1

Anat clinica a capului si gatului

Excizia gl submandibulare
-existenta unui pe canalul excretor al gl necesita extirparea acestuia sau a
intregii gl. Extirparea-I caz de tumora canceroasa printr-o incizie la 2,5 cm sub
unghiul mandibular pt a evita lezarea ramului cervical si mandibular ale n facial.
-traumatismele la niv facial afecteaza frecvent nasul putand sa prod fracturi
nazale care in afara de accidente de masina,sportive,pot fi si consecinta unor
altercatii in special lovit de pumn/cot.
-cand lovitura este aplikta lateral se prod si o defornare a piramidei nazale
insotita de hemoragie nazala,EPISTACSIS, iar printr-o lovit directa se poate
produce fractura lamei verticale a etmoidului putandu-se afecta si lama ciuruita
a acestuia cu o complicatie grava, ruptura meningelui, complicandu`se si cu o
encefalita.
-in urma traumatismelor se poate produce si deviatia septului nazal,septul
putand fi deviat pana sa vina in contact cu peretele lateral al foselor
nazale=>obstructia cailor respiratorii=> interventie chirurgicala

Rinoreea cu LCR:
-in traumartismele cefalice poate fi afectata lama ciuruita a etmoidului cu lezarea
meningelui si atunci se prod o rinoree-eliberarea LCR din spatiul
subarahnoidian,scurgere care poate dura 48 ore=>riscul unei meningite
Rinita:
-congestia si inflamarea mucoasei nazale in urma unei infectii sau de natura
alergica.
-in astfel de situatii congestia apare foarte rar, datorita bogatei vascularizatii la
acest nivel.Infectia se poate transmite mucoasei sinusale, se poate propaga in
fosa craniana anterioara, in lama ciuruita, la nivelul urechii medii prin trompa lui
Eustachius si in tesuturile moi retrofaringiene, la niv sinusurilor paranazale si la
niv conjunctivei oculare.
2


Epistacsis:
- pata vasculara a lui Kisselbach poate fi lezata.Hemoragiile nazale se pot
produce si in hipertensiune arteriala;
Sinuzita:-
- sinususrile comunica prin orificii;
Ostiumul sinusului se gaseste in partea sup a peretelui medial si de aceea
eliminarea secretilor sinusale se face atunci cand sinusul este plin; bolnavul
usureaza eliminarea prin culcarea laterala ;
Daca este sinuzita bilaterala , in timpul somnului pacientul se intoarce cand pe
dreapta cand pe stanga .
-inflamatiile muc nazale =>sinuzita(inflamatia mucoasei sinusale)
Poate fi actata un sg sinus(sinus maxilar) sau mai multe sinusuri=>pansinuzita
Variatiile sinsusului frontal:
-sinusul front poate fi foarte mic, mai rar cele 2 sinusuri frontale pot avea
dimensiuni egale, frecvent septul ce le desparte fiind medial spre dreapta sau
stanga si nu vertical.
-cand este f mica tinge cam 5 mm , insa sunt situatii cand poate fi f mare
intinzandu-se in port orbitara a osului frontal, rara cele 2 portiui vertic si orizon
fiind egale,in gen cea orbitara-mai mica
-sunt situatii cand se poate extinde si in aripa mare a sfenoidului.Rar se intalnesc
sinusuri frontale multiple,fiecare sinus avand orificiul sau de comunicare cu
orificiul nazal
Infectiile etmoidale:
- o infundare a peretelui medial al orbitei poate alterca celulele etmoidale
posterioare si infectarea acestora se poate transmite nervului optic si
articulatiilor oftalmice putand duce pana la cecitatea,orbire, creand o nervita a
nervului optic.
3

