Sunteți pe pagina 1din 7

BOLI TRANSMISE PE CALEA AERULUI

Boli transmise pe calea aerului


Toate aceste boli au ca poart de intrare nasul i gtul.Eliminarea microbilor se face prin secreiile din nas, gt i
sput. Contagiunea se realizeaz direct, de regul de la bolnavi sau purttori sntoi, la omul sntos.
Principalele boli care se transmit pe calea aerului sunt cele eruptive, la care apare pe piele o erupie caracteristic
!scarlatina,ru"eola,rubeola,varicela#$ gripa, guturaiul, difteria, tusea convulsiv, parotidita epidemic!oreionul#.
Pentru a ne feri de bolile contagioase cu transmitere aerogen, trebuie s lum urmtoarele msuri
% evitarea contactului cu bolnavii$
% folosirea batistei de ctre oricine tuete i strnut$
% nu se vor folosi &n comun obiecte ca batist, prosoape, rufrie$
% &ncperile de locuit, clasele vor fi bine aerisite i curate &n fiecare anotimp$
% evitrea aglomeraiilor, mai ales &n sli &nc'ise, &n special &n perioada epidemiilor$
% respectarea strict a recomandrilor de vaccinare$
% respectarea strict a recomandrilor medicului &n ceea ce privete izolarea la domiciliu a bolnavilor cu boli
transmisibile.
P(E)*+(,,-E
Dup agentul patologic bacterie !de e../ic0ettsie, C'lam1die# virus micoplasm,
mice i protozoare, paraziti !2iermi anelizi, strongiloizi#.
Pneumonie primar cnd nu apare pe fondul unei boli anterioare, agen i patolgici
primari sunt frecvent bacterii aerobe i anaerobe Pneumococci, Stafilococci, virusuri
gripale, !influen i para influen # adenovirusuri, 'erpesvirusuri, mice ii , protozoare
!to.oplasmoze#.

Factori ce favorizeaz pneumonia primar


3. Boli pulmonare ca C+P4, *ucoviscidoz, Ectazii bron'ice, Emfizem pulmonar.
5. Boli care slbesc sistemul imunologic ca C'emoterapia, Cancerul, 4iabetul,
6lcoolismul.
7. Boli alergice!8indromul -offler#
9. 2rsta
Pneumonie secunar apare pe fondul unei boli pulmonare pree.istente, care
favorizeaz instalarea pneumoniei
Factori care favorizeaz pneumonia secundar
3. Pneumonie de aspira ie !suc gastric, fragmente alimentare, ulei, ap, sau alte corpuri
strine#
5. E.punere la iradia ii
7. Embolii pulmonare
9. 4eformri bron'iale prin boli tumorale
:. ,nsuficien cardiac, care favorizeaz edemul pulmonar prin staz sanguin.
Pneumonii tipice i atipice
Prin utilizarea antibioticelor, medicamentelor imunodepresive, s%a sc'imbat &n ultimii ;< de ani
tabloul bolilor pulmonare, mai demult se putea delimita clar pneumoniile tipice produse de
pneumococci, azi virusurile sau bacteriile intracelulare provoac de asemenea frecvent
pneumonie.
PNEUMOPATIILE ACUTE
8unt afectiuni inflamatorii pulmonare,provocate de diversi agenti patogeni,caracterizate din
punct de vedere anatomic printr%un e.udat alveolar si mai rar intrestitial,iar clinic,printr%un
sindrom de condensare cu debut acut
PNEUMONIA PNEUMOCOCICA sau PNEUMONIA !RANCA LOMBARA
Este o peumopatie acuta provocata de pneumococ,care afecteaza un lob,debuteaza acut si are
evolutie clinica.
