caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor
constatate, precum i caracterul plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispoziiile legale,
modul de regularizare a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice precum i
persoanele care se fac vinovate de eventualele lipsuri sau pagube imputabile, rezultate n urma
inventarierii.
Pentru lipsurile constatate i care sunt imputabile angajailor S.C. FILDES-ONYX S.R.L.
directorul general va lua msuri pentru a stabili valoarea de nlocuire a bunurilor sau valorilor i
a le imputa angajailor.
La sfritul anului, pe baza datelor cuprinse de listele de inventariere i a proceselor-
verbale, se ntocmete Registrul-inventar, care este un document contabil obligatoriu. Model de
Registrul-inventar folosit de S.C. FILDES-ONYX S.R.L. este prezentat n figura 4.2.

Unitatea S.C. FILDES-ONYX S.R.L Nr. pagin 1
REGISTRUL - INVENTAR
la data de 15.05.2008.
Nr.
Ctr.
Recapitulaia elem.
inventariate
Valoarea
contabil

Valoarea de
inventar

Diferene din evaluare
Valoare Cauze
diferen
1 Adezivi 7850 7850
2 Pahate berzelius 158 158
ntocmit, Verificat,
Vamanu Leonte Ciubotaru Mirela
Figura 4.2 Pagin din Registrul inventar
30

Pe baza Registrului-inventar i al balanei de verificare se ntocmete la sfritul
exerciiului bilanul contabil, care face parte din situaiile financiare anuale.


III.2 DOCUMENTE SPECIFICE MARFURILOR
A) Intrare de marfuri
Furnizorul expediaza marfurile cu CERTIFICAT DE CALITATE,AVIZ DE INSOTIRE A
MARFII,pe baza de FACTURA.Plata marfii cumparate se poate face in numerar pe baza
CHITANTEI sau prin virament cu Ordinul de plata sau prin efectele de platit.
Marfa ajunsa la cumparator este supusa receptiei cantitative si calitative intocmindu-se NOTA
DE RECEPTIE si Constatare de diferente.In cazul in care se constata defecte, lipsuri la marfa
cumparata,intocmindu-se PROCES VERBAL DE SISTARE A RECEPTIEI si apoi nota de
predare-restituire.
In cazul majorarii preturilor comercializate de o unitate ,trebuie sa se intocmeasca
INVENTARUL pentru schimbare de pret. Plusurile constatate la inventar se consemneaza in
Proces-verbal de verificare si control a gestiunii.
Marfurile primite in consignatie se inregistreaza in Borderoul de primire a obiectelor in
consignatie.

B) Iesiri de marfuri
Vanzarea cu plata integrala in numerar,se realizeaza sub diverse forme:
-vanzarea pe baza de bonuri emise de vanzator cu documente BON DE VANZARE
,MONETARUL, RAPORTUL DE GESTIUNE
-vanzarea marfurilor cu inregistrarea in aparatele de casa bazata pe BONUL DE VANZARE ,
MONETAR ,RAPORT DE GESTIUNE
- vanzarea cu plata direct la vanzator prin CHITANTE ,MONETAR
-vanzarea in numerar se consemneaza in REGISTRU DE CASA
-livrarile catre clienti se fac prin FACTURA
31

-minusurile la inventar se consemneaza in PROCES-VERBAL DE SCADERE ,daca minusul
este imputabil se intocmeste Decizia de imputare , angajamentul de plata
Evidenta operativa a gestiunilor de marfuri pot fi organizata sub aspect:
-cantitativ-folosindu-se FISA DE MAGAZIE, REGISTRUL STOCURILOR
-global-valoric-RAPORTUL DE GESTIUNE (comert cu amanuntul)



CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND IMBUNATATIREA ACTIVITATII
Pentru a analiza circulatia marfurilor la societatea studiata am luat in comparatie anii 2011-2012
,folosind ca surse de informatii BILANTUL CONTABIL
incheiat pe anii respectivi ,precum si jurnalele de cumparari si vanzari ale societatii.
In urma efectuarii analizei economico-financiare privind circulatia marfurilor la SC
FILDES-ONYX SRL, s-au desprins urmatoarele conculzii:
Valoarea intrarilor de marfuri in anul 2012 a crescut fata de cea din 2011. Pe viitor se impun
MASURI care sa duca la relansarea activitatii economice,cum ar fi:
imbogatirea sortimentului de marfuri si punerea la dispozitia populatiei de sortimente noi si de
buna calitate,practicarea unui adaos comercial cuprin intre 15% si 20% ,acceptabil fata de alte
unitati cu activitate similara ,ceea ce permite desfacerea marfurilor catre consumatori si care sa
inlature crearea unor stocuri nevandabile ,ridicarea la timp a materiilor prime ,materialeleo
consumabile si marfurilor de la furnizori plata la timp a marfurilor,materiilor prime ,si
materialelor consumabile cumparate;
aprovizionarea societatii comerciale ,daca este cazul cu materii prime (faina ,zahar,drojdie etc)
-un aspect pozitiv este acela ca marfurile nu se degradeaza ,se pot pastra in locuri unde
cheltuielile de depozitare , pastrare ,stocare sunt minime; respectarea clauzelor contractuale.
Din analiza economico-financiara rezultaca unitatea isi desfasoara activitatea in conditii
bune si pentru viitor are proiecte favorabile profitului.
32

Chiar si in anul 2011 fata de anul 2012 profitula crescut.Aceasta crestere s-a datorat cresterii
valorice a aprovizionarii cu marfuri, a numarului de clienti ,a inchirierii de contracte noi,a
desfacerilor mult mai mari, si in special ,a maririi vitezei de circulatie.









BIBLIOGRAFIE

1) Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor Clasa a XI-a
2) Contabilitatea financiara romaneasca martie 2006
3) Contabilitatea financiara romaneasca 2007
4) Feleaga Niculae-Ionascu Ioan-Contabilitatea financiara vol I-III
Editura Economica ,Bucuresti 1993
5) Pop Valer -Contabilitatea financiara
Editura Treira , 1998
6) Epuran Mihail Contabilitatea financiara
In noul sistem contabil vol I ,
Timosoara ,1996
7) Pantea Iacob Contabilitatea financiara a agentilor Economici
din ROMANIA ,
Editura IntelCredo , Deva ,1995

8) www.google.ro
33












Anexa 1-Analiza beneficiului aferent vnzrilor de mrfuri
Nr
.
Ctr
Indicatori Exerciiul financiar Abateri
()
Indici
(%)
2010

2011

2012 06/0
5
07/06 06/05 07/0
6
1 Desfaceri de mrfuri (R) 752.
764
343.
461
1.508.
797
-
409.
303
1.165.
336
45,62 439,
3
2 Cota medie de adaos (A)
%
33 38 23 5 -15 115,15 60,5
3 Marja comercial (Mc)
(L1*L2)
244.
844
129.
508
348.14
9
-
115.
336
218.56
9
52,89 268,
8
4 Nivel relativ al
cheltuielilor de circ. (N)
%
22 25 18 3 -7 113,63 72
34

5 Cheltuieli de circulaie
(Chcirc) (L1*L4)
165.
608
85.8
65
271.58
3
-
79.7
43
185.71
8
51,84 316,
3
6 Beneficiu aferent
mrfurilor (Bmf)(L3-L5)
79.2
36
43.6
43
76.566 -
35.5
93
32.923 55,08 175,
4









Anexa2-List de inventariere

Unitate Lista de inventariere
Data: .....15.05.2012.........
Gestiunea Pagina
......1.... Magazie Loc de depozitare


N
r.
Ct
r.


Den
umir
a
bunu
lui
inve
ntari
t


Cod
ul
sau
nr.
de
inve
ntar



U/
M
CANTITI

Pr
e
uni
tar

Valoarea
contabil

Vala
re
de
inve
ntar

DEPRECI
EREA
Stocuri Diferene

Fa
pti
c

Scri
ptic

Fa
pti
c

Scri
ptic

Valo
are
Dife
rene

Valo
are

M
oti
v
+ -
35

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0
1
1
12 13 14
1 adez
ivi
0056 kg 15
7
159 2 2 50 7850 7850

Numele
i
prenumel
e
Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate
Ionescu ibu Alexandru Vananu
Leonte
Semntur
a
Popescu





Anexa3- Pagin din Registrul inventar


Unitatea S.C. FILDES-ONYX S.R.L Nr. pagin 1
REGISTRUL - INVENTAR
la data de 15.05.2012.
Nr.
Ctr.
Recapitulaia elem.
inventariate
Valoarea
contabil

Valoarea de
inventar

Diferene din evaluare
Valoare Cauze
diferen
1 Adezivi 7850 7850
2 Pahare berzelius 158 158
ntocmit, Verificat,
Vamanu Leonte Ciubotaru Mirela

S-ar putea să vă placă și