Infectia sinusului maxilar-cel mai frecvent infectat, vindecarea sa mai dificila pt
ca orif sau de comuinc cu fosele naz sit in per med si evacuarea sinusului nu se
pooate face decat atunci cand colectia atinge p sup a sinusului.
-o pers ce are sinuzita maxil bilat, in timpul noptii se suceste pt a facilita
evacuarea colectiei
-necesita uneori golirea prin punctie care se face endonazal,pe per medial cand
se fol o canula prin care se poate introd si o sol de antibiotic.
-sin maxil are probleme si datorita raporturilor pe care le are cu dintii
superiori,in special cu molarul,de aceea atunci cand se practica o extractie
dentara superioara si se rupe una din radacini,daca nu este extirpata corect
chirurgical se poate infunda in sinus si asftel o infectie la nivelul cavitatii orale
se poate transmite sinusului.
Apar si dureri in aceasta regiune a molarilor.
Sinuzita maxilara poate interesa si n alveolari sup care inerv in acelasi timp
molarii dar si sinusul maxilar.Se poate complica si cu o nevralgie de n
infraorbitar deoarece uneori per sup al sinusului poate fi dehiscent si asftel
mucoala inflamata a sinusului vine in rap cu n infraorbitar.
Explorarea clinica a sinusurilor maxilar si frontal se face prin transiluminare
Explorarea sinusului maxilar- prin proiectarea unui fascicul luminous intr-o
camera obscura spre partea laterala a palatului individului si in mod normal da o
imagine de semiluna, sub rebordul orbital imaginea fiind rosietica. Cand exista o
sinuzita aceasta imagine este stearsa. Tot prin transiluminare se exploreaza si
sinusul frontal proiectand fasciculului luminous catre unghiul intern al orbitei
spre coada sprancenei si se formeaza o imagine luminoasa deasupra orbitei,tot
rosietica .Prin transiluminare nu se pot explora celulele etmoidale si sinusul
sfenoidal.
Lezarea urechii externe.- Traumatisme care duc la formarea unui hematom
auricular cu colectia de sange intre pericondru si cartilajele pavilionul
urechii.Cand e mare necesita o aspiratie si e bine sa se faca cat mai precoce pt ca
intarzierea aspiratiei duce la formarea de tesut fibros care se dezvolta in tesutul
cutanat, care in final va da nastere unor cicatrici vicioase - cicatrice sub forma de
Barza ?????
4

Examinarea otoscopica - se exploreaza conductul auditiv extern si membrana
timpanului pe fata sa externa deoarece portiunea cartilaginoasa descrie o curba a
meatului,trebuie tractionat pavilionul tragand de helix supero- posterior si lateral
reducandu-se astfel curbura partii cartilaginoase a meatului ceea ce faciliteaza
introducerea otoscopului. La nou nascut meatul fiind scurt se trage pavilionul
post-inf .
Cu otoscopul se poate aprecia culoarea mebranei timpanice(gri stralucitor si
translucid)-permitand vizualizarea in aproprierea centrului membranei timpanice
a nervului ciocanului.De asemenea in portiunea post-inf se delimiteaza un
triunghi luminos a lui Polizer care reprezinta partea de cliva a urechii medii,aici
facandu-se inciziile in caz de otita purulenta medie neexistand lezarii ale n
coarda timpanului sau a oscioarelor urechii.
Otita medie - infectia urechii medii care se poate transmite in cazul unei infectii
la nivelul rinofaringelui si poate afecta prin antrumul mastoidian si celulelor
mastoidiene si antrumul mastoidian complicandu-se.
La copil infectia se poate transmite spre fosa craniana mijlocie prin fisura pietro-
scuamoasa complicandu-se cu o osteomielita a tegmentului timpanic
Membrana timpanului poate fi perforata , traumata si lezarea membranei
timpanului duce la tulburari auditive. In urechea medie exista aer , care trebuie
sa fie la presiunea atmosferica.
Obstructia tubei auditive a lui Eustachio-face leg dintre rinofaringe si urechea
medie,in urechea medie gasindu`se aer la pres atmosferica si pt o auditie
fiziologica aerul trebuie mentinut la presiunea atmosferica.Atunci cand trompa e
obstruata,aerul din urechea medie e absorbit la nic oaselor=>tulburari auditive.
Semnul de reducere a presiunii - retractiia membranei timpanului spre urechea
med,astfel membr timpanului nu mai poate raspunde corespunzattor diferentei
intensitati ale sunetelor inconjuratoare.