SIMPTOME-boala apare la individ in plina sanatate.,n zilele premergatoare bolii e.ista deseori o
infectie rinofaringina,cu astenie si cefalee si sensibiblitate la frig.4ebutul este brutal,putand fi
bine precizat de bolnav,datorita simptomului unic,intens,generalizat durand 3=5%5 ore,"ung'iul
toracic submamemlonar sau posterior,datorat interesarii pleurei pietale si ascensiunii febrile
bruste pana la 9< grade.
TRTME!T"# este igienico%dietetic,etiologic si simtomatic.
BRON"OPNEUMONIA
Este o afectiune pulmonara acuta,frecventa la batrani ,indivizi tarati si copii si cu mai multe
focare deseminante in ambii plamani.
SIMPTOME-debutul bolii este de obicei brutal, dar de obicei insidios,fiind caracterizat prin
febra,frisoane repetate,dispnee cu caracter polipneic,tuse uscata c'inuitoare,astenie si adinamie
pronuntata
TRTME!T"#%este asemanator aceluia de la pneumonie.
PNEUMOPATII ATIPICE sau #IROTICE
8unt infiltrate pulmonare inflamatoare,datorite unor virusuri
SIMPTOME%debutul este e.ceptional brutal,de obicei insidios,cu tuse uscata,c'inuitoare,insotita
mai tarziu de e.pctoratie mucoasa,uneori striata cu sange,febra,cefalee frecventa.
TRTME!T" - %igieno%dietetic si simtomatic este similar celorlalte pneumopatii.
T)BE/C)-+>6
Tuberculoza se trateaz cu mai multe medicamente pe o perioad de mult timp, mai precis 3?
luni de la negativare.
*icrobii devin rezisteni la un medicament, la dou, la trei, sau la toate medicamentele
antituberculoase.
*edicamentele antituberculoase sunt de 5 tipuri
3. de linia , adic cele care se iau asociate !&mpreun# pentru a trata tuberculoza cu microbi
sensibili !adic sunt omori de medicamente#$ ele sunt mai ieftine, eficiente, cu efecte secundare
mai discrete.
5. de linia a ,,a !@, Capreomicin, 6mi0acin, C1closerin, Etionamid, +flo.acin,
Ciproflo.acin# care se folosesc atunci cnd microbii sunt rezisteni la unul sau mai multe
medicamente de linia ,$ ele sunt scumpe i au efecte secundare mai accentuate.
*,C/+B,, /E>,8TE(A, 8E E-,*,(B C( 6E/ i sunt in'alai de ctre cei din "ur.
D +rice persoan aflat &n apropierea bolnavului poate face boala.
D *icrobii rezisteni a"ung &n plm&ni unde se dezvolt i apare boala.
D Cei mai sensibili sunt &ns copii care pot face tuberculoz pulmonar !miliar# dar i alte
forme grave de tuberculoz !tuberculoz osoas, renal, meningit etc.#.
CINE !ACE tu$erculo% cu micro$i re%isten&i'
*a"oritatea bolnavilor care au avut tuberculoz cu microbi sensibili la tratament dar care
D au &ntrerupt tratamentul din proprie iniiativ
D nu au respectat medicaiile de tratament ! doz , orar#
D cei care au luat contact cu un bolnav de tuberculoz i nu i%au fcut controlul periodic la
medicul specialist.
TUBERCULO(A PULMONARA
Este o boala infeto%contagioasa provocata de bacilul @oc',afectand organismul in
intregime,interesind cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica,pe parcursul
careia se deosebesc 5 etape tuberculoza primara si tuberculoza secundara.
TUBERCULO(A PRIMARA
Este prima etapa in evolutia bolii.
PRIMOIN!ECTIA TUBERCULOASA
Este ansamblul manifestarilor clinice,omorale si anatomice ale unui organism,care sufera pentru
prima data contactul cu bucilul tuberculos.
Tratament
C'imioterapia tuberculozei a devenit posibil prin descoperirea streptomicinei la mi"locul anilor
3E9<. 8tudiile clinice aleatorii au indicat faptul c administrarea streptomicinei la pacien ii cu
tuberculoz cronic a redus mortalitatea i a condus la vindecare &ntr%un numr de cazuri.