CLI NI CA REGI UNI I CERVI CALE:
Durerea cervicala
5

-poate avea mai multe cauza:o inflamare a nodulilor limfatici, o contractura
musculara, o protruzie a discului intervertebral(hernie de disc) sau hipertrofia
nodulilor limfatici ca urmare a unui proces canceros localizate la niv reg
cefalice,dar si la niv regiunii toracice si abdomenului.
De ex cancerul bronhopulmonar metastazeaza la nivelul oaselor cutiei
craniene.Durerile cervicale apar si in perturbari la nivelul scheletului, in artroze
precum si in traumatisme.Aceste dureri se exacerbeaza in miscarile capului si
gatului,in tuse,stranut, chiar si in efort de defecatie.
Propagarea infectiilor la nivelul gatului:
-influentata de prezenta fasciilor cervicale.Fascia cervicala superficiala
contribuie la limitarea propagarii infectiilor,in special in cazul absceselor. Un
proces infectios intre fascia cerciv superficiala si mijlocie nu se propaga mai jos
de manubrului sternal. Daca infectia se dezvolta intre stratul muscular si visceral
al lamei pretralheale , infectia se poate transmite in cavitatea toracica, anterior
pericardului.
Atunci cand exista puroi posterior fasciei profunde se poate transmite in partea
laterala a gatului producand o tumefactie pe fata profunda a SCM. Infectia poate
sa perforeze lama prevertebrala si se form o colectie retrofaringiana , producand
o tumefactie ce bombeaza in faringe=>abces retrofaringian care prezinta 2
simptome : disfagia(deglutitie greoare si dureroasa) si dizartria(tulburari in
vorbire). Infectia se poate propaga si posterior esofagului de unde ajunge in
mediastinul posterior. Poate sa se localizeze de`alungul traheei si in torace se
poate propaga in mediastinul anterior . Se pot intampla si propagari din torace la
gat: aerul , prin ruptura traheei, unei bronhii,chiar a esofagului, poate urca la
nivel cervical.
Paralizia m platisma:
-urmata de slabirea pileii gatului=>aparitia ridurilor care sunt mobilizate odata
cu miscarea pileii gatului si atunci cand se incearca reducerea acestor riduri,o
atentie trb acordata ram n facial,prin ramul sau cervical.O leziune la niv pielii
gatului trb cusuta cu mare atentie,pt ca marg plagii sunt trase in toate directiile
prin contractia fibrelor m platisma.
Torticolis:
-poate fi de 2 feluri: congenital si spasmodic
6

-congenital :cel mai frecvent se datoreaza existentei unoi tumori beningne a
tesutului fibros la niv m SCM,adica fibromatoza cervicala, si se traduce prin
rotatia capului de partea opusa.Se poate produce si in timpul unei nasteri
dificile,cand tractiunea exercitata de fat produce rupturi ale fibrelor musculare
=>T orticolis muscular prin formarea unui hematom care se transforma intr-o
masa fibrotica ce poate sa cuprinda un ram din nervul 11,ceea ce va afecta
contractia m SCM. Netratat, duce la o deformare a gatului in flectie cu redoare
cervicala,aceasta va necesita fie eliberarea insertiilor inferioare a SCM, fie
sectionarea sa transversala sub nervul 11.
-spasmodic:- consta intr-o tonicitate anormala : distonie cervicala si poate
aparea la orice varsta : 20-60 ani. Consta in afectarea muschii lateraliai
gatului,in special trapezul,dar mai frecvent SCM . Consta in deformarea
prelungita a gatului in rotatie,inclinare laterala si flexie/extensie. Umarul, de
aceeasi parte spre care e inclinat capul, e deplasat anterior. E insoti de dureri
cervicale.

Cateterismul venei subclaviculare:
-se face pe cale intraclaviculara printr-o incizie la nivelul furculitei sternale si se
patrunde cu cateterul de la niv mijlocului claviculei spre incizura jugulara a
sternului,existand pericolul lezarii venei cu formarea unui hemotorax. Daca se
merge prea posterior se poate leza articulatia subclaviclaviculara.
-serveste pentru administrarea de lichide nutritive,asa numita alimentatie
parenterala, de medicamente precum si masurarea presiunii centrale.
-se prefera cateterismul venei subclav drepte.

Cateterismul venei jug int:
-se prefera vena jugulara interna dreapta care e mai rectilinie.
-practicata in explorarea cordului drept
-se practica in partea lat a carotidei comune,sub un unghi de 30 de
grade,indeptandu-se acul de punctie catre unghiul dintre cele 2 portiuni ale
SCM:sternala si claviculara.
7

-la ea se poate lua pusul care da informatii despre contractiile ventriculului
drept.Acesta se ia deasupra mijlocului claviculei cu capul inclinat de aceeasi
parte la 10-25 de grade.
Sectionarea venei jug externe :
-se face pe marginea posterioara a SCM si daca e sectionata vena ramane
deschisa pentru ca este situata intr-o dedublare a fasciei cervicale superficiale
ramanand deschisa favorizand aspiratia aerului si producerea unei emboli
gazoase, de aceea in caz de sectiune trebuie sa se exercite imediat presiune pe
vena .
Vena jug externa- sunt situatii in care este proeminenta-in portiunea sa
terminala,deasupra claviculei,ea e proeminenta fiziologic. Insa ea poate fi
proeminenta pe tot traiectul sau in cazul unei decompensari cardiace , motiv pt
care vena jug interna e socotita ca barometru intern.
-poate fi proeminenta si la cei care iau sunete inalte-cantaretii.
I ntreruperea n frenic:
-are ca urmare paralizia jumatatii corespunzatoare a diafragmului.
-n frenic e cuprins si in anestezie,dar e vorba de o paralizie diafragmatica
temporara
Ligatura arterei carotid externe :
-diminua fluxul sanguin dar nu il intrerupe complet datorita anatomozelor
existente intre cele 2 artere carotide ,ceea ce permite refacerea
sanguina,vasculara in teritoriul supraligatural.
-cea mai puternica anastomza este cea dintre articulatia occipitala -ramul
descend al acesteia cu artera vertebrala si cervicala profunda.
Endarterioctemia arteriala:
-pe peretele intern la nivelul carotidei se formeaza placi de aterom-ateroscleroza.
Aspecte puse in evidenta foarte usor prin ecografia Doppler.Prezenta placilor de
aterom duce la diminuarea calbrului producand o ocluzie partiala ce are ca
urmare un accident ischemic tranzitoriu,care consta in pierderea
brutala,focalizata a functiei neurologice. Primele simptome : dezorietare a
8