Totu i, monoterapia cu streptomicin a fost frecvent asociat cu dezvoltarea rezisten ei la
streptomicin, &nso it de e ecul tratamentului. +dat cu descoperirea acidului para%amino%
salicilic !P68# i a izoniazidei, a devenit o a.iom faptul c vindecarea tuberculozei necesit
administrarea concomitent a cel pu in doi agen i la care microorganismul s fie sensibil. *ai
mult, studiile clinice mai vec'i au demonstrat c a fost necesar o perioad mai lung de
tratament % adic 35%59 luni % pentru a preveni recuren a tuberculozei.
,ntroducerea rifampicinei la &nceputul anilor 3E;< a ini iat era c'imioterapiei eficiente cu durat
scurt, cu o durat a tratamentului mai mic de 35 luni. 4escoperirea faptului c pirazinamida,
care a fost utilizat pentru prima dat &n anii 3E:<, amplifica poten a regimurilor cu izoniazid=
rifampicin, a condus la utilizarea unei cure de F luni cu acest regim de trei medicamente, ca
tratament standard.
*edicamente
Cinci medicamente ma"ore sunt considerate agen ii de prima linie &n tratamentul tuberculozei
%izoniazid, rifampicin, pirazinamida, etambutolul si streptomicin.
Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bine absorbite, cu concentra ii serice
ma.ime la 5% 9 ore i eliminare aproape complet &n 59 ore. 6ce ti agen i sunt recomanda i pe
baza activit ii lor bactericide !capacitatea de a reduce rapid numrul microorganismelor
viabile#, a activit ii de sterilizare !capacitatea de a omora to i bacilii i astfel de a steriliza
organul afectat, msurat prin capacitatea de a preveni recaderile# i a ratei sczute de inducere a
c'imiorezisten ei.
4atorit unui nivel sczut al eficien ei i a gradului mai ridicat de intoleran i to.icitate, unele
medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul pacien ilor cu tuberculoz
rezistent la medicamentele din prima linie, &n acest grup sunt incluse medicamentele in"ectabile,
cum sunt 0anamicina, ami0acina i capreomicina i agen ii cu administrare oral etionamida,
cicloserina i P68. /ecent, antibioticele c'inolonice au fost adugate acestei liste$ de i
oflo.acina este &n general recomandat, sparflo.acina i levoflo.acina au fost mai active &n
studiile e.perimentale. 6lte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitio%zona
!tiacetazona#, utilizat larg cu izoniazid &n rile mai pu in bogate, dar care nu este
comercializat &n 6merica de (ord sau Europa i amo.icilina=acid clavulanic. 4eriva ii de
rifampicin cu ac iune prelungit sunt de asemenea &n evaluare pentru tratamentul tuberculozei,
incluznd rifabutinul, care este utilizat pentru profila.ia bolii cu C*6 la pacien ii cu 8,46 i
este probabil activ &mpotriva unor bacili tuberculo i cu rezisten de nivel sczut la rifampicin,
i rifapentin, ce poate fi eficient atunci cnd este administrat doar o dat pe sptmn.
Msuri e pre)enire re*eritoare la cile e transmitere &n scopul reducerii contactului &ntre
copii si &ntreruperii cilor de transmitere prin respectarea conditiilor igienice.
Pentru reducerea contactului $ntre copii se recomand
o izolarea grupelor de copii si a &ncperilor folosite de acestia
o izolarea, prin constructie, a grupurilor functionale !bloc alimentar, grupul
administrativ, grupul sanitar etc.#
o controlul circulatiei &ntre grupe, a copiilor si adultilor
o organizarea si respectarea circuitelor pentru evitarea aglomerrii si a &ncrucisrii
circuitelor salubre cu cele insalubre
o izolarea individual a copiilor prin folosirea individual a 'ainelor, len"eriei,
veselei, obiectelor de toalet, a unor "ucrii, a ec'ipamentului sportiv etc
o limitarea numrului de copii &n clase, dormitoare, &n sala de mese etc.