individului,24 ore,apoi pot disparea. Pot produce de asemenea avasc
minore,abolirea musculaturii de o parte a corpului,care dureaza in jur de 24 de
ore apoi dispare.
In cazuri mai grave simptomele dispar in 3 sapt sau se poate muri.De multe ori
necesita deschiderea arteriala si eliminarea placii ateromatoase. Frecvent se
localizeaza in partea initiala a articulatiei , deasupra originii arterei carotid int.
eliminarea chirugicala a placii de aterom necesita ulterior administrarea de
anticooagulante. In interv chirurgicala pe carotida trebuie sa se tina cont ca se
pot leza n 9,19,11,12 si simpaticul cervical,iar din 10 poate fi lezat laringeul.
Pulsul la carotida:
-se ia la nivelul santului dintre trahee si muschii infrahioidieni,pe marginea
anterioara a SCM,plasandu-se degetele pentru palparea pusului la nivelul
marginii superioare a cartilajului tiroid.
-palparea arterei carotid trebuie facuta cu precizie si cu grija ,pentru ca la nivelul
bifurcarii carotidei comune in partea superioara a lui C4, prezentand o dilatatie-
sinusul carotidan, care prezinta baro si presoreceptori.
Pe fata posterioara se gaseste glomusul carotidian-zona hipersensibila si
comprimarea acestuia=>hipotensiune,ischemie cardiaca,mergand pana la
sinpopa din cauza scaderii perforartiei cerebrale si de aceea palparea pulsului la
carotida e contraindicat la cardiaci.
Glomusul carotidian-sensibil la variatiile scaderii concentratiei O in sangele
arterial , dar mai ales la cresterea concentratiei CO2.Calea aferenta a acestui
reflex -e reprezentat de n 9 si 10.
Cresterea concentratiei CO2 duce la .,cresterea pulsului si a tensiunii
arteriale.
LEZAREA SIMPATICULUI CERVICAL:
-produce sindromul Claude Bernard-Horner si acesta consta in : mioza-
micsorarea fantei palpebrale, ptoza palpebrala-caderea pleoapei sup, enoftalmie-
glob ocular infundat in orbita si roseata la niv pometului obrazului ca urmare a
vasodilatatiei si absenta transpiratiei , fenomen care se poate extinde si la nivel
cervical.
9

La nivel cervical pe linia mediana a gatului - anterior traheei poate exista o
articulatie tiroidiana accesorie-tiroidina a lui Neubauer in proportie de 10-15% ,
articulatie ce isi poate ave orig in arcul aortic,in carotida comuna,in trunchiul
brahiocefalic sau in artera vertebrala. Existenta sa pericliteaza interventiile la
nivel cervical.
Atunci cand glande tiroide ectopice sunt situate in planul medial al gatului,ceea
ce serveste ca punct de diagnostic diferential cu chisturile tiroidiene. Poate
exista si tesut glandular tiroidian accesor care poate fi situat in timus , pe partile
lat ale cartilajului tiroid,la suprafata m tirohioidian. Acest tesut prezinta o
secretie insuficienta.
Cresterea de vol a glandei tiroide :- hipertrofie inflamatorie si neoplazica.
Hipertrofia tiroidiana poate fi si fiziologica-in timpul sarcinii si In ciclul
menstrual.
Hipertofia:-cu hipersecretie-se dat cresterii tesutului secretor glandular
-cu hiposecretie: se datoreaza cresterii tesutului conjunctiv. Se formeaza asa
numita gusa care e mai frecventa in regiunile sarace in Iod. Marirea de volum a
glandei tiroide comprima traheea,esofagul, n laringeu. De regula marirea de vol
se poate face lat,postero-anterior cel mai frecvent, inferior dar superior nu se
face!!!!!!!!!!
Interventia:tireodoctemie.
In interventiile pe glanda tiroida trebuie sa se tina cont de prezenta
paratiroidelor,care daca sunt extirpate necesita tratament hormonal indelungat de
substiruire.
Lezarea n recurent
-frecvent,mai ales cad se intervine pe polul inferior al gl tiroide.
Laringeul drept are raporturi stranse cu cartilajul tiroid inferior si ligatura
arterei trb sa se faca la distanta de gl tiroida pt a nu prinde si n laringeu.
-urmata de raguseala,spasm laringian.
Glandele paratiroide pot fi sediul cancerului sau a tumorilor benigne, adenom
paratiroidian urmat de hiperparatiroidie.
10

Fracturile -urmare a unor traumatisme directe ale reg cervic si sunt
urmate de hemaotm submucos,edem laringian cu obstructia cailor
respiratorii,cu raguseala,tulburari de vorbire etc.
Laringele se studiaza la interior cu ajut laringoscopului, metoda : laringoscopia
care poate fi indirecta cand se face cu ajutorul unei oglinzi laringiene, iar cea
directa cu laringoscopul cu sursa luminoasa.
Lobul lui Lalouette-tiroida.
Lob piramidal al tiroidei - exista in 50% din cazuri si cel mai frcevent se
desprinde din partea laterala stanga a istmului tiroidian.Cand istmul lipseste se
desprinde de pe lobul stang a gl tiroide.
Inhalarea corpilor straini- in vestibului laringian.care se constracta spasmodic si
aerul nu va mai putea patrunde in caile respiratorii spre trahee. De regula: o tuse
violenta=>elimina in afara corpul strain. Cand prin tuse nu poate fi eliminat
corpul strain se recurge lamanevra Heimlich,care consta in exercitarea unei
presiuni la nivelul peretelui abdominal,sub procesul xifoidian ce are ca urmare
eliminarea aerului pulmonar. Uneori daca nu se reuseste eliminarea, se poate
introduce un ac : cricotireotomie cu ac sau se poate introd o comera,
Cancerul laringian-debuteaza cu o raguseala, otalgie,odispagie, afecteaza nodulii
limfatici pre si paratraheali care se hipertrofiaza. Se practica obligatoriu
laringectomia,iar dupa interventie trebuie repracticata reeducarea vocala cu
ajutorul unei proteze. In insuficienta respiratorie : traheotomia-sectionarea
inelelor traheale 1-2 sau 3-4,apoi se introd o canula traheala care permite miscari
respiratorii. In traheotomie trb sa se tina cont de prez n recurenti , a unei art
tiroidiene accesorii sau la copil de extinderea cervic a timusului. Se pot intakni
copri straini la niv laringofaringelui care se localiz in proc piriform, frevente
fiind oasele de peste sau pui.
Recesul piriform poate fi legat cu gl tiroida prin tractul sinusal al recesului
piriform si acesta se poate infecta dand si tiroidita ce va necesita o
tireoidectomie .
Tonsilectomia:
-cea mai frecventa extirapre :tonsil palatine,a carei infectie se num amigdalita iar
extirpare:amidalectomia.
11

Duce la obstructia cailor resp superioare si atunci indiv respire pe gura. Se
poate infecta tonsil faringiana , infectia putandu`se transmite la tonsila tubara si
de aici se poate transmite la nivel de ureche medie complicandu`se cu o otita.
Fistule traheo-esofagiene sunt anomalii congenitale asocitate cu o atrezie (
dezv incomplete a esofagului). In 90% din cazuri se tranduc prin terminarea
portiunii proximale a esofagului ca un buzunar si partea inf a acestuia comunica
cu traheea.
A doua varianta in ordinea frecventa: partea proximala a traheei comunica cu
esofagul iar cea inf a traheei comunica cu stomacul, esofagul se term in
buzunar. In cea de a 3a varianta nu e vorba de o atrezie a esofagului si de o
histula traheo-esofagiana, esofag complet se continua cu stomacul iar in partea
sup comunica cu traheea inf putand exista si o comunicare traheo-esofagiana.
Modificarile laringelui cu varsta- prez o crestere regulate, progresiva pana pa
varsta de 3 ani dupa care cresterea e slaba pana la 12 ani. La pubertate se obs
creste si modif accentuate, la sex masc, aceste trnas se fac sub influenta
testosteronului. Cartilajele laringelui se osifica dupa anumite varste, intai
tiroidul, cricoidul sip e locul 3 cea mai mare parte din artenoid. Osificarea
cartilaj tiroid incepe de la 25 de ani si este progresiva si se term la 60 de ani
cand poate fi vizualizat radiologica un os tiroidian.
Cancerul esofagian- primul sintom este disfagia ( deglutitie mai greoaie),
durerile mari apar knd lumenul esofagian se reduce de la 30 la 50% din normal.
Se studiaza endoesofagioan si atunci knd durerile de glutitie sunt intense
inseamna ca procesul canceros tumoral sa extins si la tesuturile periesofagiene.
Se hipertrofiaza nodulii cervicali se se produce si o compresie a n laringeu
recurent. Lezarea esofagului mai rar intalnita. Se produce prin ingestie de subt
caustic sau complicatie post chirurgicala in interventiile pe caile respiratorii.
Numai in accidente sau leziuni intinse ale cailor resp poate fi afectat si esofagul
care necesita interventie chirurgicala rapida in caz contrar putandu`se produce
decesul individului.