Msurile pentru controlul si $ntreruperea cilor de transmitere constau &n
o controlul sistematic al curteniei !mturare si stergere umed, splarea pardoselii
cu ap si substante dezinfectante#
o asigurarea ventilatiei eficiente, prin aerisirea frecvent a &ncperilor
o asigurarea desfsurrii activittii copiilor !si c'iar a odi'nei# &n aer liber
o dezinfectia aerului &n scopul decontaminrii
o evitarea polurii aerului cu gaze de ardere, pulberi si fum
o controlul bacteriologic si c'imic al aprovizionrii cu ap potabil
o controlul salubrittii transportului, pregtirii, distribuirii si pstrrii alimentelor
o respectarea conditiilor igienice de &ndeprtare a reziduurilor lic'ide si solide
o evitarea desfsurrii activittilor educative si de "oac pe solul contaminat
o asigurarea curteniei "ucriilor, a materialului didactic, a aparatelor si materialelor
pentru educatie fizic
o respectarea regulilor de igien individual !curtenie corporal, a 'ainelor, a
obiectelor de uz personal#. 8plarea minilor cu ap si spun &naintea fiecrei
mese sau ori de cte ori este nevoie
o efectuarea dezinsectiei !pentru combaterea mustelor, tntarilor, gndacilor etc.# si
a deratizrii !pentru combaterea roztoarelor mici % soareci, sobolani#.
Msuri e pre)enire re*eritoare la organismul recepti) al copilului, &n scopul cresterii
rezistentei la agresiunea agentilor patogeni.
Msurile nespecifice, de crestere a capacittii de aprare a organismului tnr, prin
mobilizarea mi"loacelor de aprare local si general constau &n
o alimentatia rational, cu efect favorabil asupra functionalittii sistemului nervos si
asupra imunittii
o regim rational de activitate si odi'n
o folosirea "udicioas a factorilor naturali !aer, ap, soare# &n scopul clirii
organismului
o aplicarea principiilor igienice prin miscare !"ocuri#, gimnastic, sport.
Msuri specifice, de crestere a rezistentei specifice a organismului tnr, prin mecanisme
de imunizare umoral si tisular dobndite pe cale natural !trecerea prin boal sau
transplacentar# sau artificial !vaccinuri, seruri sau imunoglobuline#.
Principalul mi"loc de obtinere a imunittii specifice const &n vaccinarea obligatorie a
copiilor din colectivitti, pe baza evidentei precise a masei receptive si evalurii eficientei
imunizrilor.8copul urmrit este crearea unei mase de copii mai putin receptivi sau c'iar
nereceptivi la bolile infectioase.
Eficienta imunizrilor este redus &n cazul colectivittilor de copii cu dezvoltare fizic
deficitar sau a celor care triesc &n conditii de mediu nefavorabile.
Cn /omnia, controlul bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare este organizat &n cadrul
Programului (ational de ,munizri, care asigur preventia prin vaccinare sistematic si
de mas a poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, ru"eolei, 'epatitei B si a
tuberculozei copilului.
Continutul acestui program corespunde Programului e.tins de vaccinare al +*8
&ncepnd din anul 3EE:, cnd vaccinarea contra 'epatitei B s%a introdus &n practica
antiepidemic.
Programul (ational de ,munizri din /omnia are ca obiectiv de control pn &n anul
5<<< eradicarea, eliminarea sau reducerea drastic a frecventei si gravittii bolilor care
pot fi prevenite prin vaccinare sistematic si de mas. +biectivele de control corespund
strategiei G8ntate pentru toti pn &n anul 5<<<G !+*8#.