Anatomia clinica a sistemul cardio-vascular
12



Mediastinoscopia-se face cu ajutorul mediastinoscopului introdus printr`o
incizie deasupra manubriului in aprop incizurii jug a manubriului si prin
introducerea med, se pot studia nodulii limfatici mediastinali precum si partea
ant a coastelor si cartilajele costale putandu`se si preleva fragmente din acestea.
Sunt situatii knd mediastinul este largit , aceste situatii patologigce in caz de
hemoragii intramediastinal, hipertrofie cardiaca cu decompresare.
Seminficatie chirurgicala a sinusul transv pericardic- exploraREA SE FACE cu
douadegete. Se exploreaza sinusul transvers atunci knd este nevoie sa se faca
derivarea circs g in vasele mari sau knd este nevoie sa se plaseze o ligature pt
introducerea tuburilor uni ap de derivatie. In continuarea chirurgia cardiac se
exectuta prin circulatie.
Accesul pe vena cava sup: pentru a accepe pe vena cava inf treb sectionat
pericard. Cea cava sup are o sectiue extrapericardica.
Pericardita- este o inflamatie a pericardului si care poate fi insotita de asa
numitul epansament cardiac, trecerea lichiudului di cap pericardicice in cav
pericardica. Acest epasament impiedica cordului se a se umple complet si dilata
complet. O inflamatie este urm de ingrosarea foitelor pericardice si aparitia care
compromit functia pericardului. Sunt situatii knd se produce aparitia unor
rugozitati si atunci in timpul miscarilor caridiace apare frecatua pericardica care
se poate asculta stetoscopic si se seaman ca freacarea a doua bucati de matase.
Decompesare cardiaca- cordul nu expluseaza sg in ritmul pe care`l primeste,
fiind dereglata circ normal a sg cu aparittia epansamentului ce limiteaza fluxul
sangui in ventricul dand nasterea asa numitei tamponate cardiac care poate fi
mortal. Intre cele doua foite pericard se poate acumula sis sg.
In toate aceste compresiuni cardiac prin comprimarea cordului sg nu este primit
in ventricule si in timpul sistolei atriale reflueaza in vena cava inf si produce
stagnarea sg la niv venelor gatului si fetei.
Paracenteza pericardului-punctia pericardica- se face prin punctie la niveului
trigonului pericardic in spatile 4-5 langa marg sternului pe marg sup a coastei
subiacente .se poate face si la niv unghiului intrasternal prin procedeul lui
MARFAN cu acul de punctie patruzand
13

Anomalii de pozitie a inimii- inimia in partea dreapta- tulburi anormale care
poate fi insotita si de o inv in oglinda a pozitie vaselor mari si arcului aortic.
Atunci cand destrocardia este ilozata prognosticul este insotita de malformatii
cardiac grave. Dextrocardia poate fi insotita si de inversarea pozitie
viscerotoracice si abdominale.
Percurtia cord-inf asupra densit si dimensiunilor cord facandu`se la niv spatiilor
3, 4, 5 intre linii axiale ant incepand de la stanga-dreapta. Rezonanta obtinuta
prin percurtia se reduce si atinge machitatea pe marg , in pareta stanga la 6 cm
de marg sternului.
Anomalii ale septului interatrial- inchiderea incomplete a foramenului oval
intalnita in 15-25% din cazuri, ca urmare a unei fuzionari incomplete. Cand este
mica aceasta comunica repercusiunile sunt reduse, cand este mai mare com perm
trecerea sg din atriul stang in atriului drept ce are consecinta cresterea in vol a
atriului cu o dilatare a artere pulmonare. Anomalii septului interventricular
afecteaz aportiunea intermembranoasa si comunicarea este prez in 25% din
bolile cardiac. Marimea aceste comunica variabila de la 1-25 mm si este urm din
sg patruns in v drept cu dependesare cardiaca. Comunicarile interventriculare
mai putin fregvente si se inched in tumpul copilariei. Stenoza poate fi la nivelul
infundibului sau prin fuzionarea bazei valvulelor component si au ca urmare
reducerea debitului sanguine a ventricului drept si o hipertrofie ventriculara
dreapta.
Insuficienta valvulara- valvulele au marg libere, subtiri.
Ele se pot ingrosa si aparitia nodulilor este urmata de o inghidere incomplete
valvulara si atunci sg refuleaza sub presiune in ventriculul drept ce produce
acusti cu suflu cardiac.
Accident cardio-vascular- in atriul stang se poate form un thrombus( cheag
sanguine) care se poate fragmenta su fragmentele rezultate trc in circ generala(
mare) si produc obtructia arterelor periferice care frecvent obtrueaza arterele
cerebrale producand accident vascular cerevral( avc). Are drept urmare o
paralizie de partea opusa a corpului in raport cu vasul lezat.
Insuficienta valvulara este cea mai frecventa intalnita la niv valvulei nitrale, da
nastere la supluri cardiac character, consta in aparitia de noduli de valvule ce se
prez ca niste neregularitati ce determina tulburente in fluxul sanguine , cuspitele
se pot retracta pri cicatriz
14

Insuficienta aorta- produce un suplus I un puls care urmare a unei bruste
despresii a presiunii in diastole si a unei cresteri intense in sistola.
Obtructia sg sanguin- produce vartejuri care au ca urmare vibratii auzibile.
Senzatia vibratorie se poate simti superficial la palpare, cunoscut sub numele de
frenismen sau trib.
Stenoza aortica congenital- se poate localiza la niv valvulei , deasupra acesteia
sau dedesubt si este umr de hipertrofie ventriculara stanga.
Anevrism de aorta asccendenta- la niv portiunii ascente isi schimba directia. Nu
se intervine cand creste, se rupe anevrismul si se moare. Anevrism de aorta se
produce la niv continuarii arcului aortic.
Variatii ale arterelor coronare- ssunt 2: dreapta si stanga( arterele coronare ) pot
exista 3 artere in unele situatii. Una poate fi mijlocie si este ventricular ant
dreapta iar a doua situatie circumflexa( pe stanga). In ceeea ce priveste vasc
cordului exista uneori o proportionalitate intre teritoriul art coronare drepte si
stangi. Sunt situatii knd predomina vasc art coronare dreapta sau stangi. Sunt
situatii knd interventricul dreapta nu se mai term pe fata post a cordului. Sunt
situatii kdn artera circumflexa se term ca interventriculara in post.


Arteroscleroza coronariana- duce la diminuarea lumenului coronarian, fluxului
sanguine miocardic si de regulua este produsa de placi de ateron( acumulari de
lichide). Intre arterele coronare exista anastomze si instalarea progresiva a
insuficiente coronariene duce la dilatarea si intrarea in fuctie a acestor
anastomose. Instalarea brusca a obstructiei dule la blocarea circulatie in seg
subiacent cu lipsa de vascularizatie sub blozaj si necroza teritoriului miocardic
deservit.